de Dănuț CIOBANU
Evoluția economiei locale proiectează județul Vaslui ca cel mai neperformant UAT de la nivelul României. Dacă la nivel regional ocupăm ultimul loc la prosperitate și la nivel național vom fi depășiți în următorii ani de județele cu care Vasluiul concurează la cele mai sărace zone din țară (Teleorman, Buzău etc.). Pentru a dezvolta județul, autoritățile publice locale și mediul economic trebuie să lucreze ca o veritabilă echipă.
Judeţului Vaslui ocupă o poziție periferică la nivel regional și național, în ceea ce privește produsul intern brut (PIB). PIB-ul este un indicator al activităţii de producţie la nivel de ţară sau regiune, fiind un instrument util pentru măsurarea şi compararea nivelului economic de dezvoltare. Potrivit datelor statistice oficiale, indicii de disparitate, calculaţi ca raport între PIB pe locuitor la nivel de judeţ şi PIB pe locuitor la nivel naţional, arată că în Regiunea Nord-Est niciun judeţ nu înregistrează performanţe superioare mediei naţionale (indice naţional = 100). Indicii județului Vaslui arată astfel: 45,4% în 2000, 45,2% în 2015, 46,6% în anul 2017 şi 47,4% în anul 2018 – ultimul loc la nivel naţional. Practic, judeţul Vaslui se situează sub jumătatea mediei naţionale.
În acest context, pentru mediul economic local este foarte important să diminueze exodul forței de muncă în străinătate sau în alte zone ale țării printr-o salarizare corespunzătoare.
„Oamenii de afaceri și firmele de stat fac locurile de muncă. Fac dacă li se îngăduie, dacă sunt ajutați. De aceea suntem pe ultimul loc pe Regiunea Nord Est la PIB, locuri de muncă etc. Avem o multitudine de probleme și dacă nu ne ascultăm și suntem în permanență într-un război al surzilor, vorbim toți și nu ascultă nimeni. Nu se întâmplă mai nimic, Noi nu suntem politicieni că, dacă eram buni, ne regăseați în politică. Dar noi aducem problemele din mediul economic în fața administrației publice locale, facilitățile care trebuie să le acorde autoritățile publice, altele decât cele pe care le acordă Guvernul”, a spus Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.
Conform prognozelor oficiale, în anul 2021 PIB-ul pe locuitor din județul Vaslui va fi de 5.633 euro/locuitor, iar până în anul 2024 acesta va crește la 7.210 euro/locuitor. La nivel național, printre cele mai puternice județe se numără Cluj cu un PIB de 21.147 euro/locuitor și Timiș cu 17.226 euro/locuitor. Județele cu care Vasluiul concurează la cele mai sărace zone din țară vor avea în 2024 un PIB mai mare: Teleroman – 9.499 euro/locuitor și Buzău – 11.331 euro/locuitor.
În anul 2024, județele din Regiunea Nord Est a României vor avea următorul PIB: Bacău – 10.266 euro/locuitor; Botoșani – 7.771 euro/locuitor; Neamț – 9.570 euro/locuitor; Suceava – 8.501 euro/locuitor, Iași – 12.157 euro/locuitor.
Conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, principalele riscuri la nivel de regiune sunt următoarele: deși Regiunea Nord-Est este regiunea cu cel mai mare număr de locuitori din România, nivelul ridicat al emigraţiei, pe fondul scăderii continue a populației rezidente, ar putea afecta cererea de forță de muncă. Ponderea ridicată a populaţiei ocupate civile în agricultură şi scăzută în industrie exprimă unele din dezechilibrele istorice care au contribuit la crearea unor decalaje față de celelalte regiuni. Gradul redus de modernizare a drumurilor județene și comunale și ponderea ridicată a liniilor neelectrificate determină viteze scăzute pentru transportul de mărfuri şi pasageri şi creează totodată obstacole suplimentare în ceea ce privește potențialii investitori.
Perspectivele favorabile sunt următoarele: Disparitățile intraregionale privind ponderea populației ocupate din servicii (Bacău, Iaşi) și agricultură (Botoșani, Vaslui) indică un potențial nevalorificat și insuficient utilizat prin reconversie și recalificare în județele mai puțin dezvoltate ale regiunii. Datorită costului scăzut al forței de muncă (trend în creştere), Regiunea Nord-Est are un avantaj competitiv faţă de celelalte regiuni ale Europei pentru atragerea investițiilor, ceea ce nu este pe deplin valorificat din cauza stării infrastructurii (situaţie ce sperăm să se îmbunătăţească datorită noilor programe guvernamentale de investiţii în infrastructură).
