A fost lansat DOOM3, care conține circa 3.500 de noi cuvinte

Anul 2022 vine cu o nouă ediție, a treia, a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), care apărut la Editura Univers Enciclopedic și va putea fi cumpărată de săptămâna aceasta, a declarat pentru AGERPRES directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, dr. Adina Dragomirescu.

Volumul, avându-i ca autori pe Ioana Vintilă-Rădulescu și Cristina Aranghelovici de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, girată de un amplu grup de cercetători ai institutului, este o ediție nouă, integral verificată și substanțial îmbogățită, a DOOM2 (2005), totalizând aproximativ 64.500 de cuvinte, dintre care în jur de 3.500 sunt nou introduse.

„Când vedem 3.500 de cuvinte, nu trebuie să ne gândim că toate sunt doar din engleză sau că s-a modificat limba foarte, foarte mult în ultimii 17 ani, pentru că o pondere destul de redusă o au cuvintele împrumutate”, a declarat Adina Dragomirescu.

Ea a arătat că în noua ediție a DOOM sunt două feluri de noutăți.

„Pe de o parte este vorba de introducerea unor cuvinte noi, aici sunt în jur de 3.500 de intrări noi. Pe de altă parte sunt modificări la cuvinte deja existente, aici fiind vorba de aproximativ 3.000 de modificări. O parte din cuvintele noi sunt mai ales de origine engleză care au pătruns în limbă, majoritatea, în ultimii 15-20 de ani. Deci nu sunt cuvinte intrate ieri în limbă. Sunt cuvinte care au deja un istoric, care s-au extins în mai multe registre ale limbii. Pentru că regula de intrare într-un dicționar ca acesta este ca acele cuvinte să circule măcar în două-trei registre stilistice. De pildă, dacă un termen circulă exclusiv în domeniul informaticii nu îl normăm în DOOM, pentru că este rezervat unui domeniu științific precis. Trebuie să fie cuvinte care să aibă o răspândire stilistică mai largă”, a precizat Dragomirescu.

Ea a exemplificat astfel cu termeni precum „breaking news”, „afterschool”, „selfie”, „take away”, precizând că acestea circulă de mai mult timp în limba română, nefiind încă normate în ultima ediție a DOOM, din cauza extinderii insuficiente.

Adina Dragomirescu spune că, pe lângă aceste intrări, sunt și cuvinte din ediția precedentă, ca „oregano” sau „chili”, nume de condimente sau mâncăruri sau cuvinte obișnuite, precum „colivăreasă” sau „căpșunar”, care nu fuseseră prinse pentru că circulau mai mult în registrul informal.

Printre noutăți, aceasta a amintit și cuvintele intrate în limbă în perioada pandemiei, care nu sunt mai mult de 20.

„Pentru că și aici ne punem problema cum scriem «coronavirus», «coronasceptic», care e genitivul de la «izoletă». Sunt cuvinte care în ultimii ani au circulat mult”, a arătat Dragomirescu.

Directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române a vorbit și despre cele 3.000 de modificări.

„Trebuie luate cu rezervă. Nu sunt modificări care să facă un vorbitor instruit să nu mai știe să respecte normele de azi pe mâine. De exemplu, sunt unele modificări total inofensive. S-au completat paradigmele pentru toate verbele. În ediția veche se dădeau doar două persoane, acum se dau toate cele șase persoane pentru fiecare formă a verbelor. Acesta ar fi un ajutor pentru cei care învață româna ca limbă străină și pot verifica formele acolo. Dar pentru vorbitorii nativi nu are un impact foarte mare”, a spus cercetătorul. 

Ea a amintit alte modificări, precum cazurile în care, față de ediția precedentă a DOOM, când erau acceptate două variante, în DOOM3 s-a renunțat la una dintre ele.

„De pildă, în cazul «invent» și «inventez» s-a păstrat doar «inventez», pentru că «invent» nu mai circulă în limbă, sau «bocăn» și «bocănesc» s-a păstrat doar «bocăn» sau «profesor» cu accent pe e și «profesor» cu accent pe o s-a păstrat doar «profesor» cu accent pe e ca variantă de accentuare. În general, acolo unde o formă nu mai avea acoperire în limbă s-a renunțat la ea”, a spus Dragomirescu.

Pentru cei care vor consulta DOOM3, Adina Dragomirescu a precizat că noutățile sunt marcate special în dicționar cu „+”, iar modificările sunt marcate în volum cu „!”.

Cuvintele aflate în uzul actual, oral și scris, incluse în DOOM3, în plus față de DOOM2, sunt în majoritate neologisme, inclusiv elemente din anumite terminologii.

Dintre cuvintele nou introduse în DOOM3, unele sunt abrevieri devenite cuvinte (de exemplu ARN); locuțiuni adjectivale (ce fel de), adverbiale (pe șleau); conjuncționale (astfel că); interjecționale (ei bine); prepoziționale (în/ la stânga); pronominale (cine știe ce/ cine); membri ai unor (mini)serii (astronime, denumiri ale instrumentelor muzicale și al instrumentiștilor respectivi din orchestră în jargonul profesional al acestora și alți termeni muzicali, nume ale unor substanțe, ale zodiilor, ale zonelor geografice, termeni gramaticali ș.a. (Rac – zodie; Racul – constelație).

De asemenea au fost introduse elemente precum nume proprii în măsura în care au legătură cu substantive comune din DOOM3 și se scriu, se pronunță sau/ și se comportă din punct de vedere gramatical diferit de acestea (coulomb – unitate de măsură sau Coulomb – fizician francez).

Au fost introduse omografe ale unui cuvânt-titlu existente, de exemplu marker (genă) sau scăpăta (a apune), alături de marker (creion) și scăpăta (a sărăci); substantive feminine (în special nume de ocupație) atestate, dar încă rar folosite, de exemplu dramaturgă alături de dramaturg; verbe cu valoare reflexivă sau și impersonală care implică și diferențiere semantică, spre exemplu înnopta (a se face noapte) și revărsa (a se răspândi) alături de înnopta (a petrece noaptea) și revărsa (a împrăștia).

Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române este destinat tuturor celor interesați să scrie și să vorbească corect românește.