Palma peste ochi pe care ne-o dau parlamentarii în prag de noi alegeri: factura neplătită la apă și gunoi ne poate lăsa fără casă

de Simona MIHĂILĂ

Neplata la termen a facturilor de apă, canalizare, salubritate sau energie termică ar putea duce chiar și la pierderea locuințelor, fără ca vasluienii, ca de altfel toți rău-platnicii din țară să se poată apăra în instantă.

Este măsura care a intrat în vigoare sâmbăta trecută, după ce parlamentarii au aprobat un act normativ privind serviciile comunitare de utilități publice.

În esență, prevederea stabilește că „factura emisă pentru serviciile de utilităti publice constituie titlu executoriu”. Altfel spus, persoanele care nu-și achita la timp facturile pentru aceste servicii vor putea fi executate silit fără a mai avea posibilitatea să ajungă în instantă.

Și pentru că tacâmul loviturilor sub centură să fie complet, parlamentării au mai decis să reducă și perioada în care consumatorii pot achita aceste servicii fără a plăti penalităti de întârziere. Astfel, facturile vor trebui plătite în cel mult 15 zile calendaristice de la emitere și nu de la primire, cum se întâmpla păna acum.

„Utilizatorii serviciilor de utilități publice, persoane fizice sau juridice, sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii se înscrie pe factură. Termenul de scadență privind plata facturii se ia în calcul începând cu data emiterii facturii”, se arată în textul Legii nr. 225/2016, cu precizarea că facturile trebuie emise cel târziu pană la data 15 a lunii următoare celei în care s-au furnizat serviciile.

În momentul de fată, plata facturilor trebuie făcută în maximum 15 zile lucrătoare de la primire. Astfel că noile reguli au ca efect o dublă reducere a termenului de scadentă: acesta se va calcula în zile calendaristice, nu în zile lucrătoare, și va curge efectiv de la data emiterii facturii, nu de la data primirii.

Mai trebuie spus că data emiterii nu este neapărat și data primirii, dacă vorbim de o factură comunicată prin postă.

Iată o simulare făcută de Casa de avocatură Coltuc, prin care sunt evidențiate diferențele:

* Cum se calcula pană acum termenul de plată al facturilor

Factura este emisă în data de 13 octombrie 2016 pentru luna septembrie 2016 și este primită de client în data de 14 octombrie 2016. Astfel, termenul de scadentă începe pe 14 octombrie 2016 și se încheie pe 3 noiembrie 2016. Deci clientul are la dispoziție 21 de zile calendaristice pentru a achita factura.

* Cum se va calcula de acum înainte termenul de plată al facturilor

Factura este emisă pe 13 octombrie 2016 pentru luna septembrie 2016 și este primită de client pe 14 octombrie 2016. Astfel, termenul de scadentă începe pe 13 octombrie 2016 și se încheie pe 27 octombrie 2016. Deci clientul are la dispoziție, cel puțin teoretic, 15 zile calendaristice pentru a achita factura, însă perioada se reduce cu numărul de zile necesar comunicării prin poștă (în acest exemplu, termenul efectiv de scadență este de 14 zile calendaristice).

Când se aplică penalități

Neplata la termen a facturii atrage, în primul rând, aplicarea de penalități. Abia apoi, furnizorul poate trece la executarea silită. Astfel, dacă o factură nu este achitată în cel mult 30 de zile de la data scadenței (ultima zi a perioadei de plată), clientul este penalizat pentru întârziere. Penalitățile se calculează începând cu prima zi după data scadenței și, în total, nu pot depăși valoarea facturii.

„Dacă sumele datorate, inclusiv penalitățile, nu au fost achitate după 45 de zile de la primirea facturii, operatorul poate întrerupe furnizarea/prestarea serviciului cu un preaviz de 5 zile lucrătoare și are dreptul să solicite recuperarea debitelor în instantă. Reluarea furnizării serviciului se face în termen de maximum 3 zile de la data efectuării plătii. Cheltuielile aferente suspendării, respectiv reluării furnizării/prestării serviciului se suportă de utilizator”, se precizează în actul normativ.