Prizele, întrerupătoarele și neoanele care nu au protecție împotriva scânteilor sunt cauzele care provoacă incendii la secțiile ATI

Cele patru incendii din secțiile ATI și saloanele Covid nu au fost cauzate de instalațiile electrice vechi și suprasolicitate, așa cum susțin autoritățile. Potrivit electricienilor experimentați, măsurile de protecție în secțiile de ATI Covid trebuie luate exact ca în mină, pentru că, din cauza concentrației mari de oxigen, încăperile sunt, practic, medii explozive.

„Până în pandemie, în saloanele de ATI se folosea foarte puțin oxigen, însă, acum se folosește un volum foarte mare. Și tocmai de aceea ar trebui să gândim încăperile de la terapie intensivă ca și cum ar fi medii explozive, exact ca în mine. Pentru că în mine sunt întotdeauna gaze, tot ce se folosea era contra exploziei, de la lampa care era închisă ermetic, ca să nu dea scânteie, până la întrerupător, care era și el închis ermetic ca să nu dea scânteie, și priza la fel. Acum, în saloanele ATI ei nu s-au mai gândit la acest lucru, au dat drumul la oxigen cu debit mare, care iese pe lângă măștile pacienților și se acumulează foarte mult în încăpere. Este de ajuns să vină asistenta săraca, să aprindă becul și totul explodează. Întrerupătorul asta face, când apeși pe el, face o mică scânteie și este suficient să produci explozia. Nu are nicio legătură cu defecte electrice. Ei nu au pregătit saloanele ATI pentru așa ceva, nici nu s-au gândit. Văd că toate explicațiile oficiale spun că sunt instalațiile vechi. Nu conta acest lucru dacă tu îi puneai întrerupător de care trebuie, lampă și priză de care trebuie, adică toate capsulate. Cu o investiție minimă rezolvai toate problemele astea”, spune Viorel Stamate, electrician cu experiență de 25 de ani în domeniu.

Electricienii susțin că firele nu au nicio treabă, că nu din cauza firelor apar incendiile la ATI, pentru că la suprasolicitare, firele se încălzesc și se topește izolația de pe ele, dar nu dau scântei.

„Scânteia este la întrerupător, la bec sau neon și la priză. Ați văzut cum face neonul când se aprinde – clic, clic, clic. Păi aia e scânteie acolo, pentru că starterul îi dă scânteie și oricând poate să bubuie. Oxigenul unde se duce? În sus. Apoi, pui aeroterma în salon? Păi aia este cu termostat, cu declanșator, și, când a ajuns la o temperatură, face scântei. Când au pus aeroterme în ATI ca să se încălzească pacienții le-au pus efectiv ceas la bombă. Și pe urmă te miri că de ce a explodat. Cum să nu explodeze, că e la mintea unui electrician începător. Incendii la ATI vor mai fi, asta a fost doar începutul. Acum și-au dat seama de niște chestii și au zis că trebuie să cumpere senzori de oxigen. Când crește concentrația de oxigen să deschidă repede geamurile. Păi aia e soluție? Să deschizi repede geamurile și să nu mai aprinzi becul? Într-o zi tot o să uite o asistentă sau o infirmieră și când o să aprindă becul o să sară totul în aer”, a mai precizat Viorel Stamate.

Cristian Iștoc, președintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, arată că puțini știu că oxigenul explodează la o anumită concentrație în contact cu unsoarea:

„Tubul de oxigen dacă îl manevrezi și ai pe mână vaselină și pui la ieșire ai sărit în aer. Cine manipulează tuburile alea știe că nu are voie cu unsoare deloc, pentru că se face aprinderea. În spitale, unde concentrația de oxigen este crescută, poate fi un pericol și de la transpirația pacienților sau dacă mănâncă ceva. Atunci se aprinde încăperea, apare o combustie spontană. Am văzut prin secțiile ATI că aveau tuburi de oxigen lângă patul bolnavului. Normal ar trebui ca personalul medical să fie instruit, dar dacă este adus din alte părți este posibil să nu știe și să aibă unsoare pe mănuși sau pe mâini.”