După distrugerea Palatului Copiilor, urmează Judecătoria

Anul acesta, Palatul de Justiție din municipiul Vaslui, în care funcționează Judecătoria locală, va fi consolidat. Din moment ce imobilul este declarat monument istoric de clasă B, intenția este demnă de apreciat, însă atât timp cât nu se va repeta povestea Casei Mavrocordat, astăzi Palatul Copiilor, care se află într-o stare accentuată de degradare, din cauza autorităților din domeniul protecției monumentelor istorice și mai ales a firmei de construcții care a lucrat la reabilatarea sa. Poate că de această dată autoritățile cu expertiză în domeniul clădirilor de interes istoric vor ieși mai des din birouri, pentru ca istoria să nu se repete.

 Bogdan RUSU

Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a declarat, zilele trecute, că infrastructura sistemului de justiție a rămas învechită și a făcut un rezumat al programului de infrastructură în domeniul Justiției aferent anului 2015. Obiectivul numărul unu al acestui program este, printre altele, finanțarea unor proiecte de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată din municipiile reședință de județ, inclusiv Vaslui. Guvernul României va investi în 2015 287 de milioane de euro în proiecte ce vizează 24 de instanțe (12 sedii de instanță unde se vor efectua lucrări de reabilitare și/sau extindere și 12 construcții noi). Printre cele 12 obiective de investiții unde se vor face reparații capitale și (sau) extinderi se află și imobilul Judecătoriei de pe lângă Tribunalul Vaslui, ce va intra în reparații capitale.

Fostul Palat al Justiției, astăzi Judecătoria Vaslui, a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea. Documente din Arhivele Statului menționează că, în anul 1891, Consiliul Județean Vaslui a cumpărat un teren în centrul orașului pentru viitoarea clădire a Palatului Administrativ și de Justiție. Imobilul este construit din zidărie de cărămidă pe fundații de piatră. Planșeele inițiale au fost lemn, însă după cutremurul din 1940, o parte din ele au fost înlocuite cu unele din beton armat. Nefiind proiectată pentru o asemenea consolidare, la cutremurele din 1977 și 1986, clădirea a suferit degradări majore.

Deși documentația necesară reabilitării acestui monument istoric a fost întocmită și avizată, din păcate, până în acest moment, nu s-au găsit resurse financiare pentru începerea lucrărilor.

Inițial, Palatul de Justiție se întindea pe o suprafață de 4.520 mp. Cei care au studiat istoria acestui imobil afirmă că imobilul a fost proiectat și zidit de constructori italieni. Acesta a fost terminat în anul 1897 și era compus din parter și etaj și se întindea pe o suprafață construită de 2.344,7 mp.

Până în 1950, în clădire a funcționat Palatul de Justiție, ulterior fiind preluat abuziv de autoritățile locale. Abia în 1974 clădirea a fost retrocedată și a fost folosită din nou ca Palat de Justiție.

 Palatul Copiilor, un exemplu de neurmat

 Acum câțiva ani, SC Impex Romcatel SA din Iași, o firmă competentă în domeniul sistemelor de securitate și… monumente istorice, a câștigat la licitație dreptul de a consolida Casa Mavrocordat, astăzi Palatul Copiilor, monument trecut în anul 2010 în Grupa A a Listei monumentelor istorice din România (monumente istorice de valoare națională și universală). Pentru că la Vaslui se poate întâmpla orice, chiar sub ochii vigilenți ai autorităților care monitorizează intervențiile făcute asupra monumentelor istorice, firma de construcții și-a bătut joc de imobilul pe care ar fi trebuit să îl restaureze. Nemaifiind bani la buget, firma nu a mai primit finanțare și a părăsit șantierul fără a proteja lucrările executate de efectele intemperiilor, deși era obligată să realizeze acest demers. S-a „reușit” înlăturarea burlanelor care asigură preluarea apelor meteorice, fapt care a cauzat deteriorarea tencuielilor existente și a cărămizii decopertate, prin ascensiune pluvială și fenomenul îngheț-dezgheț.

Poate că de această dată lictația va fi câștigată de o firmă serioasă, pentru a nu se rescrie istoria. De asemenea, poate că experții în monumente vor realiza inspecții mai dese pe viitorul șantier, pentru a nu apărea situații neprevăzute. Asta pentru ca Vasluiul să nu devină vreodată, reședința de județ cu zero monumente istorice.