Home / Tag Archives: fiscal

Tag Archives: fiscal

Modificarea TVA – bătaie de cap pentru comercianți, facturi mai mari pentru tot poporul

de Marian MOCANU

Încurcături peste încurcături la începutul noului an. Va trebui să ne facem provizii serioase de alimente, întrucât este de așteptat ca în primele zile ale lui 2016 o parte din magazine să rămână închise mai mult decât în mod obișnuit. Din pricină că, de la 1 ianuarie 2016 cota standard de TVA va scădea la 20%, comercianții sunt obligați să ia o serie de măsuri, printre care refiscalizarea caselor de marcat și schimbarea prețurilor la raft.

Prima zi a anului 2016 va însemna și scăderea  TVA de la 24% la 20%, pentru produsele nealimentare, urmând să ajungă la valoarea de 19% de la 1 ianuarie 2017. Măsura are un impact major atât asupra agenților economici, cât mai ales asupra consumatorilor, beneficiari direcți al reducerii, cel puțin teoretic. În fapt, prețul mărfurilor nealimentare ar trebui să scadă.

În momentul în care, după 1 ianuarie 2016, comercianții își reîncep activitatea, pe bonurile fiscale trebuie ca TVA-ul să fie de 20%, dar, să nu ne grăbim a ne face iluzii.

„În general, vom face modificările cotei de TVA cu prioritate la societățile cu care avem contract, chiar și în primele zile de după Anul Nou. Ceilalți pot apela la serviciile noastre prezentându-se la noi cu casele de marcat după data de 4 ianuarie”, ne-a declarat reprezentantul unei firme vasluiene specializată în fiscalizarea caselor de marcat.

Operațiunea durează circa cinci minute, în funcție de modelul aparatului, prețul fiind în general în jurul valorii de 50 de lei. Având în vedere că, la nivelul județului Vaslui sunt înregistrate circa 18.000 case de marcat, din care circa 80% sunt funcționale, nu toți comercianții vor reuși modificarea. Aceștia vor trebui să-și suspende activitatea până la intrarea în legalitate, în caz contrar riscând o serie de sancțiuni.

În afara amenzilor, a dobânzilor și penalităților pentru necolectarea corectă a cotei de TVA, comercianții respectivi pot pierde și clienții care se vor adresa magazinelor deschise sau care eliberează bonuri fiscale corecte.

Comercianții mai au obligativitatea actualizării documentelor comerciale, inclusiv a listelor de prețuri, a contractelor și chiar a materialelor promoționale, dacă acestea conțin informații cu privire la prețuri cu TVA. Deci, în plus față de costurile pentru fiscalizare, o bună parte din comercianți vor avea și alte cheltuieli care, în mod sigur, se vor reflecta în prețurile produselor. Așa că, nu ar fi de mirare ca, în fapt, prețurile să nu scadă de pe 1 ianuarie 2016. La fel ca în cazul scăderii chiar mai importante de TVA la alimente din acest an, când, în multe cazuri, prețurile la raft au rămas nemodificate.

Consiliul Fiscal estimeaza deficit bugetar de 3% din PIB anul viitor, fara cresterea salariilor cu 10%. Crestere economica, 3,5%, cu rezerva unui impact al anului agricol slab

Consiliul Fiscal estimeaza un deficit bugetar in jur de 3% din PIB pentru 2016, fara a lua in considerare cresterea salariilor pentru intregul aparat bugetar cu 10% de la 1 decembrie, se arata in raportul anual.

“Estimarile Consiliului Fiscal indica un deficit efectiv in imediata vecinatate a nivelului de referinta de 3% din PIB pentru anul 2016 (fara a lua in considerare insa si decizia recenta de majorare a salariilor la nivelul intregului aparat bugetar cu 10%, incepand cu 1 decembrie, care va determina probabil depasirea acestui prag) si semnificativ peste 3% in 2017, iar evolutiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugereaza de asemenea reversarea progreselor realizate pana in prezent in ceea ce priveste consolidarea fiscala. In plus, deteriorarea estimata a pozitiei bugetare structurale este superioara celei consemnate de soldul efectiv in contextul in care este asteptata o majorare a output gap-ului”, se arata in raport, transmite Agerpres.

Potrivit Consiliului Fiscal, implementarea prevederilor noului Cod Fiscal este de natura sa antreneze o deviatie considerabila si permanenta de la obiectivele ce decurg atat din tratatele europene al caror semnatar este Romania (Pactul de Crestere si Stabilitate si Compactul Fiscal), cat si din legislatia nationala relevanta (Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010).

“Proiectiile actualizate, ce incorporeaza cele mai recente informatii cu privire la contextul macroeconomic, setul masurilor de politica fiscal-bugetara adoptate si executia bugetara la zi, indica un nivel de circa 2,9% din PIB atat pentru deficitul bugetar efectiv, cat si pentru cel structural la nivelul anului 2016, si aceasta in ipoteza unor reduceri compensatorii de investitii publice (de circa 0,3% din PIB) si a prevalentei moderatiei in politica salariala in sectorul public. Riscul de reintrare a tarii in procedura de deficit excesiv apare drept semnificativ, in conditiile in care pentru anul 2017 proiectiile indica un nivel de 3,5% din PIB in cazul deficitului efectiv si 3,7% din PIB in cazul deficitului structural”, arata raportul Consiliului.

Potrivit raportului, atat veniturile, cat mai ales cheltuielile bugetare se situau la finele lunii iunie 2015 sub programul semestrial aferent formei initiale a bugetului general consolidat.

“Astfel, veniturile totale ale BGC (bugetului general consolidat) sunt inferioare sumei programate cu circa 2,82 miliarde lei (cu un grad de realizare de 97,5% fata de program), iar cheltuielile cu aproximativ 20 miliarde lei (doar 84,7% realizare fata de program). Aceasta evolutie reprezinta rezultatul actiunii cumulate a mai multor factori. Un prim element care trebuie mentionat este legat de faptul ca in programarea bugetara aferenta anului 2015, spre deosebire de anii precedenti, deficitul bugetar pe intreg anul urma sa fie atins inca de la finele primului semestru, intentionandu-se renuntarea la practica din anii anteriori de a efectua cheltuielile, mai ales cele de investitii, preponderent in ultimul trimestru al anului. Pe cale de consecinta, o parte importanta din cheltuieli a fost programata pentru prima jumatate a anului, iar nematerializarea potrivit planificarii initiale reprezinta principal factor care explica ecartul semnificativ al soldului bugetar fata de nivelul tintit pentru finele semestrului I'” informeaza Consiliul Fiscal.

In ceea ce priveste veniturile bugetare, nerealizarea a fost cauzata exclusiv de o performanta, mult sub asteptari a sumelor primite de la UE pentru exercitiul financiar 2007-2013 (-6,5 miliarde lei fata de program) in timp ce veniturile curente, respectiv cele legate direct de evolutia economiei, au inregistrat ritmuri de crestere superioare celor programate, depasirea programului semestrial in cazul acestora din urma fiind de 3,35 miliarde de lei.

“Mai precis, incasari superioare tintelor semestriale au fost inregistrate in principal la nivelul TVA (+2,57 miliarde lei), impozitului pe salarii si venit (+552,8 milioane lei), impozitului pe profit (+487 milioane lei) si contributiilor de asigurari sociale (+202 milioane lei), in timp ce evolutii sub nivelul programat, dincolo de cele deja mentionate, au inregistrat doar veniturile nefiscale (-858,8 milioane lei), dar aceasta din urma a fost determinata de neincasarea unor dividende in raport cu programarea initiala din luna iunie. Supraperformanta semnificativa a veniturilor din primul semestru al a.c. este explicata de o combinatie intre o crestere economica superioara asteptarilor, un plus de eficienta a colectarii, in special la nivelul incasarilor din TVA cat si, probabil, unei evolutii prociclice a conformarii la plata taxelor din partea contribuabililor”, explica raportul citat.

Pe partea de cheltuieli, spune Consiliul Fiscal, toate categoriile, fara exceptii, consemneaza niveluri inferioare celor programate pentru finele S1.

O pondere semnificativa din deviatia de 20 miliarde lei a cheltuielilor totale comparativ cu nivelul programat revine elementului proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (-6,89 miliarde lei), o deviatie majora consemnand insa si cheltuielile de capital, al caror nivel reprezinta doar 34% din programul semestrial (-7,45 miliarde lei).

Crestere economica de 3,5%, cu rezerva unui impact al anului agricol slab

Consiliul Fiscal se asteapta la o crestere economica in jurul valorii estimate de Comisia Europeana, 3,5%, in acest an, cu rezerva impactului unui an agricol mai slab, se mai arata in raportul anual pe anul 2014 al Consiliului Fiscal.

“In opinia Consiliului fiscal, rezultatele inregistrate pana acum indica posibilitatea materializarii unui avans al cresterii economice din acest an in jurul recentei valori estimate de CE, cu rezerva impactului unui an agricol mai slab. Reducerea cotei TVA la produsele alimentare si la serviciile de restaurant si catering, dinamica solida a salariilor reale, revenirea pe crestere a investitiilor, precum si accelerarea dinamicii PIB real inregistrata la nivelul UE vor contribui la inregistrarea de catre Romania a unui avans economic net superior celui previzionat la inceputul anului’, se precizeaza in  documentul citat.

Pentru Romania, spune Consiliul Fiscal, prognoza de toamna a Comisiei Europene anticipeaza un ritm de crestere economica de 3,5% in anul 2015 (cu 0,7 puncte procentuale mai mult decat in anul anterior) si o accelerare a cresterii in 2016 la 4,1%, in timp ce in prognoza preliminara de toamna 2015, Comisia Nationala de Prognoza estimeaza un avans al PIB real de 3,4% pentru 2015, respectiv de 4,1% pentru anul 2016.

“Estimarea pentru PIB real se bazeaza, mai ales, pe cresterea consumului privat si a investitiilor, precum si pe contextul international favorabil si pe manifestarea efectelor pozitive ale reformelor fiscale. Astfel, cererea interna este de asteptat sa inlocuiasca in continuare exportul net ca principal motor de crestere economica, contributia acestuia urmand sa fie chiar negativa in 2015 si 2016. Investitiile ar putea inregistra o dinamica pozitiva ca urmare a costurilor mici pentru creditare, a masurii fiscale de neimpozitare a profitului reinvestit in echipamente tehnologice, a prognozelor favorabile pentru cresterea economica, dar si in contextul unei posibile imbunatatiri a absorbtiei de fonduri europene”, potrivit Consiliului Fiscal.

Totodata, exista asteptari favorabile si in ceea ce priveste evolutia consumului privat ca urmare a cresterii venitului disponibil real al gospodariilor, sustinut de majorarea salariilor si de reducerea preturilor ca urmare a reducerii cotei TVA pentru alimente incepand cu luna iunie 2015.

“Cresterea cererii interne stimuleaza pozitiv si evolutia importurilor, in timp ce rata de crestere a exporturilor este afectata negativ de traiectoria descendenta a comertului international astfel incat deficitul de cont curent este asteptat sa creasca in 2015 si 2016”,  mai arata Consiliul Fiscal.

Sursa; incont.stirileprotv.ro

Ponta: Guvernul va aproba miercuri Ordonanta privind amnistia fiscala. “Nu scutim pe nimeni de plata taxelor si impozitelor. Nici de plata dobanzilor, ele se platesc. Vorbim, practic, de un stimulent”

Premierul Victor Ponta a anuntat ca Guvernul va aproba miercuri Ordonanta referitoare la amnistia fiscala pentru persoane fizice si juridice. 

Potrivit lui Victor Ponta, in urma aplicarii acestor masuri “se incaseaza mult mai mult la buget” decat prin impunerea unor penalitati.

“Nu scutim pe nimeni de plata taxelor si impozitelor. Toata lumea trebuie sa si le plateasca. Nu scutim de plata dobanzilor, ele se platesc. Vorbim, practic, de un stimulent. Eu cred ca vor fi foarte multe companii si persoane fizice care pot sa acceseze acest stimulent si anume: daca iti platesti de acum incolo, pana in martie, zi de zi, taxele la zi, daca platesti principalul, nu te mai pun sa mai platesti acele penalizari la penalizari. (…) Cu penalizari la penalizari la penalizari, ajungem in faliment si, in loc sa am o firma care isi plateste toate datoriile la zi si dobanda, o sa am o firma in faliment”, a explicat premierul, potrivitAgerpres.

El a adaugat ca se are in vedere si gasirea unui sistem de recompensare a bunilor platnici.

 Potrivit proiectului, contribuabilii cu datorii la stat la 30 septembrie 2015 vor putea beneficia de stergerea penalitatilor de intarziere la plata daca indeplinesc cumulativ mai multe conditii, una dintre acestea fiind achitarea restantelor pana in martie 2016.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Eugen Teodorovici: Amnistia fiscala, aplicata persoanelor fizice si juridice. Proiectul ar putea fi adoptat de Guvern in urmatoarele saptamani

Proiectul de amnistie fiscala lansat in urma cu o saptamana ar putea fi adoptat de Guvern in urmatoarele saptamani, iar acesta se va aplica atat persoanelor juridice, cat si persoanelor fizice, a declarat, duminica, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, pentru Agerpres.

”Propunerea noastra este sa se aplice tuturor contribuabililor, indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice. Este un impuls pe care consider ca trebuie sa-l dam economiei, coroborat cu ceea ce Codul fiscal aduce in 2016, pentru ca de o parte ca stat primim mai multe venituri pana in martie 2016 atunci cand avem nevoie efectiv de bani, pe de alta parte, cei care au constangeri vis a-vis de penalitatile pe care trebuie sa le suporte fata de stat pot sa aiba un nou inceput in economie”, a afirmat Teodorovici.

El a adaugat ca se are in vedere si un sistem de recompensare a celor care si-au platit penalitatile si a celor care sunt ”la zi” cu platile: ”Asa este normal sa facem, sa privim spre ambele categorii.”

”Cei care pot beneficia de aceasta ordonanta, in sensul ca li se vor sterge din penalitati daca ei isi vor stabili un calendar de rambursare catre stat, sa nu fie blamati pentru ca totusi motivele care stau in spatele acestora sunt obiective. Sa nu uitam ca in anii 2010 – 2012, piata, economia in Romania a fost una la nivel foarte scazut, au fost foarte multe firme inchise, foarte multe companii care si astazi trag dupa acea perioada din pacate nefasta pentru Romania”, a adaugat ministrul Finantelor.

Sursa; hotnews.ro

Cazierul fiscal va putea fi eliberat și în format electronic

O ordonanță în baza căreia cazierul fiscal va putea fi solicitat și eliberat în format electronic, a fost adoptată miercuri de Guvern, informeză Biroul de presă al Executivului. 

„Actul normativ va crea bază legală pentru depunerea cererilor și eliberarea certificatului de cazier fiscal în format electronic. De asemenea, se reglementează posibilitatea eliberării cazierului fiscal de către orice organ fiscal competent în eliberarea certificatului de cazier fiscal, indiferent de domiciliul contribuabilului. Cazierul fiscal este organizat la nivel central (ca o bază de date centrală) în care se ține evidența contribuabililor de pe întreg teritoriul țării. Potrivit noii reglementări, la această bază de date vor avea acces, pentru interogare și emitere, toate unitățile subordonate competente. Ca atare, acestea pot elibera certificatul de cazier fiscal oricărui contribuabil, indiferent de domiciliu”, a precizat Guvernul, printr-un comunicat de presă citat de Agerpres.

Elemente noi aduse de actul normativ vizează înscrierea și scoaterea din evidența cazierului fiscal, eliberarea acestui document și organizarea și gestionarea istoricului.

„În scopul combaterii evaziunii fiscale, la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală va fi organizat un istoric al contribuabililor care au fost scoși din evidența cazierului fiscal. Acest istoric se va păstra o perioadă de 10 ani și va constitui un instrument de verificare a comportamentului fiscal al persoanelor fizice care își înființează o societate sau o asociație/fundație. De asemenea, aceste informații vor fi utilizate de către organele fiscale în realizarea analizei de risc”, mai arată sursa citată.

Ordonanța aprobată de Guvern conține elemente de noutate cu privire la înscrierea în cazierul fiscal, menționându-se, între altele, că „vor fi exceptate de la înscrierea în cazierul fiscal faptele sancționate contravențional cu avertisment”.

În ceea ce privește scoaterea din evidența cazierului fiscal, ordonanța reglementează, printre altele, „modul de scoatere a inactivității fiscale din cazierul fiscal al reprezentanților legali care și-au pierdut această calitate, la împlinirea unui an de la data înscrierii mențiunii privind schimbarea reprezentantului legal sau de la data expirării mandatului, în situația în care acesta este limitat în timp și nu a fost reînnoit, situație nereglementată în prezent”.

„Va fi modificată perioada de scoatere din cazierul fiscal al contribuabilului a faptelor sancționate drept contravenții, altele decât cele aplicate pentru încălcarea regimului la produsele accizabile, în cazul în care a fost achitat cuantumul amenzii, în sensul eliminării acestora după o lună de la data înscrierii informațiilor în cazierul fiscal, față de un an de la data rămânerii definitive a ultimului act prin care au fost sancționate aceste fapte, cum este în prezent”, precizează Guvernul.

Totodată, actul normativ prevede modificarea perioadei de scoatere din cazierul fiscal al contribuabilului a faptelor sancționate ca infracțiuni, în sensul eliminării acestora după cinci ani de la data executării pedepsei, cu condiția să nu mai fi săvârșit fapte de această natură în perioada respectivă, față de prevederea actuală care are stabilită ca perioadă cinci ani de la data rămânerii definitive a ultimului act prin care au fost sancționate aceste fapte.

Cazierul fiscal este organizat la nivel central (ca o bază de date centrală) în care se ține evidența contribuabililor de pe întreg teritoriul țării. Potrivit noii reglementări, la această bază de date vor avea acces, pentru interogare și emitere, toate unitățile subordonate competente. În această situație, acestea pot elibera certificatul de cazier fiscal oricărui contribuabil, indiferent de domiciliu.

Sursa; money.ro

Incepand de luni intra in vigoare cele 4 proceduri privind aplicarea amnistiei fiscale

Vineri a fost publicata in Monitorul Oficial procedura de anulare a obligatiilor fiscale ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 209/2015 privind anularea unor obligatii fiscale si al Legii nr. 225/2015 privind anularea contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru anumite categorii de persoane fizice. Documentul adopta procedura efectiva pe care o va aplica organul fiscal in vederea transpunerii prevederilor din Legea nr. 209/2015, cunoscuta in practica ca fiind legea amnistiei fiscale. Reamintim ca legea aministiei fiscale a aparut in Monitorul Oficial. Ea se refera la anularea unor obligatii fiscale, cum ar fi cele pentru salariatii care au primit diurne – considerate de Fisc ca fiind asimilate salariilor si la persoanele care au obtinut venituri sub nivelul salariului minim pe economie si au fost obligate sa plateasca contributii de sanatate la nivelul salariului minim pe economie. Azi duscutam despre procedurile de aplicare, publicate vineri.

Documentul adopta procedura efectiva pe care o va aplica organul fiscal in vederea transpunerii prevederilor din Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligatii fiscale, lege cunoscuta in practica ca fiind legea amnistiei fiscale.

Legea amnistiei fiscale a intrat in vigoare in data de 23 iulie 2015 si aduce scutirea la plata unor obligatii fiscale, pentru mai multe categorii de contribuabili.

Nu discutam acum cauzele care au dus la aparitia legii amnistiei fiscale si nici o cercetare din care sa reiasa cine este vinovat pentru situatiile aberante create (organul fiscal sau contribuabilul) ci ne-am propus sa analizam cum poate o persoana interesata sa beneficieze de aplicarea efectiva a scutirii de datorii fiscale.

Mai amintim faptul ca in aceeasi perioada a fost adoptata si Legea nr. 225/2015 privind scutirea unor categorii de persoane de plata contributiei individuale la sanatate si se identifica unele cazuri cand prevederile acestor doua legi se suprapun. In acest caz, organele fiscale au adaptat procedura de aplicare pentru transpunerea efectiva a ambelor acte normative.

  • Pe cine vizeaza legea?

In esenta, pentru a putea analiza ordinul de aplicare efectiva a amnistiei fiscale, reamintim ca prin Legea nr. 209/2015 s-a acordat scutire la plata unor obligatii fiscale generate de:
a) reincadrarea activitatii din categoria activitatilor independente prestate de PFA sau platite in baza unor contracte civile, respectiv drepturi de proprietate intelectuala, prin reclasificarea acestor sume in venituri dependente de natura salariala, pentru perioada anterioara datei de 01 iulie 2015;
b) s-a reclasificat indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in strainatate, diurna externa, in venituri de natura salariala, calculandu-se asupra acestei diurne toate impozitele aplicabile salariilor in bani, pentru perioada anterioara datei de 01 iulie 2015;
c) se anuleaza contributia la asigurarile de sanatate pentru persoanele ce au avut venituri mai mici decat salariul minim brut pe tara, iar baza contributiei a fost majorata la nivelul salariului minim brut pe tara, pentru perioada 01 ianuarie 2012 – 30 iunie 2012;
d) se anuleaza diferenta de TVA pentru persoanele ce au realizat venituri din drepturi de proprietate intelectuala, cand acestea au depasit plafonul de scutire de TVA, dar nu s-au inregistrat in scopuri de TVA din diferite considerente, pentru perioada anterioara datei de 01 iulie 2015.

In scopul aplicarii legii, au fost adoptate un numar de patru proceduri ce pot sa tina cont de incadrarea unui contribuabil intr-una sau in mai multe situatii prevazute de Legea nr. 209/2015.

  •  Principalele aspecte procedurale

1. La nivelul structurilor de inspectie fiscala sau la nivelul structurilor unde sunt emise actele administrativ fiscale ce contin obligatii fiscale supuse anularii, se va efectua o identificare punctuala a celor ce intra sub incidenta legii amnistiei.

Daca in raportele de inspectie fiscala sau in deciziile de impunere exista si alte taxe si impozite ce nu fac obiectul amnistiei, se vor extrage acele obligatii supuse anularii.

Persoanele cu atributii vor intocmii o lista a obligatiilor supuse anularii, ce va fi semnata si aprobata corespunzator, ce va ulterior comunicata compartimentului ce administreaza contribuabilul.

In aceasta lista, se vor evidentia separat obligatiile anulate ce au fost anterior communicate contribuabilului, dar si cele ce nu au fost inca trimise acestuia.

2. Procedura de identificare a persoanelor fizice pentru care se anuleaza contributia de sanatate.
Aceasta procedura cuprinde doua parti, respectiv pentru toti contribuabilii ce au realizat venituri mai mici decat salariul minim brut pentru care se anuleaza obligatia platii, dar si contribuabilii pentru care s-a acordat prin Legea nr. 225/2015 anularea contributiei de sanatate.

Se au in vedere cu precadere copii cu varsta pana la 18 ani, elevii si studentii cu varsta de pana la 26 ani, femeile insarcinate si lauzele.

Se verifica si daca aceste persoane au realizat urmatoarele categorii de venituri:
a)cedarea folosintei bunurilor;
b)investitii;
c)premii si cstiguri din jocuri de noroc;
d)operatiunea de fiducie, potrivit titlului III din Codul fiscal,
e)alte surse, astfel cum sunt prevazute la art. 78 din Codul fiscal.
Dupa parcurgerea acestor proceduri, se va intocmi o lista finala comunicata compartimentului cu atributii in verificarea si administrarea contribuabililor. Persoanele ce beneficiaza de amnistie fiscala vor primi decizia de anulare a obligatiilor fiscale, formular adoptat tot prin actul normativ analizat.

3. Procedura de anulare a obligatiilor fiscale la cererea contribuabilului interesat.
Daca exista cazuri si ne referim la persoanele fizice, ce beneficiaza de prevederile legilor invocate anterior – Legea nr. 209/2015 privind amnistia si Legea nr. 225/2015 privind scutirea la plata a contributiei de sanatate pentru unele persoane fizice ¬ pentru care procedura din oficiu nu s-a realizat, acestea au dreptul sa solicite aplicarea scutirii la plata a contributiei de sanatate.

In acest sens, elementul principal al procedurii este obtinerea de catre persoana fizica de la casa de sanatate, a unui document de atesta calitatea de asigurat fara plata contributiei.

Ulterior, persoana fizica se va adresa ANAF pentru a realiza scutirea la plata a contributiei.

4. Procedura de emitere a deciziilor de anulare.
Ultima parte a actului normativ analizat adopta formatul Deciziei de anulare a obligatiilor fiscale, respectiv procedurile interne de comunicare, arhivare, utilizare si pastrare a documentelor intocmite pentru realizarea efectiva a amnistiei fiscale.

Ordinul publicat vineri a intrat in vigoare la data publicarii in Monitorul oficial, astfel ca, incepand de luni, orice persoana interesata in realizarea amnistiei fiscale poate urmarii aplicarea efectiva a acesteia

Sursa: hotnews.ro

Noul Cod Fiscal, propunerile Guvernului

Guvernul propune scaderea TVA la 20% incepand de la 1 ianuarie 2016 si la 18% din 2019, eliminarea impozitului pe constructii speciale, a accizelor la titeiul din productia interna si la produsele de lux. Ministrul Finantelor, Darius Valcov, a declarat ca actualul Guvern isi mai doreste cota de impozitare diferentiata pentru microintreprinderi din 2016, scaderea cotei unice la 14% in 2019 si obligatia de plata a CAS si CASS pentru toate persoanele fizice  Premierul crede ca “prin reducerea TVA, care e cea mai dificila, si celelalte masuri, avem sansa sa avem un sir de 8 ani de crestere economica, cum a fost din 2000, de la Guvernul Isarescu, pana in ultimul an al Guvernului Tariceanu.

In Programul de guvernare cu care USL venise la guvernare este mentionata revenirea la un nivel de TVA de 19%, “pe masura ce cadrul fiscal-bugetar o va permite”. In ianuarie 2015 Guvernul a avizat cota redusa de TVA de 9% pentru serviciile de cazare cu demipensiune/pensiune completa/all-inclusive, dupa ce anterior redusese cota de TVA la produsele de panificatie.

Reducerea TVA a fost discutata de fiecare data cand echipa FMI a venit in tara, dar nu a existat un acord din partea troicii pentru a o aplica.

Premierul Ponta a anuntat recent ca obiectivul Guvernului pentru acest an este ca, din ianuarie 2016, sa fie redusa taxa pe valoarea adaugata (TVA) la toate produsele.

Codul fiscal stabileste in Romania o cota standard de TVA de 24% pentru toate operatiunile impozabile, care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

In domeniul alimentelor, exceptia se aplica pentru livrarea sortimentelor de paine si a altor specialitati de panificatie, a anumitor tipuri de faina sau grau, context in care cota de impozitare este de 9%.

Eliminarea impozitului pe constructii speciale de la 1 ianuarie 2016

Guvernul sustine ca vrea sa elimine impozitul pe constructii speciale incepand cu 1 ianuarie 2016, chiar daca aceasta masura ar crea un gol bugetar de 1,6 miliarde de lei brut in bugetul de anul viitor. Potrivit Guvernului, golul din buget va fi acoperit din venituri din TVA (n.red.care va fi redus de la 24% la 20% in 2016), din contributii sociale si impozite pe salarii.

Recuperarea din venituri ar putea fi de 0,85 miliarde lei, ceea ce inseamna ca ramane un impact bugetar net negativ de 0,75 miliarde de lei. Aceasta este o recuperare ipotetica. Daca nu se obtin veniturile prevazute, ar putea fi recuperat si mai putin.

Guvernul sustine ca vor fi acoperit o parte din golul bugetar din crestere economica suplimentara de 0,2 puncte procentuale, din investitii in sectorul privat mai mari cu 0,5 puncte procentuale si din crearea a 20 de mii de locuri de munca.

Guvernul vrea sa elimine accizele la titeiul din productia interna si la produsele de lux

Guvernul intentioneaza sa fie foarte generos in privinta accizarii, propunand prin noul Cod Fiscal reduceri in cazul unor produse si eliminarea pentru altele. Impactul bugetar negativ ar fi, daca s-ar aplica proiectul de Cod Fiscal in forma initiata de Guvern, de 2,8 miliarde de lei. Mai exact, propune eliminarea din sfera de impozitare atât a titeiului din productia internă si a unor produse de lux: cafea, bijuterii, blanuri, autoturisme etc. Pentru bauturi alcoolice, cafea, tigari, carburanti Guvernul vrea reduceri importante, insa este greu de crezut ca pot fi puse in aplicare avand in vedere ca accizele au crescut anual in functie de un grafic convenit cu Comisia Europeana.

Guvernul aduce ca argument pentru aceste propuneri scăderea consumului la carburanți, băuturi alcoolice, cu influențe negative asupra veniturilor bugetare, dar și asupra indicatorilor macroeconomici. Pe de alta parte, si reducerea sau eliminarea unor accize tot influenta negativa asupra veniturilor bugetara va avea. Acesta mai ales in conditiile in care, Guvernul estimeaza ca poate recupera din alte venituri ipotetice doar 1,5 miliarde lei din golul de 2,8 miliarde lei pe care il vor crea aceste masuri. Presupunand ca estimarile Guvernului sunt corecte, impactul bugetar net va fi de 1,3 miliarde lei.

Un alt argument al Guvernului pentru reducerea accizelor este apariția fenomenului de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre cum ar fi Ungaria și Slovenia (unde se restituie o parte din accize) sau Bulgaria, care are un nivel redus de taxe.

Ce reduceri de accize propune Guvernul

  • Scaderea cu 20% a accizei la motorina ( de la 1897,08 lei / 1000 litri la 1518,04 lei / 1000 litri);
  • Scaderea cu 18,62% a accizei la benzina fara plumb ( de la 2035,40 lei / 1000 litri la 1656,36 lei / 1000 litri);
  • Scaderea cu 16,28% a accizei la benzina cu plumb ( de la 2327,27 lei / 1000 litri la 1948,23 lei / 1000 litri)
  • Scaderea cu 15,38% a accizelor pentru bere ( de la 3,9 lei / hl / 1 grad Plato la 3,3 lei / hl / 1grad Plato)
  • Scaderea cu 70% a accizelor la vinuri spumoase ( de la 161,33 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs) si cu 77,7% pentru bauturi fermentate spumoase (de la 213,21 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs)
  • Scaderea cu 30% a accizelor pentru alcool etilic (de la 4738,01 lei / hl alcool pur la 3306,98 lei / hl alcool pur)

Ministrul Finantelor, Darius Valcov, a prezentat, in sedinta saptamanala de guvern, principalele elemente ale noului Cod Fiscal. Guvernul adopta azi proiectul noului cod fiscal, care va fi pus in discutie publica si trimis apoi in Parlament pentru aprobare. Prezentarea unor propuneri de maxima importanta pentru economie are loc fara ca ziaristii sa poata pune intrebari.

Toate reducerile de taxe vor avea un impact negativ brut asupra bugetului de 16,2 miliarde lei in 2016, iar impactul net ar putea fi de 6,8 miliarde lei, in urma recuperarii unor venituri ipotetice.

Cota TVA

  • Reducerea cotei standard pentru toate bunurile si serviciile de la 24% in prezent la 20% incepand cu 1 ianuarie 2016
  • Reducerea cotei de TVA pentru carne, peste, legume si fructe de la 24% in prezent la 9% incepand cu  1 ianuarie 2016
  • Introducerea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si terenuri de orice fel, pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare, incepand cu 1 ianuarie 2016
  • Reducerea cotei TVA de la 20% la 18% incepand cu 1 ianuarie 2018
  • Suntem a 5-a tara ca nivel al TVA, vom ajunge sub media UE dupa scaderea la 20%
  •  Frauda fiscala din TVA a fost mai mare dupa majorarea TVA
  • Practic, in momentul in care a crescut TVA a crescut si evaziunea
  • Impact bugetar brut de 11,6 mld lei in anul 2016
  • Impactul negativ net asupra bugetului: scaderea veniturilor cu 5,2 miliarde lei in 2016
  • Estimare de crestere a numarului locurilor de munca cu circa 145 mii in anul 2016 si cu circa 75 mii in urmatorii ani
  • Impact bugetar negativ de 1,7 miliarde lei in 2017 si de 5,9 miliarde lei in 2018

Contributiile sociale de stat:

  • Introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunara de calcul a CAS si CASS de la 1 ianuarie 2016
  • Eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016
  • Introducerea obligatiei de plata a CAS si CASS pentru toate persoanele fizice care realizeaza venituri
  • Reducerea contributiei de asigurari sociale la angajat de la 10,5% la 7,5% de la 1 ianuarie 2017
  • Reducerea contributiei de asigurari sociale la angajator de la 15,8% la 13,5% de la 1 ianuarie 2017
  • Impactul negativ bugetar pentru 2017 e 5,2 mld lei, dar net e de doar 2,5 mld lei. El presupune si o crestere economica suplimentara de 0,5 pp

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor:

  • Cote de impozitare diferentiate, in functie de numarul de salariati:
  • 1% pentru microintreprinderile cu 2 sau mai multi salariati
  • 3% pentru microintreprinderile cu un singur salariat
  • 3% + 1530 lei trimestrial, pentru microintreprinderile care nu au salariati
  • Impactul asupra bugetului va fi pozitiv de 316 mil. lei

Modificarea pragurilor:

75.000 euro, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor in anul 2017

85.000 euro, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor in anul 2018

100.000 euro, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor in anul 2019

Impozite pe dividende

  • Eliminarea impozitului pe dividende incepand cu 1 ianuarie 2016.
  • Impact bugetar brut negativ de 1,86 miliarde lei, iar net de 0,86 mld lei in 2016

Cota unica:

  • Guvernul propune reducerea de la 16% la 14% in 2019
  • Reducerea cotei de impozit pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti de la 16% in prezent la 14% incepand cu 1 ianuarie 2019.
  • Impact bugetar brut negativ de 4,8 mld. Lei, iar net de 2,5 miliarde lei in 2016

Impozit pe costructii:

  • Eliminarea impozitului pe constructii incepand cu 1 ianuarie 2016
  • Impact bugetar brut negativ de 1,6 mld. lei in 2016, iar net de 0,75 miliarde lei

Accize

  • Diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorina, benzina fara plumb si benzina cu plumb), astfel:
    Scaderea cu 20% a accizei la motorina ( de la 1897,08 lei / 1000 litri la 1518,04 lei / 1000 litri);
    Scaderea cu 18,62% a accizei la benzina fara plumb ( de la 2035,40 lei / 1000 litri la 1656,36 lei / 1000 litri);
    Scaderea cu 16,28% a accizei la benzina cu plumb ( de la 2327,27 lei / 1000 litri la 1948,23 lei / 1000 litri)Scaderea cu 15,38% a accizelor pentru bere ( de la 3,9 lei / hl / 1 grad Plato la 3,3 lei / hl / 1grad Plato)
    Scaderea cu 70% a accizelor la vinuri spumoase ( de la 161,33 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs) si cu 77,7% pentru bauturi fermentate spumoase (de la 213,21 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs)
    Scaderea cu 30% a accizelor pentru alcool etilic (de la 4738,01 lei / hl alcool pur la 3306,98 lei / hl alcool pur)
  • Eliminarea din sfera de impozitare atat a titeiului din productia interna cat si a produselor care in prezent se regasesc la Capitolul II “Alte produse accizabile”: cafea, bijuterii, confectii din blanuri, autoturisme etc.
  • Impact bugetar brut negativ de 2,87 mld. lei in anul, 2016, iar net de 1,34 miliarde lei

Taxe si impozite locale:

  • Cota impozitului pe cladiri rezidentiale va fi cuprinsa intre 0,08 % 0.2%, fata de cota actuala  0,1 %;
    Cota impozitului pe cladiri nerezidentiale, va fi cuprinsa intre 0,2%-1,3%
    Pentru terenurile situate in  intravilan au fost introduse limite minime si maxime, pe ranguri de localitati si zone.
    Pot majora, pentru cladirile si terenurile neingrijite situate in intravilan,  impozitul pe cladiri si impozitul pe teren cu pana la 500%;
    Pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv, se poate majora impozitul pe teren cu pana la 500%.

Efectul cumulat al propunerilor

Impact bugetar brut negativ de 16,2 miliarde lei, iar net de 6,8 miliarde lei. In 2017, impactul brut va fi de 6,9 miliarde, iar net de 3,1 miliarde lei. In 2018, impactul brut va fi de 7,1 miliarde lei, iar net de 3,6 miliarde lei. In 2019, impactul brut va fi de 4,8 miliarde, iar net de 2,3 miliarde lei.

Codul de procedura fiscala:

  • Se reglementeaza dreptul contribuabililor de a se adresa instantei de contencios administrativ in situatia in care contestatia nu a fost solutionata de organul competent in termen de 6 luni de la data depunerii.
  • Se dezvolta regulile cu privire la interpretarea legii fiscale care sa permita, ca ultima solutie de interpretare, aplicarea principiului “in dubio contra fiscum” (in caz de dubiu cu privire la norma fiscala, interpretarea se face in favoarea contribuabilului).
  • Se reglementeaza incetarea de drept a masurilor asiguratorii, dispuse potrivit Codului de procedura fiscala, care au fost luate inainte de emiterea titlului de creanta atunci cand titlul de creanta nu a fost emis si comunicat in termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse masurile asiguratorii.
  • Se reglementeaza regimul obligatiilor fiscale accesorii pe perioada suspendarii executarii actului administrativ fiscal, dispusa de instanta, in sensul ca pe aceasta perioada nu se datoreaza penalitati de intarziere, ci se datoreaza doar dobanzi.
  • Se reglementeaza principiul rezonabilitatii si echitatii ca mod de conduita a activitatii organelor fiscale atunci cand acestea isi exercita dreptul de apreciere. Acest principiu presupune ca, in cazul in care organul fiscal are un drept de apreciere si isi exercita acest drept, utilizarea acestuia nu poate fi discretionara, organul fiscal trebuie sa actioneze echilibrat, asigurand o justa proportie intre scopul urmarit si mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia;
  • Se reglementeaza expres principiul legalitatii in administrarea impozitelor si taxelor, potrivit caruia procedura fiscala se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii, organul fiscal avand obligatia de a asigura respectarea dispozitiilor legale privind realizarea drepturilor si obligatiilor contribuabilului sau a altor persoane implicate in procedura;
  • Se dezvolta principiul bunei credinte care trebuie sa guverneze relatiile dintre contribuabili si organele fiscale. Astfel, potrivit acestui principiu, contribuabilul trebuie sa-si indeplineasca obligatiile si sa-si exercite drepturile potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege, iar organul fiscal este obligat la respectarea riguroasa a drepturilor contribuabililor in fiecare procedura aflata in derulare;
  • In procedura de atragere a raspunderii solidare, se clarifica procedura audierii inaintea emiterii deciziei de catre organul fiscal, in sensul ca persoana in cauza are dreptul sa isi prezinte in scris punctul de vedere, in termen de 5 zile lucratoare de la data audierii. In plus, s-a reglementat sanctionarea cu nulitatea a deciziilor de atragere a raspunderii solidare emise fara audierea prealabila a persoanei careia i s-a atras raspunderea
  • Se reglementeaza posibilitatea contestatorului de a-si sustine oral contestatia in fata organului competent cu solutionarea acesteia, situatie in care se va convoca si organul fiscal emitent, scopul fiind dezbaterea contradictorie a cauzei;
  • S-a reglementat posibilitatea efectuarii indreptarii erorilor materiale din documentele de plata ale contribuabililor si in cazul in care plata s-a efectuat intr-un cont al altui buget decat cel al carui venit este creanta platita;
  • S-a prevazut ca avizul de inspectie fiscala sa fie comunicat in toate cazurile, chiar si daca aceasta presupune comunicarea la inceperea inspectiei;
  • S-a extins de la 3 la 5 zile lucratoare de la data incheierii inspectiei fiscale dreptul contribuabilului de a prezenta, in scris, punctul de vedere cu privire la constatarile inspectiei fiscale. In cazul marilor contribuabili, termenul este de 7 zile. Termenul poate fi prelungit pentru motive justificate cu acordul conducatorului organului de inspectie fiscala;
  • S-a eliminat taxa extrajudiciara de timbru pentru eliberarea certificatului de atestare fiscala emis de organele fiscale, la solicitarea persoanelor fizice, in scopul reducerii poverii administrative, precum si a diminuarii birocratiei

Sursa: hotnews.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: