de Marian Mocanu
În fiecare an, în a treia joi din noiembrie, este marcată, Ziua Națională fără Tutun. Aceasta este o inițiativă de a atrage atenția asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătății oamenilor.
Agenția Națională Antidrog (ANA), prin intermediul centrelor sale de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, folosește acest prilej pentru a derula, la nivel național, activități de informare-sensibilizare-conștientizare în mediul școlar, familial și în comunitate, asupra riscurilor consumului de tutun și de formare de abilități de viață sănătoasă.
Ziua Națională Fără tutun, marcată în fiecare an în cea de-a treia zi a lunii noiembrie, este un prilej de a se trage un semnal de alarmă cu privire la pericolele la care se expun atât persoanele care fumează, ci și cei care stau în preajma acestora. Având ca temă „Ajută–mă să cresc!”, Ziua Națională fără Tutun oferă Agenției Naționale Antidrog cadrul informării și sensibilizării populației nefumătoare cu privire la riscurile la care se supune prin inhalarea fumului de țigară – așa numitul “fumat pasiv” –, alături de încurajarea acesteia din urmă de a-și solicita dreptul la un aer fără fum de țigară, prin respectarea prevederilor legale în vigoare. Campania prilejuită de Ziua Națională Fără Tutun va fi marcată prin desfășurarea unor activități de informare- conștientizare cu privire la consecințele fumatului activ și pasiv, în rândul elevilor de gimnaziu si liceu din instituțiile de învățământ din județ, în parteneriat cu Centrul de Prevenire Evaluare și Consiliere Antidrog Vaslui.
„Pentru sensibilizarea opiniei publice, joi, 19 noiembrie 2015, ora 14.00, voluntarii antidrog vor distribui materiale informative, pliante și flyere, în Centrul Civic al orașului Vaslui”, a anunțat Valerica Cobzaru, coordonatorul CPECA Vaslui.
Specialiștii ANA atrag atenția și asupra efectelor dăunătoare în planul sănătății ale fumatului secundar, în special asupra copiilor care cresc în familii cu cel puțin un membru fumător. Fără voia lor, aceștia sunt expuși atmosferei viciate de fumul de tutun și, în plus, există un risc crescut de a deveni ei înșiși fumători. De aceea, exemplul personal al părinților de nefumători este cel mai bun mijloc pentru a își convinge copiii să nu fumeze.
În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de țigări, iar aproximativ 85% dintre pacienții cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societății Române de Pneumologie. Totodată, studiile au arătat că 89% dintre fumătorii din țara noastră și-ar dori să reducă numărul țigărilor sau să renunțe complet la fumat.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, fumatul produce în prezent circa 6 milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt utilizatori și ex-utilizatori, iar mai mult de 600000 sunt nefumători expuși fumatului pasiv. Se estimează că, până în anul 2020, numărul deceselor ar putea crește la 7,5 milioane pe an, fumatul determinând 10% din totalul deceselor.
Efectele negative ale fumatului nu se limitează la fumător, ele răsfrângându-se dramatic și asupra celor aflați în proximitatea sa. Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncă și ca o amenințare la adresa sănătății publice. Numeroase studii arată că fumatul pasiv este o cauză a bolilor cardiace și a cancerului pulmonar la adulții expuși. În Europa, bolile legate de fumat fac anual 650000 victime; dintre acestea, 80000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv.
