Est News Cel mai citit ziar din Vaslui
Decizia a fost determinată de faptul că principesa Maria, unicul copil al domnitorului Carol I și al doamnei Elisabeta, a murit de scarlatină, în 1874, la doar patru ani. Deoarece principesa Elisabeta nu mai putea avea copii, pentru a reglementa chestiunea succesiunii la tronul României, în vara anului 1880 principele Carol I a efectuat o călătorie în Germania pentru a se consulta cu tatăl său, principele Carol-Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, cu împăratul Wilhelm I, în calitate de șef al Casei de Hohenzollern și cu cancelarul germaniei, Otto von Bismarck.
În urma discuțiilor, la 21 noiembrie 1880 a fost încheiat un așa-zis „Pact de Familie”, prin care Principele Leopold, fratele mai vârstnic al lui Carol I, împreună cu fiul său mai mare, renunțau la dreptul de succesiune la Coroana României, iar cel de-al doilea fiul al principelui Leopold, prințul Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, în vârstă de 14 ani, era proclamat Principe Moștenitor al României.
După câteva săptămâni, Parlamentul României aproba „Pactul de Familie” și desemnarea lui Ferdinand drept Principe de Coroană.
În 1886, după încheierea studiilor liceale la Dusseldorf, a celor universitare la Tubingen și Leipzig și absolvirea Școlii Militare din Kassel, principele moștenitor Ferdinand a sosit în România, fiind îndrumat să urmeze o carieră militară.
La 14 noiembrie 1886, principele Ferdinand a intrat în armată cu gradul de sublocotenent, fiind numit comandantul companiei a 2-a din Regimentul 3 infanterie de linie, care-l avea comandant onorific pe tatăl său, principele Leopold de Hohenzollern. La 19 aprilie 1889 Ferdinand era avansat locotenent în același regiment, redenumit în 1891, al III-lea Regiment de infanterie Dâmbovița, Nr. 22.
La 10 mai 1891 principele Ferdinand a fost înaintat la gradul de căpitan și transferat în Batalionul 1 vânători, în calitate de comandant de companie. La 29 decembrie 1892, Ferdinand a fost avansat maior și a fost numit „Prim Comandant” al Batalionului 1 vânători.
O nouă avansare a avut loc la 1 ianuarie 1895, când Ferdinand a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel și mutat în Regimentului 4 roșiori, a cărui comandă a preluat-o din 8 aprilie, însă a rămas și „Cap” al Batalionului 1 vânători. La 28 noiembrie 1895 principele moștenitor a fost avansat colonel, rămânând comandant al acestei faimoase unități de cavalerie.
La 8 aprilie 1898, principele Ferdinand era înaintat la gradul de general de brigadă și numit comandant al Brigăzii 8 infanterie, iar la 10 aprilie 1901, comandant al Diviziei 4 infanterie. La 16 octombrie 1902, Ferdinand ocupa funcția de Inspector General al Cavaleriei, iar la 10 mai 1904, era avansat general de divizie.
Ultimul și cel mai înalt grad obținut de principele moștenitor Ferdinand, la 7 aprilie 1911, înainte de a deveni rege al României, a fost cel de general de corp de armată, având funcția de „Inspector general al armatei și al cavaleriei”.
Pentru a marca evenimentul produs la 21 noiembrie 1880, prezentăm două lucrări de artă, sculpturi care-i înfățișează pe principele Ferdinand și principesa Maria în ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Acestea au fost realizate de scuptorul Valentino Brustolon (1858-1940), în anul 1896. Pe lângă busturile principilor moștenitori, artistul italian a executat portretele în bronz ale regelui Carol I și al reginei Elisabeta, probabil în ideea de a fi multiplicate pentru a fi comercializate sau distribuite unor instituții ale statului roman, ca reprezentări oficiale ale membrilor familiei regale a României.
Busturile sunt turnate în bronz, având dimensiuni reduse de cca 35 cm, ceea ce permite expunerea lor în spații închise, birouri sau saloane. Busturile sunt inscripționate, la spate, cu semnătura autorului, „V. Brustulon” și anul în care au fost realizate „1896”. La partea posterioară, la bază, au ștampila atelierului în care au fost turnate. Aceasta este de formă circulară, având la interior inscripția: DEPOSÉ / D & H MÜLLER / BUCURESCI. Muzeul Militar Național posedă în colecțiile sale două seturi de busturi care-i înfățișează pe Ferdinand și Maria, unele având postament circular din marmură roșie. Busturile sunt realizate într-o manieră realistă, care pune în evidență detaliile cu o acuratețe aproape naturalistă.
Bustul principelui Ferdinand îl reprezintă pe acesta în uniformă de ofițer superior de cavalerie, mare ținută, model 1895. Așa cum am precizat anterior, în anul 1896, când a fost realizată lucrarea, Ferdinand avea gradul de colonel și îndeplinea funcția de comandant al Regimentului 4 roșiori. Atitudinea principelui este semeață, cu capul ușor orientat spre dreapta. Artistul a evidențiat toate detaliile uniformei militare, precum și ale decorațiilor purtate de acesta, ceea ce face ca bustul realizat de sculptorul Brustolon să aibă, pe lângă importanța artistică incontestabilă și o importantă valoare documentară.
Bustul care o înfățișează pe principesa Maria impresionează prin grație și eleganță. Tânăra principesă, cu capul ușor orientat spre stânga, are părul strâns la spate și poartă pe cap o diademă de perle, care îi conferă distincție. Poartă o rochie cu umeri proeminenți, acoperiți cu dantelă și decolteu pătrat, ornată în față cu o broșă rotundă.
Cele două busturi pot fi admirate în expoziția „Drumul spre Încoronarea din anul 1922”, deschisă la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, pe care vă invităm să o vizitați.
