Radiografia Romaniei muncitoare: 1 din 5 tineri apti de munca nu lucreaza si nici nu-si cauta job, iar adultii trec in inactivitate dupa somaj. Rata ocuparii, in scadere dramatica

Blocul National Sindical (BNS) a prezentat, vineri, un studiu privind piata muncii, realizat in urma centralizarii datelor statistice furnizate de Institul National de Statistica si de institutii europene de profil. Documentul arata in ce masura Codul Muncii adoptat in 2011 si Legea dialogului social au influentat relatiile de munca si nivelul salarial, informeaza Mediafax.

Potrivit studiului, in locul unei cresteri substantiale a ocuparii cu timp partial sau a ocuparii pe perioada determinata, Romania se confrunta cu un fenomen de migrare a populatiei apte de munca din zona ocuparii in cea de inactivitate sau de glisare din zona de ocupare cu statut de salariat inspre ocupare neremunerata sau ocupare pe cont propriu.

„Asa arata Romania reala, cea de dincolo de o rata oficiala a somajului de 7,2 la suta si de declaratii politice care vorbesc despre crestere economica si nivel de trai imbunatatit. Adevarul din spatele unei rate a somajului de circa 7 la suta este ca o mare parte din populatia apta de munca a iesit din catastifele agentiilor de ocupare si a migrat catre zona de inactivitate, unde formula de calcul a somajului nu ajunge, unde persoanele apte de munca sunt nevoite sa traiasca din alte forme de ajutoare de stat sau din veniturile aduse de celelalte persoane din gospodarie, unde contactul cu piata fortei de munca este rupt total si unde nu ajung politicile si strategiile de ocupare elaborate de Guvern”, a declarat presedintele BNS, Dumitru Costin.

Liderul sindical a mai spus ca din studiu mai rezulta ca liberalizarea pietei muncii, facuta prin adoptarea Codului Muncii in urma cu trei ani si prin modificarea legislatiei care reglementeaza dialogul social, nu numai ca nu a influentat pozitiv piata fortei de munca in nicio forma si la niciun nivel, ci chiar a condus la o precarizare a conditiilor de munca si la o scadere a nivelului de trai.

Potrivit cifrelor analizate de BNS, „reforma” relatiilor de munca nu a reusit sa impulsioneze piata muncii si sa conduca la o crestere semnificativa a numarului de contracte cu timp partial sau pe perioada determinata, nici raportat la anii anteriori si nici raportat la nivelul Uniunii Europene.

„In anul 2013, sub 2 la suta dintre contracte erau pe perioada determinata in Romania, comparativ cu o medie europeana de aproximativ 14 la suta. O usoara tendinta de crestere a fost constatata la noi in anii 2011 si 2012, comparativ cu 2010, insa cresterea nu a fost una datorata unor noi locuri de munca, ci mai degraba transformarii unor contracte pe perioada nedeterminata in contracte pe perioada determinata. In ceea ce priveste contractele part-time, acestea sunt folosite in aproximativ 10 la suta din cazuri, in conditiile in care media la nivelul Uniunii Europene trece de 20 la suta”, se mai arata in studiu.

Potrivit BNS, efectele reformei in piata muncii constau in modificari majore in structura populatiei, prin cresterea populatiei inactive, lipsa de interes a celor din categoria persoanelor inactive de a reintra in piata muncii, precarizarea conditiilor de ocupare pentru cei care s-au mentinut cu statut de populatie ocupata prin reducerea ponderii salariatilor in favoarea lucratorilor neremunerati sau a lucratorilor pe cont propriu si cronicizarea somajului de lunga durata, un procent important a somerilor nelucrand niciodata sau nu au lucrat deloc in ultimii opt ani.

„Circa 20 la suta dintre tinerii cu varste intre 15 si 24 de ani se afla in situatie de inactivitate, adica nu figureaza ca someri, nu primesc nici un fel de asistenta pentru integrare in munca si nu sunt vizati de politicile active. Mai grav decat atat este faptul ca 94,3 la suta dintre tinerii aflati in inactivitate nu cauta un loc de munca si nu ar fi dispusi sa inceapa lucrul daca li s-ar oferi un loc de munca. Pentru categoriile de varsta cuprinse intre 25 – 50 de ani, situatia este mai mult decat ingrijoratoare, iar punctul culminant este atins pentru categoria 50 – 65 de ani, cu 19 la suta someri si 30 la suta inactivi la nivelul anului 2012”, a precizat Costin.

Liderul sindical a mai spus ca daca pentru varstnici pot fi identificate usor cauzele trecerii in inactivitate, pentru grupa de varsta 25 – 34 de ani, cea apta de munca, cu experienta si cu posibilitati de a se adapta rapid la tendintele pietei muncii, devine greu de explicat o scadere a ocuparii de la 77 la suta in 1996 la 72 la suta in 2012, concomitent cu o crestere a trecerii in inactivitate de la 15 la suta in 1996 la 19 la suta in anul 2012.

„Socant este si faptul ca 83 la suta dintre persoanele inactive declara ca nu cauta un loc de munca si nu sunt disponibile sa inceapa lucrul nici daca li s-ar oferi un post. Tendinta este similara si pentru grupa de varsta 35 – 49 ani, unde se constata o scadere a ocuparii de la 82 la suta la nivelul anului 1996 la 78 la suta la nivelul anului 2012 si o crestere a trecerii spre inacitivitate de la 14 la suta in anul 1996 la 18 la suta in 2012”, a mai spus Costin.

In ce priveste incidenta somajului de lunga durata, studiul BNS releva o crestere rapida pentru zona urbana, de la putin peste 30 la suta la nivelul anului 2009 la peste 50 la suta in 2013.

In cazul tinerilor, incidenta somajului de lunga durata este de aproximativ 70 la suta pentru mediul urban si de putin peste 60 la suta in cel rural, ambele categorii pornind de la un nivel de 50 la suta in 2009.

Sursa: incont.ro