Lozinci la avizier, în curtea liceului ruine – Zeci de miliarde cheltuite pe ruine

După patru ani de așteptări, cei care au fost, dar și cei care sunt la conducerea Grupului Școlar Industrial (GSI) “Ștefan Procopiu” Vaslui au renunțat să mai spere că statul va finliza proiectul de înființare a unui campus școlar în incinta liceului. În curtea unității de învățământ se află aproximativ 220.000 de metri pătrați acoperiți de bălării și două fundații ce au început să intre în degradare. Prețul plătit de stat: aproximativ 30 de miliarde de lei vechi.

Bogdan RUSU

Din cele aproape 470 de miliarde de lei pe care guveranții au promis că le vor investi în modernizarea GSI “Ștefan Procopiu”, s-au investit doar 25-30 de miliarde, 8% din suma propusă. Consiliul local al municipiului Vaslui și-a dat acordul în vederea începerii lucrărilor pe o suprafață de aproximativ 220.000 de metri pătrați, teren situat în curtea și în vecinătatea GSI “Ștefan Procopiu” și constructorii s-au apucat de treabă. Asta se întâmpla prin anul 2008. Termenul de finalizare a investiției: 24 de luni, urmând ca din data de 3 decembrie 2010, în Vaslui să existe o unitate de învățământ ultramodernă.

La câteva luni de la începerea lucrărilor însă, SC Corevas SA Vaslui, care a subcontractat proiectul unor firme din județ, s-a văzut în imposibilitatea de a continua construcțiile. La acea dată, s-a reușit finalizarea fundațiilor pe care urmau să se ridice o cantină de 300 de locuri și un corp de clădire al unui imobil nou destinat cursurilor (clădire cu 24 de săli de clasă). De atunci, de prin anul 2009, terenul pe care au lucrat constructorii a fost lăsat în paragină, iar investiția guvernului a fost înăbușită de bălării. Nici măcar terenul pe care s-au început lucrările de investiții nu a mai putut fi utilizat de conducerea liceului, acesta fiind îngrădit pentru a-i ține pe elevi la distanță. Menționăm că pe acest teren de 2,2 hecatare, exista un teren de fotbal cu pistă de zgură, pe care se desfășurau orele de educație fizică, dar care a fost distrus de constructori pentru a se începe proiectului campusului.

Istoricul mărețului proiect de ruină

În 2007, în ziua de 12 mai, Cristian Adomniței, fost ministru al Educației Cercetării și Tineretului, a venit în Vaslui cu alai, pentru a vizita patru unități de învățământ propuse pentru a fi transformate în campusuri. Fiind an preelectoral, autoritățile au promis demararea imediată a lucrărilor de construcție. Era vorba de o serie de 48 de unități de învățământ din toată țara, ce urmau să primească de la nivel guvernamental o sumă de 260 milioane de euro (împrumutați de la Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și de la bugetul de stat – aproximativ 100 milioane de euro). Proiectul, cel de pe hârtie, a fost gândit în 2006, urmând ca la finele anului 2008, cel târziu în 2009, să se termine toate cele 48 de campusuri din țară, printre care și cele patru din județul Vaslui. Ulterior, din motive care țin de aspectul financiar, s-a amânat data începerii acestor investiții pentru 2008, cu data de finalizare 2010.

În standardele prevăzute în proiectul aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, fiecare campus urma să fie realizat pe o suprafață de aproximativ 15.000 mp (1,5 ha), în incinta unor unități de învățământ cu rol major la nivel județean, branșate la toate utilitățile posibile utilități (gaz, apă, etc.).

Visul Guvernului pentru GSI “Ștefan Procopiu” era foarte frumos aranjat pe foi A4, însă greu de îndeplinit. Pentru conducerea liceului de la acea dată, proiectul era mai mult decât binevenit, mai ales că anual unitatea de învățământ adună la cursuri, în medie, peste 1.800 de elevi și cel puțin 480 de elevi în internate. Nu mai vorbim de ideea de a se realiza un bloc de garsoniere, cu 15 garsoniere, pentru profesorii din liceu, știind că la GSI “Ștefan Procopiu” sunt 100 de cadre didactice, din care multe obișnuiau să facă naveta.

Cei din ministerul de resort își imaginau un proiect faraonic, prin care fiecare campus școlar urma să fie înzestrat cu imobile a câte 24 de săli de clasă. Directorii de licee au depus eforturi foarte mari pentru ca proiectele să devină realiate. Unii au realizat chiar și machete la scară ce vizau poziționarea imobilelelor în teren, fără a bănui că munca lor va fi inutilă. Alții, aflând că vor avea unde să mute clasele din imobilele vechi, și-au făcut planuri ca după terminarea campusurilor să înceapă alte proiecte ce vizau reparații capitale la nivelul clădirilor degradate pe care le aveau în administrare.

Acesta a fost și cazul lui Romel Vicol, fost director al GSI “Ștefan Procopiu”, care intenționa să reabiliteze clădirea principală a liceului, construită în 1972 și care a fost reparată parțial, dar care nu a beneficiat nicicând de o reparație capitală sau de o consolidare

Și pentru elevi, visul suna frumos. Chiar și în prezent pe unul din holurile GSI “Ștefan Procopiu” există un avizier ce le prezintă obiectivele proiectului privind campusurile, precum și imagini cu viitoarele clădiri. Elevii pot vedea, însă doar pe pereți, cum va arăta spațiul de cazare cu 300 de locuri (camere cu patru paturi și baie proprie), cele 15 garsoniere pentru cadrele didactice (cameră, bucătărie, baie și balcon), clădirea cu cele șapte laboratoare (sau ateliere în cazul școlilor de arte și meserii), sala de sport de 32 x 27 de metri, dotată cu dușuri și vestiare pentru elevi și profesori pe care le-a promis guvernul.

La patru ani distanță de când campusul GSI “Ștefan Procopiu” trebuia să fie finalizat, nici măcar terenurile de minifotbal, baschet, volei și tenis de câmp nu au fost realizate. Din păcate, pe pereți stau doar promisiuni și acesta este singurul lucru pe care îl pot vedea. Lozinci la avizier, iar în curtea liceului ruine.