Plătim miliarde de lei pentru a ne fi încălcate drepturile prin lege – Campionii inepțiilor

Considerat un element definitoriu în informatizarea sistemului sanitar, dosarul electronic de sănătate al pacienților, obligatoriu de la începutul acestei luni, nu este decât o altă inepție a oficilialor Ministerului Sănătății. Ei au decis să investească 20 de milioane de euro într-un soft informatic incomplet și nesecurizat. Datele personale privind sănătatea unui pacient pot ajunge foarte ușor la angajatori, aceștia din urmă având toate pârghiile pentru a se descotorosi de salariații cu afecțiuni despre care se consideră că pot afecta capacitatea de muncă. De asemenea, dosarul electronic de sănătate este o miză foarte mare pentru firmele de asigurări, acestea avâd posibilitatea de a ajusta polițele pentru fiecare solicitant. „Dosarul electronic de sănătate este un instrument al gestionarilor de fonduri, nicidecum în interesul pacientului. (…) Este o încălcare flagrantă a drepturilor omului, pentru că pot apărea foarte mari abuzuri”, e de părere președintele Colegiului Medicilor din România, prof.dr. Vasile Astărăstoaie. De altfel, creearea unei baze de date care să cuprindă anamneza pacienților reprezintă o parte a altor două programe inițiate de același minister: Sistemul Informatic Unic Integrat și cardul de asigurat. Pentru acestea s-au cheltuit încă 135 de milioane de euro, iar deși utilitatea lor nu s-a făcut remarcată, „gânditorii” din Ministerul Sănătății se încăpățânează să taie în continuare frunză la câini, ca niște veritabili campioni ai inepțiilor.

Alex SAVA

Una dintre noutățile pachetului de servicii medicale intrat în vigoare de la începutul acestei luni este dosarul electronic de sănătate (DES). Deși este o inițiativă motivată în special cu situațiile de urgență, când medicii trebuie să știe grupa de sânge a pacientului, eventualele alergii, boli cronice, proteze ori dispozitive, DES va conține toate informațiile medicale care, în mod normal, sunt în fișele de observație, foile de observație și registrele de consultații ale pacienților. În altă ordine de idei, va conține date cu carater personal, practica medicală impunând ca ele să fie cunoscute numai de pacient și medicul curant. Poată că nu ar fi nicio problemă dacă softul prin care se face DES ar fi securizat și complet. Teoretic, la DES poate avea acces orice medic care are cod de parafă. Tot teoretic, accesul la DES se poate face fără acceptul pacientului doar într-o singură zonă, cea de urgență, iar restul, numai cu acordul lui. Despre acest din urmă lucru nu sunt siguri nici măcar oficialii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„Noi garantăm siguranța informațiilor din rețeaua electronică, însă nu și pe cea de la nivelul cabinetelor medicale sau al spitalelor”, a declarat Marius Filip, responsabilul cu promovarea DES din cadrul CNAS.

În altă ordine de idei, oricine cunoaște un medic sau are codul de parafă al acestuia (lucru foarte ușor de obținut; se găsesc inclusiv pe internet) poate accesa baza de date și afla informații privind starea de sănătate a unui coleg, vecin, amic.

„Pot apărea abuzuri foarte grave!”

Că baza de date este vulnerabilă e clar. Că ea conține informații medicale cu caracter personal, de asemenea! Cui vor folosi, însă, acestea?

„Noi, cei de la Colegiul Medicilor, considerăm că acest dosar electronic nu este oportun. Pot să apară grave abuzuri legate de drepturile pacientului și de drepturule omului. Atât timp cât toate datele medicale sunt accesibile, există un mare pericol din partea angajatorilor, care pot afla că un salariat sau un posibil salariat are o afecțiune despre care ei crede că îi scade capacitatea de muncă, iar pe urmă prin diferite metode ei pot să nu mai angajeze sau să desfacă contractul de muncă al salariatului. Apoi, este un real pericol din partea firmelor de asigurări, care vor impune prime diferite având acces la dosarul fiecărui solicitant”, a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoaie, contactat de reporterii Est News.

„Un proiect medical pentru pacienți și doctori”

Medicii nu sunt de acord cu DES, iar utilitatea sa pentru pacienți este încă departe de a fi demonstrată. Deși privit din toate unghiurile DES nu este decât un alt instrument pentru uzul băieților deștepți din sănătate, responsabilul cu promovarea sa din cadrul CNAS afirmă contrariul, dar în același timp admite că acest program nu aduce cu sine foarte multe noutăți.

„Dosarul Electronic de Sănătate este un proiect medical pentru pacienți și doctori, nu este un proiect financiar pentru CNAS. Pentru medicii de familie, dosarul pacientului le aduce doar confirmarea prescripției electronice date de către ei, internările și elemente de analiză de laborator, restul elementelor, teoretic, le au deja în fișierele lor. Dosarul este pentru a avea informații medicale accesibile medicului în mod facil, util și rapid, pentru a fi informat cât mai complet despre patologia pacientului, în vederea luării unei decizii corecte”, se contrazice Marius Filip.

Tot el mai spune că softul DES, pentru care s-au cheltuit 20 de milioane de euro, nu face, în momentul de față, decât să dubleze o inițiativă similară, Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) pentru care s-au plătit din bani public 104 milioane de euro!

„Inițializarea dosarului se face printr-o consultație, indiferent dacă aceasta se face la medicul de familie, în ambulator sau la spital. Din acel moment, toate datele existente în sistemul SIUI, respectiv internările, rețetele și analizele, sunt adunate în dosarul pacientului. Următoarea accesare a dosarului ne permite să accesăm un minim de date legate de pacientul respectiv. Cine nu are nicio internare este sănătos, are un dosar gol. Inițializarea se face cu ocazia unui prim consult. Istoricul medical al pacientului va fi introdus prin preluarea datelor cu acordul medicilor și aceasta este tema unui program viitor(!!!). Medicul de familie nu va scrie și nu este obligat cel puțin la început să scrie aceste date”, spune Marius Filip.

Miliarde cheltuite pe nimic într-un sistem subfinanțat

Poziția medicilor față de DES este clară. Niciunul nu dorește muncă în plus neremunerată. Deci „tema unui program viitor” anunțată de Marius Filip cade.

Apoi, trebuie spus că DES coincide cu încă o inițiativă, anume cardul de asigurat. Și aceasta trebuia să conțină exact aceleași date ca și dosarul. S-au eliberat câteva sute de mii de carduri până acum, însă nu a fost folosit niciunul! Cât a costat și acest program? Aproximativ 30 de milioane de euro!

O scurtă trecere în revistă: SIUI – 104 milioane euro; card asigurat 30 milioane euro; DES – 20 milioane euro. Total – 155 milioane de euro cheltuite pentru același lucru: un portal cu istoricul medical al pacienților. Cât de ultil au fost cheltuiți, puteți deduce, Ce s-ar fi putut face cu acești bani?

„În primul rând, s-au mai fi putut face vreo trei centre de oncologie, pentru că nu este decât unul singur în țară. S-ar fi putut salva atâtea vieți. S-ar fi putut investi în programe de sănătate. Așa, la ce îl ajută pe informatizarea? Citeam că a crescut bugetul de o manieră copleșitoare, dar se pare că realitatea este alta. În noua legislație, nu sunt decât mici retușări, unele benefice, într-adevăr, dar care nu duc nici la creșterea calității actului medical. Cât timp bugetul sănătății nu va ajunge la un procent semnificativ din PIB și cât timp banii se cheltuie așa cum se întâmplă acum, pacientul este singurul are de suferit, iar orice alte declarații ale CNAS sunt simple dezinformări”, a conchis prof.dr. Vasile Astărăstoaie.