Nunți în "cimitirul creației" lui Guguianu

Pavilionul „Marcel Guguianu”, pe care maestrul l-a numit „cimitirul creației mele” poate fi închiriat contra 250 de lei pentru ședințe foto cu miri și mirese.

Simona MIHĂILĂ

Pavilionul expozițional „Marcel Guguianu” Bârlad, cel pe care marele sculptor l-a supranumit „cimitirul creației mele”, este ultima fiță locală a celor care vor să-și imortalizeze nunta într-un decor… cultural. Contra unei sume de bani, muzeul Guguianu poate deveni studio foto pentru însurățenii care vor să dea clasă celei mai fericite zi din viața lor.

Duminica trecută, în curtea „cimitirului creației” guguiene, printre nudurile de marmură albă se zbenguiau sprintene ca niște gazele domnișoare de onoare îmbrăcate în rochii vaporoase, cavaleri cu papioane, purtând mândri și vânjoși lumânări de cununie, dar și nuntași încântați de ineditul photo shooting. Printre toți, mirele și mireasa, suavi și eleganți, se plimbau de la o statuetă la alta, nehotărâți pe care s-o aleagă drept decor pentru imaginile care, peste ani și ani, le vor desăvârși nepoților educația culturală și le vor cizela gustul pentru frumos.

Ședința foto în aer liber fusese precedată de o alta, în interiorul muzeului, de unde nu mai conteneau să izvorască mulțimi de domni la costum, de doamne parfumate și coafate, purtând în mână platouri cu prăjituri și tăvi cu pahare de șampanie.

Cu ani în urmă, Marcel Guguianu, sculptor de talie mondială, și-a exprimat dorința ca opera să-i fie adăpostită, atunci când el nu va mai fi, într-un muzeu construit special, pe care artistul îl numea dinainte să-l fi văzut în fața ochilor „cimitirul creației mele”. El își donase încă din 1997 întreaga operă, formată din zeci de sculpturi și o impresionantă colecție de tablouri, Bârladului, orașul în care a venit pe lume.

Așa a fost construit pavilionul expozițional care îi poartă numele, locul pe care, din momentul inaugurării (octombrie, 2004), maestrul l-a considerat casa sa. Așa de mult a prețuit-o încât, în 2005, în ziua în care a împlinit 83 de ani, a făcut un anunț care avea să facă înconjurul țării: acela că le-a cerut apropiaților ca după moartea sa, inima să-i fie scoasă din piept și introdusă într-un glob de marmură ce avea să fie expus în muzeu, alături de celeleate exponate.

„Locul inimii mele este în mijlocul bârlădenilor. Bârlad este acasă; inima mea trebuie să rămână în inima orașului”, declara atunci sculptorul.

Această ultimă dorință nu i-a mai fost îndeplinită. La moartea sa, în 2012, familia împreună cu autoritățile au fost făcute demersuri pentru separarea inimii de trup, însă s-au lovit de legislația care nu permite acest lucru.

Cu toate acestea, Marcel Guguianu trebuie să fi plecat mulțumit la cer, dat fiind că măcar unul dintre visele sale devenise realitate. Nu știm cât de mulțumit ar fi acum, știind că „cimitirul creației” sale poate fi închiriat cu suma de 250 de lei pentru ședințe foto cu miri și mirese.

E important însă că lui Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Pârvan” în administrarea căruia se află pavilionul Guguianu, nu i se pare nimic nepotrivit. Dimpotrivă, el consideră că prin această manieră de autofinanțare muzeul se înscrie în linia marilor muzee din țară: „Nu este nimic nefiresc să permitem, contra unei taxe, ca cei care doresc să se fotografieze aici. Toate marile muzee fac acest lucru. Noi punem la dispoziție atât pavilionul Guguianu, cât și clădirea Muzeului «Vasile Pârvan»”.

Și pentru că nu ne-am propus să fim cârcotași până la absurd, e foarte posibil ca însuși maestrul să împărtășească acest punct de vedere, știute fiind pofta lui de viață, dar și entuziasmul cu care onora fiecare petrecere unde era invitat.