Home » Coronavirus » Criza coronavirus ar putea declanșa cea mai mare scădere a emisiilor de carbon de la Al Doilea Război Mondial încoaceOtilia Cristea

Criza coronavirus ar putea declanșa cea mai mare scădere a emisiilor de carbon de la Al Doilea Război Mondial încoaceOtilia Cristea

Ar suna ca o veste bună, dar acest moment de respiro nu este din voia noastră. După ce pandemia se va încheia, ne putem aștepta ca emisiile să se întoarcă pe făgașul lor, într-o accelerație continuă, care reprezintă o amenințare existențială mult mai severă decât coronavirusul. 

În jur de 2,6 miliarde de oameni – aproximativ o treime a întregii populații de pe glob – se află acum în carantină pentru a încetini răspândirea SARS-CoV-2, coronavirusul care cauzează COVID-19.

Acest număr corespunde întregii populații de pe glob la momentul declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial. Acesta a fost unul din rarele momente din istoria omenirii când emisiile globale de dioxid de carbon au înregistrat o scădere într-un trend, de altfel, tot mai crescător.

Emisiile de carbon ar putea scădea cu 5% în 2020

Acum trăim printr-un alt astfel de moment rar, ca rezultat al caratinizării populației, ceea ce firește a dus la stagnare economică. Fabricile sunt închise, avioanele sunt consemnate la sol și mașinile adună praf prin parcări. Cum, în acest moment, creșterea economică este încă cuplată de emisiile de carbon rezultante din furnizarea energiei necesare susținerii acestor activități, COVID-19 oferă un moment rar de descreștere a emisilor. 

Grafic cu cantitatea de aflată în atmosferă (linia mov) suprapus cu cel pentru cantitatea de emisii de carbon (linia albastră). Au fost doar câțiva ani în istorie când linia albastră a înregistrat pante descendente. Sursă: NOAA

Rob Jackson, care conduce Global Carbon Project (o organizație științifică a cărei misiune este cuantificarea emisiilor de carbon și surselor lor), cantitatea de carbon eliberată în atmosferă de activitatea umană este preconizată să scadă cu 5% în acest an. 

Este prima oară când emisiile ar scădea, în loc să crească cum fac an de an, de la criza financiară din 2008 când producția de dioxid de carbon a scăzut cu 1.4% comparativ cu anul precedent. 

“Nu aș fi șocat să văd o scădere cu 5% sau mai mult în cantitatea de emisii eliberată acest an, ceva ce nu s-a mai văzut de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial,” a spus Jackson, care este și profesor de studiul sistemelor Pâmântului la Universitatea Stanford din California, pentru Reuters

“Nici măcar dezmembrarea Uniunii Sovietice sau diversele crize de petrol, economii, sau împrumuturi din ultimii 50 de ani nu au avut un efect similar precum criza pe care o trăim,” a adăugat acesta.

Doar în China, care este și cel mai emițător de carbon din lume, emisiile au scăzut cu 25% în vârful crizei, la începutul anului când mai toate fabricile din țară au fost închise. 

Toate astea ar putea suna ca vești bune, dar să nu ne grăbim

Deși schimbarea climatică reprezintă o amenințare imensă și cât se poate de reală — atât pentru civilizația umană, cât și pentru biodiversitate — ea este cu toate acestea o amenințare care avansează încet. 

În fiecare an adăugăm câteva zeci de părți per milion (ppm) la compoziția medie de dioxid de carbon din atmosferă, contribuind la un efect de seră din ce în ce mai puternic. 

Aceste schimbări, însă, au loc într-un ritm lent. În ultimii 30 de ani, gheața din oceanul Arctic a scăzut cu o rată de 13% pentru fiecare deceniu. Însă dacă comparăm cu anul trecut sau cu acum doi ani, nu e mare diferență. 

Creierul nostru are o părtinire inerentă pentru evenimente pe termen scurt, făcându-ne mai puțin sensibili la schimbările graduale pe termen lung prin care am trecut sau pentru cele din viitor. Din acest motiv, mulți nu iau schimbările climatice în serios, deși ele sunt accelerate. 

<strong>Astăzi, emitem de 150 de ori mai mult dioxid de carbon în atmosferă decât în 1850. În consecință, temperatura medie a suprafeței pământului a crescut cu un grad Celsius. La Polul Nord, însă, rata de încălzire, atât a suprafeței cât și a apei dedesubtul ghețarilor, este de două ori mai mare.</strong><br>

Că să menținem încălzirea globală la 1.5 grade Celsius peste valoarea medie înregistrată în epoca industrială, emisiile de carbon ar trebui să scadă an de an cu 7.6%, au spus autorii unui raport publicat de Organizația Națiunilor Unite în 2019. În aceste condiții, pare o țintă aproape imposibil de atins. 

Să nu ne amăgim. Acest moment rar de respiro nu ni se datorează nouă — nu am vrut să încetăm activitatea economică bazată pe combustibili fosili. Doar am fost forțați, iar când amenințarea coronavirusului va trece, ne vom întoarce la ritmul trepidant de activitate intensă cântat de petrol și cărbune. 

<strong>La revenirea crizei financiare din 2007-2008, emisiile au crescut cu 5.1% față de anul precedent — practic au recuperat din avânt și au compensat cu ceva peste. </strong><br>

O scădere de 5%, poate chiar de 10%, a emisiilor de carbon nu este deloc neglijabilă. Dar luată per ansamblu, o să fie doar o pauză mică, dacă emisiile de carbon se întorc la nivelurile pre-COVID-19 în 2021. 

<strong>Fără îndoială, trăim o criză aproape fără precedent din multe perspective. Toată atenția și energia noastră trebuie să fie îndreptată spre rezolvarea ei într-o manieră cât mai sigură și eficientă. Odată ce criza va trece inevitabil, lumea va trebui să aleagă dacă va ignora în continuarea încălzirea globală și poluarea atmosferică. </strong><br>

Nimeni nu a putut prezice apariția acestui coronavirus, deși oamenii de știință au avertizat de ani buni că astfel de agenți patogeni ar putea apărea și ar putea să fie extrem de periculoși, ca rezultat a reducerii habitatelor animalelor sălbatice — inclusiv a celor cunoscute drept rezervoare virale, cum sunt liliecii — și a globalizării. Avertizările lor nu au fost luate în seamă foarte serios. 

Peste 99% dintre oamenii de știință specializați în studii ale mediului sunt de părere că schimbările climatice se datorează activităților umane și că reprezintă o amenințare uriașă care trebuie adresată urgent. Vom asculta de ei de data asta după ce va trece pandemia coronavirus?

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie. 

About admin

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

x

Check Also

Vasluianul suspect de COVID-19, transportat în stare gravă la Spitalul Bârlad după ce s-a spânzurat, nu are coronavirus

Bărbatul de 53 de ani, din Gura Bustei, care ...

O treime dintre cei 91 depistați cu COVID-19 în județul Vaslui sunt cadre medicale. Numărul bolnavilor la Spitalul Vaslui crește continuu, ajungând la 20

O treime dintre cei depistați cu noul coronavirus în ...

Campionatele Europene de Atletism de la Paris, anulate din cauza coronavirusuluiciprian.iana

Campionatele Europene de Atletism de la Paris, Franța, care ...