Ananasul a fost cultivat și în Transilvania, în urmă cu 200 de ani

Baronul Samuel von Brukenthal a cultivat ananasul în urmă cu peste 200 de ani, în oranjeria sa din oraşul Avrig, unde avea un palat de vară, a transmis joi Muzeul Național Brukenthal într-un comunicat de presă, potrivit Agerpres. Fructul a devenit rapid popular și la modă, încât imaginea lui a apărut pe portretele regalităţii, iar conducătorii doreau ca propriile lor „conuri” bizare să fie cultivate în posesiunile lor.

„Încă din 1757, Brukenthal a început cumpărarea de terenuri. În perioada 1770-1802 acesta şi-a extins în special proprietatea de la Avrig, cumpărând constant şi fâneţe şi ogoare. La momentul morţii sale, suprafaţa fermei şi a reşedinţei de la Avrig era de aproximativ şapte hectare. A investit în decursul timpului sume importante de bani, care au făcut ca superba reşedinţă de vară, cât şi ferma să devină foarte rentabile. Cu o lăptărie, un joagăr şi două cârciumi, ferma se putea autofinanţa. La Avrig se promovau, prin cercetări ecologice, inovaţiile agricole care erau puse într-un context comunitar. O agricultură performantă era necesară pentru a contribui în mod esenţial la creşterea bunăstării din regiune. În consemnările din anul 1788 apar introducerea în regiune a 95 de soiuri de păr, 40 de soiuri de piersic şi 17 soiuri de măr. În grădina de zarzavat erau cultivate diferite legume. Tot în grădina de la Avrig erau cultivate diferite fructe exotice, oranjeria baronului fiind renumită în epocă”, se arată în comunicatul Muzeului Naţional Brukenthal.

Experimentele de aclimatizare de la Avrig, din Transilvania, a copacilor şi a altor plante aduse din ţări străine făceau în egală măsură parte din conceptul Baronului Brukenthal ca şi exotismul renumitei sale sere, în care cultiva ananaşi. Acest fruct de lux era întruchiparea bunului gust şi a plăcerilor culinare rafinate. Chiar dacă se afla la marginea Imperiului, Transilvania devine în timpul Baronului Samuel von Brukenthal parte integrantă a procesului internaţional de modernizare”, subliniază managerul interimar al muzeului sibian, Alexandru Constantin Chituţă.

sursa: digi24.ro