Copiii cu autism, victime ale sistemului de învățământ

Aproape 50 de copii cu autism din județul Vaslui au fost integrați în învățământul de masă. Părinții care au copii cu autism se lovesc, încă, de atitudinea ostilă a dascălilor.

Daniela PORUMB

Aproape că nu este școală în județul Vaslui în care să nu existe cel puțin un copil cu autism. În anul școlar 2013-2014, 46 de copii cu autism au fost integrați în școlile vasluiene. Se pare că, în realitate, numărul lor este mult mai mare, însă sunt destui părinți care nu-și consideră copiii bolnavi suficient de pregătiți să și-i „arunce” în mulțimea celor „normali”.

Integrarea în învățământul de masă depinde de nivelul lor de dezvoltare cognitivă și emoțională, de abilitățile de a comunica, de a-și exprima nevoile. Pentru dobândirea acestor deprinderi, terapia este vitală, însă într-un județ mic și sărac, așa cum este Vasluiul unica șansă de a beneficia de suport de specialitate o reprezintă organizațiile filantropice.

La Bârlad, una dintre cele care sprijină integrarea copiilor în învățământul de masă este Fundația Cristi’s Outreach.

“Este important ca fiecare verigă din sistem (învățător, părinte, însoțitor) să fie conștientă de posibilele obstacole pe care le poate întâmpina în procesul integrării și să fie pregătită să îi facă față cu responsabilitate, răbdare și creativitate. Cooperarea este esențială, astfel încât toți să adopte același comportament, atât acasă cât și la școală. Când toți membrii echipei, în eforturile lor de a integra copilul, au încredere totală în demersul lor și sunt inspirați de optimism, bazele succesului integrării sunt deja stabilite. Continuarea terapiei individuale cu copilul îl încurajează și îl face mai încrezător în capacitatea sa de a se adapta din punct de vedere social”, ne-a declarat Nicoleta Ababi, director la Fundația Cristi’s Outreach.

Înainte ca părinții să aleagă o școală potrivită pentru copilul cu autism, acesta este evaluat de o echipă de specialiști, primește aviz medical și orientare școlară.

Prin integrarea copiilor în școală, părinții speră ca școlarul lor să înregistreze progrese pe toate planurile. Cu alte cuvinte, părinții unui copil cu autism așteaptă ca interacțiunea cu mediul școlar să îl ajute pe acesta să se integreze într-un colectiv și totodată să își dezvolte abilitățile sociale și de comunicare.

Loviți o dată de soartă, copiii cu autism se lovesc de mai multe uși închise

Cu toate că învățământul de masă ar trebui să fie deschis pentru toată lumea, părinții copiilor cu diverse afecțiuni încă se mai lovesc de nepăsare și de ignoranță.

„Familia cu un copil autist se confruntă cu decizii luate în situații critice de viață, cum ar fi alegerea unei grădinițe, școli potrivite care să țină seama de nevoile acestuia, integrarea într-un program social și alegerea unei școli cu învățământ integrat. Când copilul cu autism începe grădinița, școala, situația devine mai dificilă – comparația dintre copilul cu autism și ceilalți copii de vârsta lui scoate în evidență caracteristicile neobișnuite ale copilului cu autism”, a mai spus Nicoleta Ababi.

Astfel, pentru părinții care au un copil autist și care își doresc ca acesta să învețe la o școală normală înconjurat de copii este un adevărat test de rezistență. De cele mai multe ori, părinții se lovesc de ostilitate, întrucât micuții sunt mai greu tolerați în învățământul de masă. Au fost destule cazuri, pe parcursul anilor, când copiii cu autism au fost “pasați“ de la o școală la alta, unele cadre didactice încercând să-i demotiveze pe părinți pe motiv că integrarea ar fi imposibilă din cauza reacțiilor negative venite din partea celorlalți părinți.

E drept, sunt și școli care nu au avut loc asemenea întâmplări, dascălii fiind mult mai deschiși și mai toleranți.

„Orice copil cu autism are dreptul să fie în compania copiilor tipici, în așa fel încât să poată învăța comportamente sociale pe care să și le însușească gradual în procesul lui de dezvoltare, pentru a se putea adapta la grup și pentru a câștiga încrederea în sine. Timpul necesar copilului cu autism pentru a se adapta la programul școlii depinde de individualitatea fiecărui copil, de învățătorul cu care intră în contact, de abilitățile terapeutului, dar și de potențialul copilului”, ne-a mai spus Nicoleta Ababi.

De asemenea, directorul Cristi’s Outreach consideră că includerea copilului în învățământul de masă nu descrie în totalitate esența conceptului de integrare. Includerea copilului nu este suficientă dacă cei care îl înconjoară nu se străduiesc să îl tolereze și să-l ajute.

Copiii cu autism învață mult mai greu decât ceilalți copii, iar educația lor, trebuie să fie susținută și specializată. De aceea este nevoie ca prezența învățătorului de la clasă să fie dublată de cea a unui specialist. Anul trecut, în județ au fost doar șase cadre didactice de sprijin, în 12 școli integratoare.

Așadar, fie că au un comportament necorespunzător, fie că au un grad mic de inteligență sau suferă de un handicap din naștere, școala poate contribui de cele mai multe ori la recuperarea lor. Un lucru foarte important este să nu se simtă marginalizați, să nu simtă o răceală din partea colegilor sau a cadrelor didactice.

Foarte sunt alături de autiști doar la modul declarativ. Puși în fața realității, aceștia îi ignoră total sau se declară învinși de situație.

Educația pentru un copil cu autism

Pentru a putea face față cerințelor educaționale sau pentru a acumula diverse cunoștințe, un copil care suferă de autism necesită multă răbdare din partea celor din jur.

Copiii cu autism au adesea probleme de comunicare. Potrivit specialiștilor, este esențial ca dascălii să înțeleagă barierele pe care le întâmpină un astfel de copil și să-l ajute să facă progrese.

„Copilul cu autism prezintă dificultăți majore de comunicare. Modul în care încearcă să comunice poate fi ciudat, neadecvat social (copilul pare indiferent față de învățător și colegii de clasă, poate țipa sau poate deveni uneori agresiv). Un învățător bine antrenat va observa imediat comportamentele care evidențiază frustrarea copilului de a nu putea comunica și va găsi un răspuns adecvat la mesajul transmis. Un învățător rigid îl va trata ca pe cineva care are tulburări de comportament. Va percepe manifestările copilului ca fiind ciudate și înspăimântătoare, drept pentru care va încerca de fiecare dată să le stopeze, prin neasumarea responsabilității și pasarea către părinții sau însoțitorul copilului. Acest învățător pierde șansa de a găsi soluții creative care ar putea să-l ajute pe copil să facă față stresului său, întărindu-i comportamentul negativ”, este de părere Nicoleta Ababi.

Unul dintre învățătorii care are în clasă un copil cu autism, consideră că prin implicare, înțelegere, dar și multă răbdare va reuși să-l ajute pe elev.

„Lucrez la clasă cu un copil cu autism. Nu pot să îi cer să aibă aceleași rezultate ca cel fără probleme, de aceea lucrez cu el după o programă și o planificare adaptată. Unii sunt isteți, chiar dacă nu au o situație școlară foarte bună. În timp, își descoperă anumite pasiuni, cum ar fi desenatul, muzica”, ne-a declarat M.P., o învățătoare din Bârlad.

Autismul este o tulburare de dezvoltare, de natură neuro-biologică, cu consecințe ce se traduc în dificultăți de comunicare, dificultăți de socializare și o percepere diferită a mediului înconjurător. Cu toate acestea, dacă un copil cu autism este diagnosticat în primii ani de viață, urmează terapii de recuperare adecvate și este integrat social, are mari șanse să-și dezvolte aptitudini pentru autonomie și pentru o viață socială cât mai normală.