Ce părere au politicienii despre… Pomană pentru toți!

de Alex Sava

România se află pe podiumul Europei ca număr de prestații sociale. Pentru diversele forme de sprijin acordate cetățenilor, statul român cheltuie anual două procente din Produsul Intern Brut (adică peste două miliarde de euro!), sumă care înseamnă circa jumătate din bugetul educației sau sănătății. Cea mai importantă prestație socială o reprezintă venitul minim garantat. Totodată, acesta este și cel mai mare consumator de resurse. La nivelul județului Vaslui, sumele acordate lunar în contul acestei prestații ating cote colosale. Luna trecută, spre exemplu, Agenția Județeană de Prestații și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui a efectuat 11.169 de plăți în baza Legii 416, privind venitul minim garantat, în cuantum total de 2.772.712 lei (fiecare familie a primit, în medie, aproape 250 de lei)! Dat fiind faptul că plata se face per familie și nu per beneficiar, numărul efectiv al beneficiarilor este mult mai mare decât cel al plăților, depășind 30.000, cifră care reprezintă aproximativ opt procente din totalul populației județului.

Așadar, tehnic vorbind, Vasluiul este județul săracilor, cu o rată a șomajului de 12 procente și cu 30.000 de beneficiari ai Legii venitului minim garantat. În același timp, într-un contrast uluitor, agenții economici se plâng că locurile de muncă vacante se ocupă foarte greu, întrucât la angajare se prezintă foarte puține persoane, care au pretenții extrem de mari în comparație cu nivelul pregătirii profesionale. De asemenea, țăranii care se încăpățânează să lucreze ei pământul în loc să-l dea arendașilor pe nimica toată, povestesc că nu găsesc zilieri pentru muncile agricole.

În concluzie, se vorbește despre beneficiari ai venitului minim garantat care își permit să refuze un loc de muncă și/sau care dețin mașini pe care mulți dintre angajații care nu stau cu mâna întinsă la pomana statului nu și le-ar permite. Acestea nu sunt cazuri izolate, ci constituie un adevărat fenomen, vecin cu parazitismul social: un control efectuat prin sondaj al AJPIS Vaslui a scos la iveală faptul că unul din cinci dosare pentru venitul minim garantat a fost acordat în contradicție cu legea. Iată ce părere au politicienii despre asta!

 „E prea puțin!”

 Senatoarea social-democrată Gabriela Crețu consideră că, sumele avansate de România pentru prestațiile sociale sunt mult prea mici în comparație cu media europeană, care depășește 5 procente din PIB. De asemenea, ea admite că există carențe în aplicarea Legii 416 și că ar trebui să primească ajutor social numai cei care merită, dar e de părere că verificările privind modul de acordare nu se justifică.

„Dacă sunt abuzuri, să le corectăm. Să fie acordate celor care au cu adevărat nevoie. (…) Cheltuielile pe care le-am făcut ca să aflăm cine sunt cei care au primit asistență socială «prea mare», sunt mai mari decât ce am putut să recuperăm”, spune Gabriela Crețu.

Senatoarea PSD are cunoștință despre situații în care săracii nu sunt tocmai… săraci, dar consideră că vina nu le aparține și că totul e… explicabil, în contextul în care se califică pentru pomană: „Când societatea nu face nimic pentru tine, e un lucru explicabil ca unii să nu facă nimic pentru societate. (…) Furtul de la nivelul asistenței sociale este nesemnificativ în comparație cu ceea ce se scurge din alte sisteme în conturi personale, paradisuri fiscale. Atunci când nu avem soluții, se caută vinovați, care sunt de cele mai multe ori cei care nu se pot apăra. Din agenția națională se scurg milioane de euro, dar noi ne batem cu săracii! (…) Trebuie să avem respect. De ce e așa de rău să dai pomană celui în nevoie?”

 Politică de drepta cu măsuri sociale

 S-ar crede că o politică de dreapta ar pune mai puțin accent pe latura socială. Cu toate acestea, senatorul liberal Dan Marian se declară de acord cu acordarea venitului minim garantat (convins fiind că în România se poate muri de foame) și împotriva modului de cheltuire a banilor pentru formare profesională.

„Trecând peste faptul că e nevoie de prestații sociale în orice țară civilizată, din păcate la noi mai mult se cheltuie decât se beneficiază. (…) Până la urmă, nu poți să lași pe nimeni să moară de foame. Celălalt aspect, care ține de fraudare, adică ai cal, porc etc, dar beneficiezi, nu ține de noi. Plec de la premiza că acei oameni au nevoie de acei bani. Chiar nu știu cât e suma. Atâta timp cât economia nu merge într-un ritm accelerat, vor exista muți oameni care vor trebui ajutați. UE alocă României miliarde de lei pentru reconversie profesională, dar nu există o corelare între meseriile în care calificăm oameni și cerințele pieții muncii. Aici e problema mare. Oamenii fac aceste proiecte ca să fure banii. Vin lectori și iau o grămadă de bani. UE a alocat pentru anul acesta 300 de miliarde de euro pentru angajarea tinerilor. Noi am putea să-i accesăm, dar nu există un plan național pentru chestia asta”, spune Dan Marian.

Altfel, el este convins că fraudele din sistemul de asistență socială vor fi, într-un final, pedepsite: „Ai să auzi cât de curând și de oameni arestați din această zonă. O să vină bau-bau și o să îi ridice. Nu scapă unul!”

Senatoarea PSD Doina Silistru vede lucrurile într-o manieră ceva mai pozitivă. Ea este convinsă că într-un viitor nu prea îndepărtat se vor crea locuri de muncă și numărul beneficiarilor venitului minim va scădea considerabil.

„Părerea mea e că atâta timp cât nu sunt locuri de muncă, prestațiile sociale trebuie să existe. Guvernul actual o să ia toate măsurile, iar în ultima vreme se și vede că se adună cât mai mulți bani la buget. Se vor crea mai multe locuri de muncă și va scădea numărul de prestații sociale. (…) Dacă folosești forța de muncă conform legii, se pot face foarte multe lucruri într-o comunitate. Controlul are un rol esențial în a pune lumea la treabă. Cei de la AJOFM trebuie să facă controale. Există sancțiuni, nu aș putea să spun exact… Dar trebuie să existe un control. Legislația nu se aplică așa cum trebuie. Un control – nu abuziv – trebuie să existe”, e de părere Doina Silistru.

O opinie similară are și liderul județean al PC, Emil Dorin: „Cel mai bine are fi creem locuri de muncă, ca să nu mai fie atâtea ajutoare. Putem crea locuri de muncă prin ajutorarea IMM-urilor, trebuie dat drumul la credite. Eu cred că s-ar putea stimula crearea de locuri de muncă dacă omului i se oferă niște condiții. La noi se plătește nemunca”.

 Asistații, o masă de manevră

 Corneliu Bichineț, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, consideră că Legea 416 stimulează nemunca și că beneficiarii ei sunt o masă de manevră electorală.

„Sunt în temă și consider că multă lume are nevoie de susținere. Mă refer la familii cu mulți copii, monoparentale, oameni cu diferite afecțiuni etc. Nu se justifică încurajarea nemuncii în România și aici o să fiu totdeauna un adversar al celor care parazitează pe spinarea deșelată a statului român. Aici este masa de manevră a celor care vor să se mențină la putere, nu au realizări, dar și-au stigmatizat un electoral sărac și captiv”, a spus Bichineț.

Dragoș Cazacu, viceprimarul municipiului Vaslui (PSD) nu este de acord cu Bichineț, în contextul în care cei peste 140 de beneficiari ai venitului minim garantat (din care 105 își fac orele de muncă în folosul comunității) aflați în evidențele primăriei folosesc sumele primite pentru a-și achita impozitele și alte taxe.

„Normal că se justifică, e un ajutor din partea statului. Sunt necesare. (…) Este o măsură foarte bună de susținere, omul ăla își plătește dările la stat. (…) Dacă nu își plătesc (taxele – n.r.), sunt scoși din drepturi. Legea e făcută pentru a veni în sprijinul cetățeanului. Dacă cel care o pune în aplicare nu o cunoaște, nu e problema celor care au făcut-o. Legea nu a fost gândită nicidecum pentru a o aplica în scopuri electorale”, e de părere Dragoș Cazacu.

 Mită electorală sau sărăcie lucie?

 Consilierul municipal bârlădean Daniel Buzamăt consideră că fenomenul ajutoarelor sociale reprezintă o mită electorală.

„Părerea mea e că aceste prestații sociale sunt utile, dar fenomenul e un fel de mită electorală. Foarte puțini conducători de primării își permit să nu plătească aceste prestații, pentru că așa ne-au învățat, să stăm cu mâna întinsă. Fenomenul a luat amploare destul de mare. Cred că aici ar trebui ca instituțiile statului să facă puțină curățenie. Nu e sănătos. Noi credem că trebuie să facem altceva. Să creem locuri de muncă. (…) Ar trebui să ne implicăm mult mai mult, să schimbăm mentalitatea”.

De aceeași părere este și șeful Organizației Județene a PPDD, Maricel Vasilache: „Asta e metoda – nu știu dacă numaidecât a PSD, dar a primarilor în general – de a face un număr de voturi. Primarii abuzează de chestia asta, sunt multe dosare care nu sunt corect acordate. Nu spun că nu ar trebui, pentru că în mediul rural sunt multe persoane care nu au unde să lucreze, nu că nu ar vrea. Fără depolitizarea instituțiilor care fac aceste dosare, actul corupției se stimulează”.

Vasile Mihalachi, vicepreședintele social-democrat al Consiliului Județean Vaslui consideră că numărul mare de beneficiari ai venitului minim garantat reprezintă imaginea clară a sărăciei de la nivelul județului.

„Noi ne confruntăm cu un fapt real. Cei care sunt declarați (beneficiari – n.r.), îndeplinesc niște norme, niște cerințe, altfel erau scoși. Dacă statul îi lasă din mână și nu îi mai ajută, ne dau în cap. Asta e situația la ora actuală în România. Trebuie să avem grijă de tânărul care va crește. Avem nevoie de foarte multă educație socială, ca tânărul să înțeleagă că el nu trebuie să ajungă acolo”, e de părere Mihalachi.

 Se încurajează nemunca!

 Aceasta este opinia liderului PMP Daniel Onofrei: „Chiar dacă ceea ce

am să spun acum este nepopulist, consider că se încurajează foarte mult nemunca, pentru că ăsta a fost întotdeauna modul de a conduce o anumită pătură. (…) Eu întotdeauna am recomandat ca fiecare om să devină propriul patron. Noi fiind și un partid de centru-drepta, încurajăm dezvoltarea de proiecte guvernamentale și europene, mai puțin nemunca. Noi la Bârlad chiar am pus bazele unei echipe de tineri consultanți pentru a atrage fonduri europene și încercăm să îi cooptăm pe membrii noștri în asociații”.

Consilierul municipal PSD Ciprian Feraru este convins însă că acordarea venitului minim garantat este absolut necesară: „Din punctul meu de vedere, în situația actuală sunt necesare (ajutoarele sociale – n.r.), pentru că sunt niște oameni care nu s-ar mai descurca. Nu suntem județul cel mai sărac, dar sunt niște oameni care trebuie ajutați într-un fel sau altul. Cum e România în UE ajutată, așa sunt și cetățenii județului Vaslui ajutați”.

 Un loc de muncă, o picătură în deșert

 Deputatul bârlădean Tudor Ciuhodaru este convins că Vasluiul este expresia clară a sărăciei: „Nu puteți contesta că politicile dezastruoase nu au făcut din acest județ polul sărăciei!”

Ca și antevorbitorii săi, el consideră că soluția eliminării fraudelor din sistemul de asistență socială este creearea de locuri de muncă.

„Între cauză și efect este o legătură. În campania USL au fost promisiuni de un milion de locuri de muncă. Măcar 20.000-30.000 de locuri de muncă să fi ajuns și la nivelul județului Vaslui. Eu cred că oamenii trebuie ajutați atunci când au nevoie. Nu poți nici să-i lași să moară de foame, nici să-și omoare copiii, nici să ajungă bolnavi în spitale. Eu nu îi condamn pe ei că acceptă aceste prestații sociale”, spune Ciuhodaru.

Referitor la dilema angajatorilor de a ocupa posturile vacante și la oferta de muncă din județ, deputatul consideră că cele 200 de locuri de muncă vacante raportate săptămânal de AJOFM Vaslui reprezintă „200 de picături într-un deșert”.

„ Mulți dintre ăștia vor să muncească. Marea lor problemă este găsirea unui loc de muncă. (…) Oferta asta reprezintă 200 de picături de apă într-un deșert. (…) Sunt oameni cu facultate care se duc să culeagă căpșuni. Dar oamenii ăștia nu au altă treabă. Vinovați sunt cei care nu au făcut nimic. Mi se pare normal să fie asigurat un minim de subzistență. (…) Ideea este să găsim un sistem funcțional, avem forță de muncă bine calificată, pregătită, dar care nu este bine folosită”, e de părere Ciuhodaru.

 În loc de concluzii

 Deși diferite, în ansamblu, opiniile politicienilor converg spre aceeași concluzie: pentru a reduce fenomenul nemuncii este nevoie de creearea de locuri de muncă. Acest punct se regăsește în toate discursurile electorale din ultimile două decenii și este pronunțat cu prioritate zero de toți politicienii. Cu toate acestea, numărul de locuri de muncă scade de la an la an, invers proporțional cu numărul celor care optează pentru o slujbă în alte țări. Cei rămași și care nu se pot integra în piața muncii, au la îndemână Legea 416, de care nu se sfiesc nicicum să uzeze.