Primăvara începe cu un Mărțișor

Vremea de afară pare să ne mai țină puțin în sezonul de iarnă. Cu toate acestea, calendaristic vorbind astăzi este prima zi de primăvară.

Timizi și firavi, ghioceii și-au făcut apariția pe lângă blocurile din oraș, dar și pe tarabele comercianților cu flori, pregătiți să negocieze cu dumneavoastră pentru un buchet parfumat de flori. Din gama vestitorilor de primăvară fac parte și mărțișoarele. Cu diferite simboluri, flori, potcoave sau semne zodiace, împodobite cu renumitul șnur de mărțișor alb cu roșu, mărțișoarele așteaptă să fie cumpărate.

Centrul orașului Bârlad a fost acaparat de mărțișoare ce așteaptă să fie luate de la vânzători și oferite mai departe drept cadou de 1 sau 8 martie.

În ceea ce privesc prețurile mărțișoarelor, acestea diferă în funcție de mărime, complexitate și frumusețea acestora.  Dacă vorbim de un mărțișor clasic, acesta poate avea prețuri de 1-2 lei.  Prețul mărțișoarelor crește odată cu eleganța și forma acestuia. De exemplu, brățările se pot cumpăra cu 3, 4 lei, iar broșele pot ajunge și la 15 de lei.

De asemenea, și materialul din care sunt făcute mărțișoare pot determina diferențele de preț. Vânzătorii din Bârlad vă pot oferi mărțișoare din plastic, croșetate, din lemn sau săpun.

De ce este atât de special un mărțișor?

Mărțișorul este un mic obiect de podoaba legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate.

În prezent, mărțișorul este purtat întreaga luna martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede ca aceasta va aduce belșug in casele oamenilor. De asemenea, se spune că, dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.

Legenda mărțișorului

Tradiţia asociază legenda cu Baba Dochia, o femeie care a trăit cu mulţi ani în urmă. Se spune că aceasta avea o fiică vitregă pe care nu o îndrăgea. Într-o zi de iarnă geroasă, Baba Dochia şi-a trimis fiica la râu să spele o haină foarte murdară, bătrâna sperând că tânăra nu va reuşi să-i scoată faţă. Pentru că nu reuşea să o spele, tânăra începu să plângă cu lacrimi amare. Şi cum încerca ea să frece haina murdară, a apărut un bărbat tânăr şi frumos pe nume Mărţişor care a întrebat-o de ce plange. Fata i-a povestit tânărului ceea ce i se întâmplă, iar Mărţişor i-a spus că posedă o putere magică şi i-a oferit acesteia o floare cu petale roșii albe şi a îndemnat să mai spele încă o dată veşmântul şi apoi să se ducă acasă.

Când a ajuns fata acasă haina era albă ca si neaua. Batranei Dochia nu i-a venit să creadă că haina era curată. Când a văzut însă floarea în părul feței, Baba Dochia a întrebat-o: „De unde ai floare, căci este încă iarnă?”. Văzând că tânăra nu răspunde, baba a plecat chiar ea pe munte să se convingă că a venit primăvara.  Baba Dochia nu a uitat să-şi ia cu ea oile, dar şi nelipsitele 12 cojoace.

Potrivit legendei, umblând cu oile prin pădure, baba toarce lână din furcă şi găsind o para (ban vechi, de origine turcească) i-a făcut o bortă, legand-o cu un fir de lână… De atunci a apărut obiceiul mărţişorului. Renunţând la cojoace unul câte unul, peste Dochia şi oile sale a venit iarna chiar când baba a crezut că este primăvară. Un ger năprasnic a făcut ca bătrâna şi oile sale să îngheţe, transformându-se, conform legendei, în stane de piatră. Rocile se pot observa şi astăzi pe muntele Ceahlău şi sunt o mărturie vie a acestui mit românesc.