Darius Vâlcov și Radu Mazăre, ARESTAȚI PREVENTIV.

UPDATE 18:00 Darius Vâlcov, dus de polițiști de la DNA în Arestul Central al Poliției

Darius Vâlcov a fost dus de polițiști de la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) la Arestul Central al Poliției, după ce instanța supremă a decis, joi, emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 23 de zile pe numele fostului ministru.

În momentul în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a emis mandatul de arestare pe numele lui Vâlcov, el se afla în sediul DNA, unde venise pentru a face noi declarații în fața anchetatorilor, după ce Senatul a avizat cea de-a doua solicitare a procurorilor de reținere și arestare a fostului ministru.

UPDATE 17:30 Primarul Radu Mazăre, adus în arestul Poliției Județene Constanța

Primarul Constanței, Radu Mazăre, a fost adus, joi după-amiază, în arestul Poliției Județene Constanța, după ce instanța supremă a decis ca acesta să fie arestat preventiv în dosarul în care este acuzat că a luat mită 9 milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obținerea de autorizații.

Surse din Poliție au declarat că Radu Mazăre a fost depistat, joi după-amiază, în municipiul Constanța și a fost adus în arestul Poliției Județene, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Primarul va rămâne în arestul Poliției Județene Constanța pănâ când se va stabili unde va efectua restul zilelor de arest preventiv.

• Darius Vâlcov, arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de trafic de influență

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis astfel contestația procurorilor DNA la decizia din 26 martie prin care s-a decis cerecetarea lui Vâlcov în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență.

Judecătorii au decis ca Vâlcov să fie arestat preventiv 23 de zile, între 2 și 24 aprilie.

Instanța supremă a judecat miercuri cererea DNA de arestare preventivă a fostului ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, iar joi a fost anunțată decizia judecătorilor, aceasta fiind definitivă.

Fostul ministru al Finanțelor a fost arestat la domiciliu din 26 martie, după ce judecătorul de drepturi și libertăți de la Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție de arestare preventivă a lui Vâlcov.

Anterior, Darius Vâlcov a stat 24 de ore în arestul Poliției Capitalei, după ce a fost reținut de către procurorii DNA, în urma avizului dat de Senat în 25 martie, pentru reținerea și arestarea sa.

Plenul Senatului a aprobat miercuri și cea de-a doua cerere a DNA privind încuviințarea reținerii și arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov fiind înregistrate 106 opțiuni „pentru” și 29 „împotrivă”.

DNA a cerut Senatului în 24 martie noul aviz pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat și că a folosit informații obținute când a fost primar, senator și ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate și un birou de avocatură. Procurorii susțin că aceste firme erau deținute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuși. Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil, marți, această nouă cerere a DNA.

Darius Vâlcov, care marți a fost la DNA pentru a da noi declarații în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaștere a vinovației sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acțiunii penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției de către inculpat.

„Acordul de recunoaștere a vinovăției se poate încheia numai cu privire la infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult șapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influență, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obținut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripționat Renoir, un tablou inscripționat Jean Cocteau și o pictură pe lemn, inscripționată Aurel Acasandrei, precum și sumele de 90.000 de dolari și 1.323.850 de lei. Anchetatorii susțin că banii și bunurile au fost depozitate într-un seif.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanțelor.

Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, șase percheziții în localități din județul Olt, în municipiul Slatina și în București, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziționate de Darius Vâlcov, prin interpuși, de la case celebre de licitații, cu bani presupus obținuți din fapte de corupție.

În urma perchezițiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri și un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Constantin Piliuță, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

Surse judiciare au declarat, petnru MEDIAFAX, că miercuri fostul ministru al Finanțelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate și predate unui muzeu.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov intenționa să deschidă o galerie de artă în București, iar în acest scop luase un spațiu și începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov și oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenționa să o deschidă în Capitală era pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziții 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziția de tablouri, au precizat sursele citate.

Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alții, de Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ștefan Câlția, Adam Bălțatu, Aurel Băieșu, Dumitru Ghiață, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuță, Constantin Păuleț, Andy Worhol și Mihai Sârbulescu. Tot la aceeași adresă au fost găsite și obiecte decorative semnate Pablo Picasso și Victor Brauner, au precizat sursele citate.

Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov și-a anunțat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcția de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunțat la funcție câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

Din august 2014 și până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârșitul anului trecut și până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanțelor Publice.

• Radu Mazăre, arestat preventiv, în dosarul în care este acuzat că a luat mită

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au admis, astfel, contestația procurorilor împotriva deciziei de cercetare în libertate a primarului Constanței.

Astfel, magistrații au emis, joi, un mandat de arestare preventivă de 30 de zile pe numele lui Radu Mazăre și al omului de afaceri Sorin Strutinsky.

Radu Mazăre urmează să fie dus în Arestul Poliției Capitalei. Strutinsky este deja încarcerat, pe numele său fiind emis un alt mandat de arestare preventivă, într-un alt dosar.

În 18 martie, judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța supremă a decis ca primarul Constanței să fie cercetat în libertate, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro, de la firme pe care le-a sprijinit în obținerea de autorizații și respectiv câștigarea unei licitații, cu ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky.

Tot atunci, judecătorul a respins și propunerea de arestare preventivă a omului de afaceri Sorin Strutinsky.

Decizia a fost contestată la instanța supremă, care joi a dat o decizie definitivă.

Primarul municipiului Constanța a fost reținut pentru 24 de ore, în 16 martie, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), pentru trei fapte de luare de mită, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, și conflict de interese (două infracțiuni), potrivit unui comunicat. De asemenea, procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de omul de afaceri Sorin Strutinsky, arestat preventiv în altă cauză, cu privire la săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la luare de mită.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Strutinsky, a solicitat și primit circa două milioane de euro de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanța.

Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanții societății respective cu o firmă controlată de Mazăre, atât direct, cât și prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.

Mazăre mai este acuzat că, în perioada 2008 – 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială, peste șapte milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului. În același timp, între firma respectivă și primărie, a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).

Și în acest caz, notează procurorii, mita a fost primită prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea respectivă și aceeași firmă controlată de cei doi inculpați.

Din analiza procedurii de achiziție care a precedat semnarea acestui contract au rezultat o serie de încălcări ale legislației aplicabile, imputabile lui Mazăre, referitoare la: impunerea condiției ca ofertanții să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje și echipamente în orice locație de pe teritoriul municipiului Constanța, în perioada desfășurării procedurii, utilajele și echipamentele urmând a fi prezentate, staționate, pe toată perioada menționată, sub sancțiunea descalificării ofertanților, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalității de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanța prin gestiune delegată, inexistența numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim trei participanți, și tariful de salubritate.

Ca urmare a acestor acțiuni a fost produs un prejudiciu în sumă de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), sumă care constituie în același timp un folos necuvenit obținut de societatea comercială beneficiară a contractului, mai spun procurorii.

Mazăre mai este acuzat că, în perioada noiembrie 2006 – 2013, în calitate de primar al municipiului Constanța, a participat la încheierea a 12 contracte între primărie și societatea controlată de el și Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. În perioada noiembrie 2008 – 2012, în aceeași calitate, Mazăre a mai semnat 13 contracte, acorduri cadru și contracte subsecvente încheiate între Primăria Municipiului Constanța și o societate comercială la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei.

Aceste contracte au vizat achiziția unor servicii artistice desfășurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice și private aparținând municipiului Constanta, serviciul de protecție a funcționarilor Primăriei Municipiului Constanța aflați în exercițiul funcțiunii în perioada 15 februarie 2009 – 15 februarie 2012, etc.

În ambele cazuri, au fost obținute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla și cu care Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani înainte de comiterea faptei, cât și pentru Sorin Strutinsky, arată anchetatorii.

Potrivit unor documente ale procurorilor, obținute de MEDIAFAX, cercetările în acest dosar au la bază sesizarea făcută de Agenția Națională de Integritate, care cerea DNA să îl verifice pe Radu Mazăre pentru conflict de interese, după ce Primăria Constanța a acordat contracte în valoare de aproape 4,6 milioane de euro firmelor Conpress Holding și Soti Cable Neptun, al căror asociat, Sorin Strutinsky, este în relații comerciale cu Mazăre în opt societăți. În prezent, omul de afaceri este arestat și judecat în dosarul de trafic de influență în care este acuzat că a primit aproximativ 2 milioane de euro ca să intervină la instituții publice pentru plata unor lucrări.

Primarul Radu Mazăre este cercetat de DNA în mai multe dosare.

Astfel, Mazăre este cercetat de procurorii anticorupție într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câștige contractul privind construirea locuințelor sociale din cartierul „Henri Coandă” din Constanța.

Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declarațiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg. În această cauză, Radu Mazăre este sub control judiciar și are interdicție de a părăsi țara.

De asemenea, DNA l-a trimis în judecată pe primarul Radu Mazăre în 28 octombrie 2008, într-un dosar privind atribuirea nelegală a unor terenuri, în care este acuzat alături de 36 de persoane, între care Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța, foști și actuali funcționari din Primăria Constanța și din Oficiul de Cadastru, mandatari și notari publici.

Cele 37 de persoane sunt acuzate că au încălcat Legea 10/2001 privind persoanele îndreptățite la restituire, termenul de depunere a cererilor, indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură, competența de soluționare a cererilor de restituire, întinderea suprafeței revendicate. Prejudiciul în această cauză a fost estimat la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului și 36,16 milioane de euro în dauna municipiului Constanța, potrivit DNA.

Primarul Radu Mazăre spunea, în octombrie 2014, că pentru vânzarea terenului de sub Cazinoul din Mamaia a fost trimis în judecată în 2008 de DNA București, dar că în prezent este urmărit penal de DNA Constanța pentru vânzarea unei jumătăți din terenul respectiv, precizând că acuzațiile sunt diferite.

Mazăre preciza că DNA le-ar fi cerut evaluatorilor din Constanța toate rapoartele de evaluare din perioada 2004-2008 pentru terenuri ale Primăriei Constanța, iar notarilor, actele legate de vânzarea terenurilor Primăriei Constanța către diverse persoane în perioada 2006-2008, în acest fel fiind cău tate probe care să-l incrimineze.

Sursa: mediafax.ro