Apogeul imposturii. Gabriel Oprea si-a facut secretara doctor in stiinte militare si informatii. La propunerea ministrului, Traian Basescu a decorat-o de doua ori, Klaus Iohannis i-a dat cea mai inalta distinctie in stat. Este al patrulea doctorat suspect de plagiat coordonat de Oprea

Secretara lui Gabriel Oprea, Adela Loredana Popescu, in prezent Adela Loredana Neagu, este suspecta ca si-a plagiat teza de doctorat  pe care a sustinut-o in anul 2011 la Academia Nationala de Informatii (ANI) „Mihai Viteazul”, aflata in subordonarea Serviciului Roman de Informatii (SRI). Lucrarea de doctorat a acesteia a fost coordonata de profesorul universitar Gabriel Oprea, el insusi suspect ca si-a plagiat teza de doctorat sustinuta in anul 2001, asa cum Hotnews a scris in exclusivitate inca din data de 1 iulie.

• Adela Loredana Neagu  nu a putut fi contactata pana la ora publicarii anchetei.
  

• A fost secretar general la UNPR,  Traian Basescu a decorat-o in 2010 si 2011 iar Klaus Iohannis i-a acordat cea mai inalta distinctie in stat, Steaua Romaniei in ianuarie 2015

Unul dintre cei plagiati de Popescu (Neagu) este Dumitru Virgil Diaconu, acelasi autor pe care l-a copiat masiv si premierul Victor Ponta. Adela Popescu (Neagu) risca sa fie acuzata de fals in acte publice in solidar cu coordonatorul sau de doctorat avand in vedere ca ambii si-au asumat originalitatea tezei, in acord cu Legea Educatiei nr. 1/2011, printr-o declaratie pe propria raspundere ce le poarta semnatura.
Adela Popescu (Neagu) reuseste unica performanta in istoria moderna a Romaniei de a fi secretara decorata de trei ori de doi presedinti ai tarii, Traian Basescu si Klaus Iohannis, una dintre distinctiile primite de aceasta fiind Steaua Romaniei, cea mai inalta medalie pe care o poate oferi statul roman unei persoane. Toate cele trei decoratii au fost acordate la propunerea lui Gabriel Oprea.
Aceasta este cea de-a patra lucrare de doctorat coordonata de profesorul universitar Gabriel Oprea suspecta a fi fost copiata pe care Hotnews o aduce in atentia opiniei publice. Pana acum a prezentat, in exclusivitate, dovezi care atesta faptul ca si tezele primarului sectorului 2, secretar general al UNPR, Neculai Ontanu, a avocatei lui Victor Ponta, Loredana Radu si a prim-adjunctului procurorului general al Romaniei, Bogdan Licu, sunt plagiate.

• In acelasi an cu Adela Popescu si-au sustinut tezele de doctorat sub coordonarea lui Gabriel Oprea si prim-adjunctul procurorului general al Romaniei Bogdan Licu, judecatoarea Florica Diaconescu, fostul ministru al Apararii Nationale si fost consilier prezidential Mihai Stanisoara, fostul director general al Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane si fost subsecretar de stat Toma Vasile Rus, fostul deputat si fost presedinte al comisiei parlamentare pentru controlul activitatii Serviciului de Informatii Externe Romeo Raicu sau ginerele lui Pantelimon Avram, fost director Romgaz, Ioan Sandru. 

Adela Loredana Popescu se numeste in acest moment Neagu, dupa ce anul trecut s-a casatorit. Aceasta si-a facut un nume in politica, dar mai ales in Ministerul Apararii Nationale si in Ministerul de Interne pe vremea cand inca purta numele de domnisoara. Imediat dupa ce Gabriel Oprea a fost numit Ministrul Apararii Nationale in decembrie 2009, Adela Popescu a devenit consiliera acestuia pe probleme de comunicare, asa cum scria presa la vremea respectiva. Cu multi ani inainte ca titulatura Adelei Popescu (Neagu) sa devina cea de „consiliera”, aceasta fusese secretara lui Gabriel Oprea.
Concomitent cu cariera din administratia publica centrala, Adela si-a inceput si cariera politica. In 2010, aceasta era unul dintre secretarii executivi ai Uniunii Nationale pentru Progresul Romaniei (UNPR), asa cum reiese de pe site-ul partidului, aflandu-se, practic, la varful conducerii formatiunii politice create de Gabriel Oprea.
Dupa castigarea alegerilor parlamentare de catre USL in decembrie 2012, cand Gabriel Oprea a parasit functia de ministru al Apararii Nationale in favoarea celei de vicepremier fara portofoliu, Adela Popescu (Neagu) si-a gasit refugiu la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), institutia de stat unde se platesc unele dintre cele mai mari salarii din Romania.
Aceasta a lucrat la ASF cel putin pe perioada anului 2013 si in primele doua luni ale lui 2014. Biroul de Presa al ASF a refuzat sa raspunda pe ce post si pentru ce perioada a fost angajata aceasta, insa din declaratia de avere afarenta anului 2014, reiese ca Adela Popescu (Neagu) a incasat in 2013 venituri salariale de 146.727 lei, ceea ce reprezinta 12.227 lei lunar.
Desemnat Ministru de Interne in martie 2014, Gabriel Oprea a numit-o pe Adela Popescu (Neagu) in pozitia de directoare a cabinetului ministerial, functie pe care o ocupa si in acest moment. Tot in 2014 Adela Popescu si-a schimbat statutul matrimonial, dar si numele, in urma casatoriei cu Robert Neagu.
Adela Popescu (Neagu) reuseste surprinzatoarea performanta de a fi fost decorata de doi presedinti ai Romaniei. Aceasta a fost decorata de Traian Basescu in 2010 si 2011 cu prilejul Zilei Armatei Romane, la propunerea ministrului Apararii Nationale, Gabriel Oprea. Prima data a fost decorata cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili prin Decretul nr. 990 din 21 octombrie 2010, cea de-a doua decoratie fiind Ordinul Național Serviciul Credinciosîn grad de Cavaler, cu însemn pentru civili, acordata prin Decretul nr. 762 din 210 octombrie 2011. Ambele propuneri au fost facute de Ministrul Apararii Nationale Gabriel Oprea.

• Motivarea din cele doua decrete este una standard: „in semn de apreciere a serviciilor deosebite aduse institutiei militare, pentru rezultatele remarcabile obtinute în procesul de instruire, precum si pentru inaltul profesionalism dovedit in executarea misiunilor incredintate”. Fara sa cunoastem in ce a constat „inaltul profesionalism dovedit in executarea misiunilor incredintate”, este frapant faptul ca o consliera oarecare, fie ea si consiliera personala a lui Gabriel Oprea, a fost decorata in doi ani la rand. In schimb, pe lista persoanelor decorate nu se regaseste numele niciunui simplu soldat, care sa fi meritat obtinerea unei astfel de distinctii in urma misiunilor de pe teatrele de razboi din Irak sau Afganistan.

Ultima decoratie primita de sefa de cabinet a lui Gabriel Oprea a fost in luna ianuarie 2015. Cu prilejul zilei Unirii Principatelor Romane presedintele Klaus Iohannis i-a acordat Adelei Popescu (Neagu) Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Cavaler, cu insemn pentru civili. In Decretul nr. 32 din 23 ianuarie 2015, pe langa numele acesteia se regaseste si motivatia pentru acordarea distinctiei: „in semn de apreciere pentru rezultatele remarcabile obtinute in activitatea profesionala si inaltul profesionalism dovedit in indeplinirea misiunilor incredintate”.
Steaua Romaniei este cea mai inalta distinctie pe care statul roman o poate acorda unei prsoane. Cea mai recenta propunere de decorare a Adelei Popescu (Neagu) a fost facuta tot de Gabriel Oprea, de aceasta data din pozitia de viceprim-ministru si ministru al Afacerilor Interne. Intr-un raspuns oferit de Biroul de presa al Administratiei Prezidentiale, ni s-a comunicat ca motivarea acordarii decoratiei a fost una standard pentru toate persoanele care se regasesec in cele trei decrete, insa „autoritatea care formuleaza propuneri de decorare, in conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 29/2000, isi asuma responsabilitatea privind integritatea morala si profesionala a persoanelor propuse”.
Prin acelasi decret prin care Adelei Popescu (Neagu) i s-a oferit Steaua Romanei, a fost decorat si chestorul  principal de poliție Nelu Pop, cel care sase mai tarziu avea sa-i dedice lui Gabriel Oprea uneditorial elogios in revista „Migratia si azilul” editata de Ministerul Afacerilor Interne. Nelu Pop a fost decorat „doar” cu  Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, cu însemn pentru civili.
Apropierea de vicepremier i-a adus Adelei Popescu (Neagu) nu doar trei distinctii, o functie la varful UNPR si un salariu foarte mare, ci si un titlu academic, de doctor in stiinte militare si informatii, obtinut in 2011 la Academia Nationala de Informatii a SRI, sub coordonarea profesorului universitar Gabriel Oprea.
Teza de doctorat a Adelei Popescu (Neagu) are titlulul “Restrangerea drepturilor omului in contextul luptei impotriva terorismului sub impactul accelerarii procesului globalizarii” si este plina de paragrafe plagiate. Un indiciu puternic care arata ca portiuni consistente din lucrarea de doctorat sunt plagiate este faptul ca multi autori pe care ii mentioneaza in notele de subsol nu se regasesc in bibliografie. De exemplu, pana la pagina 100 se regasesc un numar de 41 autori pe care ii trece in note de subsol, dar pe care nu ii mentioneaza si in bibliografie.
Spre deosebire de coordonatorul sau, care a copiat in bloc pagini intregi, Adela Popescu (Neagu) plagiaza cu mai multa grija, intercaland practic bucati de texte preluate din surse multiple, compileaza consistent, si chiar rescrie pasaje.

Lucrarea debuteaza cu o Introducere in care sunt 13 pagini plagiate cuvant cu cuvant. De la pagina 7 la pagina 20, directoarea de cabinet a lui Oprea copiaza in intregime articolul „Consideratii privind terorismul in contextul procesului de globalizare” semnat de chestorul principal de poliție dr. Cristian Baci, secretar general al Ministerului Adeministratiei si Internelor, publicat in Revista de Investigare a Criminalitatii nr. 4 din 2010.
Plagiatul este unul atat de fidel, incat Popescu (Neagu) respecta inclusiv alinierea paragrafelor din articolul chestorul principal Baci. Nicaieri in cele 13 pagini copiate cuvant cu cuvant de doctoranda lui Gabriel Oprea nu sunt folosite ghilimele si nici nu se face trimitere catre articolul lui Baci. 
Revista de Investigare a Criminalitatii, care apare cu sprijinul Catedrei de Investigare a Criminalității din cadrul Academiei de Poliție A.I. Cuza si care il are ca director pe prof. univ. dr. Costica Voicu, este una care ridica semne de intrebare asupra textelor pe care le publica, daca luam in considerare faptul ca articolul „Consideratii privind terorismul in contextul procesului de globalizare”, semnat de chestorul principal de poliție dr. Cristian Baci, apare si in numarul 4 din 2009 al revistei, dar si in numarul 4 din 2010. Textul articolului din 2010 este putin mai lung – daca cel din 2009 avea sase pagini, cel din 2010 are aproape sapte pagini. De altfel, majoritatea articolelor publicate in 2010, cu relativ mici exceptii, sunt aceleasi cu cele din 2009.


Daca introducerea este fotografia perfecta a unui articol plagiat, continutul tezei este o suma de paragrafe insailate, preluate din surse multimple, fara utilizarea ghilimelelor – semnele universale de punctuatie care marcheaza citarea dintr-o alta sursa, si care delimiteaza creatia proprie de creatia unei alte persoane.
La pagina 27 din teza de doctorat a Adelei Popescu (Neagu) se regasesc paragrafe preluate cartea „Aparitia si evolutia terorismului” scrisa de Octavian Pop, aparuta in 2002 la Editura Mirton, din Timisoara. Continutul este preluat fara a fi marchat cu ghilimele, insa in dreptul unui singur paragraf se face trimitere catre cartea lui Pop. Unele paragrafe sufera chiar usoare modificari de continut fata de textul original. Aceeasi maniera de preluare din Octavian Pop se regaseste si in paginile 31 – 33.

La paginile 29 si 30 se regasesc paragrafe consistente plagiate din cartea lui Cristian Barna,  „Terorismul, ultima solutie?”, aparuta in 2005 la Editura Top Form, din Bucuresti. Si aici continutul este preluat fara ghilimele, insa sursa este indicata intr-o nota de subsol. La fel s-a procedat si in cazul paginilor 28, 36, 37 sau 38.


Incepand cu subcapitolul „Clasificarea actiunilor teroriste” din primul capitol, regasim pagini preluate din acelasi autor pe care l-a copiat masiv in teza de doctorat si Victor Ponta, Dumitru Virgil Diaconu. In acest caz este vorba despre lucrarea „Terorismul. Repere juridice si istorice”, aparuta in 2004 la Editura All Beck din Bucuresti. Spre deosebire de Victor Ponta, care l-a plagiat cuvant cu cuvant pe Dumitru Virgil Diaconu, Adela Popescu (Neagu) preia din formularile acestuia, dar inlocuieste anumite cuvinte sau expresii cu unele sinonimice sau rescrie anumite portiuni ale frazelor. Desi face trimitere catre cartea lui Diaconu prin note de subsol, paginile indicata din cartea lui Diaconu nu sunt corecte in multe cazuri,   informatiile regasindu-se la pagini cu totul diferite.

O alta incercare de inducere in eroare prin citare eronata, pe care specialistii o incadreaza in categoria malpraxisului academic, este evitarea sursei de unde s-a facut preluarea informatiei, prin indicarea directa a sursei originale. Asa se intampla in cazul unui citat din Zbigniew Brzezinski, pe care Dumitru Virgil Diaconu l-a preluat in cartea sa, la pagina 68, din cotidianul Adevarul, dar pe care Popescu (Neagu) sustine printr-o nota de subsol ca l-a preluat direct din cotidianul Adevarul.

Capitolul V din lucrarea Adelei Popescu, „Cooperarea internationala a statelor privind combaterea terorismului” este plagiat dintr-o alta teza de doctorat, intitulata „Dimensiunea criminologica a terorismului”, realizata de Viorel Gheorghe si sustinuta in anul 2007 la Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza”, sub coordonarea prof. univ. dr. Ioan Dascalu. Incepand cu pagina 134 din lucrarea Adelei Popescu (Neagu) si pana la pagina 142, continutul care face referire la rolul Organizatiei Natiunilor Unite, al Uniunii Europene, NATO sau Interpol, este copiat din teza lui Viorel Gheorghe (paginile 247 – 258). Copierea se face fara citarea sursei sau utilizarea ghilimelelor.

Tot din teza de doctorat a lui Viorel Gheorghe sunt preluate si paginile 176 – 178, de asemenea, fara citarea sursei sau utilizarea ghilimelelor.Alte pagini sunt copiate de pe diverse pagini de internet.Adela Popescu (Neagu) nu se sfieste ca intr-o lucrare stiintifica sa citeze surse precum Wikipedia sau scribtube.com.  
Inclusiv portiuni din concluziile directoarei de cabinet a lui Gabriel Oprea sunt copiate. Astfel, pagina 45 este o compilatie de paragrafe plagiate de pe pagina de internet a Revistei Fortelor Terestre. Si pagina 246 din concluzii este copiata Revista de Investigare a Criminalitatii.
La fel ca si coordonatorul sau, Adela Popescu nu citeaza in bibliografie autorii pe care ii trece in notele de subsol, dar pe care ii plagiaza din alte lucrari, precum Bruce Hoffman (cu lucrarea „Inside Terrorism”), Ioan Chis si Cristian Popa („Terorismul contemporan – fenomen si infractiune”), Stern Jessica („The Ultimate Terrorism”), Lucian Stancila („Terorismul provocare a secolului XXI”), Eric David („Le terrorism en droit international”) sunt doar cateva exemple. Nici Octavian Pop, cu lucrarea „Aparitia si evolutia terorismului” (Editura Mirton, Timisoara, 2002) nu este inclus in bibliografia lucrarii de doctorat. In schimb, pot fi regasiti o serie de autori pe care nu ii citeaza in lucrare, precum este Alvin Toffler.
Adela Popescu (Neagu) nu a putut fi contactat pana la ora publicarii anchetei. Desi si ministrului Gabriel Oprea i s-a cerut exprimarea unui punct de vedere prin intermediul Biroului de Presa de la Ministerul de Interne, acesta nu a raspuns.
Atat Adela Popescu (Neagu) cat si  coordonatorul de doctorat Gabriel Licu risca sa fie acuzati de fals in acte publice avand in vedere ca si-au asumat originalitatea tezei, in acord cu Legea educatiei nationale nr. 1/2011 si Codul studiilor universitare de doctorat, printr-o declaratie pe propria raspundere semnata de ambii. Odata cu adoptarea legii educatiei promovate de Daniel Funeriu a fost introdusa obligativitatea semnarii unei „Declaratii pe proprie raspundere privind originalitatea continutului tezei de doctorat si respectarea standardelor de calitate si etica profesionala” atat de catre studentul doctorand, cat si de profesorul coordonator al acestuia.
Orice declaratie pe propria raspundere trebuie sa aiba in abiba in continut urmatoarea formulare: „luand in considerare continutul art. 143 alin (4) si art. 170 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 65 alin. (5)-(7) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin H.G. 681/2011, declar pe proprie raspundere ca: a) aceasta lucrare este rezultatul propriilor activitati si realizari, b) nu contine portiuni plagiate, iar sursele bibliografice sunt indicate in teza si partile preluate din aceste surse sunt semnalate, in concordanta cu legislatia româna si conventiile internationale privind dreptul de autor; c) teza de doctorat respecta standardele de calitate si de etica profesionala”. (Un model de declaratie puteti accesa aici.)
Potrivit art. 143 alin (4) din Legea Educatiei, “indrumatorii lucrarilor de licenta, de diploma, de disertatie si de doctorat raspund in solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii continutului acestora”.

• Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin H.G. 681/2011 prevede la art. 65 alin. (5)-(7):„(5) Teza de doctorat este o lucrare originala, fiind obligatorie mentionarea sursei pentru orice material preluat. (6) Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat si isi asums corectitudinea datelor si informatiilor prezentate in teza, precum si a opiniilor si demonstratiilor exprimate în teza. (7) Conducatorul de doctorat raspunde impreună cu autorul tezei de respectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv de asigurarea originalitatii continutului, potrivit prevederilor art. 170 din Legea nr. 1/2011.” Articolul 170 prevede eventualele sanctiuni care se pot aplica in cazul tezelor plagaite: “(1) In cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesionala, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, intocmite, dupa caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etica si management universitar sau de Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii, poate lua urmatoarele masuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calitatii de conducator de doctorat; b) retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditarii scolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi”.

Profesorul universitar Constantin Onisor, seful Scolii Doctorale a Academiei Nationale de Informatii, ne-a transmis la inceputul saptamanii, printr-un mesaj, ca se afla in strainatate si ca revine in tara dupa data de 10 septembrie.
Acum doua saptamani, in cazul suspiciunilor de plagiat din teza lui Neculai Ontanu, profesorul Onisor ne-a declarat: „O lucrare trebuie atent studiata dupa o seama de criterii pentru a se vedea daca este intentie de furt sau s-a dorit sa se dea o coloratura lucrarii. Punctul meu de vedere la modul general este ca trebuie sa vedem cat este intentionalitate si cat este neglijenta”. Profesorul Onisor mai spunea la inceputul lunii august ca se va constitui o comisie la nivelul scolii doctorale, care va da un verdict in cazul Ontanu: „Acest verdict va fi trimis spre analiza Senatului ANI, care va da la randul sau un verdict. Lucrurile astea sunt foarte serioase si nu conteaza ca e vorba de nu stiu cine, coordonat de nu stiu cine”.
Si aceasta noua lucrare de doctorat, care este suspecta a contine portiuni plagiate, pune in discutie si chestiunea scolarizarii acestor persoane din bugetul statului. In fiecare an, scolile doctorale care functioneaza in cadrul unor facultati sau universitati primesc un numar de locuri la buget, doctoranzii fiind scolarizati gratuit. Acest lucru inseamna ca statul suporta toate cheltuielile timp de minim trei ani cat acestia isi deruleaza activitatea de cercetare care se definitiveaza prin sustinerea tezei de doctorat.
Cei care s-au inscris la doctorat inainte de 2010 au beneficiat si de burse de studiu din partea statului roman, incasand lunar sume de circa 4.000 de lei. Incepand cu 2010, aceste burse au fost taiate de guvernul Boc, insa ele au fost reluate in 2012. Cum profesorul Constantin Onisor, seful scolii doctorale din cadrul ANI nu a raspuns la telefon, nu stim daca si la Academia SRI s-au aplicat aceste taieri sau daca au fost acordate in continuare.
Sociologul Mircea Kivu sustine ca persoanele publice, care nu au o cariera universitara si nu au nicio legatura cu lumea academica, dar isi doresc sa obtina o teza de doctorat are o explicatie complexa: „Este tentația oarecum fireascǎ a semi-doctului sǎ-și scrie pe cartea de vizitǎ titluri cât mai pompoase (unii ne amintim de tovarǎșa <acad. prof. univ. dr. ing.>). Este cam din același tablou cu gradul de general deținut cu unii care n-au comandat niciodatǎ un pluton. Apoi, e vorba de legitimarea ocupǎrii unor funcții. Chiar dacǎ se știe (și e normal) cǎ sunt ocupate pe criterii politice, nu stricǎ sǎ fie și niște dovezi de competențǎ. Nu în ultimul rând, sunt și niște interese pecuniare. Sǎ ne gândim la sporul de 15%, care, dacǎ se aplicǎ unui salariu bunicel, rezultǎ cam cât o șpagǎ micǎ. Uneori, oamenii pot ține, în timpul liber, cursuri la câte o universitate privatǎ (nu-i mare efort), unde salariul poate fi substanțial”.
Mircea Kivu explica si motivul pentru care in multe din lucrarile de doctorat ale politicienilor sunt plagiate: „In perioada in care si-ar fi scris respectivele teze de doctorat au avut o activitate profesional/politica destul de intensa. Ponta era sef al corpului de control al prim-ministrului, Oprea era director adjunct la Colegiul National de Aparare, Onțanu era primarul unui sector bucureștean etc. Cei care am mai avut de-a face cu mediul universitar stim ca pentru a scrie o teza de doctorat, de-adevarat, iti trebuie ani de munca de cercetare susținuta. Apropos, ar fi interesant de vazut cati din oamenii astia au avut permis la o bibliotecǎ. Deci, cel mai probabil, tezele respective sunt facute de diversi “negrisori”. In cazul cel mai bun, in care le-au scris singuri, au stiut ca pot conta pe “indulgenta” conducǎtorului de doctorat, cu care, de regula, se afla in relatii foarte bune”.
In data de 1 iulie, HotNews.ro a publicat o analiza a tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, asupra careia planau suspiciuni de plagiat. Indiciile de plagiat se bazau pe urmatoarele argumente:

• pagini intregi din teza de doctorat a lui Gabriel Oprea erau identice cu pasaje din alte lucrari fara utilizarea ghilimelelor
• paragrafele identice cuvant cu cuvant erau marcate cu note de subsol, insa si acestea erau preluate din alte carti
• lucrarile din care s-a copiat cel mai frecvent erau ale prof. univ. dr. Ion Neagu, coordonatorul de doctorat a lui Gabriel Oprea si prof. univ. dr. Nicolae Volonciu, membru in comisia de sustinere a doctoratului lui Gabriel Oprea
• multi autori pe care ii indica in notele de subsol nu au fost inclusi in bibliografia lucrarii, insa acesti autori erau mentionati in textele originale
• ordinea in care au fost aranjate subcapitolele din lucrarea doctorala a lui Gabriel Oprea este identica cu ordinea subcapitolelor din tratatul coordonatorului sau, prof. univ. Ion Neagu.

In ciuda acestor evidente, Consiliul de Etica din subordinea Ministerului Educatiei a emis intr-un timp record un raport in care se spunea ca „suspiciunea de plagiat nu se confirma”. Acelasi organism l-a albit si pe premierul Victor Ponta in 2012 atunci cand acesta a fost acuzat de plagiat de catre revista Nature. De altfel, acest organism are atributii de verificare a tezei de doctorat si in cazul lui Neculai Ontanu, avand in vedere prevederea din art. 28, litera c, potrivit careia Consiliul de Etica este obligat sa se sesizeze in cazul unor persoane cu functii de demnitate publica.
Sursa: hotnews.ro