Reforma sistemului sanitar, un fel de punct și de la capăt

Începând cu 1 iunie, au intrat în vigoare normele de aplicare ale noilor contracte-cadru pentru furnizorii de servicii medicale. Astfel, din această lună se va pune accent mai mult pe prevenție, fiind eliminate din lista bolilor tratabile în spital circa 100 de diagnostice. Pacienții care se încadrează în această listă vor fi tratați în ambulatoriile de specialitate. Deși această măsură pare foarte bine gândită, cel puțin la prima vedere, aplicarea ei va fi foarte dificilă, având în vedere faptul că ambulatoriile de la noi sunt deja suprasolicitate. O altă măsură ca a intrat în vigoare din această lună face referire la dosarul electronic al pacientului. Fiecare cetățean, asigurat sau nu, va avea un astfel de dosar care nu reprezintă altceva decât un fișier electronic ce conține istoricul medical. Teoretic, la aceste date cu caracter personal are acces doar posesorul și medicul curat cu aceesul acestuia, însă practica a demonstrat deja că softurile informatice utilizate în sistemul medical românesc nu sunt corespund gândirii inițiale. Dovadă în acest sens stă celebrul Sistem Informatic Unic Integrat, pentru care Ministerul Sănătății a plătit peste 100 de milioane de euro și care nu servește nici măcar un sfert din scopurile pentru care a fost conceput. Normele de aplicare mai prevăd reducerea numărului de consultații precum și amenzi pentru pacienții care nu se prezintă la controale.

Dacă până acum orice persoană asigurată putea merge la doctor odată pe an pentru un control și un set de până la opt analize gratuite, începând din această lunță lucrurile vor sta diferit. Asigurații cu vârsta cuprinsă în intervalul 18-39 de ani vor beneficia de un control gratuit doar o dată la trei ani, indiferent de stagiul de cotizare. În cazul persoanelor de peste 40 de ani, norma de un control pe an se menține. Asta prevede nou pachet de bază de servicii medicale a intrat în vigoare de la 1 iunie, după ce a fost adoptat în ședință de Guvern prin Ordonanță de Urgență.

Ambulatoriile vor avea motoarele turate la maxim

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a anunțat încă de dinaintea aprobării acestor norme că noul pachet de servicii medicale va pune accentul pe prevenție.

„Este o măsură importantă pentru sistemul de sănătate și pentru toți românii. Putem acum vorbi de o redefinire a pachetului minimal de servicii și a pachetului de servicii de bază în interesul pacientului. Pachetul de bază aduce ca noutate prevenția, care va fi efectuată prin completarea unei riscograme. Vom putea astfel face prevenție, lucru care va ajuta atât starea de sănătate a cetățenilor acestei țări, dar și întreg sistemul de sănătate. Principiile care au stat la baza procesului de redefinire a pachetului minimal de servicii și a pachetului de servicii de bază sunt reprezentate de îmbunătățirea accesului pacienților la serviciile medicale furnizate de către medicii de familie și medicii din ambulatoriul de specialitate și dezvoltarea serviciilor de prevenție acordate în segmentul de asistență medicală primară”, spunea Bănicioiu după ședința de Guvern în cadrul căreia au fost aplicate normele.

Așadar, pe lista afecțiunilor care pot fi tratate în ambulatoriile de specialitate s-au introdus încă aproximativ 100 de diagnostice. Asta înseamnă că pacienții care au acle boli nu vor mai fi tratați în spital, deci nu vor mai avea nevoie de internare. Numai că e greu de spus în ce măsură aceste prevederi pot fi aplicate, întrucât ambulatoriile deja sunt supraaglomerate. La Vaslui, spre exemplu, încă de la prima oră policlinica Spitalului Județean este luată cu asalt încă de la primele ore de oameni veniți și de la 50 de kilometri depărtare. O dată cu creșterea numărului de afecțiuni tratabile exclusiv în ambulatoriu, va crește, evident, numărul pacienților. Numai că un medic, în cele opt ore cât lucrează în ambulator, nu poate vedea mai mult de 32 de pacienți potrivit codurilor de procedură medicală, o consultație executată profesional ar trebui să dureze în medie 15 minute). Apoi, numărul maxim de consultații pe care un medic îl poate acorda într-o zi de lucru este limitat la 18. Așadar, ce va întâmpla dacă numărul de pacienți prezenți la ușa unui medic este mai mare decât cel prevăzut de normele de aplicare sau chiar mai mare decât îi permite medicului timpul fizic necesar să examineze?! Cine va deconta lucrul peste program al reusei umane? O întrebare cu răspuns previzibil: nimeni!

O idee mai veche

Accentul pe profilaxie este, de fapt, o idee mai veche a fostului ministru al sănătății, , Eugen Nicolăescu, nimeni altul decât „tatăl” celebrului program național de evaluare a stării de sănătate a populației în care s-au investit 90 de milioane de euro pentru niște simple statistici care ar fi urmat să folosească pentru strategia națională de reformare a sistemului sanitar. Numai că, până va fi o strategie aplicabilă, dar mai ales până când se va proceda efectiv la aplicarea ei, statisticile în cauză în mod sigur nu vor mai conta. Mai mult, o analiză a modului de implementare a programului național de evaluare a stării de sănătate a populației a scos la iveală faptul că procedurile nu se executau corespunzător și că sistemul a fost fraudat. Conform programului, fiecare cetățean primea prin poștă un cupon cu care mergea gratuit la medicul de familie. Acesta din urmă îl consulta și îi recomanda un set de analize în concordanță cu resultatul consultului. Cu un alt tichet asemănător, primit în aceleași condiții, pacientul mergea la un laborator de analize medicale (cel mai adesea la unul recomandat de medic) unde i se recoltau probe și se executau analizele recomandate de medic. Cu buletinul de analize completat, pacientul se întorcea la doctor, care îi interpreta rezultatele. Apoi, medicul trebuia să completeze o statistică, aceasta fiind ideea programului. Numai că s-a decoperit că statisticile erau inexate, rapoartele pe fiecare pacient fiind identice. Astfel, pacienți care erau în evidență cu boli cronice, în cadrul programului de evaluare a stării de sănătate a populației apăreau sănătoși tun! Mai mult, s-a constatat că multe dintre laboratoare nu executau analizele recomandate de medici, punând rezultatele „pe genunchi”. Cu toate acestea, nu s-a imputat nimănui nici măcar un leuț din cele 92 de milioane de euro!

Dosarul pacientului, altă încercare

Începând din această lună, toți cetățenii, asigurați sau nu, vor avea un dosar electronic de sănătate. Acesta conține toate informațiile medicale care, în mod normal, sunt în fișele de observație, foile de observație și registrele de consultații ale pacienților, dar mai important decât atât, alergii, grupa de sânge, boli cronice, proteze, dispozitive, internări și ultimele prescripții, ultimele două introduse la cererea medicilor.

Teoretic, la dosarul electronic au acces proprietarii datelor, adică pacienții și medicii curanți. Accesul la dosarul electronic de sănătate se poate face fără acceptul pacientului doar într-o singură zonă, cea de urgență, iar restul, numai cu acordul acestuia. Din punct de vedere medical, dosarul poate fi accesat de toți medicii care au cod de parafă, sunt specialiști și au semnătură electronică. Sunt în această situație 35.000 de medici. Accesul se poate face pe baza a două chei: cardul de asigurări de sănătate, introdus în cititor sau matricea de securitate, și semnătura electronică. Matricea de securitate este elementul alternativ la card, care reprezintă combinații de cifre de pe orizontală și diagonală. Matricea de securitate este proprietatea pacientului. Aceasta va fi dată pacientului de către orice medic, inclusiv de spital, ambulator sau de familie. Tot teoretic, Pacientul poate să vadă cine i-a accesat dosarul, ora, ziua și IP-ul calculatorului de pe care s-a făcut acest lucru.

Nu-i așa că nu sună rău? Dar hai să amenintim de Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), altă inițiativă piperată a fostului ministru Nicolăescu. În 2006, ministerul a plătit 104 milioane de euro asocierea de firme Siveco & Hewlett Packard pentru un soft informatic care să permită, printre multe altele verificarea furnizorilor de servicii medicale în timp real. Această verificare era inclusiv la mâna asiguratului, care printr-o cerere la casa de asigurări de jurisdicție putea să vădă ce servicii medicale și medicamente a decontat instituția pentru el. Altfel spus, putea verifica dacă i-au fost sau nu trecute „în cârcă” servicii și produse medicale neefectuate/neîncasate. Numai că, din motive care nu se cunosc însă, acest soft nu este funcțional. Nu se poate lucra cu el nici măcar interinsituțional. Din nou, din cele 104 milioane de euro nimeni nu a plătit o lețcaie, deși bolnavii din spitale își cumpără din banii proprii până și un banal algocalmin.

Câteva modificări
Începând din această lună, copiii vor fi supuși unor consultații preventive pentru identificarea tulburărilor de creștere și dezvoltare și a riscurilor specifice pe grupe de vârstă și sex. Consultațiile vor fi realizate la externarea din maternitate și la o lună – la domiciliul copilului. Apoi, consultațiile vor fi realizate la două, patru, șase, nouă, 12, 15, 18 și 24 de luni, iar ulterior, până la 18 ani, vor fi făcute anual.
Consultația preventivă a copiilor la vârsta de doi, trei, patru și cinci ani cuprinde, printre altele, evaluarea practicilor nutriționale (anamneza nutrițională adresată părinților) și consiliere pentru o alimentație sănătoasă și comportament alimentar sănătos al întregii familii, profilaxia rahitismului numai în perioadele reci ale anului, evaluarea dentiției și igiena orală, administrarea de fluor pentru profilaxia cariei dentare, evaluare și consiliere pentru activitatea fizică, evaluare și consiliere pentru dezvoltarea neuro-psiho-emoțională, identificarea eventualelor deficiențe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist. Pentru un scor care indică un risc mediu și sever se recomandă trimiterea către medicul de psihiatrie pediatrică.
Consultația preventivă a copiilor la vârsta de 6-11 ani cuprinde și screening-ul obezității prin utilizarea indicelui de masă corporală – (IMC) și evaluarea dezvoltării pubertare.
Consultația preventivă a copiilor la vârsta de 12 ani, 13 ani, 14 ani, 15 ani, 16 ani și 17 ani cuprinde, pe lângă examinările privind dezvoltarea acestora, consiliere și screening pentru depistarea eventualelor infecții cu transmitere sexuală (ITS), după începerea vieții sexuale, screening-ul depresiei, informarea fetelor și părinților privind beneficiile vaccinării opționale anti-HPV, consiliere privind stilul de viață sănătos.

Si gravida va beneficia de consultații periodice active. Astfel, la luarea în evidență în primul trimestru, se decontează o consultație. Apoi se decontează consultații lunare, până în luna a șaptea. Între lunile a șaptea și a noua, gravidele vor beneficia de două consultații pe lună. După externarea din maternitate, pacienta va fi consultată la domiciliu, apoi, la patru săptămâni de la naștere, va beneficia de o nouă consultație.
De asemenea, în pachetul de bază au fost introduse consultații de monitorizare activă, prin plan de management integrat, pentru boli cardiovasculare, dislipidemie, diabet zaharat tip II, astm bronșic, boală cronică respiratorie obstructivă și boala cronică de rinichi.

Lista de medicamente compensate, actualizată după opt ani

România este codașa Europei la capitolul accesului pacienților la tratamente compensate de ultimă generație. Datele ultimului raport Patient W.A.I.T. făcut de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations), arată că lista de medicamente compensate a fost actualizate în aprilie 2008. De atunci și până în prezent, „pe lista de așteptare” sunt peste 1.000 de medicamente noi. Autoritățile se chinuie de aproape 2 ani să reactualizeze această listă, iar premierul Ponta a anunțat, în ședința de Guvern, că acest lucru va deveni o realitate cât mai curând. “Pe lista de medicamente compensate se află 17 molecule noi”, a precizat premierul la începutul întâlnirii cu miniștrii.

Cele 17 molecule noi introduse pe lista de medicamente compensate vor fi compensate 100%. Mai jos vedeți lista acestora și bolile în care sun utilizate: Stiripentol – folosit în epilepsie
– Pasireotidum – folosit în bolile endocrine
– Ambrisentanum – folosit în hipertensiunea pulmonară
– Afamidis – folosit in scleroza laterala amiotrofica
– Bosentanum – folosit în scleroză sistemică
– Romiplostinum – folosit în tratarea purpurei trombocitopenice imune cronice
– Sapropterinum – folosit în fenilcetonurie
– Plerixafor – folosit în transplantul medular
– Clofarabinum – folosit în oncologie
– Nelarabinum – folosit în oncologie
– Decitabinum – folosit în oncologie
– Trabectedinum – folosit în oncologie
– Ofatumabum – folosit în oncologie
– Dasatinibum – folosit în oncologie
– Nilotinibum – folosit în oncologie
– Everolimus – folosit în oncologie

Alex SAVA