Casa Ghica, una din cele mai vechi clădiri-monument din Vaslui
de Roxana NĂSTASĂ
În cadrul arhitecturii civile urbane a Vasluiului, o importanță deosebită o au clădirile care însumează întreaga evoluție a vechiului târg și a plăcutei sale vieți de odinioară. Între acestea, se înscrie, cu precădere, Casa Ghica, clădire cu destinație rezidențială, ridicată înainte de 1818 de logofătul Constantin Ghica și de către fiica sa, Elena Șubin.
Construită în variantă neoclasică de arhitecți ruși și polonezi, casa Ghica, important monument istoric al orașului, astăzi grădiniță, este situată în centrul istoric al Vasluiului, lângă Casa Mavrocordat, Biserica „Sfântul Ioan” și Curțile Domnești.
„Casa Ghica are aspectul unui conac boieresc, construit în stil eclectic, cu elemente neoclasice. La intrare, străjuiesc două coloane care susțin un fronton, iar marginile clădirii sunt marcate de turnulețe, specifice construcțiilor conacelor boierești din Moldova. Construcția este din piatră, zidărie și cărămidă, având proporții armonioase. Această clădire a aparținut marii familii boierești Ghica. Constantin Ghica a fost hatman, mare logofăt și proprietarul moșiei Vaslui. El a fost fiul lui Matei Ghica și al Ecaterinei Balș. S-a căsătorit cu Maria, fata lui Iordachi Cantacuzino-Deleanu și a avut cu aceasta trei băieți și o fată. Unul din băieți, Alexandru, mare logofăt, s-a căsătorit în 1805 cu Ruxandra (fata lui Sturdza logofătul) și au avut trei copii, pe Elena, măritată cu colonelul rus Alexe Șubin, pe Alexandru (mort de timpuriu) și Grigore Alexandru, cel care ajunge domn al Moldovei între 1849-1856”, a declarat Laurențiu Chiriac, muzeograf la Muzeul Județean Vaslui.
Din păcate, în 1803, un puternic incendiu a mistuit Vasluiul și proprietățile familiei Ghica. Casa a fost refăcută de către Constantin Matei Ghica, iar după moartea sa, la 18 februarie 1818, casa a revenit Elenei Șubin, noua proprietară a târgului Vaslui cea care a definitivat construcția refăcută la 1883. Conacul Ghica din Vaslui, astăzi Grădiniță unde micuții învață, a fost martorul multor evenimente din această zonă după cum povestește Laurențiu Chiriac.
“Pe la conac a trecut de multe ori Alexandru Ioan Cuza, înainte de a ajunge domn, fiind prieten foarte bun cu domnitorul Grigore Alexandru Ghica. Tot de la această casă, Grigore Alexandru Ghica, după ce a fost detronat, a fost condus de Al. I. Cuza până la Galați, port din care Ghica s-a îmbarcat pe un vapor – cu care a ajuns, pe Dunăre, până la Viena. Apoi, ajuns la Paris, Grigore Al. Ghica s-a sinucis. Tot în acest conac au fos adăpostiți unioniștii și au poposit personalități proeminente ale vieții social-politice și literare: Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Manolache Costache Epureanu, paharnicul Costache Sion, Elena Rosetti (soția lui Al. I. Cuza). Cu toții se opreau des la Vaslui, în drumul lor către Iași sau Bârlad. Elena Cuza trecea des pe la casa Ghica, venind de la Iași și apoi mergând la Solești (la conacul familiei ei) sau către conacul de la Banca (unde stătea sora ei, Zoe Lambrino). De asemenea, fratele acesteia, Theodor Rosetti, prefect de Vaslui (1864), junimist, prim-ministru, venea des la acest conac Ghica”, a mai spus Laurențiu Chiriac.
