Cum isi bate joc Guvernul de cel mai mare proiect stiintific realizat vreodata in Romania: laserul de la Magurele, izolat de lumea civilizata de drumurile impracticabile. Doi ani cu zero rezultate
La Magurele, in apropiere de Bucuresti, se afla in plina constructie platforma care va gazdui cel mai puternic laser din lume, unul dintre cele mai importante proiecte internationale derulate de tara noastra. Cu toate acestea, infrastructura rutiera pana la locul ce se doreste a deveni „un cluster tehnologic” lasa mult de dorit.
In urma cu doi ani, HotNews.ro scria despre drumurile de acces dezastruoase precum Centura Sud, o sosea esentiala, dar ramasa nemodernizata mai bine de un sfert de secol. De atunci si pana acum situatia a ramas la fel, cu o singura deosebire: atunci inca mai existau sperante si contracte de lucrari semnate, azi nu mai sunt nici acestea dupa ce, pe final de mandat, Dan Sova a reziliat contractele.
- „Drumurile sunt extrem de proaste. Imaginea pe care le-o oferim colaboratorilor din strainatate care vin la noi este dezastruoasa” – Nicolae Zamfir, directorul ELI-NP.
- Vezi in articol o analiza HotNews.ro despre cum a ajuns Centura Sud a Capitalei sa fie lasata de izbeliste si de ce sunt sanse minime ca in urmatorii ani sa circulam pe ea civilizat
In septembrie 2012, imediat dupa ce Comisia Europeana anunta ca va finanta cu peste 350 de milioane de euro realizarea platformei ELI-NP de la Magurele, platforma ce va gazdui cel mai puternic laser din lume si care, spera cercetatorii, sa transforme mica localitatea ilfoveana intr-un adevarat „cluster tehnologic” international, HotNews.ro publica un fotoreportaj care ilustra conditiile groaznice ale infrastructurii rutiere din zona.
Dintre toate arterele, Centura Sud – drum ce este si in prezent folosit si de catre constructorul platformei ca acces la santier – se prezenta cel mai prost. Exista pe atunci o licarire de speranta ca Centura Sud sa fie modernizata pana in 2014, insa totul s-a stins rapid.
Cum sa iti bati joc de un proiect in trei pasi: 1. semnezi contractele cu chiu, cu vai 2. lasi lucrarea fara finantare 3. reziliezi contractele
La inceputul anului 2012, dupa patru ani de chin birocratic, autoritatile de la drumuri au reusit sa semneze mai multe contracte prin care cei 32 de kilometri sa fie modernizati si largiti la patru benzi (valoare toala de circa 94 miloane de euro cu TVA). Termenul de finalizare: doi ani.
Vestile bune s-au terminat rapid pentru ca in vara, dupa ce s-a schimbat guvernarea, finantarea proiectului a fost taiata aproape in intregime (- 81%) in urma rectificarii bugetare. Rezultatul? Lucrarile au fost aproape inghetate.
Practic, daca s-ar fi respectat graficul din contract iar finantarea ar fi fost asigurata, in prima etapa (pana in aprilie 2013) marile intersectii de pe Centura urmau a fi modernizate, iar in a doua etapa (pana in aprilie 2014) intreaga Centura Sud de la A1 pana la A2 ar fi fost gata largita la patru benzi.
La mai bine de un an de la demararea teoretica a lucrarilor, HotNews.ro scria despre cum intreg proiectul a fost lasat de izbeliste, iar finantarea celor trei contracte a fost taiata integral.
Timp de un an, pe Soseaua de Centura Sud a Capitalei a batut vantul, iar autoritatile nu au mai facut nimic.
De ce s-au reziliat contractele de largire la 4 benzi a Centurii de Sud? Dan Sova: „Pentru ca nu prevedeau extinderea la patru benzi” / Informatiile oficiale il contrazic
In iunie 2014, insa, pe finalul sau de mandat la Transporturi, fostul ministru Dan Sova anunta ca cele trei contracte semnate vor fi reziliate. Ca motive, Sova a indicat niste elemente contrazise flagrant atat de informatiile transmise de catre CNADR, cat si de informatiile oficiale din contractele atribuite public.
„Pe centura sud au fost incheiate trei contracte in 2008. Din pacate, aceste contracte nu prevedeau nici extinderea la patru benzi, nu aveau incluse nici utilitatile, iar dupa o analiza facuta la nivelul CNADNR s-a constatat ca, din cauza deficientelor, nici nu pot fi finantate din fonduri europene (lucrarile). Norocul a fost ca nici nu s-a inceput vreodata o lucrare pe aceste trei contracte din 2008, ca atare s-a trimis notificare de reziliere pentru toate cele trei. Se vor reface studiile de fezabilitate si se vor face licitatii de lucrari pentru a inchide inelul 1 de centura a Bucurestiului pe partea de sud, intre Autostrada Soarelui si Bucuresti – Pitesti”, preciza ministrul Dan Sova (sursa).
Cu toate acestea, obiectul contractelor era tocmai largirea la 4 benzi a Centurii Sud, pe cele trei sectoare contractate (cu modernizarile de rigoare). Vezi informatiile detaliate chiar pe site-ul CNADNR.
CNADNR: „Refacem documentatia si facem Centura pe bani europeni”
Acum, dupa ce contractele au fost reziliate, Compania de Drumuri anunta ca va reface documentatia si ca mizeaza pe viitoare fonduri europene pentru a relua proiectul.
„CNADNR intentioneaza sa deruleze contractul de executie a lucrarilor de modernizare si largire la 4 benzi de circulatie pe centura rutiera sud a municipiului Bucuresti prin finantarea acesteia din fonduri europene nerambursabile aferente exercitiului financiar 2014-2020”, potrivit companiei de drumuri intr-o informare transmisa Ziarului Financiar.
CNADNR adauga ca reluarea procedurilor de achizitie publica pentru contractele de lucrari la centura sud va fi posibila „dupa finalizarea documentatiei tehnicoeconomice aferente proiectului, prin care va fi stabilita si durata de realizare a lucrarilor”.
Pe scurt, sansele ca actuala Sosea de Centura Sud sa fie largita si modernizata in urmatorii 2-3 sunt aproape nule.
Mai mult, CNADNR nu da nici un detaliu despre ce fonduri europene ar putea fi folosite, avand in vedere ca varianta de ocolire a Bucurestiului este inclusa pe Fonduri de Coeziune, insa doar la nivelul unei autostrazi de centura, iar autoritatile au indicat ca acest proiect pe fonduri nerambursabile va fi facut in partea de Nord a Capitalei.
Ne batem joc de modernizarea actualei Centuri, dar visam la o Autostrada de Centura in Sud
Desi lucrarile la Soseaua de Centura Sud (artera ce reprezinta practic inelul I de centura a Capitalei) au fost sistate complet si banii au fost taiati, autoritatile visau in 2013 la o autostrada de centura in partea de sud a Capitalei (artera care ar reprezenta inelul II de centura).
In februarie 2013, mai multe asocieri de constructori straini si autohtoni au depus oferte pentru contractul de concesiune privind realizarea a 48 de km din Autostrada de centura Sud a Capitalei si intretinerea si operarea autostrazilor A1 Bucuresti – Pitesti si A2 Bucuresti – Constanta.
Cu toate acestea, de atunci si pana in prezent (august 2014) nu s-a mai intamplat nimic. Practic, autoritatile au evitat sa ia vreo decizie in cazul acestei concesiuni pana cand nu se va semna cu succes cealalta mare concesiune lansata de guvernul Ponta, autostrada Comarnic – Brasov, vazuta ca testul suprem pentru acest tip de contract. Cum pentru Comarnic – Brasov inca nu s-a semnat nimic, procedurile pentru Autostrada de Centura Sud (sau A0) au ramas in plop.
In plus, pe masura ce zvonurile cum ca afacerea Comarnic-Brasov ar putea sa pice capata contur (detalii aici), viitorul centurii de Sud A0 ramane in ceata.
Cel mai bun scenariu: Autostrada de Centura Sud, realizata abia in 2017-2018
Chiar si asa, in cel mai bun caz, cel in care nu apar probleme, iar constructorul ales va fi anuntat inainte de finele acestui an, daca este sa ne orientam dupa termenele puse in contractele de realizare pentru alte autostrazi din tara – 6 luni proiectare si 24 luni executie – cei 48 de kilometri de autostrada care ar ocoli Capitala pe la Sud ar urma sa fie gata abia prin anul 2017, poate chiar 2018.
La acel moment, daca Guvernele Ponta nu ar fi taiat din f
ondurile alocate, actuala Sosea de Centura Sud a Capitalei ar fi putut fi reabilitata si modernizata deja de 3-4 ani.
Trebuie spus ca, desi o Autostrada de Centura (la mai mare distanta de oras fata de actuala sosea de centura, pe inelul II) este un lucru necesar si benefic, o astfel de lucrare este complementara pentru o sosea de centura functionala. Fiecare artera ar avea aportul sau la degrevara traficului in zona si s-ar completa reciproc pentru nevoile de dezvoltare in zona de Sud a Capitalei si nu numai.
Maga-laserul de la Magurele – prea putin important pentru autoritati. Directorul ELI-NP: „Imaginea pe care le-o oferim colaboratorilor din strainatate care vin la noi este dezastruoasa”
In timp ce ambele proiecte pentru Centurile de Sud, si cea existenta, si autostrada teoretica, sunt in aer, la Magurele este in plina constructie platforma pentru ELI-NP, cel mai mare laser din lume.
Asta inseamna ca peste 100 de camioane si utilaje folosesc Centura existenta ca acces la santierul unde se folosesc peste 70.000 metri cubi de beton, mai mult decat s-a folosit la constructia Arenei Nationale din Bucuresti.
In plus, odata cu apropierea finalizarii lucrarilor, centrul de la Magurele incepe sa fie vizitat de din ce in ce mai multi cercetatori straini.
„Centura este extrem de proasta si extrem de aglomerata. Imaginea pe care le-o oferim colaboratorilor din strainatate care vin la noi este dezastruoasa”, a declarat pentru HotNews.ro, Nicolae Zamfir, directorul ELI-NP.
Pe langa Centura de Sud care este intr-o stare jalnica, nici drumul Bucuresti-Magurele, portiunea de pe teritoriul Capitalei, nu se prezinta mai bine.
„E foarte prost drumul, extrem de prost. Sunt aproape doi km in care s-au facut sapaturi, soseaua e deteriorata, fara asfalt si cu gropi”, spune Zamfir. „Noi am facut o adresa la Primaria Bucuresti, solicitandu-le sprijinul. Am primit un raspuns ca problema e complicata, ca e in curs de rezolvare, dar nu am primit nici un termen. Vorbim de partea din drumul Bucuresti-Magurele care depinde de Capitala pentru ca partea care depinde de orasul Magurele a fost rezolvata”.
Directorul ELI-NP mentioneaza ca santierul de la Magurele este aproape in grafic si ca termenul de finalizare este in iunie anul viitor.
„Santierul nostru este aproape in grafic. Termenul de finalizare este in iunie anul viitor. Nu pot estima cati straini vor lucra, dar va pot spune ca vor fi peste 200 de cercetatori in total. Deocamdata angajarile sunt continue, sunt cam 40 de cercetatori angajati. Echipa ca
re s-a format este de prestigiu. Sunt romani de la noi, sunt cercetatori din strainatate si, marea majoritate, sunt cercetatori romani reintorsi de afara, cercetatori de exceptie cu cariere facute in strainatate”, a declarat Zamfir.
Pasajul de la Domnesti – anuntat cu mare entuziasm chiar pe teren de catre premier si primarul general, pierdut pe drumul birocratic
Pe langa piedica pe care o reprezinta in cazul santierului de la Magurele, infrastructura rutiera dezastruoasa din sudul Capitalei pune in fiecare zi rabdarea soferilor la incercare. Un astfel de punct in care nervii soferilor sunt testati la maxim este intersectia Centurii cu Prelungirea Ghencea, la Domnesti.
In urma cu un an, pe 22 august, in cadrul unei vizite comune facute cu mare fast pe santier – premierul Ponta si primarul Sorin Oprescu anuntau ca in cel mai scurt timp autoritatile vor demara procedurile pentru un pasaj suprateran la intersectia de la Domnesti.
Cu chiu, cu vai au inceput sa fie luate si masurile birocratice in acest sens, insa nici pana in prezent, la 12 luni distanta de la vizita spectaculoasa a premierului si a edilului Capitalei la Domnesti, lucrarile nu au ajuns inca sa fie scoase la licitatie.
