Alt plan managerial, aceleași probleme nerezolvate

Ieri, într-un cadru restrâns, Narcis Aprodu, adjunctul șefei Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui, s-a lăudat în mod public cu noul său proiect de management. Trecând peste faptul că textul acestui proiect a fost inspirat din activitatea colegilor lui Narcis Aprodu, ne întrebăm dacă în această planificare managerială există prevederi legate de repararea sistemului de alarmare în caz de incendiu al ISJ (defect de prin luna august 2014), de modul de gestionare a gunoiului produs de ISJ fără a se respecta prevederile legale privind selectarea diferențiată a acestuia sau de modalitatea prin care ISJ va aplica o serie de acte normative, vechi de când România a intrat în UE, ce obligă instituțiile să asigure rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități locomotorii.

Bogdan RUSU

Narcis Aprodu, profesor de limbă engleză la „Liceul Mihail Kogălniceanu” din Vaslui și membru al PSD a fost numit recent (în septembrie) pe postul de inspector școlar general adjunct al ISJ Vaslui. Recent, ca urmare a unor articole publicate în cotidianul Est News în care prezentam fenomenul numirilor pe criterii politice în conducerea ISJ și că adjuctul Narcis Aprodu a fost prezentat ca un manager de sistem educațional fără portofoliou, acesta s-a simțit obligat să anunțe cotidianul Est News că a reușit performanța de a redacta un plan managerial. Acesta a fost prezentat la finalul unei ședințe de raport al instituției, ce a avut loc recent, însă până în prezent nimeni nu a avut acces la el, deși instituția și persoana care l-a redactat au fost obligate să îl prezinte presoanelor interesate, din oficiu, inclusiv pe site-ul ISJ.

Trecând peste problemele de transparență instituțională, vom analiza o serie de probleme din curtea ISJ, pe care niciun adjunct sau inspector general, cu sau fără plan managerial, nu le-a gestionat până în prezent.

Potrivit unor acte normative ce fac referire la activitatea Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), orice instituție publică este obligată să moISJnteze și să asigure buna funcționare a unor sisteme de avertizare în caz de incendiu. Legiuitorul nu precizează ce tip de sisteme de acest tip ar trebui montate în instituții. De exemplu, dacă o primărie montează în sediul propriu o simplă sonerie cu scopul de a-i anunța pe cei prezenți în clădire că s-a produs un incendiu, nu este o problemă de natură legală, atât timp cât aceasta funcționează perfect. Nu la fel se întâmplă la ISJ. Deși nu era obligată, șefia ISJ Vaslui a optat pentru un sistem performant de alertare în caz de incendiu, pe care l-a montat la etajul I al imobilului în care funcționează. Un adevărat computer ce are ca scop alertarea publicului și a salariaților în caz de incendiu. Potrivit legii însă, din moment ce instituția a instalat un asemenea sistem de averizare, conducerea s-a obligat legal să asigure funcționarea acestuia, în mod mod continuu. La ISJ însă, conducerea s-a ocupat de orice altceva. Din luna august 2014, sistemul integrat de monitorizare a senzorilor detectori de fum este defect. Cu toate acestea, nimeni nu se preocupă de acest aspect, chiar dacă la nivel instituțional există planuri de management extrem de funcționale, cel puțin în teorie.

Un alt aspect, mai puțin riscant, dar care ține de managementul instituției, este legat de modul în care se asigură accesul persoanelor cu deficiențe locomotorii la serviciile publice prestate de ISJ. Discutând pe un caz particular, potrivit legislației în vigoare, o persoană cu handicap locomotor ar trebui să se poată deplasa până la secretariatul ISJ (aflat la etajul I al instituției), pe o rampă de acces sau cu ajutorul unui ascensor special amenajat. Au trecut ani la rând, iar cei cu planuri manageriale care au lucrat la vârful ISJ nu au acordat acest drept potențialilor beneficiari. Totul ar fi fost simplu, printr-o mutare a secretariatului ISJ la parterul unității, unde se putea asigura accesul celor cu deficiențe fizice, însă birourile șefilor ISJ de la etaj sunt mari și încăpătoare. Ar fi fost foarte dificil pentru politrucii din vârful educației vasluiene să semneze planurile manageriale (făcute de alții) la parter, unde toate birourile sunt prea mici pentru performanța managerială a șefilor. În consecință, conducerea ISJ Vaslui a spus ani la rând că nu pot achiziționa rampe de acces din lipsă de fonduri sau pentru că ele nu pot fi adaptate configurației imobilului.

O a treia problemă managerială simplă a conducerii ISJ este modul de gestiune a deșeurilor. Actele normative din domeniul mediului obligă instituțiile publice, inclusiv ISJ, să dețină sisteme de colectare selectivă a deșeurilor produse: hârtie, plastic, metal și sticlă, care ar trebui predate (pe sortimente) firmelor de reciclare. Altfel spus, după ce au fost adunate din birourile ISJ, aceste deșeuri ar trebui colectate în recipiente mai mari, în vederea comercializării lor. Responsabilitatea pentru asigurarea containerelor aparține conducerii Goscom. Aceasta însă nu a montat în curtea ISJ recipiente speciale pentru a colecta hârtie, sticlă, plastic și metal, însă nici nu a fost presată să o facă. Menționăm că ISJ Vaslui este partener sau menționat într-o sumedenie de proiecte ce au caobiectiv ecologizarea mediului și culmea, în curtea ISJ tomberoanele arată ca într-un lagăr de concentrare nazist. De menționat este că deși a încălcat legile în mod repetat, ISJ nu a primit până în prezent nicio sancțiune din partea autorităților responsabile. Nici ISU Vaslui, nici cei care veghează la apărarea drepturilor celor imobilizați în scaune cu rotile și nici inspectorii Gărzii de Mediu nu au călcat pragul ISJ, pentru a-i forța pe șefii instituției să-și scrie mai practic planurile de management.

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=s0T4Czp7nSU&w=560&h=315]