Birocrația, boala autoprovocată care macină sistemul sanitar – Sistemul umilinței

Pentru a beneficia de o banală consultație, pacienții trebuie să parcurgă kilometri între sediul angajatorului, al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Vaslui și al medicului. Astfel, deși statul îi reține unilateral 5,5 procente din salariu în fiecare lună în contul asigurării de sănătate obligatorii (la care se adaugă alte 5,2 contribuția angajatorului), bolnavul este forțat de noile reglementări să probeze el însuși calitatea de asigurat. Comoditatea medicilor, care ar putea verifica statusul fiecărui pacient cu ajutorul unui program informatic care a costat 104 milioane de euro(!), se transpune în umilirea pacienților, care sunt puși pe drumuri și care, de multe ori, se văd nevoiți să-și mai ia o zi liberă pentru a putea beneficia de un examen medical. Umiliți sunt și asigurații care vor să beneficieze de serviciile paraclinice gratuite la care au dreptul legal. Deși se deplasează pe picioarele lor, cu trimitere de la medicul specialist la laboratoare sau centre de imagistică medicală, pacienții sunt puși să declare pe propria răspundere că nu sunt… internați în spital!

Alex SAVA

Andrei STESCU

Pentru a beneficia de un banal consult de specialitate, un vasluian asigurat trebuie să aibă în primul rând veleități atletice. Care este legătura dintre maraton și sistemul sanitar românesc? Una foarte întortocheată, aiuristică, dar, cel mai important, umilitoare tot pentru bietul asigurat.

Pentru a beneficia gratuit de un consult de specialitate, asiguratul trebuie să îndeplinească o serie de pași. Primul este obținerea unei trimiteri de la medicul de familie. Bineînțeles, la medicul de familie nu poți intra decât dacă ai adus, în ultimele trei luni, o adeverință de salariat, chiar dacă tu nu ți-ai mai schimbat locul de muncă de zece ani.

O dată obținută această trimitere, urmează primul drum la medicul specialist. Dacă ai noroc și doctorul e în toate bune, îți spune că t va consulta în aceeași zi. Dacă ești mai puțin norocos, te alegi doar cu o programare cel mai devreme “săptămâna viitoare”. În ambele variante, nu trebuie numaidecât să ai asupra ta o adeverință cu viza Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) care să confirme calitatea ta de asigurat. Această adeverință se poate obține în două moduri. Cel mai des întâlnit mod: după încă un drum la medicul de familie, primești o hârtie pe care trebuie să mergi să o vizezi la CJAS. Ce de-al doilea mod presupune obținerea ei de la CJAS, însă pentru asta îți trebuie nervi tari și o cunoaștere fină a legislației din domeniul sanitar. Altfel, ți se spune cu un plictis cât statuia lui Lenin că medicul de familie eliberează un astfel de document. În această situație, numărul kilometrilor parcurși crește cu încă un drum tur-retur medic de familie-CJAS. În cazul unui cetățean înscris la un medic de familie care are cabinetul în Zona gării și vrea un consult la un medic specialist care are cabinetul în Cartier, traseul parcurs până la obținerea efectivă a consultației este de aproximativ 12 kilometri!

Declarații aberante ca la Securitate

O altă gogoriță gândită de mințile “luminate” din Ministerul Sănătății îi are în centrul atenției pe asigurații care vor să beneficieze de servicii medicale paraclinice. Conform Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale începând cu 1 iulie, la momentul prezentării la furnizorul de servicii paraclinice (cum ar fi laboratoare de analize medicale și imagistică), asiguratul trebuie să declare pe propria răspundere, pe reversul biletului de trimitere, că nu este internat într-o unitate sanitară cu paturi!

Altfel spus, deși vine pe picioarele lui la laborator, înainte de orice altceva pacientul trebuie să dea în scris, ca la Securitate, că vine de acasă și nu a “dezertat” din spital pentru a mai “fura” câte o leugoramă “moca”.

“Aceste norme au fost implementate pentru a se evita decontarea dublă pe același serviciu – și către spitatal si către laboratoar. Există posibilitatea ca asiguratul să se ducă să mai facă o radiografie și pe bilet de trimitere, internat fiind. Dacă într-adevăr spitatul nu are condiții să efectueze acele analize, atunci te duci la laborator. Doar pentru a se ști și a se evita plățile duble, pentu asta au fost implementate aceste norme, a declarat Maria Vlasici, directorul economic al CJAS Vaslui.

Interesant este pentru cine anume este supus pacientul la asemenea acte de umilință (dacă nu așa se numește să-l suspectezi că “fură” un serviciu pe care deja l-a plătit cu vârf cu îndesat, cum altfel s-ar numi?!). Până acum, vasluieni hoți, cărora să li se impute costul unor analize pentru că “au mușcat din cașcaval” nu au fost identificați. Atunci de se zbate atât de mult ministerul?

“În situația în care în urma verificărilor la furnizorul de servicii paraclinice se constată că pe verso-ul biletului de trimitere există declarația pacientului și se dovedeste ca a fost internat, contarvaloarea serviciului paraclinic i se impută asiguratului. Dacă furnizorul nu are declarația pacientului pe versoul biletului și acesta a fost internat pe peioada respectivă, contravaloarea serviciului paraclinic se impută furnizorului”, a explicat Mihaela Chitariu, directorul executiv CJAS Vaslui.

Comoditatea medicilor, umilința asiguraților

În mod normal, acea adeverință de salariat predată o dată la trei luni la medicul de familie este arhisuficientă pentru probarea calității de asigurat. O dată înregistrată în sistem, beneficiarul adeverinței ar trebui să le apară ca fiind asigurat tuturor furnizorilor de servicii medicale. Ei pot verifica statusul fiecărui pacient cu un singur click. Este atât de simplu încât oricine poate încerca, introducându-și CNP-ul în căsuța din interfața de aici http://siui.casan.ro:82/Asigurati/. Acesta este unul dintre modulele funcționale ale Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), un program informatic pentru care ministerul a plătit milioane de euro și care funcționeză defectuos. Totuși, verficarea calității de asigurat se poate face fără probleme prin acest soft. De asemenea, trebuie menționat că probarea calității de asigurat se poate face și încrucișând bazele de date între CJAS cu Fiscul, unde se poate vedea lunar în contul căror angajați s-au virat contribuțiile stopate la sursă. Numai că medicii sunt atât de comozi încât nu se obosesc să dea măcar un singur click, preferând să-i întoarcă pe bieții bolnavi cale de kilometri pentru viza CJAS, deși tocmai acești asigurați sunt cei care, într-un fel sau altul, îi țin pe medici cu portofelele pline.

Conform legii, contribuția asiguratului la fondul unic de asigurări de sănătate este de 5,5% din salariu, la care se mai adaugă încă 5,2%, reprezentând contribuția angajatorului pentru angajat. În total, deci, pentru un asigurat retribuit cu salariul nimim pe ecomie, în contul asigurării de sănătate ajung, lunar, 96,3 lei. Anual, suma crește la 1.155 de lei. Adică la 11,55 milioane de lei vechi! Iar atunci când asiguratul vrea să efectueze gratuit o consultație care în mod normal ar costa sub un milion de lei vechi, adică de zece ori mai puțin decât contribuția sa anuală la asigurările de sănătate, este purtat pe drumuri ca să demonstreze că, de fapt, statul într-adevăr i-a luat niște bani cu japca de care nu îi dă în schimb decât o porție imensă de umilință.