Vinovăția asumată a ex-primarului Titi Constantinescu lovește în forță – Finanțarea asfaltarii strazilor, blocată de Ministerul Dezvoltării

de Simona MIHĂILĂ

Autoritățile Bârladului au fost înștiințate printr-o adresă de la minister, bine tinuta sub cheie de catre edili, ca până când Agenția Națională de Integritate (ANI) nu va finaliza verificările privind conflictul de interese de care fostul primar s-a recunoscut vinovat, Bârladul nu va mai vedea de la Uniunea Europeană niciun sfanț pentru proiectul de asfaltare a strazilor din cartierele Deal II, Tuguiata II, Bariera Puiesti si Trestiana. Inundațiile de acum două săptămâni au făcut ca asfaltul turnat deja pe unele străzi incluse în proiect, să o ia la vale. În disperare de cauză, edilii locali au alocat de la bugetul Bârladului 4,2 milioane de lei, tăind o serie de investiții planificate pentru acest an. Autoritățile trag nădejde că ministerul va debloca finanțarea și că banii vor fi restituiți orașului. Surse neoficiale au declarat pentru Est News ca cele 4,2 milioane de lei sunt doar o mica parte din cat i-ar mai trebui Barladului sa finalizeze proiectul, suma reala fiind de circa 20 de milioane de lei. Primarul Bunea a plecat urgent la București pentru a afla ce soartă va avea cel mai costititor proiect european derulat la Bârlad.

Lovitură frontală pentru mii de familii de bârlădeni care locuiesc în cartierele Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar si Trestiana: finanțarea lucrărilor de asfaltare a străzilor din aceste cartiere a fost blocată.
Vestea neașteptată le-a fost comunicată autorităților bârlădene de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, printr-o adresă sosită la Primăria Bârlad încă de pe 30 aprilie, dar despre care nimeni nu a suflat niciun cuvânt in tot acest timp. Motivele acestei decizii sunt legate de conflictul de interese care a stat la baza atribuirii lucrării și de care ex-primarul Constantin Constantinescu a recunoscut că se face vinovat, fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
Nu se știe exact dacă blocarea finanțării este definitivă sau nu, reprezentanții ministerului de resort lăsând să se înțeleagă că totul depinde de Agenția Națională de Integritate (ANI) care a instrumentat cazul conflictului de interese.
„Vă comunicăm că ANI a solicitat documente de la ADR Nord-Est cu privire la proiectul <Asfatare străzi Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar, Trestiana, Extindere Cartier Complex Școlar>. AM POR (Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional – n.r.) a solicitat la ADR Nord-Est să transmită o adresă către ANI cu privire la stadiul verificărilor la această dată pentru proiectul mai sus menționat. Precizăm că în funcție de răspunsul ANI, AM POR suspendă procesarea cererii de rambursare”, se arată în adresa trimisă Primăriei Bârlad de către Ministerul Dezvoltării.

Norocul bârlădenilor urmărit … de ghinion

Consecința acestei decizii este o veritabilă palmă dată celor aproape 20.000 de bârlădeni (o treime din populația orașului) care locuiesc în cele cinci cartiere ale orașului. Deși nu ei sunt vinovați pentru faptele fostului primar, ei sunt cei care sunt acum nevoiți să plătească.
Supranumit de localnici și „marea asfaltare”, acesta este cel mai costisitor proiect european derulat la Bârlad, valoarea totală fiind de 16, 3 milioane de euro, adică peste 730 de miliarde de lei vechi (din care mai bine de 650 de miliarde de lei sunt dați de UE).
Este vizată asfaltarea și modernizarea a 56 de străzi (însumând peste 25 de kilometri) toate situate în unele dintre cele mai vitregite cartiere ale orașului, toate ridicate după 1990.
Bucuria localnicilor a fost fără margini în 2011 când au început lucrările. Dar a durat doar un an. În 2012, în presa centrală au apărut primele informații despre conflictul de interese (pe care Constantinescu avea să-l recunoască la începutul acestui an). Publicarea acestor informații au făcut ca AM POR să sesizeze ANI în legătură cu suspiciunea de fraudă și a suspendat lucrările.
După 8 luni, timp în care nu s-a mai lucrat nimic, reprezentanții guvernului a anunțat primăria că suspiciunea de fraudă nu s-a confirmat, drept pentru care a deblocat execuția lucrărilor. Bineînțeles, daunele pricinuite de stagnarea lucrărilor timp de aproape un an de zile nu au fost niciodată evaluate. Cert este că locuitorii cartierelor au dat și atunci, și ulterior, numeroase semnale că asfaltul turnat „o lua la vale”.

Bugetul local, sacrificat pentru continuarea proiectului european

Exact cum s-a întâmplat și luna aceasta, după ploaia torențială care a inundat Bârladul. In unele locuri, apa a pătruns pe sub covoarele asfaltice turnate producând stricăciuni serioase. Sunt strazi unde apa a deteriorat lucrarea atât de tare, încât oamenii pot zări conductele subterane.
Tot ce s-a lucrat până acum riscă să se ducă pe apa sâmbetei.
În fața acestei situații fără ieșire, autoritățile bârlădene au luat o decizie de compromis care va afecta mai multe sectoare de activitate, dar care ar putea salva proiectul de asfaltare: nu vor mai aștepta deblocarea finanțării europene, ci vor aloca bani de la bugetul local. Altfel spus, tot bârlădenii vor plăti.
În ședința de săptămâna trecută a Consiliului Local Bârlad, consilierii bârlădeni au operat o rectificare bugetară în urma căreia au sacrificat o serie de investiții planificate pentru acest an și au alocat banii – 4,2 milioane de lei, adică 42 miliarde de lei vechi – continuării lucrărilor în cartiere.

Primarul Marin Bunea, de urgență, la București

Concret, hotărârea de susținere din bugetul local a cheltuielilor pentru continuarea lucrărilor va fi pusă în aplicare doar dacă Ministerul Dezvoltării va fi de acord, întrucât asta ar presupune ca banii să-i fie restituiți Bârladului în momentul deblocării finanțării.
Pentru a-i convinge pe guvernanți să gireze această soluție de compromis, ieri, primarul Marin Bunea a plecat de urgență la București, însoțit de Mihai Vicol, directorul tehnic al Primăriei Bârlad.
În cazul în care reprezentanții ministerului de resort se vor opune, vom asista cu toții la un adevărat dezastru: lucrările care au fost deja executate dar nefinalizate se vor degrada după fiecare ploaie mai serioasă.

Barladenii vor plati factura vinovatiei fostului primar

Cel mai cumplit scenariu va fi acela în care Bârladul va fi pus în situația de a restitui Uniunii Europene banii deja cheltuiți, asa cum se intampla, de regula, in cazul tuturor investitiilor pentru care UE da bani, dar beneficiarul nu este in stare sa le duca pana la capat. Dezastruoasa pentru bugetul local va fi si varianta in care AM POR va decide sa nu mai dea curs cererilor de rambursare (mai clar, sa nu mai finanteze restul lucrarilor care a ramas de executat).

Din surse neoficiale am aflat ca 200 de miliarde de lei vechi ar mai trebui sa vina de la UE pentru finalizarea proiectului. O suma in urma careia e greu de apreciat daca bugetul local ar mai putea fi resuscitat, daca va fi pus in situatia de a o suporta.

Conflictul de interese care ne-ar putea ingropa

În februarie, Constantin Constantinescu, cercetat în stare de libertate pentru comiterea infracțiunii de conflict de interese în formă continuată, și-a dat demisia din funcția de primar al Bârladului. El a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
Fapta comisă: a aprobat atribuirea execuției proiectului de asfaltare mai sus amintit firmelor Urbanproiect și Transmir, efectuând în acest fel acte „prin care se produce un folos material pentru cele două societăți comerciale cu care s-a aflat anterior în relații comerciale și din partea cărora a beneficiat de foloase materiale prin intermediul SC Construcții Consult SRL, societate la care a fost asociat și administrator”, după cum arată procurorii în comunicatul de presa remis la acea data.