Autoritățile bârlădene nu fac nimic pentru a rezolva problema câinilor infestați cu o boală letală pentru om – Faceți ceva sau nu?

de Răzvan CĂLIN

Autoritățile locale bârlădene par depășite de problema câinilor comunitari. Primarul Marin Bunea dă asigurări că se va încerca găsirea unei soluții viabile, însă realitatea este că până ce Legea de gestionare a câinilor fără stăpân nu va fi deblocată nu se poate face mare lucru. Între timp, haitele de maidanezi se înmulțesc în liniște și colcăie pe străzile orașului. Mai mult, mulți dintre ei sunt infestați cu un parazit care provoacă o boală ce se transmite la om și care poate duce la decesul bolnavului.

Așa cum era și de așteptat, atunci când vine vorba să ai o reacție rapidă (să iei taurul de coarne, cum se mai spune), autoritățile și instituțiile statului român acționează după cum știu ele mai bine: foarte încet sau deloc. Semnalul de alarmă tras prin intermediul ziarului nostru cu privire la problema câinilor comunitari (care, mai nou, au început să se infesteze în număr tot mai mare cu un parazit ce se transmite și la om și poate provica decesul bolnavului) pare că nu este perceput la adevărata sa intensitate de către reprezentanții statului român. Vorbim aici de instituții, care cel puțin teoretic, ar trebui să se afle în prima linie în astfel de situații care vizează siguranța populației. Din păcate, scenariul este același ca și în alte dăți: unii ridică din umeri neputincioși, alții se dau loviți iar altora pur și simplu nu le pasă.

Primarul interimar al Bârladului, Marin Bunea, a recunoscut că are știință de cât de spinoasă a devenit problema câinilor comunitari prin prisma noilor descoperiri făcute de specialiștii veterinari de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași împreună cu medicul veterinar bârlădean Ioan Bejan. Dar, a admis că identificarea unei soluții viabile este extrem de dificilă din cauza contextului legislativ actual: ”Noi am decis ca împreună cu domnii specialiști de la Iași să continuăm să prelevăm probe de la câinii comunitari pentru a-i depista pe toți cei care sunt bolnavi. Altfel, nu avem altă soluție. Numai în ultimele zile am strâns de pe străzi 82 de câini. Dar, problema este că în continuare, Legea privind gestionarea câinilor fără stăpân nu poate fi aplicată din cauza suspendării normelor de aplicare. Și este dat ordin în toată țara să nu se atingă nimeni de maidanezi, altfel riscă sancțiuni penale. Putem interveni doar în cazul câinilor care sunt depistați bolnavi. Oricum, problema este foarte spinoasă pentru că în timp ce noi nu putem interveni în forță, câinii se înmulțesc. Ba au și început să fie aduși și aruncați din dube în oraș la noi din alte localități. Dacă nu ar fi fost acest vid legislativ, cred că problema maidanezilor ar fi fost rezolvată în maxim un an și jumătate”.

Bunea ne-a mai spus că în ultimul timp Primăria Bârlad a trimis patru adrese către autoritățile centrale de la București în care solicită sprijin pentru rezolvarea acestei probleme care, iată, tinde să devină o situație de criză. Până acum nu au primit nici un răspuns îmbucurător pentru că totul se învârte în jurul acestor norme metodologice de aplicare Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân. Practic, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor este cea care ar trebui să muncească din greu pentru elaborarea unui nou set de norme. Însă, după cum se vede până acum nu s-a făcut nimic în acest sens, iar răspunsul este (invariabil) că se încă se mai lucrează.

Am încercat să stăm de vorbă și cu Traian Petcu, directorul executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, însă acesta nu ne-a răspuns la telefon. Probabil avea probleme mult mai importante de rezolvat! Aceeași situație s-a întâmplat și în cazul Mihaelei Vlada, șefa Direcției de Sănătate Publică Vaslui. Într-o primă fază, ni s-a transmis că este plecată pe teren și, în consecință, am încercat să o contactăm pe telefonul mobil, dar la fel, nu am primit nici un răspuns.

Culmea, singurul oficial care (atenție) ne-a contactat cu de la sine intenție a fost consilierul municipal Andrei Huiban. Acesta a solicitat redactorilor EstNews câteva informații în plus pe marginea acestui subiect și s-a arătat vizibil îngrijorat: ”Mă interesează subiectul inclusiv din postura de simplu cetățean. Și cred că în situația dată autoritățile și instituțiile statului ar trebui să facă front comun de pe acum pentru a rezolva această situație. Sunt de părere că este mai indicată profilaxia, decât să așteptăm, Doamne ferește, să se îmbolnăvească vreo cineva”.

Într-adevăr, este foarte posibil să apară voci care trâmbițeze că dracul nu e chiar atât de negru. Deja s-a avansat ideea că, până în prezent, nu s-a semnalat nici un caz de om diagnosticat cu dirofilarioză cardiopulmonară. Este, poate, dacă vreți, cea mai periculoasă abordare a acestei probleme pentru că asta ar scuza și mai mult lipsa de reacție a autorităților. Oare chiar este nevoie să ajungem la cazuri de îmbolnăvire la oameni pentru ca cineva să facă ceva? Până ce un biet copilaș a fost sfâșiat în bucăți de o haită de maidanezi, opinia publică și mai ales instituțiile statului au hibernat în papuci. Chiar avem nevoie de așa ceva și la Bârlad pentru ca cineva să ia taurul de coarne? Unde mai pui că situația nu este singulară, căci la Galați această maladie are o incidență în rândul maidanezilor de 60%. Dacă o ținem așa, iar instituțiile statului lâncezesc ca și până acum, atunci în câțiva ani (spun specialiștii în domeniu) întreaga populație de câini comunitari va fi infestată cu acest parazit. Încă ceva: parazitul cu pricina nu face diferență între un maidanez sau vreun cotețar pur sânge de prin gospodăriile oamenilor, așa încât și patrupedele cu pedigree și stăpân sunt infestate. Odată ce parazitul Dirofilaria immitis a ajuns în sistemul circulator al câinelui (grație pișcăturii țânțarului), acesta se cuibărește cu predilecție în arterele pulmonare, dar se aciuează și în inimă. Din momentul în care a pătruns în organism, parazitul trece din starea larvară în cea de adult în decurs de cinci – șase luni, iar ca adult poate ajunge și la 23 de centimetri. Numită și ”viermele inimii”, dirofilaria este o boală fatală a inimii și plămânilor, iar asta o spun specialiștii în medicină veterinară. Un studiu efectuat pe această temă de mai mulți specialiști în domeniu din Statele Unite ale Americii și Europa (publicat încă din 2012) arată clar că prezența dirofilaria immitis la câini trebuie luată cât se poate de în serios de autoritți pentru că reprezintă un real risc pentru populația umană. Una dintre manifestările cele mai des întâlnite în cazul oamenilor infestați cu acest parazit este că provoacă dirofilarioza pulmonară. Plămânii omului bolnav sunt invadați de noduli pulmonari benigni care, la prima vedere, pot fi confundați foarte ușor cu tumorile maligne. De altfel, diagnosticarea cu această maladie în cazul oamenilor nu este deloc facilă pentru că simptomatologia poate fi înșelătoare. Specialiștii în domeniu spun că până ce se ajunge la diagnosticul corect de dirofilarioză pot trece câteva luni, timp în care parazitul se dezvoltă și se înmulțește în corpul bolnavului. Sperăm ca toate acestea să reprezinte o motivație destul de solidă pentru toți factorii de răspundere care ar trebui să se implice cu adevărat în rezolvarea acestei probleme până nu este prea târziu.

Să nu uităm că totul a ieșit la iveală în urma unui studiu realizat de profesori universitari de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași, împreună cu medicul veterinar bârlădean Ioan Bejan. Aceștia au desfășurat în ultimii trei ani o campanie de prelevare mostre de sînge de la câinii maidanezi din Bârlad pentru realizarea unor analize parazitologice. Așa au observat că din 2013 și până în prezent incidența parazitului Dirofilaria immitis a crescut de la an la an într-un ritm îngrijorător, ajungând ca în 2015 procentul să fie de 40% dintre câinii testați.