Ritm de muncă de un punct pe zi: Stema noastră și mândria

Doar două dintre cele 81 de comune ale județului au steme recunoscute oficial în acest moment, cu toate că hotărârea de guvern care impunea obligația de a elabora o astfel de emblemă datează de acum 11 ani. Celor mai multe primării le-au fost respinse propunerile de către Biroul zonal al Comisiei de Heraldică de la Iași, după care nu s-au mai sinchisit să apeleze la talentele artistice ale funcționarilor. Însuși Biroul zonal Iași a contribuit la această tătăgănare, la începutul anului dispărând pe drumul de la vechiul sediu către unul nou.

După aproape 11 ani de la apariția actului normativ prin care tuturor localităților li se impunea să-și croiască o stemă proprie, doar două dintre cele 81 de comune ale județului și patru dintre cele cinci orașe sunt mai cu stemă în frunte și au o astfel de emblemă recunoscută oficial.

Cum Hotărârea de Guvern nr. 25/2003 a fost emisă pentru a fi aplicată… odată și odată, lipsindu-i orice termen pentru îndeplinirea obligațiilor, cei mai mulți primari vasluieni au dus elaborarea stemelor către infinit. Dacă ar fi să calculăm volumul de muncă depus pentru trasarea acestor steme în acești ani, ar rezulta foarte probabil câte un punct pe zi.

La această tărăgănare a contribuit substanțial însuși Biroul zonal Iași al Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie (CNHGS), care avizează propunerile de steme aprobate în prealabil de consiliile locale. De la începutul acestui an, instituția nu a mai dat niciun semn de viață, dispărând pe drumul de la vechiul sediu către unul nou.

Diana Elena Ursulescu, secretarul județului Vaslui, ne-a declarat: «Am fost înștiințați în urmă cu câteva luni de Biroul zonal că își va suspenda temporar activitatea, în vederea relocării».

De atunci, specialiștii de la Iași au rămas «suspendați», ca și activitatea de avizare a stemelor.

«Alăturări nepotrivite și nerecomandabile”

Trasarea unor steme care să reprezinte localitățile vasluiene s-ar putea să fie una dintre cele mai mari provocări ale istoriei comunelor din județul nostru. De când s-au apucat să mâzgălească fără nicio grabă la simboluri cu oarecare rezonanță, primăriile au rămas corigente la desen, rând pe rând CNHGS respingând, din varii motive, tușurile administrațiilor locale. Nereușitele îi afectează profund pe primari, care nu au mai găsit forța interioară de a relua demersurile.

“Proiectele de stemă ale comunelor Boțești, Ivești, Găgești, Băcești și Deleni au fost respinse de Comisia județeană pentru analiza propunerilor de stemă ale județului Vaslui în ședința din 19 ianuarie 2010, deoarece nu au fost corect efectuate din punct de vedere heraldic în ceea ce privește compoziția acestora. Comunele nu au mai făcut alte demersuri în acest sens. Proiectele revizuite de stemă ale comunelor Crețești, Găgești, Laza și Tăcuta au fost înaintate spre avizare Biroului zonal Iași a CNHGS, în timp ce comunele Fălciu și Vinderei nu au mai făcut alte demersuri”, se arată într-o situație întocmită de Consiliul Județean Vaslui.

Totodată, comunei Vulturești i s-a cerut redesenarea machetei, comunei Dănești – să refacă proiectul, în vreme ce comunelor Banca și Tanacu li s-au respins proietele de stemă, “apreciindu-se că ele nu însumează elemente reprezentative pentru spațiul pe care urmează să-l reprezinte, iar compozițiile înfățișează alăturări nepotrivite și nerecomandabile”, așa cum se precizează în același document.

Doar comunele Muntenii de Jos și Solești și orașele Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești au înregistrat reușite, stemele lor primind avizul CNHGS și fiind aprobate de guvern prin hotărâri publicate în Monitorul Oficial.