Situație de avarie la spitalul bârlădean

de Mihaela NICULESCU

Deși este încadrat ca fiind „de urgențe”, la Spitalul „Beldiman” mai există un singur medic urgentist, în loc de 12, cât prevede organigrama unei asemenea unități. În disperare de cauză, s-a ajuns la situația în care, acest spital care are în responsabilitate 200.000 de oameni, să ceară ajutorul medicilor de familie, dar nici aceștia nu vor să vină.

Situația în care se află Spitalul de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad este fără precedent. Cel mai important compatiment al spitalului, cel de Primire-Urgențe (CPU), este la un pas de a intra în incapacitatea de a mai prelua cazurile care-i bat la ușă. În loc de 12 medici urgentiști, câți ar trebui să lucreze aici conform organigramei aferente gradului spitalului, în momentul de față există unul singur. Conducerea spitalului face apeluri disperate și s-ar mulțumi chiar și cu serviciile medicilor de familie (cu specializare în medicină de urgență), însă nimeni nu vrea să audă de așa ceva.
„Am luat legătura cu doctorul Diana Cimpoieșu, coordonatorul programului de pregătire a medicilor rezidenți, din Iași, pentru a ne recomanda medici rezidenți în această specialitate, în vederea efectuării de gărzi la Bârlad. De asemenea, am contactat Ministerul Sănătății pentru ca medicii de familie să obțină derogare pentru a face, gărzi la CPU”, a declarat Zenovia Zavate, șefa serviciului de resurse umane RUNOS, din cadrul Spitalului „Elena Beldiman”.
Situația s-a agravat mai cu seamă în ultimele zile. Reamintim că, în urma mediatizatului caz al bătrânului decedat pe o stradă din Bârlad după ce părăsise staționarul de la CPU, a urmat o serie de demisii. Volumul mare de muncă, contracronometru, coroborat cu insuficiența personalului, la care s-a adăugat și sancțiunea venită de la Direcția de Sănătate Publică (DSP) și-au spus cuvântul. În câteva săptămâni, Urgențele au rămas fără doctorii Cristian Vladu, Svetlana Andronache și Oana Corlat. La această oră, CPU contează pe un singur medic permanent, doctorul Diana Terchi, și patru medici de familie care fac gărzi. Dar, se pare că „surprizele” vor continua, căci unul dintre aceștia își manifestase, zilele trecute, intenția de a renunța.

Medicii din spital le-au întors spatele colegilor de la Urgențe

Contextul în care se desfășoară activitatea la CPU, din cadrul spitalului bârlădean, nu este favorabil unui act medical corespunzător. Pacienții sunt obligați să aștepte cu orele până să fie consultați, cu excepția urgențelor aduse de ambulanță. Uneori, o consultație poate dura și o oră și, cum holul este plin de pacienți mai tot timpul, în special în week-end, apar nemulțumirile. Pacienții și cadrele medicale își strigă of-ul fiecare, iar de aici până la apariția unor stări tensionate sau chiar conflictuale între cele două părți, nu mai este decât un pas. Nu puține au fost cazurile în care a fost nevoie de intervenția agenților de pază sau chiar a polițiștilor.
Avalanșele de pacienți, cărora cu greu le pot face față o câțiva medici, au și ele o explicație. Medicii specialiști din spital nu mai doresc să consulte în ambulatoriul de specialitate, decât contra cost. Surse din spital au declarat reporterului nostru că aceștia au amenințat cu demisia în bloc, dacă vor fi obligați să consulte pacienții în policlinică pe baza unui contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). Pentru ca ambulatoriul să funcționeze la capacitate optimă, pacienții ar trebui să plătească o taxă pe consultație, deși vin cu bilet de trimitere de la medicul de familie.
Cu toate că în fișa postului scrie că medicii specialiști trebuie să ofere și consultații în ambulatoriu, aceștia invocă volumul mare de muncă din secție, dar și birocrația de care trebuie să se ocupe. Efortul de a efectua și consultații în ambulatoriu ar trebui, în viziunea celor mai mulți medici, să fie mai bine remunerat.

Nici măcar pe bani?

Dacă, în cazul acestora, partea pecuniară ar fi bariera care blochează activitatea ambulatoriului, în cazul medicilor de la Urgențe, stresul este cel invocat, și mai puțin partea financiară.
Un medic specialist în medicină de urgență are un salariu lunar de 3.755 lei brut, la care se adaugă sporul de 100% (care dublează salariul) și banii pentru gărzi. O gardă de 17 ore, într-o zi din săptămână, este plătită cu 206 lei net și o gardă de 24 de ore în zilele de sâmbătă și duminică, cu 387 de lei net.
Un medic primar cu specializarea medicină de urgență are un salariu lunar de 4.000 de lei brut, la care se adaugă sporul de 100% și gărzile, plătite după cum urmează: 255 lei garda într-o zi obișnuită, și 479 lei garda în week-end.
După un calcul simplu, rezultă că veniturile unui medic urgentist nu sunt deloc de neglijat. Până la urmă, de muncă fug unii medici?

Medicii de familie, soluție de compromis

O soluție de moment ar fi angajarea medicilor de familie, dacă Ministerul Sănătății va aproba acest lucru. Este doar o soluție de moment, pentru că pregătirea acestora nu este comparabilă cu cea a unui medic specializat în medicina de urgență, care cunoaște și stăpânește anumite manevre și protocoale medicale ce trebuie aplicate în câteva secunde. Câți medici de familie au făcut în ultimii ani o traheotomie și câți au intubat un pacient, chiar dacă au studiat în facultate aceste manevre?
Cazurile grave care vor ajunge la CPU vor trebui trimise la ATI (Anestezie și Terapie Intensivă), dacă, de gardă la CPU, este un medic de familie, pierzându-se astfel minute bune, în care viața pacientului poate fi pusă în pericol. Și totuși, la această oră, doar medicii generaliști pot umple golul de personal de la CPU.
Cu ani în urmă, medicii de familie erau subordonați spitalului, iar situația era ceva mai bună. Medicii de familie puteau fi chemați de acasă și se ocupau de cazurile care nu reprezentau urgențe medicale, cazuri care aglomerează holul de la CPU, în week-end.
În perioada 2004-2010 erau angajați la CPU trei medici, un specialist în medicină de urgență și doi medici generaliști. Pentru aceștia din urmă, spitalul a obținut, de la Ministerul Sănătății, derogare pentru a fi încadrați pe post. Alături de aceștia, o vreme, au lucrat și medici interniști. Pentru a avea medici cât mai mulți la Urgențe, spitalul a scos la concurs, în 2012, opt posturi de rezidenți cu specializarea „medicină de urgență”. Dintre aceștia, cinci au plecat când au terminat rezidențiatul, doi sunt acum în anul III și un singur medic, dr. Oana Corlat, a acceptat să vină la post.
„Va trebui să găsim o soluție la această problemă destul de grea cu care ne confruntăm, dar va fi foarte greu. Vom trimite imediat la DSP un anunț, pe care, la rândul ei, Direcția îl va publica în <<Viața medicală>>. Dorim să scoatem la concurs două posturi de medici specialiști în urgențe și două pentru medici specialiști în urgențe pediatrice”, a declarat dr. Gabriela Daniș, directorul medical al spitalului bârlădean.
O mână de ajutor ar putea veni din partea DSP Vaslui, care ar putea sprijini Spitalul „Elena Beldiman”, identificând medici urgentiști în județele vecine. Pe medicii rezidenți nu se mai poate conta, pentru că, prin decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu mai sunt obligați să vină pe post.
Ceea ce rămâne e speranța că, în cele din urmă, se vor găsi câțiva medici urgentiști tineri, cu dorință de afirmare și de a practica nobila profesie la un spital de provincie, dar cu o istorie frumoasă – Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad.