Pământul, lăsat pârloagă: Mărăcinii Vasluiului

Județul nostru are zeci de mii de hectare pe care cresc în voie scaieții. Nimeni nu cultivă nimic pe aceste terenuri și nimeni nu construiește ceva util pe ele.

Ori de câte ori privești pe câmp, printre terenurile cultivate de-a lungul sau de-a latul, vezi, fără doar și poate, nenumărate parcele nelucrate și pline cu mărăcini. Avem în județ circa 30.000 hectare care au fost lăsate în voia sorții, cam de 2.700 de ori suprafața Parcului “Copou”, care se întinde pe 11 hectare.

Având în vedere că suprafața arabilă a județului este de 290.394 de hectare, pământurile pline de scaieți reprezintă peste 10%. Din suprafața necultivată, pe 16.500 de hectare nu se poate semăna chiar nimic pentru că este teren complet degradat. Nu vorbim aici despre pârloage, ci despre locații care nu sunt incluse în suprafața arabilă a județului pentru că pământul nu este bun de nimic. Trebuie pus că pe aceste terenuri nu se află nici măcar o construcție.

Diferența până la 30.000 de hectare reprezintă terenuri lăsate pârloagă (11.129 de hectare) sau neutilizate din motive economice sau sociale (1.314 hectare).

Partea bună e că, de la an la an, suprafața lăsată pârloagă scade, ce-i drept încet, dar scade.

“Tot mai mulți își dau terenurile în arendă și evident că și suprafețele neutilizate scad de la an la an. Se înființează mereu exploatații sau se măresc cele existente. Pământurile care sunt lăsate pârloagă aparțin producătorilor agricoli individuali. Populația a înaintat în vârstă foarte mult, nu mai sunt nici moștenitori sau, dacă sunt, tinerii nu prea se bagă în agricultură, nu-și dau interesul să lucreze pământul, prin urmare rămân și suprafețe nelucrate”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

Cei apți de muncă și care nu vor să lucreze în agricultură provin din familii modeste și, conștienți fiind că nu se îmbogățesc muncind pământul ca părinții lor, preferă să plece la lucru în străinătate.

“Agricultura este rentabilă dacă se aplică o tehnologie corespunzătoare. Se obțin rezultate, dar trebuie și bani ca să cumperi îngrășăminte de calitate, pesticide, să aplici tehnologia ca la carte. Cu un minimum de lucru, normal că nu poți să obții rezultate spectaculoase. De la an la an, profitul depinde de prețurile care se practică în piață la achiziția produselor, a motorinei, a pesticidelor și toate celelalte. Micii fermieri au câștiguri mici din cauză că ei nu aplică decât un minim de lucrări, execută lucrarea de arat, pregătesc terenul, seamănă, fac o prașilă – două manuală și după aceea recoltează, nu aplică îngrășăminte chimice, de regulă, nu fac erbicidări, nu combat boli și dăunători”, a mai spus directorul DAJ.

Într-un top la nivel național, pământurile care nu produc nimic plasează județul Vaslui pe locul zece.