In sfarsit, stampila va disparea oficial. Doar noi si bulgarii o mai foloseam

Disparitia stampilei, o mai veche solicitare a mediului de afaceri, transmisa de peste un an reprezentantilor Ministerului Finantelor Publice, va fi in sfarsit oficializata. Potrivit unui proiect publicat de Finante, facturile si celelalte documente oficiale nu vor mai fi insotite de stampila unitatii emitente, pentru a carei lipsa de multe ori erai intors din drum de la ghiseele administratiei locale. „S-a reglementat eliminarea obligativitatii aplicarii stampilei atat a declaratiilor, cererilor si altor documentele depuse de catre persoane fizice, persoane juridice de drept privat (…).Regula nu se aplica persoanelor juridice de drept public care vor aplica stampila pe documentele emise de catre acestea”, se arata in nota de fundamentare a Ordonantei propuse spre aprobare. Vezi in text ce alte schimbari ar putea produce Ordonanta, daca va fi aprobata si publicata in Monitorul Oficial sau consulta din atasament proiectul propus.

E vorba de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
– in vederea respectarii obligatiilor asumate prin semnarea și ratificarea unui schimb de informatii fiscale efectiv, se desemneaza Agentia Nationala de Administrare Fiscala ca autoritate competenta in acest scop.
Totodata, se prevede ca ANAF sa comunice la cererea autoritatii solicitante orice informatii prevazute de respectivele instrumente juridice de drept international, pe care le detine, indiferent ca sunt informatiile furnizate, potrivit legii, de contribuabili sau alte persoane, entitati, autoritati, fie ca sunt informatii obtinute de ANAF cu ocazia verificarilor efectuate. Termenul pentru transmiterea informatiilor se proopune a fi cel prevazut la art.10911 din Codul de procedura fiscala. Toate schimburile de informatii se vor realiza cu respectarea legislatiei in vigoare privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date;
– s-a definit notiunea de obligatie fiscala restanta, aceasta notiune fiind frecvent utilizata in alte proceduri administrative (ex licitatii, emiterea de licente/autorizatii);
– se propune completarea regulilor referitoare la selectarea contribuabililor pentru inspectia fiscala in sensul aplicarii acestor reguli și in cazul inspectiilor solicitate de alte institutii ale statului;
– potrivit art. 90 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza compensarea obligatiei unui creditor cu cea a debitorului asupra sa, daca conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii. Cu alte cuvinte, compensarea poate interveni daca sunt indeplinite conditiile pentru ca aceasta sa opereze pana la data deschiderii procedurii de insolventa.
in mod similar, textul de lege in discutie confera posibilitatea ca, pe perioada procedurii de insolventa, sa poata fi compensate creantele reciproce nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei.
Astfel, pentru a da eficienta prevederilor art. 90 din Legea nr. 85/2014, se propune:
• reglementarea compensarii sumelor negative de TVA solicitate la rambursare prin intermediul unui decont depus dupa data deschiderii procedurii de insolventa cu obligatii fiscale nascute dupa data deschiderii procedurii de insolventa;
• reglementarea compensarii sumelor negative de TVA care nu au fost solicitate la rambursare pana la data deschiderii procedurii insolventei cu obligatiile fiscale nascute anterior deschiderii procedurii de insolventa. Pentru aceasta s-a prevazut și obligatia persoanei impoazabile de a solicita rambursarea respectivei sume negative de TVA prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare.

• Apare un nou tip de garantie: polita de asigurare

– S-au completat prevederile privind tipurile de garantii cu un nou tip de garantie – polita de asigurare de garantie;
– crearea unei reguli speciale de aplicare a masurilor de executare silita in cazul debitorilor care au de incasat de la autoritati sau institutii publice sume certe, lichide si exigibile. in astfel de situatii, in baza documentelor furnizate de debitor, organul de executare va institui poprirea asupra sumelor datorate de aceste autoritati sau institutii publice;
– reglementarea expresa a posibilitatii contribuabilului de a obtine suspendarea executarii silite prin depunerea unei scrisori de garantie bancara si pe parcursul solutionarii actiunii in contencios administrativ;
– in cazul popririi bancare, s-a prevazut un termen de 3 zile pentru ca bancile sa plateasca sumele indisponibilizate. Acest interval creeaza premisele evitarii situatiilor de executari multiple, atunci cand au fost poprite și indisponibilizate sume existente in mai multe conturi bancare.
Astfel, in acest interval de timp, debitorul, dupa ce a fost informat de banca sa cu privire la popririle instituite poate solicita organului fiscal mentinerea doar a uneia dintre popriri și ridicarea celorlalte care depașesc debitul inscris in titlul executoriu ce face obiectul popririi;
– s-a prevazut scutirea de la plata taxelor extrajudiciare de timbru in cazul in care sunt solicitate organului fiscal din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala eliberarea unor certificate, adeverinte sau alte asemenea documente.

• Obligatia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de catre operatorii economici care au calitatea de contribuabili mici, incepand cu data de 1 mai 2017

E vorba de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Avand in vedere prelungirea prin prezentul proiect de act normativ, a termenelor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91/2014, se impune, in vederea corelarii, modificarea unor prevederi cuprinse in actul normativ primar, astfel:
• Emiterea, de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, pana la data de 1 august 2017, a normelor metodologice privind procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la un sistem informatic national de supraveghere si monitorizare a datelor fiscale;
• Precizarea termenului limita pana la care iși mentin valabilitatea avizele privind distributia aparatelor de marcat electronice fiscale acordate distribuitorilor autorizati, in speta data de 1 iulie 2016;
• Aplicarea unei sanctiuni pentru comercializarea de catre distribuitorii autorizati, sau de catre unitatile din reteaua acestora acreditate pentru comercializare a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu rola jurnal, dupa data de 1 iulie 2016.

• Se interzice comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu rola jurnal incepand cu data de 1 iulie 2016

III. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
Avand in vedere faptul ca identificarea celor mai bune solutii tehnice de implementare a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic, precum și a procedurii de supraveghere si monitorizare a functionarii acestora, necesita o perioada mai lunga pentru documentare și alegere a solutiilor legislative, se prelungesc unele termene prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91/2014, dupa cum urmeaza:
-autorizarea de catre Comisie numai a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, incepand cu data de 1 aprilie 2016 ;
– interzicerea comercializarii aparatelor de marcat electronice fiscale cu rola jurnal incepand cu data de 1 iulie 2016;
– obligatia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de catre operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili incepand cu data de 1 octombrie 2016 ;
– obligatia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de catre operatorii economici care au calitatea de contribuabili mijlocii, incepand cu data de 1 ianuarie 2017 ;
– obligatia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de catre operatorii economici care au calitatea de contribuabili mici, incepand cu data de 1 mai 2017;
– aprobarea prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al  ministrului pentru societatea informationala, pana la data de 31 decembrie 2015, a procedurii de avizare tehnica a modelelor de aparate de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic ;
-aprobarea prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, pana la data de 31 decembrie 2015, a informatiilor continute in registrul national de evidenta a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti, precum si a metodologiei si procedurii de inregistrare a acestora
.
-modificarea, in termen de 360 de zile de la intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2014 a normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999.
IV. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata intrucat baza legislativa aplicabila mecanismului de compensare a datoriilor neplatite la termenele scadente reglementat de OG nr. 77/1999 și legislatia subsecventa acesteia nu a mai suferit modificari in ultimii 15 ani, aceasta nu este aliniata la cerintele economice si informatice actuale si este o reminiscenta a acelei perioade. Astfel, aceasta si-a atins scopul, insa fara a-i mai servi in prezent, mai ales prin faptul ca timpul alocat operatiunilor de compensare, cat si decontarilor intre partenerii de afaceri este semnificativ.
In plus, si legislatia privind regimul facturilor s-a schimbat, iar din punct de vedere fiscal, fiecare persoana impozabila poate sa isi stabileasca formatul documentelor pe baza carora determina taxa colectata si taxa deductibila conform specificului propriu de activitate, cu respectarea continutului de informatii obligatorii reglementate prin Codul fiscal (semnatura si stampila facturilor sunt acum optionale).
Nu in cele din urma, este de subliniat și faptul ca la nivelul UE, in 2011, s-a aprobat Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale. Directiva a fost transpusa in Romania prin Legea nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante. Legea nr.72/2013 instituie obligatia de plata a sumelor datorate in cel mult 60 de zile calendaristice pentru contractele intre profesionisti precum si mecanismul de aplicare a dobanzilor penalizatoare.
Ca urmare, se propune abrogarea dispozitiilor privind utilizarea altor documente de compensare in afara celor prevazute in regulamentul de compensare.
Totodata, s-a prevazut expres ca procedurile de compensare aflate in derulare inceteaza de drept la data intrarii in vigoare a prezentului act normativ caz in care autoritatile competente restituie documentatia depusa in vederea compensarii.

• S-a reglementat eliminarea obligativitatii aplicarii stampilei

V. S-a reglementat eliminarea obligativitatii aplicarii stampilei atat a declaratiilor, cererilor si altor documentele depuse de catre persoane fizice, persoane juridice de drept privat asa cum sunt definite in Codul civil, precum si de catre entitatile fara personalitate juridica la institutii sau autoritati publice cat si a documentelor sau altor inscrisuri emise intre aceste entitati sau persoane. In schimb, regula nu se aplica persoanelor juridice de drept public care vor aplica stampila pe documentele emise de catre acestea, conform regulilor aplicabile in prezent.
Pe lista de solicitari ale mediului de afaceri din Romania mai sunt insa si alte solicitari.

De pilda, oamenii de afaceri ar dori desființarea Trezoreriei Statului, operațiunile urmand sa fie preluate de CEC Bank sau de catre o altă bancă de stat, astfe incat platile catre buget sa fie facute online- mult mai ușor și rapid.

„Ne putem imagina, în visele noastre frumoase, că facem o singură plată la bugetul statului implicând în spate cele 3-4-5 conturi în care trebuie să se ducă banii respectivi și n-au decât ei să ducă mai departe aceste chestiuni, să fie o singură declarație„, aprecia recent Dragos Anastasiu, unul dintre romanii cu afaceri in transporturi internationale si turism, cu afaceri de peste 100 de milioane de euro anual.

În ceea ce privește controalele ANAF, de TVA sau de fond, antreprenorul spune că ar fi mai simplu ca acestea să fie anunțate din timp, cu o listă de documente de care inspectorul fiscal are nevoie, astfel încât să poată fi pregătite din timp situațiile și documentele.

„Iarăși, dacă te duci și controlezi o companie cu afaceri de 100 de milioane și stai și controlezi bonuri fiscale de 7 lei și stai la discuții pe bonuri fiscale de 7 lei, probabil acesta este motivul pentru care durata controalelor în România la contribuabilii mari este în medie de 272 de zile, pe când în alte țări europene este la jumătate”, a punctat omul de afaceri.

Sursa: hotnews.ro