Tradiții și obieciuri de Bobotează și Sfântul Ion

Zilele de 6 și 7 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Pe 6 ianuarie se sărbătorește Botezul Domnului, una din cele mai importante sărbători creștine, cunoscută sub denumirea de Bobotează, iar pe 7 ianuarie se prăznuiește Sfântul Ioan Botezătorul. În jurul acestor două sărbători, în popor, s-au țesut o sumedenie de tradiții și obiceiuri, care, se păstrează și variază în funcție de fiecare zonă geografică.

Roxana NĂSTASĂ

În Moldova, tradițiile încep încă din Ajunul Bobotezei, când casa și curtea se primenesc, iar gospodinele gătesc chiar și câte 12 feluri de mâncare de post, toate pentru a primi cum se cuvine preotul care vestește Botezul Domnului.

Se spune că, în dimineața Ajunului de Bobotează, dacă pomii sunt încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. Totodată, se mai spue că, Ajunul Bobotezei, este un moment favorabil farmecelor, descântecelor și altor practici magice. Astfel, dimineața, înainte de aprinderea focului, se strânge cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presară pe straturile cu legume pentru a le face rodnice. De asemenea, fânul de sub fața de masă și bulgării de sare se adaugă în hrana animalelor pentru a le feri de farmece, de boli și de duhurile rele. În același scop poate fi folosită și agheasma luată de la preot. Se spune că, această apă sfințită este bună petru orice și nu se strică niciodată.

Tot în Moldova, mai există tradiția ca în fiecare gospodărie în care intră preotul, femeile să așeze pe crucea preotului un fuior frumos de cânepă sau de in, existând credința că pe acel fuior vor trece sufletele tuturor celor ai casei, peste iad până la rai.

Ziua de Bobotează este un prilej bun de a previziona și cum va fi vremea pe parcursul anului. Oamenii satelor obișnuiau să spună că până la Bobotează căldura-i pe văi și frigul pe dealuri, iar de la Bobotează frigul se coboară la văi și căldura se urcă la dealuri.

Tot de Bobotează, tradiția mai spune că nu se spală rufe. De asemenea, sunt interzise în această zi certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut.

În noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și o rămurică de busuioc și pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiția populară. Totodată, pentru a afla care din membrii familiei trăiește mai mult, este un obicei conform căruia se ia câte un jar din sobă petru fiecare membru al familiei și se denumește cu numele fiecăruia, iar jarul al cărui membru se stinge mai întâi, acela va muri primul.

Pe 7 ianuarie se sărbătorește Sfântul Ion. Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului. Tot tradiția spune că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.