Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Andrei

Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor. În această zi, peste 940.000 de români îşi serbează onomastica, potrivit datelor Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor. Cele mai întâlnite nume sunt Andrei şi Andreea.

Semnificația acestei zile

Frate al Sfântului Apostol Petru, Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor, a fost pescar de meserie, din Betsaida, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret. Sfântul Andrei este cel care, pentru prima dată, L-a făcut cunoscut pe Hristos, spunând fratelui său Simon (Petru) că L-a aflat pe Mesia: „Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte: Hristos), scrie Agerpres. Şi l-a adus la Iisus. (Ioan 1, 41, 41). Pentru aceasta, Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului. Din zilele acelea, Sfântul Apostol Andrei a urmat Mântuitorului, însoţindu-l pe drumurile Ţării Sfinte, ca şi ceilalţi apostoli. Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Căci Sfântul Proroc şi Înaintemergător Ioan L-a arătat pe Iisus, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29). Misiunea de creştinare pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire.

Conform tradiţiei Bisericii, acestui întâi chemat i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea. Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”. În şedinţa din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei. Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001.

De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale – Catedrala Mântuirii Neamului. Tradiţia şi folclorul românesc amintesc despre prezenţa Sfântului Apostol Andrei în părţile Dobrogei, unde apostolul şi însoţitorii săi şi-au găsit loc de odihnă într-o peşteră. În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfinţit acest aşezământ cu numele de „Peştera Sfântului Apostol Andrei”. În prezent în acest loc a fost ridicat un complex monahal, „Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei”. Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, iar apoi promulgată prin decret prezidenţial.

 

Tradiții și obiceiuri

Noaptea de 30 Noiembrie este considerată de multe persoane echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multot tradiții și supersiții legate de această sărbătoare. Una dintre tradiții ar fi legată de usturoi, despre care se spune că alungă spiritele rele. Gospodinele ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. Pentru a se mai apăra de strigoi, gospodinele mai folosesc și frimituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare , dar şi candele aprinse lângă icoane.

În noaptea de Sfântul Andrei, oamenii aduc crenguțe de vișin pe care le pun în apă, iar dacă acestea înfloresc până la Crăciun, atunci vor avea un an bogat.

O altă tradiție pe care multe doamne și domnișoare o păstrează de zeci de ani este să își pună busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul. În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.

O altă tradiție este legată de condițiile meteorologice. Se spune că dacă de Sfântul Andrei afară este senin și cald va fi o iarnă ușoară.În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.