Mărturii din școala groazei: ”Copilul meu a făcut 20 de ședințe de psihoterapie după traumele suferite”

Lipsa de fermitate a regulamentelor școlare și faptul că elevii au ajuns să aibă mai multe drepturi decât cadrele didactice accentuează pe zi ce trece haosul în școli. Cele mai recente scandaluri din unitățile de învățământ din Bârlad au fost provocate de agresivitatea elevilor, de bătăile și umilințele pe care cei mai ”puternici” le aplică celor mai ”slabi” sub ochii neputincioși, dar și nepăsători ai profesorilor.
Speriați de fenomenul bullying, părinții copiilor agresați de la Școala de Muzică și Arte Plastice ”N.N Tonitza” Bârlad încep să își retragă copii de la școală. Aceștia preferă să îi mute la alte școli, unde copiii lor ar putea fi în siguranță.
„Am avut băiatul la Școala de arte «N.N Tonitza» din Bârlad, la o clasă de muzică. Am ales această școală pentru că îi place să cânte la instrumente. Din păcate, în ciuda prestigiului, atmosfera de aici este cumplită. Am fost nevoit să îmi duc copilul la psiholog. A făcut 20 de ședințe de psihoterapie ca să își revină, cât de cât, în urma traumelor produse de agresivitatea unora dintre colegi. Copilul meu a fost umilit, a fost bătut. I-au dat pantalonii jos și au râs de el. Într-o zi, îl așteptam acasă, dar nu mai apărea, m-am dus după el și l-am găsit pe stradă speriat și plâns. Am suferit enorm să îmi văd copilul în acea stare. Profesorii au ridicat din umeri” – este mărturia cutremurătoare al unui tată care a trăit durerea de a-și vedea copilul trecând prin infernul bullyingului școlar.
Ziarul nostru a acceptat să ofere tatălui protecția anonimatului: ”Nu pentru mine, ci pentru el, pentru băiatul meu. Noii lui colegi nu știu prin ce a trecut el. Acum este bine, este fericit, dar nu vrem să riscăm ca cineva să înceapă să-și bată joc de el pe motiv că a fost la psiholog. Din păcate, în România acest lucru este asociat cu bolile mintale. Dacă cei de la Inspectoratul Școlar Județean Vaslui vor citi aceste rânduri vor ști despre cine este vorba. Și poate vor înțelege să-i responsabilizeze mai mult pe învățători și profesori. Lipsa de implicare a lor, dar și a părinților copiilor agresivi, lipsa de comunicare dintre aceștia și cadrele didactice care ar trebui, în anumite cazuri, să-i viziteze chiar și acasă, își spune cuvântul”.
Siguranța părintelui băiatului mutat de la Școala de Arte din Bârlad că reprezentanții ISJ Vaslui cunosc cazul are o explicație: transferul copilului s-a făcut după ce familia sa a insistat îndelung ca inspectoratul și conducerea școlii să rezolve situația. Nu se știe dacă i-a păsat cuiva, dacă lucrurile au fost luate în serios, însă copiii agresivi își fac în continuare de cap, sub umbrela protectoare a profesorilor care preferă să ascundă gunoiul sub preș, pentru propria lor ”reputație”.
O micuță artistă, cu expoziții personale inclusiv peste hotare, retrasă de la ”N. N. Tonitza” din cauza bullying-ului
Cazul mai sus prezentat nu este singular. Recent, o altă elevă a fost retrasă de la Școala de Arte N.N. Tonitza, din aceleași motive: teroarea la care era supusă de colegii lipsiți de cea mai elementară educație și indiferența profesorilor. Este vorba de o elevă extrem de talentată, care a avut expoziții personale și care a fost premiată chiar și în afara granițelor țării.
„La sfârșitul acestui an școlar mi-am retras și eu fetița de la această școală. Mă săturasem să o văd mereu nervoasă acasă, parcă se răzbuna pe noi. La școală mereu era necăjită de către colegii săi, jignită și batjocorită. Din cauza comportamentului acestora, devenise și ea agresivă verbal, nu se putea controla. Copilul meu nu era așa. Îmi pare rău că am dat-o la această școală, ea este foarte talentată la desen și are expoziții personale de pictură, și am crezut că este bine pentru ea să meargă la această școală, dar m-am înșelat. Profesorii nu mai au control asupra lor”, a declarat, pentru Est News, mama fetei retrasă de la ”Tonitza”.
Ce este bullying-ul
Bullyng-ul este definit ca fiind un comportament ostil de excludere, de luare în derâdere a cuiva, de umilire, intimidare, terorizare și brutalizare. Acest fenomen este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale.
Bullyng-ul școlar se face simțit mai ales atunci când există diferențe de ordin economic, rasial, cultural, de vârstă. Copilul învață de la adulți sau copii mai mari să „necăjească” și, făcând acest lucru în mod repetat, comportamentul devine «bullying » și se manifestă: verbal ( amenințări, etichetări, batjocoră), psihologic (izolarea victimei, răspândirea de zvonuri) și fizic (lovire, împingere). Victimele acestui fenomen sunt adesea timide, cu stimă de sine scăzută, abilități sociale slabe, iar de cele mai multe ori refuză să mai meargă la școală. Agresorii aleg victimele după aceste criterii tocmai pentru a se pune ei în siguranță.
Depresia și gândurile suicidare – efectele traumelor suferite de copiii batjocoriți de alți copii
Cauzele principale ale bullying-ului: lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliu, superficialitatea relațiilor umane și lipsa comunicării părinților cu aceștia.
România este pe locul I în Europa la numărul de elevi cu vârsta între 11 și 15 ani care agresează alți colegi.  Printre efectele fenomenului bullyng s-au înregistrat și victimele cu depresii și tulburări de comportament, excludere și dificultate în relaționare, gânduri suicidare, frică și anxietate, criză de identitate și singurătate.
Efectele bullying-ului pot fi grave, chiar fatale. Persoanele, indiferent dacă sunt copii sau adulți, care sunt supuse permanent comportamentului abuziv, prezintă risc de stres, îmbolnăviri și chiar sinucidere. Victimele hărțuirii pot suferi pe termen lung probleme emoționale, probleme de comportament, probleme sociale, singurătate, depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, o creștere a frecvenței îmbolnăvirilor. Pe plan verbal, le putem asocia cu țipete, folosirea poreclelor, amenințări și insulte care aduc victimei o stare de anxietate și disconfort, iar pe plan fizic se pot asocia de la îmbrânceli și lovituri până la mușcături, zgârieturi și vânătăi.
Psihologul Ionel Brătianu: ”Golul pricinuit de lipsa comunicării și a afecțiunii este umplut cu violență”
„Adolescenții cu probleme, care nu au un refugiu spiritual și emoțional, sunt mult mai vulnerabili în fata violenței care-i înconjoară. Adesea, tinerii ajung să caute imaginea răului și devin dependenți de ea, încercând de fapt sa umple acel gol pe care îl au în interiorul lor, adică, atunci când nimeni pe lumea asta nu te valorizează, nu iți acceptă ieșirile, nu te ascultă, riști să cauți ascultarea prin a agresa, a lovi pe ceilalți. Acei adolescenți respinși, batjocoriți de alți adolescenți, riscă sa alunece către partea întunecată, din lumea violenței, pentru că adolescenții sunt ușor de impresionat, ușor influențabili. Grupul de prieteni este mai puternic decât părinții și adulții importanți din viața adolescentului. Astfel, dacă grupul are ca valori puterea, «mangleala», șantajul, acestea devin obiceiuri comportamentale ale membrilor săi”, a explicat, pentru Est News, psihologul Ionel Brătianu. (Crina BUTA)