Întâlnire secretă. Ce ne mai pregătește FMI?

Șefa delegației FMI, Andrea Schaechter, a refuzat, marți, propunerea vicepreședintelui Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, Viorel Ștefan, ca întrevederea dintre reprezentanții instituțiilor financiare internaționale și membrii comisiilor de buget să se desfășoare în prezența presei.

„Este o premieră, e prima dată când întâlnirea cu delegația FMI are loc la începutul misiunii, nu în penultima zi. Nu știu dacă e bine sau rău, era bine și în penultima zi, pentru că aflam concluziile. Dat fiind că e la începutul misiunii, aș propune să fiți de acord ca întâlnirea să aibă două părți, o parte în care să ne prezentați obiectivele misiunii, parte la care propun colegilor mei să fie de acord să participe și presa, și a doua parte cu întrebări și răspunsuri la care, cu scuzele de rigoare, rog reprezentanții mass-media să ne lase între noi”, a spus vicepreședintele Comisiei de Buget-Finanțe din Cameră, Viorel Ștefan, la începutul întâlnirii.

Șefa delegației FMI, Andrea Schaechter, i-a răspuns că preferă ca întrevederea cu parlamentarii din Comisiile de Buget-Finanțe să se desfășoare în același cadru ca și până acum, adică fără presă.

„E o premieră în modul în care ne întâlnim. Noi am încercat ca și ultimele două dăți să avem un model comun, dar să răspundem și sugestiilor făcute de dumneavoastră la ultima misiune, anume să ne întâlnim cu cele două comisii reunite și în același timp să avem mai către începutul misiunii această întâlnire tocmai pentru a putea cuprinde și după aceea procesa opiniile și sfaturile dumneavoastră”, a spus Andrea Schaechter.

„Ne-am dori să continuăm formatul pe care l-am avut îndeobște în special în ultimele două dăți, adică să avem discuțiile între noi, fără aportul presei, astfel încât după această declarație pe care am făcut-o am prefera să rămânem între noi”, a adăugat Andrea Schaechter.

Ea a arătat că delegația FMI e la începutul misiunii și nu se hazardează să prezinte sugestii sau recomnadări.

„În ceea ce privește solicitarea dumneavoastră de a prezenta obiectivele, suntem în partea de constatare și nu ne-am hazarda să venim acum cu recomandări, concluzii. Către presă ne vom îndrepta ulterior și după ce ne vom formula o gândire”, a mai spus Andrea Schaechter.

 La ora transmisterii acestei știri, întâlnirea între parlamentarii din Comisiile reunite de Buget-Finanțe și reprezentanții FMI, BM și CE este în desfășurare la Palatul Parlamentului.

 O misiune a Fondului Monetar Internațional este prezentă, începând de luni, la București pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuțiilor cu autoritățiile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la jumătatea anului.

 Misiunea va analiza în principal execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, precum și perspectivele privind creșterea economică și încasările la bugetul de stat.

La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima și a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziția statului două tranșe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).

Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST), a anunțat FMI printr-un comunicat.

Consilul Director al FMI a aprobat o cerere a autorităților române pentru adăugarea unei evaluări în funcție de situația la sfârșitul lunii iunie a acestui an. Evaluarea suplimentară ar coincide cu consultarea periodică planificată (Articolul IV) și cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului.

Guvernul estimează scăderea inflației în prima jumătate a acestui an, însă indicatorul ar urma să revină peste intervalul țintit de banca centrală în a doua parte a anului, în principal din cauza efectelor de bază și a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui să se mențină între 1-1,5% din PIB în 2014.

Totodată, se estimează un deficitu bugetar de 2,2% din PIB în acest an, în termeni cash, plafon care include spațiu pentru o cofinanțare mai mare a fondurilor UE și pentru susținerea investițiilor generatoare de creștere.

România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI și Uniunea Europeană, din care nu intenționează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.

România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE și Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 și finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autoritățile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziție de creditorii externi.

Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul s-a angajat față de FMI să analizeze, în acest an, eficiența măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine și produse de panificație la 9%, și să decidă dacă această măsură va fi permanentizată, potrivit scrisorii de intenție trimise în luna martie la Washington. Tot în acest an, guvernul va pregăti o strategie pentru un nou regim de impozitare și evaluare a proprietăților, introducând principiul destinației proprietății. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregăti un nou regim de impozitare în sectorul petrolului și gazelor naturale, valabil în perioada 2015-2024.

 Guvernul notează de asemenea în scrisoare că va „încerca” să implementeze, în a doua parte a acestui an, o reducere semnificativă a cotei contribuțiilor sociale, într-o manieră „neutră din punct de vedere bugetar”, cu accentul pe măsuri de lărgire a bazei de impozitare.

Sursa: money.ro