Ghidul alegătorului

Duminică, 2 noiembrie 2014, în intervalul orar 7- 21, 371.020 de vasluieni cu drept de vot sunt așteptați la urne pentru desemnarea viitorului președinte al României. Cu toții ar trebui să știe cum se votează, ce riscă dacă încalcă legea, dar și puterea pe care o are instituția Președintelui României.

Bogdan RUSU

Spre deosebire de alegerile din 2009, tinerii care vor împlini 18 ani în ziua alegerilor pot vota în oricare din cele 515 secții de votare stabilite la nivelul județului Vaslui, fără a fi nevoiți să se prezinte la anumite secții speciale dacă nu se află în localitățile de domiciliu. Toți cetățenii români care vor vota pe teritoriul țării, o pot face la orice secție de votare, dar vor trebui să declare în scris că nu au mai votat și că nu o vor mai face în cadrul turului de scrutin.

Cei care vor să meargă la vot vor trebui să aibă asupra lor un document din următoarea serie: carte/buletin de identitate, carte electronică de identitate, carte de identitate provizorie, pașaportul (de orice tip) sau carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Persoanele care nu pot fi transportate, precum și cele în regim de detenție (ce nu și-au pierdut dreptul de vot) pot solicita urna mobilă. Deținuții trebuie să depună o cerere în scris la secretariatul penitenciarului în care sunt închiși, cu cel puțin două zile înainte de data alegerilor. De asemenea, persoanele care nu pot fi transportate ce intenționează să voteze, trebuie să depună o cerere către președintele biroului electoral al secției de votare, până în ziua prevotării. Cererile trebuie să aibă ata;ate documente din care să reiasă clar că persoanele în cauză nu se pot deplasa.

Atenție cum ștampilați!

Cu excepția cazului în care alegătorul dorește conștient să anuleze buletinul de vot, cei care intenționează să aleagă un anume candidat la alegerile prezidențiale 2014 vor trebui să fie atenți la modul de aplicare a ștampilei. Asta deoarece prin lege buletinele pe care ștampila este aplicată pe două chenare sau în afara unui chenar sunt declarate „nule”. Tot nule vor fi declarate și buletinele de vot care nu au ștampila de control a secției de votare, cele care diferă ca model de cel oficial, cele pe care nu s-a aplicat nici o ștampilă cu mențiunea „Votat”. Acestea sunt singurele cazuri în care autoritățile pot anula buletinele de vot. În rest, votanții nu au motive de îngrijorare.

Pedepse pentru electoratul cu gânduri necurate

Cei care vor vota duminică ar trebui să știe că legea este foarte clară în ceea ce ține de infracțiunile electorale. Cei care vor vota fără drept, sau de două ori în cadrul unui tur de scrutin, care introduc mai multe buletine de vot în urne, care folosesc buletine de vot false sau documente de identitate falsificate riscă pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Și cetățenii care vor merge în stare de ebrietate la vot sunt averitizați să nu atace, prin orice mijloace, localul secției de votare, căci fapta se pedepsește cu închisoare între 6 luni și 3 ani. La fel se pedepsește și împiedicarea, prin orice mijloace, a dreptului de a alege, fapt pentru care se recomandă evitarea oricăror răbufniri în cadrul secției de votare sau în afara ei.

Eu cu cine votez?

Alegătorii votează cu cine doresc, însă ar trebui să o facă în cunoștință de cauză. Deși în campania începută vineri, 3 octombrie și care se va termina sâmbătă, 1 noiembrie s-au făcut și se vor face mii de promisiuni, alegătorii ar trebui să știe foarte bine care sunt atribuțiile președintelui României. Asta pentru a nu vota un program sau o promisiune care nu vor putea deveni reale. Potrivit legislației în vigoare, președintele statului român are atribuții reduse, iar impactul activității sale său asupra vieții cotidiene este cu mult inferior celui pe care îl are activitatea Parlamentului.

Atribuțiile președintelui

Președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. La propunerea primului-ministru, în caz de remaniere guvernamentală, președintele poate revoca și numi pe unii membri ai Guvernului.

Președintele poate promulga legi. Termenul pus la dispoziția Președintelui pentru a promulga legea este de 20 de zile de la primirea ei spre promulgare. Prin excepție, termenul se reduce la jumătate, respectiv 10 zile, atunci când președintele, înainte de promulgarea legii, urmărește să înfrângă acest termen, opunându-se promulgării, prevalându-se de unul din procedeele constituționale pe care le are la dispoziție: sesizarea Curții Constituționale sau cererea de reexaminare a legii. Șeful statului se opune promulgării legii doar prin exercitarea dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, atunci când apreciază că legea prezintă aspecte de neconstituționalitate sau prin trimiterea legii spre reexaminare de către Parlament, atunci când apreciază că legea prezintă aspecte de neoportunitate politică. De memționat este că președintele poate cere o singură dată reexaminarea legii de către Parlament. Dacă Parlamentul o trimite din nou la spre promulgare, atunci intervine caracterul obligatoriu al promulgării. Adică președintele este obligat să promulge legea.

Președintele poate adresa mesaje Parlamentului. Mesajul este un act juridic exclusiv și unilateral al șefului de stat, care nu are aspectul unui decret, și intră în categoria actelor politice ale șefului de stat.

El nu atrage efectele juridice ale unui decret. Președintele poate convoca Parlamentul în ședință extraordinară sau îl poate dizolva, dar în condiții excepționale. Altfel spus, în relația cu Parlamentul, șeful statului nu dispune de superioritate, din contra.

Președintele încheie tratatele internaționale negociate de Guvern și le supune spre ratificare Parlamentului. Doar cu propunerea Guvernului, desființarea, înființarea sau schimbarea rangului unor misuni diplomatice.

Președintele este comandantul forțelor armate. Cu aprobarea Parlamentului, poate cere mobilizarea generală sau parțială a forțelor armate. În caz de agresiune contra României, Președintele este obligat să ia măsuri pentru a respinge atacul și să înștiințeze Parlamentul.

Președintele oferă decorații și titluri de onoare, acordă gradele de mareșal, general și amiral, numește persoane în funcții publice, în condițiile legii și poate acorda grațierea individuală.