Tensiune maxima in Pogana si Coroiesti. Taranii dorm pe camp, de frica mistretilor!
de Răzvan CĂLIN
Ieri, primarul din Coroiești a convocat, la cererea oamenilor, o nouă comisie care să verifice în teren ultimele pagube provocate culturilor agricole de mistreți.
În continuare situația se menține extrem de tensionată în comunele Pogana și Coroiești, unde țăranii sunt disperați din cauză că mistreții le distrug încontinuu culturile agricole. Ieri, 16 mai, primarul comunei Coroiești – Cristian Lungu – a convocat din nou o comisie care să verifice în teren pagubele produse de sălbăticiuni. Și asta pentru că încă o serie de localnici, dar și din comuna învecinată – Pogana – s-au plâns că mistreții le-au făcut una cu pământul culturile agricole. Vorbim aici despre zeci de hectare care au fost cultivate în principal cu porumb sau lucernă și care acum au fost compromise în proporție de 100%.
”Am primit din nou o serie nouă de plângeri din partea oamenilor, atât de la Coroiești, cât și de la Pogana. Am fost nevoit să convoc iarăși o comisie, conform legislației în vigoare, ai cărei membri s-au deplasat în teren pentru a vedea care e situația și pentru a evalua pagubele. Trebuie să admitem că situația este delicată. E vorba de munca oamenilor care s-a dus pe apa sâmbetei. Mulți dintre ei au fost nevoiți să are din nou și să semene, ca să nu mai spun că sunt cazuri unde au făcut asta pentru a treia oară”, ne-a declarat primarul Lungu.
Plângerile înregistrate în ultimele zile vin atât din partea unor localnici, cât și din partea unor mici întreprinzători privați care activează în agricultură. Per total, sunt câteva zeci de hectare care au fost declarate distruse de incursiunile porcilor mistreți. Comisia trimisă la fața locului a fost formată din reprezentanți ai Gărzii Forestiere Vaslui, AVPS ”Șoimul Dunărean” (asociație ce a concesionat fondul de vânătoare din zonă), precum și alte instituții abilitate. Aceștia urmează să întocmească un proces verbal în care va fi consemnat tot ceea ce s-a constatat la fața locului. Procesul verbal este unul dintre primele documente pe care păgubașii îl vor putea folosi în lungul război pentru recuperarea pierderilor suferite.
”Din păcate, mi-e teamă că oamenii vor rămâne păgubiți pentru că până acum cei care au făcut acest lucru au fost învinși de hățișul birocratic și de niște legi atât de ambigue, parcă special croite pentru a nu da dreptate celor sărmani. În aceste condiții, eu rămân ferm pe poziții și susțin cu tărie încă o dată că singura soluție viabilă este ca cei ce administrează fondul de vânătoare să-și respecte obligațiile pe care și le-au asumat prin contractul de concesionare. Adică să pună adăpători și hrănitori cât mai multe pe fondul de vânătoare, astfel încât sălbăticiunile precum mistreții să nu mai aibă nevoia de a ieși din păduri și să dea iama în culturile oamenilor”, a mai spus pentru Est News primarul de Coroiești.
De altfel, mai toți localnicii din ambele comune care au fost ”călcați” de mistreți sunt de părere că sălbăticiunile nu ar mai da iama în culturile lor dacă administratorii fondului de vânătoare i-ar hrăni în locuri special amenajate din păduri. Asigurarea de hrană complementară este una dintre obligațiile pe care cei de la ”Șoimul Dunărean” și le-au asumat, dar pe care, susține primarul Lungu, nu le-au respectat întocmai. În consecință, sălbăticiuni ies noaptea din pădurile ce sunt situate în apropierea terenurilor agricole și, atrași de bogăția de hrană de aici, distrug câteva hectare bune numai într-o singură noapte.
AVPS ”Șoimul Dunărean” spune că a hrănit jivinele, dar nimeni nu-i crede!
Din această cauză, bieții oameni, pentru a fi siguri că vor avea ce culege la toamnă, sunt nevoiți să-și petreacă nopțile pe câmp, în mijlocul culturilor, ca să fugărească jivinele. Cum oameni nu-și pot pierde nopțile la infinit, stratagema nu are efectul scontat și trista poveste se repetă. Oamenii ne-au povestit cum noaptea, în intervalul 23 – 3.30, turmele de mistreț ies din pădure și dau năvală pe terenurile agricole. Cum pentru cei mai mulți dintre ei, culturile agricole reprezintă singura sursă de hrană și de venit, e lesne de înțeles de ce oamenii sunt atât de înverșunați.
”Așteptăm să vedem care sunt concluziile și ce anume s-a constatat în teren de către comisia care am convocat-o. În funcție de asta, oamenii vor putea porni să-și caute dreptatea. Există un fond de despăgubiri în astfel de situații, creat la nivelul fiecărui județ, însă, sincer, până acum nu am auzit că vreun om ar fi primit despăgubiri. Până să ajungi la această fază, sunt o mulțime de etape de parcurs (birocrație românească), așa că oamenii s-au lăsat păgubași în cele din urmă”, ne-a declarat sceptic primarul de Coroiești.
În urmă cu o săptămână, Lungu a convocat această comisie pentru prima oară, tot ca urmare a sesizărilor venite din partea oamenilor. Cei de la AVPS ”Șoimul Dunărean” au replicat trimițând o adresă către Primăria Coroiești prin care arată că ei și-au îndeplinit obligațiile contractuale.
”Să-mi arate mie dacă au măcar o singură adăpătoare sau hrănitoare amplasată în pădurile astea. Fondul de vânătoare are o suprafață de nu mai puțin de 11.000 de hectare și probabil că or fi făcut una sau două hrănitori. Dar asta este mult prea puțin în comparație cu mărimea fondului și diversitatea cinegetică de aici. Ne-au transmis că ar fi achiziționat anul acesta drept hrană suplimentară pentru sălbăticiuni o tonă de lucernă, o tonă de porumb și 150 de kilograme de grâu. E mult prea puțin față de ceea ce este în teren ca și fond cinegetic. Și atunci, cum să nu iasă mistreții din pădure și să nu caute de mâncare prin culturile agricole ale oamenilor. Până la urmă, mistreții nu au nici o vină, ci oamenii care nu își fac datoria!”, a conchis Lungu.
