Dușmanul ascuns al sănătății copiilor – Parazitoza intestinală

de Ionuț PREDA

* Paraziții intestinali sunt unii dintre cei mai periculoși dușmani ai sănătății copiilor, dar și a adulților. Ei își semnalează existența extrem de târziu, timp în care fac ravagii în organismul uman. Facem tot felul de presupuneri privind lipsa poftei de mâncare, balonarea, uneori diaree, stări de indispoziție și multe alte simptome. Găsim tot timpul explicații pentru o ușoară anemie pe care o tratăm cu fier, dar fără să ne gândim de ce a apărut, pentru un somn agitat sau pentru stări ocazionale de greață.

Cum ajung paraziții în intestinele omului

Studiile de specialitate indică faptul că majoritatea celor mici vor contacta un parazit intestinal, cel putin o dată, în perioada copilăriei. Paraziții ajung în organismul copilului prin contact cu materiile fecale ale unei persoane bolnave. Acest lucru se poate întâmpla destul de ușor, prin simpla atingere a unor obiecte contaminate. Nu este necesar contactul direct cu materiile fecale. Un bolnav care nu și-a făcut corect igiena după folosirea toaletei poate contamina orice obiect pe care îl atinge.
Paraziții intestinali se localizează la nivelul intestinului subțire (duoden, jejun, ileon) și intestinului gros (colon). Acești paraziți sunt înghițiți sub formă de ouă, care, odată ajunse în intestin, dau naștere la paraziții adulți. Aceștia cresc, se hrănesc, iar când ajung la maturitate depun ouă, care sunt eliminate în mediul extern prin materiile fecale. Paraziții pot fi găsiți și în fecalele animalelor, atât cele de curte, dar și cele de companie. De aceea este periculoasă “uitarea” fecalelor de animal în parcuri sau pe străzi unde copilul se poate infecta foarte uțor.
Paraziții intestinali se transmit prin intermediul alimentelor (în special, fructe și legume nespălate), dar și al apei. De aceea, trebuie să fiti foarte atenți ce surse de apă folosiți.
Infectarea se face și prin intermediul mâinilor murdare, excepție făcând îmbolnăvirea cu tenii, care se face prin consumul de carne de porc, vită sau pește infestată.

Cei mai răspândiți paraziți

Odată pătrunși în organism, paraziții dau naștere unor boli contagioase precum Giardioza, Ascaridioza sau Oxiuroza. Mai sunt și altele, însă acestea trei sunt cel mai des întâlnite.
Giardioza este cauzată de un parazit intestinal numit Giardia lamblia. Aceasta prezintă simptome de greață, inapetență și dureri abdominale puternice.
Ascaridioza (limbricii) este infecția cu un vierme cilindric numit Ascaris Lumbricoides. În general, boala este asimptomatică, însă atunci când apar manifestări ale bolii, acestea se caracterizează prin: febră, tuse și dureri abdominale. În cazuri severe apar și vărsăturile.
Oxiuroza este o boală care apare în urma pătrunderii în organism a ouălor de Enterobius vermicularis (oxiuri sau viermi mici, subțiri, cilindrici). De obicei, este asimptomatică, dar copiii pot prezenta mâncărimi ușoare perianale sau somn agitat. Alte simptome asociate pot fi inapatența, viermi în scaun, dureri sau arsuri în timpul urinării, enurezis, urticarie
etc.

Cum se pune diagnosticul? Atenție la analizele de sânge!

Diagnosticul de boală nu se poate pune numai pe baza simptomelor, care sunt sărace, necaracteristice, uneori absente, iar bolnavul nu-și dă seama că este posesorul unor paraziți intestinali.
Totuși, semne ca lipsa poftei de mâncare, greață, vărsături, diaree, colici abdominale, indispoziție, ușoară anemie sau slăbire, somn agitat, prurit anal, scădere în greutate, viermi în scaun, balonări pot indica existența unor paraziți intestinali.
Diagnosticul nu este simplu de pus. Din cauză că parazitul nu se elimină constant în fiecare scaun, există riscul ca scaunele să fie sterile, chiar dacă infecția este prezentă. În acest caz, în afara examenului coproparazitologic trebuie efectuate și alte investigații. O hemogramă (analiză a sângelui) poate fi o soluție foarte bună. Dacă aceasta indică un număr mare de eozinofile este posibil să avem paraziți intestinali.
Pentru depistarea giardiazei este de efectuat un test imunoenzimatic (identificarea antigenul Giardia în scaun). În orice caz, trebuie făcut un examen coproparazitologic (scaun). Dacă există elemente parazitare în scaun, fie că sunt ouă, larve sau paraziți vii, diagnosticul este pozitiv si se va efectua tratamentul anti-parazitar.
Pentru un examen coproparazitologic de rutină se recomandă examinarea a trei probe într-un interval de 14-21 zile.
În cazul probelor pozitive după tratarea infecției parazitare, examenul coproparazitologic de control se va efectua după trei săptămâni de la terminarea tratamentului.

Cum se trateaza parazitozele intestinale?

Atunci când suspiciunea de parazitoză este tratată și mai ales tratată repetitiv, fără a avea confirmarea laboratorului, poate fi total greșit, deoarece toate medicamentele antiparazitare convenționale sunt hepatotoxice (în diferite grade). Astfel, administrarea repetată și nejustificată a antiparazitarelor poate dăuna mai grav sănătății copiilor (hepatite cronice postmedicamentoase) decât ar dăuna parazitul în sine.
Tratamentul corect se face din trei direcții prin administrarea de medicamente: distrugerea și eliminarea paraziutului din organismul copilului; eliminarea toxinelor din organism (care au apărut în urma infecției; refacerea organelor sau zonelor afectate.
De asemenea, pentru ca este vorba de boli contagioase, este indicat ca toți membrii familiei sau cei care au intrat în contact cu un copil bolnav de o parazitoză intestinală să se trateze concomitent cu el.
Tratamentul paraziților intestinali este relativ simplu și se face cu medicamente anti-parazitare moderne care sunt foarte eficiente. Ele vor fi prescrise numai de către medic, în doze adaptate greutății. Durata depinde de tipul de parazit și variază de la o zi la 5 zile. În cazul anumitor paraziți este nevoie repetarea schemei după un anumit interval.
O alternativă la tratamentul clasic o reprezintă terapia naturistă, cura de semințe de dovleac fiind considerată a fi de mare ajutor împotriva paraziților.

Cum se previn parazitozele intestinale?

Respectarea măsurilor stricte de igienă corporală este esențială în combaterea acestor probleme. Din pricină că metoda de contaminare este prin contact direct cu o persoană infestată sau prin atingerea obiectelor folosite de o astfel de persoană, este indicată spălarea pe mâini cât mai des și să nu se bage obiecte sau mâna în gură fără a fi dezinfectat.
* Curățenia casei, aerisirea încăperilor și dezinfecția frecventă a toaletelor, precum și învățarea copilului despre utilizarea toaletelor publice îl vor ține departe de probleme.
* Fructele, zarzavaturile și legumele trebuie spălate foarte bine.
* Folosirea de olițe individuale și dezinfecția regulată a acestora și a toaletelor;
* Lenjeria de pat și de corp a copiilor bolnavi va fi spălată prin fierbere și călcată;
* Măsuri de igienă corporală (însușite și de copii, chiar de la vârste foarte mici): spălatul pe mâini înainte de fiecare masă, tăierea regulată a unghiilor, etc.
* Tratarea corectă a celor din anturajul copilului și din colectivitate, indiferent dacă prezintă simptome sau nu;
* Evitarea zonelor unde sunt plimbate animale ale căror stăpâni nu strâng materiile fecale, dar și atenționarea acestora în vederea unui comportament mai responsabil în preajma parcurilor și a locurilor de joacă pentru copii;
* Vizitele periodice la pediatru, dar și efectuarea examenului de scaun la începutul fiecărui an școlar pot ușura depistarea precoce a bolii și tratarea ei