După șase ani de guvernare pro-europeană, de ajutor financiar, politic și tehnic din partea Uniunii Europene, Republica Moldova este „un stat capturat”, a comentat, vineri, jurnalista de peste Prut Natalia Morari, în cadrul celei de-a treia ediții a formului de dezbateri europene Eurosfat, care are loc vineri la Palatul Parlamentului.
Scandalurile recente din Republica Moldova, mai ales cel al furtului, în doar câteva zile, a unui miliard de dolari (adică 12% din PIB-ul țării) din sistemul bancar, explică ultimul Barometru de Opinie Publică de la Chișinău, potrivit căruia cel puțin 50% din cetățeni preferă o aderare la Uniunea Vamală în detrimentul uneia la Uniunea Europeană. De altfel, sprijinul declarat de moldoveni pentru aderarea la UE este la un record negativ – 32% -, în condițiile în care în 2003 trei sferturi dintre cetățenii de peste Prut voiau să devină membri UE, a declarat, vineri, Natalia Morari, în cadrul unei dezbateri despre politica de securitate și relațiile externe ale UE în estul Europei.
„Federația Rusă nu are nevoie de tancuri rusești pentru a cuceri Republica Moldova. Clasa politică din Republica Moldova face acest lucru în locul rușilor”, a acuzat jurnalista.
„La ora actuală, Republica Moldova e un stat capturat. Conform Băncii Mondiale, e un stat controlat de grupuri de interese, de partide și de oameni care stau în spatele acestor partide. La ora actuală, noi ne aflăm în etapa capitalismului oligarhic. Corupția e la cel mai înalt nivel de la independență încoace”, a mai spus jurnalista de peste Prut.
Tactica partidelor rusești pentru a câștiga alegerile locale: campanie anti-corupție
Partidele rusești, în schimb, au știut să capitalizeze acest eșec al guvernărilor pro-europene și au acum ca principală lozincă electorală, înaintea alegerilor locale din iunie, lupta anticorupție și împotriva sistemului oligrahic.
„Mă tem că la alegerile locale din iunie, partidele rusești vor prelua puterea la nivel local. Acum, partidele rusești au lozinci anti-oligarhice, care au devenit cele mai populare în rândul populației. Îmi pare foare rău că acum cei mai mari iubitori anticorupție au devenit partidele rusești”, a adăugat jurnalista.
Preda: „Summitul de la Riga nu a fost un soi de Crăciun, adică nu a venit Moș Crăciun cu daruri pentru țările aflate în jurul bradului”
De altfel, Republica Moldova s-a dovedit a fi unul dintre principalele subiecte ale Eurosfat, în contextul summitului Parteneriatului Estic de la Riga. „Din păcate pentru foarte mulți est-europeni, summitul de la Riga nu a fost un soi de Crăciun, adică nu a venit Moș Crăciun cu daruri pentru țările aflate în jurul bradului sau al șefilor de stat și de guverne”, a comentat europarlamentarul Cristian Preda (PPE), membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din legislativul UE.
„Eșecul summitului de la Riga a fost declarat înainte să înceapă. La fel s-a întâmplat și la Vilnius. Cred că asta vine din refuzul de a vedea realitățile care sunt în față”, a mai spus eurodeputatul, precizând că, pe de-o parte, scenariile cu privire la viitorul vecinătății estice a Uniunii sunt profund legate de evoluția din punct de vedere democratic a regimurilor din Parteneriatul Estic și a vecinilor vecinilor și, pe de altă parte, că aderarea Republicii Moldova la UE, oricând va fi ea, nu depinde de România, ci de ce se întâmplă la Chișinău.
„Scenariul catastrofal pe care îl putem avea în următorii ani este ca regimurile fragile din punct de vedere democratic din Parteneriatul Estic să se năruie și să se transforme din regimuri cu aspirații democratice în regimuri nedemocratice cu aspirații totalitare și transformarea unora dintre acești membri ai Parteneriatului Estic din parteneri în adversari”, a mai spus Preda.
Cristea: „Vecinătatea UE nu a fost niciodată mai instabilă, pentru că insecuritarea este dublată de o divergență a aspirațiilor”
La rândul lui, Radu Podgorean, secretar de stat în cadrul MAE, a explicat că summitul de la Riga s-a desfășurat într-un climat de securitate regională mult mai complex decât celelalte și a admis că România nu a obținut ce și-a dorit de la această reuniune: „România a sprijinit consolidarea rolului Parteneriatului Estic la acest summit, am pledat pentru o abordare ambițioasă a UE și ne-am fi dorit ca în declarația finală limbajul – cel puțin pentru acele sate care au făăcut dovada unui angajament ferm – să fi fost mult mai clar. Nu am obținut acest lucru, dar declarația lasă măcar implicit această poartă deschisă pentru Republica Moldova”.
În acest context, Andrew Rasbash, consilier în cadrul Directoratului General Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, din Comisia Europeană, a subliniat că, în vreme ce vecinătatea UE a urcat pe agendă, extinderea a coborât.
Eurodeputatul român Andi Cristea (PSD, S&D), președintele delegației parlamentare UE-R. Moldova și raportorul grupului său politic în dosarul reviziurii Politicii de Vecinătate, a declarat: „Vecinătatea UE nu a fost niciodată mai instabilă, pentru că insecuritarea este dublată de o divergență a aspirațiilor”. Pe de-o parte, există grupul țărilor care vor integrare, precum Republica Moldova, Ucraina și Georgia și, pe de altă parte, sunt state partenere precum Armenia, Azerbaijan și Belarus, care în cel mai bun caz își doresc o cooperare sectorială sau economică cu UE, a explicat europarlamentarul român. În opinia lui, Uniunea Europeană a greșit semnând acorduri de asociere, dar ignorând componenta de securitate. „Dacă ar fi să încerc un răspuns sincer și personal cu privire la ce se va întâmpla cu acest triunghi, acesta ar fi că nu știm încă. Faptul că la Riga am avut foarte multă multă ambiguitate este expresia acestui răspuns care nu a fost găsit”, a mai spus Cristea.
Eurosfat este un forum anual de dezbateri europene care are loc în România începând cu anul 2013. Evenimentul, care are loc la Palatul Parlamentului, este organizat de Europuls și de Centrul Român pentru Politici Europene. Scopul lui este de a aduce împreună politicieni, reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri, experți și cetățeni, care să discute teme foarte importante de pe agenda europeană dintr-o perspectivă românească. Printre temele de discuție ale celei de-a treia ediții se numără: Ce urmează după Parteneriatul Estic? România, între beneficii și restricțuu în cadrul TTIP, acordul comercial care se negociază cu SUA. Cooperarea regională în domeniul energiei.
Sursa: gandul.info
