Ministrul Bănicioiu a descoperit roata dințată la Vaslui – “Enigmele” Sănătății

Prezent la Vaslui cu ocazia celei de-a doua tăieri de panglică la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a descoperit, la cinci ani de la declanșarea marii crize în sistemul sanitar, că nu e corect ca pacienții să-și cumpere singuri medicamentele. Rezolvarea pe care “tehnocratul” a gâdit-o și comunicat-o într-un discurs cu puternice accente electorale o reprezintă cardul național de asigurat, un proiect costisitor hulit de toți exponenții sistemului medical și care seamănă izbitor de mult cu alte două inițiative, recte dosarul electronic al pacientului și Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI). Acesta din urmă a fost implementat în 2007 și a scos din bugetul Ministerului Sănătății nici mai mut nici mai puțin decât 104 milioane de euro!

Alex SAVA

Luni, ministrul Sănătăți, Nicolae Bănicioiu, a fost prezent la Vaslui, teoretic, pentru a tăia panglica Spitalului Județean de Urgență, a cărui locație a fost modernizată. Practic, ministrului i se cam fâlfâia… panglica de cea mai mare unitate sanitară din județ, pe care predecesorii săi au cedat-o spre gestionare autrităților județene, iar el nu a făcut absolut nimic pentru a o repune în patrimoniul Ministerului. În concluzie, tehnic vorbind, ministrul a venit doar pentru a livra un mesaj electoral, la ordinul direct al șeful său pe linie de partid. Iar pentru că a trebuit să spună numaidecât ceva – și nu oricum, ci cu un pronunțat caracter electoral.

Iată ce-a putut debita: “Nu trebuie să ne facem că nu știm problemele din sănătate, iar faptul că bolnavii cumpără medicamente nu e de ieri, de azi, e o chestiune care trenează de foarte mult timp”.

Mai exact, din 2009. Așadar, vreme de cinci ani, nimeni din cei care s-au perindat pe la cârma sănătății nu a ochit această problemă cvasicunoscută. Bănicioiu nu numai că a identificat-o, dar are și o rezolvare a ei, care poate fi implementată până la sfârșitul anului. Astfel, după o boală lungă și aparent incurabilă, apare un ministru precum un Gandalf cel Alb și vindecă din măduvă toate molimele sistemului sanitar într-un timp record.

“Un pas important a fost introducerea pachetului pentru servicii medicale de bază. În primul rând, știm ce decontăm pentru că până în luna iunie nu prea știam cât și ce anume decontăm. Al doilea pas este că de la 1 ianuarie o să avem card de sănătate. Fie că ne place sau nu, o să avem cu toții acest card, deci se vor risipi mai puțini bani. Acei bani vor rămâne în sistemul sanitar. Altfel nu vor fi niciodată suficienți bani și niciodată nu vom putea acoperi nevoia de medicamente, nevoia de investiții, infrastructura și așa mai departe”, a spus Bănicioiu.

Cardul, marea speranță deșartă

Așadar, marea rezolvare este cardul național de sănătate, care va fi folosit pentru dovedirea calității de asigurat în vederea furnizării serviciilor medicale și se va emite individual, pentru fiecare asigurat cu vârsta de peste 18 ani. Astfel, serviciile medicale vor fi validate și decontate doar în baza cardului național de sănătate, iar persoana care se prezintă la medic trebuie să-l aibă asupra sa. În cazul neprezentării cardului, serviciile medicale vor fi contra cost. Termenul de valabilitate al cardului esete de cinci ani. Cheltuielile pentru producerea cardului sunt suportate de Ministerul Sănătății. Asiguratul va suporta contravaloarea cardului în situația solicitării unui duplicat ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării, precum și în situația modificării datelor personale. În termen de 15 zile de la producerea uneia din situațiile de mai sus, asiguratul este obligat să solicite, prin intermediul casei de asigurări de sănătate, eliberarea unui nou card. Contravaloarea unui astfel de card este de circa 10 RON. Informațiile ce pot fi accesate de pe cardul național de sănătate sunt: numele, prenumele, CNP-ul, codul de asigurat și numărul de identificare al cardului național de sănătate.

Cardul național de sănătate reprezintă codul de acces pentru toate sistemele informatice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și cobnține date de identificare ale asiguratului.

Conform oficialilor CNAS, el va fi instrumentul de confirmare a prestării de servicii medicale pentru tot felul de furnizori. Altfel spus, se intenționează stoparea fraudelor din sistemul sanitar prin verificarea strictă a serviciilor raportate spre decontare prin acest card de asigurat.

Un soft de 104 milioane de euro, la fel de inutil

Deși la prima vedere introducerea cardului național de asigurat este o inițiativă lăudabilă, se ridică, totuși, niște semne de întrebare. Tot pentru eradicarea fraudelor din sistemul medical a fost conceput și Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), celebrul soft informatic pentru care Ministerul Sănătății a plătit 36 de milioane de euro și care nu și-a demonstrat până acum utilitatea. Acest program ar fi trebuit să ofere o viziune clară și actualizată la minut a serviciilor prestate/medicamentelor eliberate de fiecare furnizori în parte. Numai că programul funcționează defectuos, iar decontarea se face în baza evidențelor raportate cu un alt soft.

Lumea medicală este sceptică în ceea ce privește cadrul de asigurat. Inițiativa aceasta va scoate din bugetul Ministerului Sănătății aproape 40 de milioane de euro și cel mai probabil nu își va demonstra utilitatea.

„E greu de spus dacă vor dispărea fraudele din sănătate. și cu SIUI s-a vrut același lucru. Sunt atâția ani de când a fost introdus, dar nu s-a văzut nimic. O să discutăm peste vreo doi, trei ani despre cât s-a economisit cu acest card. Până acum, toți medicii s-au plâns de SIUI. Acum mă aștept să se plângă de card”, spune prof. dr. Vasile Astărăstoaie, președintele Colegiului Medicilor din România.

O altă inițiativă care va conține aproape exact aceleași date ca și cardul național de asigurat este cartea de identitate biometrică. Oficialii Ministerului Sănătății ar fi putut folosi acest document pentru eliminarea fraudelor din sistemul medical, în baza unui protocol cu Ministerul de Interne. Motivele pentru care acest lucru nu s-a întâmplat nu sunt cunoscute nimănui încă, dar sunt lesne de bănuit pentru toată lumea. Din bugetul sănătății era musai să mai sară 40 de milioane de euro către „cine trebuie”.

O misiunea imposibilă

Cunoscătorii sistemului sanitar spun că, în prezent, cuantumul serviciilor medicale raportate dar neefectuate reprezintă o treime din totalul raportat. Același procent este valabil și în cazul consumului de medicamente gratuite și compensate. Aceleași surse spun că, în cazul în care fruadele ar fi eradicate, furnzorii de servicii medicale – atât cei de stat, cât și cei privați – ar sucomba. În cazul furnizorilor de stat, al spitalelor, în mod deosebit, un buget lunar mai mic cu o treime decât actual ar însemna în primul rând imposibilitatea achitării cheltuielor de personal, știut fiind că unitățile sanitare cu paturi cheltuie între 75 și 85 de procente din venitul total pe salarii. În ceea ce-i privește pe furnizorii privați, aceștia accesează contracte cu CJAS tocmai pentru sumele provenite din servicii raportate, dar neexecutate. Altfel, CJAS decontează serviciile la aproape un an, deci furnizorii nu ar putea trăi fără aceste „mici” artifici, întrucât procentul de profit de pe un serviciu real este insignifiant. În aceste condiții, este mai ușor de crezut că furnizorii de servicii se vor reinventa decât că fraudele vor dispărea o dată cu introducerea cardului național de sănătate.

“Nu o să tolerăm niciun act care ține de culpa medicală”

Un alt punct din discursul populist al ministrului Bănicioiu de la Vaslui a fost legat de cazul micuței de patru ani, de la Huși, care a decedat după ce medicul de gardă i-a injectat antibiotic pentru o banală laringită, părinții suspectând că fetița era alergică la antibiotic. Aașdar, Bănicioiu spune că nu va tolera culpa medicală, în cazul în care ea va fi demonstrată, dar în același timp se pronunță înaintea forurilor competente asupra existenței culpei medicale.

“Aștept să se pronunțe specialiștii. Este o anchetă în desfășurare. Doar spun încă o dată că nu o să tolerăm niciun act care ține de culpa medicală. Nu pot spune eu, doar pe baza informațiilor din presă că acolo a fost culpă medicală. Lucrul acesta îl vor spune specialiștii în momentul în care ancheta va fi finalizată. Am răspuns destul de prompt la această situație, am fost imediat anunțat de Direcția de Sănătate Publică, iar mesajul nostru este că nu tolerăm astfel de situații. Dar vă avertizez că e posibil ca nici măcar să nu voribim de culpă medicală. Ne aducem aminte cum înainte, în astfel de cazuri, lucrurile erau tergiversate, amânate, până când opinia publică uita și lucrurile nu se mai rezolvau niciodată”, a declarat Nicolae Bănicioiu.