Agricultura, cenușăreasa economiei
Într-un județ predominant agrar, agricultura rămâne cenușăreasa economiei în condițiile în care prețul utilajelor agricole este astronomice comparativ cu prețul de vânzare al recoltelor și subvențiile pe hectar. Situația este întâlnită, de fapt, la nivel național și fostul ”grânar al Europei” importă, în prezent, grâu de peste hotare.
Alexandru Croitoru
Județul Vaslui se bucură de suprafețe agricole și mari și bune pentru o astfel de activitate. Cu toate acestea, Vasluiul se situează pe un loc codaș în ceea ce privește venitul pe cap de locuitor și pe ultimul loc în ceea ce privește rata jomajului, cu cel mai mare număr de șomeri în raport cu numărul populației. O posibilitate de a scoate județul nostru din impas și de pe lista rușinii ar fi o mai mare absobție a numărului de șomeri de către agricultură, mai ales că, numai anul acesta, suprafata cultivată depășeșe 269.000 de hectare.
Problema o reprezintă, în special, cuantumul mic al subvenției pe hectarul cultivat, comparativ cu celelalte state europene, prețul mic cu care ajung să se vândă recoltele și prețul uriaș al utilajelor agricole. Pentru performanță în asemenea domeniu e nevoie de utilaje performante și puțini fermieri și le permit, fără credite, în condițiile în care un tractor ajunge câteva zeci de mii de euro, fără să mai punem la socoteală echipamentele necesare.
De ceva vreme se discută de o aliniere a subvențiilor din agricultura românească cu cele europene. Cu toate acestea mulți fermieri sunt sceptici și pe bună dreptate. E greu de crezut că și în România fermierii vor primi 800 de euro subvenție pe hectare așa cum se întâmplă în Franța sau în Germania. Până la urmă, statele europene nu au nevoie de un concurent atât de puternic, cum ar putea deveni țara noastră în condițiile în care ne-am alinia subvențiilor și prețurilor celor din statele dezvoltate ale Europei.
“Un an agricol bun, spre foarte bun”…
…e de părere Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.
“Au fost ploi la timp dar, datorită temperaturilor scăzute din ultimul timp, fenomenul de coacere, la păioase, este întârziat. Întârziat în creștere este și porumbul sau floarea soarelui. Cu toate acestea, agricultura poate să aducă la buget și anul acesta maxim 1,5% din PIB (produsul intern brut)”, a spus Ionel Constantin.
Din păcate, nu numai fenomenul de coacere este întârziat, dar vijeliile din ultima periodă și ploile torențiale au determinat pierderi și în ceea ce privește rapița.
“Zeci de hectare de rapiță culcate la pământ sau încâlcite. Cu asta mă confrunt anul acesta și principalul vinovat, dacă pot spune așa, sunt ploile torențiale din ultima periodă și vijeliile”, a spus un fermier vasluian.
Pe viitor, fermierilor nu le rămâne decât să aștepte ca natura să se mai îmbuneze și gura de oxigen reprezentată de subvențiile oferite pe hectar.
După încheierea sesiunii de depunere a cererilor de sprijin, APIA Vaslui a înregistrat 27.205 cereri pentru o suprafață de 269.085 hectare teren arabil și 36.646 hectare de pășune.
