de Dănuț CIOBANU
Evoluția produsului intern brut din județul Vaslui indică o dezvoltare lentă a economiei în următorii ani. Chiar dacă Comisia Națională de Strategie și Prognoză a mai îmbunătățit valoarea anuală a PIB-ului local, Vasluiul va fi în anul 2022 pe ultimul loc în Regiunea de Nord-Est la capitolul bunăstare. La fel se va întâmpla și în anul 2025, când la nivel național ne vom clasa alături de județe precum Giurgiu sau Călărași.
La sfârșitul acestui an, pentru județul Vaslui se estimează un PIB de 11,6 miliarde de lei, urmând ca situația din următorii ani să fie următoarea: 2023 – 12,7 miliarde de lei; 2024 – 13,7 miliarde de lei; 2025 – 14,6 miliarde de lai.
În anul 2025, PIB-ul celorlalte județe din Regiunea de Nord-Est va fi următorul: Bacău – 33,6 miliarde de lei; Botoșani – 16,4 miliarde de eli, Iași – 58,3 miliarde de lei; Neamț – 22,9 miliarde de lei; Suceava – 30,8 miliarde de lei.
La nivel național, în anul 2022 printre județele slab dezvoltate se numără Tulcea – 13,4 miliarde de lei; Călărași – 13,2 miliarde de lei; Giurgiu – 13,6 miliarde de lei.
Referindu-se la valoarea PIB-ului din proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial 2022 – 2025, Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, a spus că noțiunea de PIB nu este înțeleasă corect.
„La noi se discută de PIB! Ce înseamnă PIB-ul? Acesta înseamnă practic producție industrială, nu consum. La ora actuală, toți care pronunță cuvântul PIB, toți nu văd decât consum, importuri și așa mai departe. Dar producție efectivă, plus valoare!? Nu vedem absolut nicio strategie, nicio gândire la niciun nivel de autorități ale noastre. Cu aceasta ne confruntăm la ora actuală. Vedem că se închid firme, vedem că se micșorează locurile de muncă, ceea ce înseamnă probleme care ar trebui să dea de gândit”, a explicat Ovidiu Copacinschi.
Prezent la Topul Firmelor Vaslui, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie din România, a făcut o serie de referiri la situația economiei românești.
„Noi nu premiem persoane fizice, ci discutăm efectiv cu persoane juridice. În funcție de o serie de indicatori cum ar fi cifra de afaceri, profitul, utilizarea resursei umane etc. Cine există în top există cu adevărat. Noi nu avem o criză economică, ci o criză de sistem economic în România. Mă bucur să văd că toată conducerea locală este aici”, a spus Mihai Daraban.
