România trebuie să alinieze programul Laptele și cornul la initiațiva europeană „Laptele în școli” și să elaboreze cât mai repede o strategie națională pentru că altfel ar putea pierde finanțarea europeană pentru acest program, potrivit Centrului Român de Politici Europene.
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a lansat, marți, un studiu privind programul național „Laptele și cornul” comparativ cu schema europeană „Laptele în școli”, lansată în anul 1977 ca parte a politicilor comunitare privind alimentația sănătoasă și sprijinirea producătorilor de lapte.
Inițiatorul studiului, Ciprian Ciucu, a arătat că, în România, programul are o componentă socială și una de facilitare a accesului la educație.
În România, programul are un impact bugetar anual semnificativ, de aproximativ 435 de milioane de lei, (aproximativ 100 de milioane de euro) și beneficiază atât de finanțare guvernamentală, cât și europeană, cu toate că obiectivele celor două politici (Guvern / Comisia Europeană) sunt parțial diferite.
„Programul național «Laptele și cornul» a avut un obiectiv diferit la lansare față de cel al politicii europene, nefiind aliniat celui european nici după integrarea României în Uniunea Europeană și începerea decontării parțiale a porțiilor de lapte distribuite în școli din bugetul comunitar. Cu toate acestea, programul a fost perceput ca util și necesar de către principalii săi beneficiari. (…) România riscă să piardă finanțarea europeană pentru programul «Laptele și cornul». Pentru a deconta mai departe la UE, România trebuie să alinieze programul la inițiativa europeană «Laptele în școli» și să elaboreze cât mai repede o strategie națională”, a spus Ciucu.
Acesta a amintit că programul a fost inițiat prin Ordonanța de Urgență Nr. 96 /2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I – VIII din învățământul de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de patru ore.
„Programul se adresa inițial doar elevilor din clasele I ‐ IV din învățământul de stat fiind extins ulterior și la nivelul elevilor din ciclul gimnazial, iar începând cu anul 2009 se aplică și sistemului privat de învățământ. Din punct de vedere al valorii decontate, inițial au fost 0,7 lei (2002) suma fiind actualizată în 2004 (0,9 lei), 2005 (0,97 lei), 2006 (1,04 lei), ultima actualizare datând din 2008 (1,17 lei). Suma alocată acoperă costul atât pentru porția de lapte, cât și pentru corn, ponderea prețului fiecărui produs în această alocație fiind de aproximativ 60 la sută pentru lapte și 40 la sută pentru corn”, se arată în studiul prezentat marți.
În documentul citat se mai arată că, de la momentul începerii programului până în prezent, au survenit modificări legislative care au extins grupul de beneficiari sau care au reglementat mai bine categoriile de produse care fac obiectul acestuia, în sensul corelării conformității produselor distribuite cu normele europene, mai stricte din punctul de vedere al siguranței alimentare.
„La 12 ani consecutivi de derulare, programul este implementat automat, fără o administrare și coordonare instituțională clară. Nu mai există nici un minister sau direcție dintr-un anumit minister desemnată să îl gestioneze, să îl monitorizeze și să propună intervenții, reglaje fine sau corecții atunci când acestea se impun. La nivelul administrației centrale, de la lansare și până în 2012, de program s-a ocupat o direcție din cadrul Ministerul Afacerilor Interne. Odată cu reorganizarea Guvernului în anul 2012, când administrarea sa a trecut de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Dezvoltării Regionale și Adinistrației Publice, programul nu a trecut și el în aria de competențe a noului minister. În prezent avem de-a face cu un program guvernamental implementat pe diferite componente de mai multe instituții de la nivel central, ca și la nivel județean și la nivel local. Nu există însă un organism central care să le coordoneze, să culeagă, să centralizeze date cu privire la implementarea programului și care să îl evalueze, în ultimă instanță să îi asigure transparența, eficiența și impactul”, a explicat Ciprian Ciucu.
În prezent, copiii primesc zilnic o porție de lapte (200 de ml de lapte UHT/pasteurizat sau o porție de iaurt, sana sau kefir) și un produs de panificație. Valoarea alocată acestei porții este de maxim 1,17 lei, sumă stabilită în anul 2008.
Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Turtoi, a declarat că strategia națională privind programul „Laptele și cornul” va fi depusă la Comisia Europeană la 1 iulie, acesta fiind de altfel termenul limită până la care România poate trimite documentul.
Turtoi a precizat că nu ar fi un pericol privind pierderea finanțării europene, explicând că deja există un draft de strategie. El a spus că Ministerul Agriculturii lucrează cu patronatul pentru a stabili partea strategică, însă ar trebui să se stabilească cine are viziune strategică pe zona de politică și cine gestionează programul.
Turtoi a mai spus că prin strategie se propune flexibilizarea programului, în sensul diversificării produselor care pot fi oferite copiilor, o descentralizare mai mare a programului, pentru a putea fi incluși și producători mai mici, dar și elaborarea unor ghiduri privind calitatea sau varietatea produselor, destinate clor care fac licitațiile, respectiv Consiliile Județene și Consiliile Locale.
Secretarul de stat a mai spus că se analizează și posibilitatea acordării la două zile a produselor incluse în program, această decizie urmând să fie luată de fiecare în parte dacă se dorește diversificarea produselor sau oferirea unor produse mai bune din punct de vedere calitativ.
Sursa: mediafax.ro
