După Pungești, urmează Puiești, Băcești, Găgești și Urdești – Chevron nu pleacă

După încheierea activităților de explorare la Pungești, Chevron își mută tabăra la Puiești. Oficialii companiei americane au anunțat că sunt în curs de avizare pentru amplasarea sondelor în alte trei localități, în speță Băcești, Găgești și Urdești. Directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, e de părere că statul trebuie să supravegheze activitățile de explorare ale Chevron, pentru a avea o „altă perspectivă asupra problemei”. Activiștii împotriva exploatării gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice anunță noi acțiuni de prostest.

Alex SAVA

Chevron a anunțat, la jumătatea lunii trecute, că a încheiat procesul de explorare în perimetrul Pungești și că, până la analiza rezultatelor, acțiunile de foraj sunt sistate. Activitatea de la sonda din Siliștea a încetat pentru moment, însă compania americană nu va părăsi teritoriul județului. În prezent, oficialii Chevron sunt în curs de obținere a documentanției necesare forării în alte patru localități: Puiești, Băcești, Găgești și Urdești.

„Am obținut toate aprobările necesare pentru demararea activităților de explorare în comuna Puiești și am îndeplinit și o parte din condițiile necesare aprobărilor pentru a fora sonde de explorare în alte trei comune din județul Vaslui”, au declarat oficialii Chevron pentru bursa.ro.

Activiștii împotriva exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică pregătesc deja o mișcare amplă de protest care va avea loc la Puiești. Este vorba despre o acțiune preponderent culturală, desfășurată sub genericul Frack Fest, care va începe mâine, conform paginii de facebook Rezistența Pungești și în cadrul cărora vor concerta trupe din România (Omul Tzuc si Petra Acker, Division of Joy ), dar și din străinătate (Darren Nesbit – activist care fost prezent în toate taberele antifrack din UK; mai sunt așteptați cei de la No Dash for Gas, care organizează Festivalul Reclaim the Power, de la Blackpool, unde de asemenea Chevron are o sondă de fracturare amplasată; se așteaptă confirmări de la o trupă din Bulgaria și una din Republica Moldova).

Perimetrul Bârlad, învăluit de secrete

Nimeni nu a avut acces până acum la informațiile referitoare la rezultatul forajelor de la Siliștea, Pungești. Oficial, încă se analizează materia forată. Tot oficial, nu se va ști niciodată care sunt resurseze energetice ale zonei. Asta grație politicii de confidențialite impusă de Statul român.

“În prezent, analizăm informațiile obținute pe parcursul operațiunilor de foraj și cele obținute în urma investigațiilor geo-fizice pentru a înțelege potențialul de resurse de gaze naturale din argilite. După finalizarea analizelor, rezultatele vor fi predate ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale – n.r.) și vor rămâne în custodia statului. Confidențialitatea informațiilor de acest gen este menținută în conformitate cu legislația din România”, au mai spus reprezentanții Chevron pentru sursa citată.

În condițiile în care rezultatele explorărilor nu se vor da publicității și în contextul în care Chevron va trece la faza exploatării, nu vom afla niciodată care anume sunt beneficiile noastre rezultate din afacerea cu americanii. De altfel, contractul de explorare/exploatare pentru Podișul Bârladului încă este secretizat.
„Statul trebuie să supravegheze activitatea Chevron”

Oficialii Institului Național pentru Fizica Pământului, avertizează că acțiunile Chevron trebuie supravegheate de statul român, pentru a avea o „altă perspectivă asupra problemei”.

Directorul științific al instituției menționate, Mircea Radulian, spune că fracturarea hidraulică poate produce mișcări seismice în zona de foraj: „În cazul fracturării hidraulice există un anumit nivel de seismicitate și se produc micro-cutremure, dar doar în zona unde au loc aceste foraje”.
Un alt pericol la care ne supune exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică îl reprezintă contaminarea rețelei de apă potabilă. Specialiști din cadrul Institutului Național de Geologie avertizează că, în țările unde sunt exploatate gaze de șist, au fost înregistrate accidente de manipulare a apelor reziduale, deversări intenționate în râuri, pulverizări de gaze în atmosferă, poluări cu metale grele și cu elemente radioactive, dar și fenomene de distrugere a infrastructurii rutiere și de poluare fonică.