Nicio surpriză! Vasluiul, pe harta sărăciei
La început de an, analizele economice ale specialiștilor și presei naționale reamintesc tuturor că județul Vaslui conduce topul sărăciei din România. Ce se poate face? Răspunsuri ar trebui să vină din partea guvernanților, cărora însăși Comisia Europeană le-a cerut măsuri speciale pentru combaterea sărăciei. Soluții vin din partea oamenilor de afaceri vasluieni, care însă nu sunt luați în seamă în înaltele cercuri ale puterii.
Începutul anului este o perioadă de sinteze și analize. În acest context, județul Vaslui se face din nou remarcat prin statisticile economice.
România are cea mai mare cotă din Uniunea Europeană de populație care trăiește în zonele rurale (45% din total). Conform datelor Institutului Național de Statistică, riscul de sărăcie extremă este de patru ori mai mare în zonele rurale (8,8%) în comparație cu zonele urbane (2,2%). În ceea ce privește disparitățile regionale, zonele cu cele mai mari rate de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială sunt: Nord-Est (din care face parte și județul Vaslui), Sud-Vest, Sud-Est și Muntenia Sud.
Gradul de sărăcie și de excluziune socială din România a ajuns în 2012 la 42% din populație, în creștere față de 2011, când indicatorul era la 40,3%. Indicatorul plasa România pe locul al doilea în Europa, fiind depășită doar de Bulgaria, cu 49%, în timp ce media în Uniunea Europeană se situa la 25%.
De exemplu, în 2011, 4,74 milioane de români se aflau în risc de sărăcie (cu un venit mai mic de 60% din venitul mediu disponibil), 6,28 milioane se confruntau cu lipsuri materiale severe, iar 1,14 milioane locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută.
Într-o analiză a ziarului economic Capital se menționează că, în vara anului trecut, aproape 220.000 de români primeau venit minim garantat. Lunar, se consumau pentru ei 42 de milioane de lei, cei mai mulți beneficiari fiind în Vaslui, Buzău, Dolj, Teleorman. Luat în calcul ca un indicator extrem de concludent, criteriul beneficiarilor de venit minim garantat plasează județul Vaslui pe primul loc, cu 2,7% din totalul locuitorilor. Buzăul, Mehedințiul, Doljul și Teleormanul se plasează pe următoarele locuri în clasamentul sărăciei. Toate aceste regiuni au suprafețe agricole întinse, cei mai mulți locuitori ocupându-se cu agricultura de subzistență.
Ce-i de făcut?
În toamna anului trecut, Comisia Europeană a cerut autorităților române ca, în perioada 2014-2020, să aloce fonduri importante și să stabilească programe speciale pentru combaterea sărăciei. S-a recomandat României să se orienteze în primul rând către persoanele cele mai afectate de sărăcie și excluziune socială.
De ani buni, mediul de afaceri vasluian se străduiește să «miște» lucrurile prin influența politicului, pentru că altfel nu se poate. Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor economice au fost transmise către politicienii locali sau către liderii naționali ai diverselor partide, dar nu au cunoscut nicio finalitate.
Printre soluții, s-a numărat și declararea județului Vaslui sau chiar a întregii Regiunii Nord-Est (cea mai săracă din UE) drept zonă defavorizată, beneficiind astfel de măsuri economice speciale.
«După mine, întreaga Regiune Nord-Est ar suporta eticheta de zonă defavorizată, dar și altele din România care se pot încadra aici, precum Oltenia. Politicienii județului nu sunt de acord cu noțiunea de zonă defavorizată, spunând în permanență că zona este bogată prin locuitorii săi și înzestrată uman. Și eu subscriu, dar trebuie să avem în vedere resursele. Nu avem nici lemn, nici piatră, nici măcar recolte agricole prea mari», a declarat Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.
Constantin a explicat că economia județului nu se mai susține astăzi nici măcar printr-o singură unitate economică mare sau un domeniu anume mai dezvoltat. În aceste condiții, se impun măsuri speciale.
«Economia județului are nevoie de acordarea unor facilități guvernamentale și europene, lăsând la o parte pe cele locale. Pentru micii întreprinzători, este vorba în special în retehnologizare, pentru formarea de meseriași în consens cu noile cerințe. Avem nevoie și de facilități pentru irigații. Dacă, înainte de 1990, se irigau 3,9 milioane de hectare, azi nu mai putem vorbi nici de 400 de hectare! Și investitorii mari trebuie sprijiniți. Avem nevoie de facilități pentru accesarea fondurilor europene. În vreme ce băncile mimează creditarea, este o bătaie pe loc în front», a mai spus Constantin.
