Motivarea arestării preventive a lui Dumitru Buzatu: „Lăsarea în libertate a inculpatului ar putea impieta asupra cercetărilor efectuate”

Magistratul care a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a președintelui Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, arată în motivarea deciziei că lăsarea în libertate a inculpatului ar afecta grav încrederea opiniei publice în capacitatea organelor judiciare de a acționa eficient. În document se precizează că fenomenul corupției amplifică neîncrederea oamenilor în clasa politică, iar discrepanța care se creează la nivelul societății, prin îmbogățirea ilicită și excesivă a persoanelor corupte și starea de sărăcie a unei însemnate părți din populație, consolidează lipsa de încredere a populației în liderii politici și instituțiile statului.

Judecătorul arată că există probe temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale, infracțiunea fiind dovedită de mijloacele de probă administrate în cauză.

Măsura arestării preventive este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal și al prevenirii săvârșirii altor infracțiuni.

„Astfel, se constată faptul ca lăsarea în libertate a inculpatului, pe de o parte, ar afecta grav încrederea opiniei publice în capacitatea organelor judiciare de a reacționa eficient împotriva infracțiunii care face obiectul prezentului dosar, iar, pe de altă parte, ar putea impieta asupra bunei desfășurări a urmăririi penale având în vedere că in cauză urmează a fi audiați martori asupra cărora inculpatul are un ascendent fiind subordonați acestuia pe linie profesională. Sub acest aspect, lăsarea în libertate a inculpatului ar putea impieta asupra cercetărilor efectuate dată fiind influența și autoritatea de care inculpatul BUZATU Dumitru se bucură în rândul persoanelor implicate în procedura de atribuire și efectuare a plăților în contracte precum și de faptul că acesta este o persoană care prin funcțiile care le ocupă se bucură de o notorietate locală și națională. Inculpatul BUZATU Dumitru ocupă de peste 10 ani funcția de președinte al consiliului Județean Vaslui și conduce Organizația Județeană Vaslui a Partidului Social Democrat fiind o influentă figură politică atât la nivel Județean cât și la nivel Național, creându-și în acest fel un sistem puternic de relații interpersonale cât și de subordonare cu funcționari din cadrul consiliului județean Vaslui și nu numai”, se precizează în motivare.

Judecătorul consideră că lăsarea în libertate a inculpatului ar putea constitui un imbold pentru alți funcționari de a nu avea o atitudine procesuală sinceră în legătură cu faptele cercetate, declarațiile ulterioare putând fi influențate de către inculpat. În motivare, judecătorul a mai subliniat că în cauză s-a apreciat de către procuror că fapta comisă de Dumitru Buzatu prezintă un pericol social deosebit care rezultă din probele puse la dispoziţia instanţei.

„Constatăm că săvârșirea unei astfel de fapte a amplificat neîncrederea oamenilor în clasa politică şi conducătorii aleși prin vot, producând un sentiment puternic de indignare şi de insecuritate, iar credința că banii statului sunt însușiți sistematic de către cei care trebuie să-i administreze este de natură să creeze dezechilibre majore între interesele celor care contribuie la bugetele statului şi interesele statului care trebuie să funcționeze cu aceste resurse. Corupția în general, lipsește statul de resurse și împiedică accesul oamenilor la serviciile publice, împiedică dezvoltarea economică, subminează instituțiile democratice și contribuie la instabilitate politică. Discrepanța care se creează la nivelul societății, prin îmbogățirea ilicită și excesivă a persoanelor corupte și starea de sărăcie a unei însemnate părți din populație, consolidează lipsa de încredere a populației în liderii politici și instituțiile statului. Lupta împotriva corupției este esențială pentru buna funcționare a statului şi pentru bunăstarea cetățenilor săi, astfel că organele judiciare trebuie să intervină prompt şi ferm atunci când există indicii că astfel de acte sunt comise”, se arată în motivare.

Potrivit acesteia, luarea măsurii preventive cele mai severe, cea a arestului preventiv, este cerută în cauză şi de ascendentul pe care inculpatul îl are asupra persoanelor care vor fi audiate în cauză pentru lămurirea situației de fapt, existând posibilitatea influențării acestora.

„Asigurarea bunei desfășurări a procesului penal nu poate fi lăsată hazardului, izolarea inculpatului de mediul în care şi-a desfășurat activitatea şi limitarea posibilităților acestuia de a lua legătura cu posibilii martori fiind esențială. În același timp, lăsarea lui în libertate ar putea să aibă drept consecinţă şi încurajarea altor persoane, care au luat cunoștință de activitatea acestuia, de a proceda în mod similar la nesocotire valorilor sociale, observând că atitudinea organelor judiciare este una de toleranţă”, se mai precizează în document.