de Dănuț CIOBANU
În perioada 1991 – 2022, în județul Vaslui s-au înregistrat 633 de societăți străine, ceea ce înseamnă la nivel național un procent de numai 0,21% din totalul societăților străine. Valoarea totală a investițiilor străine este de 44.966.800 euro. Printre județele codașe la investiții străine se află Mehedinți cu 49,7 milioane de euro și Gorj cu 11,1 milioane de euro. La polul opus se află județul Timiș cu investiții de 2 miliarde de euro.
Județul Vaslui se clasează la nivel național pe locul 41 în ceea ce privește numărul societăților și capitalul social total în echivalent valută.
La nivel național, pe ultimele locuri la atragerea investițiilor străine se situează județul Mehedinți cu 49,7 milioane de euro și județul Gorj cu 11,1 milioane de euro. La polul opus se află județul Timiș cu investiții de 2 miliarde de euro.
Județul Vaslui va avea la finalul acestui an un PIB pe locuitor de 7.522/euro/locuitor. Conform datelor Comisiei Naționale de Prognoză care a publicat „Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL 2022 – 2026”, pe următoarele locuri în topul lipsei de performanță economică se numără județul Botoșani cu 8.534 euro/locuitor și județul Călărași cu 8.832 euro/locuitor.
La polul bunăstării se află județe precum Timiș – 20.366 euro/locuitor, Cluj – 22.787 euro/locuitor și Brașov – 19.690 euro/locuitor.
PIB-ul pe cap de locuitor este un indicator de măsurare a producției și reflectă preformanța economică și creșterea productivității. Practic,
PIB-ul pe cap de locuitor este deseori folosit ca un indicator al nivelului de trai: un PIB pe cap de locuitor mai mare semnifică un nivel de trai mai ridicat.
Prezent la Vaslui la întâlnirea oamenilor de afaceri cu reprezentanții administrației locale, Paul Butnariu, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a făcut referire la contextul economic din Regiunea de Nord-Est.
Butnariu a precizat că zona este „polarizată de sărăcie”, în condițiile în care Moldova este la 46% din PIB-ul mediu al puterii de cumpărare din Uniunea Europeană (UE), spre desoebire de capitala București, care este la 164% din puterea medie de cumpărare din UE. Practic, zona Cernăuți din Ucraina, Republica Moldova și Regiunea de Nord-Est formează un pol al sărăciei europene.
„Ce putem face, sigur, cu toții de gândim! Una din căile pe care le avem este de dezvoltare a antreprenoriatului, de susținere a investițiilor. Investițiile străine în România sunt la fel de polarizate. Din totalul investițiilor străine directe în România, doar 2,2% ajung în Regiunea de nord-est, pe când 56% se oprește în Ilfov și București. Asta este realitatea! De ce nu vin investitorii în Regiunea de Nord-Est, știm foarte bine cu toții. Lipsa infrastructurii, lipsa voinței decidenților politici de a echilibra infrastructura României și așa mai departe”, a spus Paul Butnariu.
