de Dănuț CIOBANU
Principalele surse de aprovizionare cu apă potabilă ale municipiului Vaslui sunt la această dată protejate. Orașul Vaslui este alimentat cu apă doar din râul Bârlad, fiind captat zilnic un volum de apă între 8.000 și 10.000 de metri cubi. Apa este deversată în râul Bârlad din barajul de la Tungujei, din județul Iași.
Ticu Bahnariu directorul tehnic SC Aquavas – Sucursala Vaslui, a spus că la acumularea Solești gradul de umplere este de 39%, iar la acumularea Pușcași de 42%.
„Până în lunile iulie – august 2024, chiar dacă nu vom avea precipitații, municipiul Vaslui nu are probleme cu sursele de aprovizionare cu apă potabilă. Barajul de la Tungujei din județul Iași este deschis și de aici se controlează debitul de pe râul Bârlad. Noi avem acum ca sursă de apă barajul din Tungujei”, a spus Ticu Bahnariu.
Referindu-se la această problemă, Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că în fiecare an ne rugăm la Dumnezeu să cadă precipitații pentru a avea apă. În condițiile în care schimbările climatice sunt tot mai puternice, Vasluiul are nevoie de o strategie în ceea ce privește asigurarea apei potabile. În acest sens, poate fi actualizat proiectul de a aduce apă din Prut la Solești sau realizarea unor puțuri de mare adâncime.
În cursul acestui an, Direcția de Sănătate Publică Județeană (DSP) Vaslui a făcut controale în Băcești, Tutova, Berezeni, Bălteni, Oșești, Perieni, Laza, Vulturești, Costești, Pădureni, Ivănești, Dragomirești, Miclești, Mălușteni, Boțești și Delești.
Neconformități constatate privesc calitatea necorespunzătoare a apei brute captate, tratate şi distribuite pentru consum uman din cauza, în principal, a caracteristicilor ariei geografice; lipsa staţiilor de tratare a apei – staţii de dezinfecţie, staţii de reducere a parametrilor în exces (amoniu, nitrili, fier, nitraţi); sisteme vechi care nu au fost prevăzute cu staţii de tratare; lipsa personalului calificat pentru întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă; lipsa alimentării cu energie electrică a stațiilor de tratare; defectiuni tehnice ale stațiilor de tratare.
Potrivit datelor Sistemului de Gospodărire a Apelor Vaslui, nu mai puțin de 25 de UAT-uri sunt afectate din cauza lipsei de apă din fântâni. În total sunt secate 5.943 de fântâni, iar 81 de localități au probleme în aprovizionarea cu apa.
În comuna Viișoara, toate cele 46 de fântâni sunt secate sau parțial secate. În satele comunei sunt amplasate opt bazine de 2.000 de litri, în care se cară apă cu cisterna.
În Perieni, din 77 de fântâni 40 sunt secate. În satul component Fulga s-a forat un puț pentru apă potabilă, iar în alt sat (Lălești) al comunei Perieni la cererea cetățenilor autoritățile transportă bazine cu apă potabilă.
În Ferești din 27 de fântâni 14 sunt secate și se cară apă pentru populație și animale în limita posibilităților cu cisterna din dotarea primăriei.
De altfel, Județul Vaslui se confruntă cu o secetă hidrologică fără precedent. Lipsa precipitațiilor din ultimii ani a făcut ca o parte din cursurile de apă sau sectoare de cursuri de apă să fie secate. Datele de la jumătate acestui an indică faptul că 22 de râuri au secat în totalitate, în timp ce alte cursuri de apă au debite foarte scăzute, iar seceta a afectat sever sectoare de cursuri de apă de zeci de kilometri.
Seceta hidrologică persistentă, care a provocat dispariția a zeci de râuri din județul Vaslui, este dublată de fenomenul eroziunii solului cu un efect devastator asupra terenurilor agricole.
