Home / Administratie

Administratie

administratie

Vasile Ioniță, liderul Sindicatului din Transurb Vaslui, intră în greva foamei

de Dănuț CIOBANU

De vineri, 22 noiembrie 2019, Vasile Ioniță, liderul Sindicatului Transurb Vaslui, va intra în grava foamei pe o perioadă nedeterminată. Acțiunea de protest se va desfășura în fața Primăriei Vaslui, iar în acest sens liderul de sindicat a transmis o adresă mai multor instituții, prin care își anunță decizia.

Vasile Ioniță, liderul Sindicatului Liber și Independent din SC Transurb Vaslui, a precizat că sunt mai multe motive care l-au determinat să ia decizia intrării în greva foamei. Este vorba despre abuzurile la care sunt supuși membri de sindicat din partea conducerii societății, precum și lipsa protecției sociale a angajaților și neasigurarea unor condiții de muncă normale.

“După mișcarea de protest pe care am avut-o în luna iunie 2019, am semnat un acord cu conducerea Transurb Vaslui. Am primit un spor de 10% la salariu, care impozitat este o sumă mai mică de 250 lei și am convenit să mai primim două prime de câte 150 lei la sărbătorile de Sfântul Andrei și Crăciun. După pichetul din vară, conducerea unității ne-a dat în judecată, dar am câștigat în instanță și judecătorul a transmis că nu admite cererea Transurb Vaslui”, a spus Vasile Ioniță.

După protestul din luna iunie 2019, susține liderul de sindicat, conducerea SC Transurb a început să facă tot felul de presiuni asupra membrilor de sindicat.

“Ni se taie din salarii, din orele de muncă, nu ni se asigură un program de lucru normal. Din aceste cauze, eu am decis să intru în grava foamei. Sper că într-o săptămână sau maxim 10 zile să facă cineva ceva, pentru că cei din conducere își bat zilnic joc de noi”, a mai spus Ioniță.

Protest zgomotos

În cursul lunii iunie 2019, peste 100 de salariați ai SC Transurb au pichetat sediul Primăria Vaslui. Înarmați cu steaguri, fluiere, vuvuzele și pancarte, sindicaliștii au manifestat zgomotos două ore pentru a-și cere drepturile. Sloganul cel mai des scandat a fost «Demisia». Pe lângă salariați din transportul local vasluian, la protest au participat și sindicaliști din Galați, Ploiești, Brașov, Sibiu și Dej. Fiecare sindicalist avea în mână un afiș pe care erau scrise diferite mesaje: «3 cu mapa 2 cu sapa/La salar ne trageți clapa», «Vrem salarii decente», «Ați promis, ne-ați mințit», Doi juriști și-o directoare/Ne-au ars la suplimentare».

În timpul protestului, o delegație a sindicaliștilor a fost invitată la discuții de primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl.

“Ni s-a spus că în luna iunie va fi făcută o rectificare bugetară, prin care societatea de transport să primească o subvenție pentru a-și achita datoriile pe care le are la bugetul de stat. Este vorba despre o sumă de 1,3 miliarde de lei vechi. De asemenea, Consiliul Local Vaslui va înființa o comisie specială care va verifica situația de la societate”, spunea Vasile Ioniță la ieșirea de la negocieri.

Preluarea serviciului de salubritate de către noul operator intră în linie dreaptă, la Bârlad

Primăria Bârlad va pune la dispoziția SC Urbana SA Bistrița, noul operator de salubritate care își va începe activitatea la sfârșitul acestui an, pubele și containere, conform legii. Cea mai mare parte a acestor recipiente de colectare a gunoiului va fi preluată de la SC CUP SA, așa cum au votat consilierii locali în ședința de îndată din 8 noiembrie. Primaria însă va trebui sa achiziționeze alte zeci de containere pentru a asigura necesarul de recipiente. Municipalitatea va plăti SC CUP în jur de 70.000 de lei, contravaloarea containerelor folosite, și va mai aloca alte mii de lei pentru cumpărarea de containere noi.

Din cauza faptului că noul operator de salubritate ar fi trebuit să-și înceapă activitatea la începutul acestui an, SC CUP SA nu a mai făcut investiții în utilaje și containere. A funcționat cu cele din dotare, încercând să facă față cantității mari de deșeuri menajere, dar și refuzului cetățenilor de a depozita selectiv gunoiul.

Pe timpul verii au început să apară probleme cu deșeurile vegetale. În ciuda apelurilor de a le depozita separat, populația a ignorat complet mesajul, așa că la stația de sortare muncitorii au fost nevoiți să lucreze mai greu, încercând să selecteze frunzele și iarba de deșeurile menajere. În teren, cei de la salubritate s-au lovit de indiferența populației, fiind nevoiți să-i atenționeze de zeci de ori că plasticul nu trebuie aruncat peste gunoiul menajer, că frunzele și resturile vegetale nu trebuie depozitate în containere și că molozul, de asemenea, nu trebuie pus peste gunoiul menajer. Au fost momente când, din cauza defectării utilajului care ridica recipientele pentru a le răsturna în mașină, muncitorii au fost nevoiți sa  dea la lopată. Între timp, s-a stabilit ca SC CUP SA să se ocupe de ridicarea deșeurilor vegetale, depozitate în puncte special amenajate în asociațiile de proprietari și din fața caselor cetățenilor.

Așadar, de la preluarea activității de salubritate de către SC Urbana SA Bistrița, noul operator va ridica doar gunoiul menajer, iar SC CUP SA doar deșeurile vegetale.

Noul operator vine cu reguli clare, care dacă nu vor fi respectate, vor duce la neridicarea gunoiului ori la creșterea tarifului. Rămâne la latitudinea cetățenilor dacă vor respecta sau nu noile reglementari, și a Primăriei să urmărească atât prestația noului operator, cât și pe cea a cetățenilor. Timpul va demonstra că fără amenzi civilizația se va instala mai greu sau deloc. (Mihaela NICULESCU)

Investiții de proporții la Epureni

La Epureni sunt deschise mai multe șantiere pe care se lucrează la construirea unei școli, la asfaltarea drumurilor și la extinderea sistemului de alimentare cu apă. Până la sfârșitul lunii noiembrie localitatea, care este deja supravegheată video, va avea internet gratuit în zonele publice.

Formată din satele Epureni, Bârlăești, Bursuci și Horga, Comuna Epureni se află într-un proces continuu de dezvoltare. Dacă în urmă cu trei ani localnicii se luptau cu noroaiele după fiecare ploaie sau erau nevoiți să care apa cu găleata de la fântâni, acum au străzi asfaltate și apă în curte.

În Comuna Epureni, timp de aproape 30 de ani nu s-a făcut nimic. Am preluat această administrație, nu de la zero, ci de la minus. Ne-am străduit să acoperim deficitul, în primul rând, pe care l-am preluat în acest mandat și am reușit cu sprijinul Consiliului Județean Vaslui. Acești bani puteau să meargă spre mai multe investiții în comună, dar e bine și așa. Datorită configurației geografice, întotdeauna aveam probleme cu drumurile comunale și sătești. La Bursuci, fiind un sat cu cele mai multe drumuri în pantă, la fiecare ploaie, trebuia să intervenim pentru că drumurile deveneau impracticabile. Trebuia să îndreptăm, să mai punem piatră. Banii erau de la bugetul local și tot timpul puneam piatră, dar drumuri bune nu mai aveam. Sunt foarte mândră că am reușit să asfaltăm acest sat. Acum suntem în faza de execuție șanțuri și rigole. Podețele s-au pus, s-au făcut și drumurile laterale, podețele transversale s-a pus și stratul de uzură. Mai sunt mici retușuri, mă refer la partea de șanțuri, rigole și semnalizare rutieră. În curând lucrarea va fi gata”, ne-a declarat Carmen Bîlbâie, primarul Comunei Epureni.

Lucrările de asfaltare în satul Bursuci costă peste cinci milioane de lei, se întind pe 5,2 kilometri și sunt executate de societatea Transmir. Administrația locală este preocupată și de asfaltarea satului Bârlăești, deoarece celelalte două sate, Epureni și Horga, sunt străbătute de un drum județean asfaltat.

Prioritatea numărul unu pentru mine ca și primar, este asfaltarea satului Bârlăești. Este vorba de aproape șase kilometri, dar trebuie să facem întâi aducțiunea de apă și apoi să facem asfaltarea. Prioritatea anului următor este asfaltarea acestui sat și asfaltarea drumurilor din Epureni Vale, fac parte din același proiect depus la Fondul de Dezvoltare și Investiții. Suntem eligibili, numai că trebuie să ajungem în faza obținerii autorizației de construire. Asta implică scoaterea la licitație, proiectare și execuție și apoi obținerea tuturor avizelor. Sperăm că până la sfârșitul anului să terminăm licitația, iar în primăvară să obținem toate avizele să facem și proiectul tehnic. Nu știu ce se va întâmpla pe plan politic, dar sperăm ca acest Fond de Dezvoltare și Investiții să meargă mai departe. Cred că ar fi o gură de oxigen pentru noi primăriile și pentru oamenii din comuna noastră și din sate, să aibă câțiva kilometri de asfalt. Contează mult.” , a mai spus primarul comunei.

Autoritățile locale vor să asfalteze prin Compania Națională de Investiții (CNI) alte două drumuri principale în satul Horga și unul în satul Epureni (care pleacă din drumul județean prin fața căminului cultural) precum și toate arterele care pleacă din acest drum.

Este un proiect pe care îl avem la CNI unde am depus toate documentele necesare, urmează să ne prezentăm în comisia de analiză. Suntem foarte avansați. Suntem la o întindere de mână de semnarea contractului, dar și aici depindem tot de ce se mai întâmplă pe plan politic mai departe. Lucrăm la acest proiect de un an și jumătate, aveam toată documentația. Suntem pregătiți să predăm aceste drumuri Companiei Naționale de Investiții (CNI) pentru că aceste lucrări se efectuează pe cheltuiala CNI. Și dumnealor vor scoate la licitație proiectarea și execuția și se vor ocupa de derularea acestor lucrări. Ceea ce ține de noi s-a făcut. Din bugetul propriu nu putem face asfaltări. Am terminat totuși o platformă de asfalt care face legătura dintre DJ 244 și centrul comunei pentru că, din de la acel drum până la Căminul Cultural Epureni, oamenii mergeau prin noroi. Am zis că măcar centrul comunei să arate bine. Noi ne dorim ca toată comuna să arate bine, dar eu consider că centrul comunei este cartea noastră de vizită. Avem proiecte de asfaltare pentru toate drumurile din comună, acum depinde când vor intra la asfaltare. Depinde ce vor face guvernanții noștri și cum se vor gândi să aibă grijă și de populația din mediul rural. Și oamenii de la sate sunt importanți și au nevoie de condiții, nu numai cei de la oraș. Eu consider că oamenii de la sate sunt foarte muncitori, cel puțin cei din Comuna Epureni, sunt oameni harnici, sunt oameni buni și merită să aibă și ei condiții decente de trai ”, a mai spus primarul Carmen Bîlbâie.

Localnicii din satul Horga au mari probleme cu o ravenă care se mărește din cauza eroziunii solului. Această ravenă, cu pereți abrupți și instabili, ar putea rupe satul în două.

Avem probleme în satul Horga pe un drum sătesc , din cauza unei ravene care se mărește , iar dacă nu vom fi ajutați la timp, satul se va rupe în două. Nu avem bani la bugetul local să efectuăm lucrări de stabilizare. Am făcut o estimare și o expertiză la ceea ce ar insemna o investiție pentru a stabiliza ravena, ar fi în jur de 2.000.000 de lei. Avem și proiect făcut. Mă gândesc să ne îndreptăm tot spre CNI că acolo sunt lucrări de refacere de drumuri și poduri afectate de calamități”, ne-a declarat primarul.

Alimentarea cu apă a comunei constituie una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă administrația locală. În prezent se lucrează la aducțiunea de apă în satele Bârlăești și Horga. În satele Epureni și Bursuci, oamenii au deja apă în curte. În aceste două sate apa din foraje se pompează, trece prin stația de clorinare unde sunt eliminați compușii periculoși precum amoniacul și hidrogenul sulfurat. De acolo, apă de calitate, care se încadrează în parametri normali, ajunge în bazine de 1000 de metri cubi, apoi prin cădere se distribuie localnicilor.

Proiectul de aducțiune de apă, etapa a doua, care vizează satele Horga și Bârlălești este în curs de implementare. Investiția se află cam la jumătate. Sperăm ca în 2020, toate satele componente ale comunei să aibă apă curentă. Investiția pentru sistemului de alimentare cu apă ajunge la 6,5 milioane de lei, fonduri guvernamentale obținute prin PNDL 1 și PNDL 2. În etapa întâi s-au cheltuit 3,2 milioane de lei, iar în etapa a doua 3,3 milioane de lei, dar trebuie să venim cu partea de cofinanțarea pentru a acoperi salariile majorate din construcții”, a precizat Carmen Bâlbâie.

În planul de dezvoltare a comunei se află și realizarea unei rețele de canalizare, însă, culmea, nu toți localnicii o doresc.

Urmează să depunem un proiect de canalizare, deocamdată am făcut un sondaj de opinie. Cei bătrâni nu-și doresc canalizare, dar cei tineri își doresc și sperăm să-i aducem acasă. Să aibă toate condițiile pentru a se putea întoarce acasă. În final se vor întoarce”, a spus primarul comunei.

Actuala conducere a primăriei a preluat, de la fostul primar, o lucrare al cărei constructor a intrat în faliment. Firma respectivă trebuia să construiască peste râurile din comună căile de acces, mai precis poduri și podețe, însă lucrările au fost abandonate. Cel mai probabil din nepăsare, fostul primar nu s-a sinchisit să facă demersurile necesare pentru continuarea lucrărilor, așa cum a făcut actuala administrație condusă de Carmen Bîlbîie.

Am finalizat un proiect de poduri și podețe care a fost început acum nouă ani. Constructorul a intrat în faliment, dar în urma discuțiilor cu acest constructor am reușit, cu mari insistențe, să finalizăm și această lucrare. Era păcat, banii erau alocați de la minister și s-ar fi pierdut deoarece contractul mai avea puțin și expira. Podurile și podețele sunt de fapt căile de acces, pentru că în comuna noastră sunt râuri care traversează comuna. Trebuiau refăcute pentru buna circulație a cetățenilor. Lucrările erau începute, unele erau deteriorate, dar în final totul a ieșit ca la carte”, ne-a declarat primarul comunei.

Modernizarea infrastructurii educaționale se numără printre principalele direcții de dezvoltare ale comunei Epureni, în acest an fiind începute mai multe lucrări de extindere a școlilor din comună. Una dintre cele mai importante investiții este construirea unei școli în Bursuci, un sat cu mulți tineri și mulți copii.

La Bursuci elevii învățau într-o școală veche de 100 de ani. Pur și simplu, la semnarea mandatului, mi-era frică să mă duc la acea școală. Mi-era teamă că mai vine o iarnă și o să se dărâme peste copii. Mi-era frică de un cutremur, mi-era frică de tot ce s-ar fi putut întâmpla cu o clădire veche de 100 de ani, fără fundație. Dumnezeu ne-a ajutat și am reușit să obținem finanțare pentru acea școală. Inițial am spus că facem reabilitare, dar când s-a apucat de lucrări, constructorul a constatat că fundația nu corespunde normelor în vigoare și a trebuit să o refacă. Pe cheltuiala lui a făcut și această fundație. Practic este o școală nouă făcută de la zero. Investiția ajunge la 1,2 milioane de lei cu tot cu partea noastră de cofinanțare care acoperă majorarea salariilor în construcții. S-a ridicat școala, s-a acoperit, mai sunt finisajele interioare și exterioare. La celelalte școli din comună am început să facem grupuri sanitare. Am reușit să atragem fonduri pentru satele Bursuci, Epureni și Horga. Ar mai fi școala din Bârlăiești unde, din păcate, mai avem doar 13 copii și nu am primit fonduri pentru construirea unui grup sanitar. În acest sat am reușit să transformăm o școală veche în cămin cultural. S-a făcut fațada și interiorul și mai este puțin de lucru. Nu este cine știe ce dar este o clădire în care se pot face diverse activități în mod decent. Era păcat de o clădire foarte bine construită să o lăsăm să se dărâme. Se vor face organiza diferite activități cultural artistice. În plus, oamenii își doreau să facă diverse activități. Unii își doreau să facă cumătrie, alții își doreau să facă un praznic, alții își doreau să facă o nuntă. Oamenii nu-și permit să plătească un restaurant și atunci am reabilitat acest imobil. Nu este dotat, dar sălile, în care se pot face aceste aceste evenimente, sunt curate, sunt văruite. Percepem o taxă modică doar pentru evenimentele fericite ”, a spus Carmen Bîlbîie.

Se lucrează de zor și la Căminul Cultural din satul Epureni unde s-a montat o centrală electrică. S-au pus calorifere, s-au tras țevi, s-a pus boiler, s-a tras apă curentă, s-au pus chiuvete, s-a făcut branșamentul trifazic. Mai urmează ca instituția să fie branșată la 380 V ca apoi să se facă probele de presiune. 

Autoritățile din Epureni sprijină educația acordând burse elevilor. Mai mult de atât, copiii cu rezultatele foarte bune merg gratuit în tabere. Vin cu amintiri foarte frumoase înapoi și povestesc și mă bucur de bucuria lor pentru că unii chiar nu-și permit să meargă în tabără. Copiii sunt încântați și pentru mine asta este cea mai mare bucurie. Mă bucur și de asfalt și de apă, dar faptul că putem ajuta acești copii este o mare mândrie și bucurie”, a mai spus primarul comunei.

Asigurarea asistentei medicale este extrem de importantă pentru autoritățile locale, motiv pentru care la Epureni se va construi, cu fonduri europene, un Centru de Asistență și Recuperare. Va fi un centru modern cu aparatură medicală modernă unde se va acorda asistență medicală, se vor asigura servicii de recuperare persoanelor vârstnice aflate în dificultate și se va acorda asistență psihologică tuturor persoanelor, indiferent de vârstă. Între timp se încearcă transformarea unei școli, în care nu mai învață niciun elev, în dispensar medical. Ne dorim un dispensar medical. Avem aici în satul Epureni o școală unde nu învață niciun elev și vrem să o tranformăm în dispesar medical, pentru că avem mare nevoie. Deocamdată nu am obținut avizul de la Ministerul Educației din cauză că în inventarul nostru figura această școală cu teren mai mult. Între timp o parte din teren a fost retrocedată proprietarilor. A trebuit să diminuăm suprafața și acum trebuie să refacem documentația cadastrală. Foarte greu obținem avizul de la Ministerul Învățământului. Vrem să facem în acel imobil și un cabinet stomatologic. Clădirea este foarte bună. Decât să o conservăm, mai bine îi dăm o altă destinație ”, a precizat Carmen Bîlbîie.

Pentru descurajarea hoților s-au montat camere de supraveghere în toate satele componente ale comunei. Unele au fost montate anul trecut, iar altele anul acesta: Camerele de supraveghere au fost necesare pentru că noi nu găsim oameni care să asigure paza obștească. Tot timpul erau discuții din cauză că nimeni nu voia e să facă de pază. Am luat hotărârea să înlocuim această pază cu camere de supraveghere. Oricum paza era doar pe timp de noapte, două-trei ore. În schimb camerele funcționează non-stop. De multe ori s-au rezolvat problemele din sate cu ajutorul imaginilor înregistrate de camere. Au costat foarte puțin. Camerele pe care le-am montat în această vară în satele Epureni, Bursuci și Bârlăești au costat 6.000 de lei. Sunt montate câte trei în fiecare sat”.

Până la sfârșitul lunii noiembrie 2019 , localnicii vor beneficia gratuit de internet wireless. Rețeaua de internet va putea fi accesată în școli, parcuri și cămine culturale. Totodată în comună a fost introdus un sistem simplu de colectare selectivă a gunoiului.

Am reușit să achiziționăm din fonduri proprii un tractor cu remorcă cu care transportăm deșeurile selectate. Am stat de vorbă cu cetățenii, le-am explicat, am cumpărat saci pe culori și colectăm gunoiul selectat. Mergem din poartă în poartă și luăm gunoiul. Ne este mai ușor să colectăm gunoiul de la poarta omului decât să-l adunăm din râpă sau de pe dealuri. Și încet, încet oamenii se obișnuiesc. Suntem la început. Din două în două săptămâni mergem cu tractorașul cu remorcă colectăm gunoiul și apoi așteptăm mașina firmei cu care avem contract, să ridice gunoiul. Sperăm că până la 15 noiembrie, firma care a câștigat licitația să preia aceste atribuții”, ne-a declarat Carmen Bîlbîie.

Autoritățile de la Epureni vor să racordeze comuna la rețeaua de gaze naturale. S-a obținut deja avizul de la Transgaz, iar racordarea se va face la conducta de la Zorleni. (Cristian DIMA)

Aquavas Vaslui lansează săptămâna viitoare a patra licitație pentru proiectul de apă și canal din Bârlad

de Dănuț CIOBANU

SC Aquavas Vaslui scoate din nou la licitație execuția proiectului de apă și canal din Bârlad. Primele trei licitații, organizate în anul trecut și în acest an au fost anulate, din cauză că nicio formă nu a depus oferte. Pentru a atrage executați, valoarea proiectului a fost reactualizată la aproximativ 50 milioane de lei. Prin proiect, rețelele de apă se vor extinde pe o lungime de 35.490 metri, iar rețelele de canalizare pe o lungime de 23.994 metri.

Proiectul de modernizare a rețelelor de apă și canal din municipiul Bârlad fost pregătit pentru o nouă licitație publică.

Gabriel Beșleagă, directorul SC Aquavas Vaslui, a precizat că documentația proiectului a fost reanalizată în totalitate și urmează să fie organizată o nouă licitație. Săptămâna viitoare vom urca pe SEAP contractul de reabilitare și extindere a rețelelor de apă și canalizare din municipiul Bârlad. Astfel, vom deschide o nouă procedură de licitație publică pentru adjudecarea execuției proiectului”, a spus Gabriel Beșleagă.

Până la această dată, au mai avut loc trei licitații care au eșuat din cauza lipsei de ofertanți. La primele două licitații lansate în lunile octombrie și decembrie 2018 nu s-a prezentat niciun ofertant. În consecință, pentru a atrage ofertanți, valoarea proiectului de modernizare a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Bârlad a fost majorată la aproximativ 50 milioane lei. Cu toate acestea, în cursul lunii septembrie 2019 a treia licitație a fost anulată din cauza lipsei de interes a firmelor pentru realizarea acestui proiect.

Fazarea proiectului «Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești din județul Vaslui» este cofinanțată prin POIM 2014-2020. Beneficiarul proiectului este SC Aquavas Vaslui, operatorul județean de apă și canal, durata de desfășurare a proiectului fiind între 1 aprilie 2015 – 30 iunie 2020, cu prelungire a perioadei de implementare până la sfârșitul anului 2023. Valoarea totală a proiectului de la nivelul județului Vaslui este de 355.927.933 lei, din care cofinanțarea Uniunii Europene este de 230.862.516 lei.

Investițiile din Bârlad

Pe secțiunea alimentare cu apă, investițiile vizează reabilitarea rețelelor de apă, extinderi ale rețelelor de apă potabilă și instalarea unor stații de pompare a apei potabile. Reabilitarea rețelelor de apă potabilă din municipiul Bârlad se va realiza pe o lungime de 9.017 metri. Printre străzile în care se vor desfășura lucrări de reabilitare se numără Stroe Beloescu, Vasile Lupu, Siret, Nicolae Iorga, Transilvaniei, V.I. Popa, Decebal, Gen. Naumescu, Dragoș Vodă, B-dul Republicii. La capitolul extindere rețele de apă potabilă, investițiile se vor realiza pe o lungime de 35.490 metri (35 kilometri). Practic, vor fi extinse rețele de apă pe majoritatea străzilor unde, în prezent, nu există instalații de alimentare. Printre străzile care sunt prevăzute lucrări de extindere se numără Aleea 4 (Topârceanu), Aleea 5, Aleea 6, Aleea 7, Aleea 8, Aleea Brândușa, Aleea M. Eminescu, Ion Codrescu. Potrivit indicatorilor tehnici ai investiției pe componenta sistemului de alimentare cu apă, în municipiul Bârlad vor fi instalate 11 stații de pompare apă potabilă (inclusiv zona de protecție sanitară).

La capitolul canalizare, proiectul prevede mai multe investiții în zonele în care populația orașului nu beneficiază de servicii de canalizare. Astfel, vor fi reabilitate colectoare de apă uzată pe o lungime de 9.854 metri și vor fi realizate extinderi ale rețelei de canalizare pe o lungime de 23.994 metri. De asemenea, vor fi montate cinci stații noi de pompare a apei uzate și vor fi instalate pe o lungime de 1.106 metri conducte pentru refulări care sunt branșate la stațiile de pompare a apei uzate.

Printre străzile pe care se vor executa lucrări la sistemul de canalizare se numără Avram Iancu, Crângului, Comuna din Paris 1 și 2, Aleea Parc 1, 2, și 3, B-dul Primăverii, B-dul Republicii, Șos. Tecuciului 1 și 2, 1 Decembrie, Bradului, Col. Simionescu Sava.

Consilierii din CL Vaslui propun reducerea impozitelor și taxelor locale

de Dănuț CIOBANU

Consilierii opoziției din CL Vaslui au propus ca excedentul bugetar din acest an să fie utilizat pentru reducerea impozitelor. Cât timp bugetul local înregistrează un excedent și banii de investiții nu sunt cheltuiți, reducerea taxelor este văzută ca o măsură viabilă. Mai mult, din suma de 4,3 milioane lei rămasă necheltuită, se dorește sprijinirea Casei de Cultură Vaslui, pentru plata căldurii și achiziționarea de mobilier.

Consilierii liberali din Consiliul Local (CL) Vaslui propun ca taxele și impozitele locale să fie reduse, deoarece bugetul local contabilizează un excedent financiar în ultimii ani. „Este pentru al șaselea an când nu reușim să încheiem bugetul și rămâne excedent. Acum avem suma de 4,3 milioane de lei, care este trecută de la excedent la capitolul rezervă financiară. Nu acuz pe nimeni, dar să fim mai atenți când facem bugetul”, a spus Florin Dragomir, consilier.

Pentru ca respectiva sumă să nu rămână neutilizată, s-a propus utilizarea acesteia pe mai multe capitole de cheltuieli.

„Noi am mărit taxele și impozitele locale pentru a finanța obiective de investiții. Eu propun să micșorăm impozitele cu un milion de lei și nu cu 4,3 milioane cât este excedentul. Sunt investiții prevăzute în anii 2017, 2018 și 2019 care nu s-au realizat. Propun să facem un parteneriat și cu Casa de Cultură a Sindicatelor „Constantin Tănase” Vaslui, să rezolvăm problemele cu căldura și mobilierul pentru a cheltui acești bani”, a mai spus Florin Dragomir.

Eugen Boț, director economic al Primăriei Vaslui, a spus că a avut loc o alocare de fonduri de la Guvernul României și, astfel, au fost disponibilizate sume de la unele secțiuni care erau prevăzute în bugetul local. „Aceste sume care totalizează 4,3 milioane de lei au intrat la capitolul rezerve financiare. Există posibilitate ca banii să fie cheltuiți în acest an”, a explicat Boț.

Pe de altă parte, Ionel Bordeianu, consilier și directorul Casei de Cultură Vaslui, a spus că orice alocare de fonduri pentru instituția pe care o conduce este binevenită: „Casa de Cultură a fost construită în perioada 1969-1972 cu banii depuși de oameni la sindicat. Încă nu există o legislație care să reglementeze această problemă, privind posibilitatea acordării unui ajutor financiar. Există legea parteneriatului public-privat și se poate încheia un parteneriat între municipiul Vaslui și Casa de Cultură, însă actul normativ nu are încă norme metodologice. Aș fi penibil dacă aș spune că nu-mi doresc bani”.

„Bârlad Fest”, respins din nou de consilieri, din motive electorale

Consilierii locali au spus încă o dată „pas” evenimentului „Bârlad Fest”. Proiectul de hotărâre privind organizarea pe stadionul „Rulmentul” a unui super-spectacol muzical cu artiști în vogă, în perioada 22-24 mai 2020, a fost reintrodus pe ordinea de zi a unei ședințe de îndată a Consiliului Local Bârlad, convocată pe 8 noiembrie.

Mulți consilieri s-au întrebat care este urgența pentru care acest proiect a fost readus în discuție de către inițiatori, în forma în care a fost respins în precedenta ședință ordinară de Consiliu. Răspunsul primit din partea reprezentanților Primăriei nu i-a convins, așa că toți consilierii, cu excepția celor liberali, au votat împotrivă. Data la care a fost programat spectacolul, cu două săptămâni înaintea alegerilor locale, a cântărit enorm în luarea acestei decizii.

Primarul Dumitru Boroș dar și șeful Compartimentului de presă au încercat să-i înduplece pe consilierii refractari, spunându-le că un asemenea eveniment de anvergură ar aduce încasări agenților economici, deci și la bugetul local, și un plus de imagine orașului, care de ceva vreme a intrat în izolare.

Consilierii nu s-au lăsat înduioșati, mai ales că în contractul pe care Primăria urma să-l încheie cu firma SC Costimar New Concept SRL Bârlad nu se precizează nimic în legătură cu perceperea vreunei taxe de închiriere, pentru cele șapte zile cât li se punea stadionul la dispoziție organizatorilor. Consilierii PSD au cerut schimbarea datei pentru ca proiectul să treacă, dar reprezentanții firmei organizatoare, prezenți în sală, au spus că este imposibil. Imposibil a fost atât pentru consilierul independent cât și pentru consilierii PSD să voteze un asemenea proiect, care ar fi adus un plus de imagine primarului Dumitru Boroș în toiul campaniei electorale și ceva capital electoral din rândul adolescenților și tinerilor, iubitori de muzică.

Reprezentanții firmei organizatoare au spus că în cazul în care „Bârlad Fest” s-ar fi organizat, prețul unui bilet ar fi fost de 50 lei, pentru cele trei zile de concerte. Spectacolul, care ar fi adunat între 2000 și 5000 de spectatori, s-ar fi ținut indiferent de condițiile meteo. Dacă SC Costimar News Concept SRL va mai dori să aducă un asemenea spectacol la Bârlad, atunci va putea discuta cu artiștii începând din vara viitoare, iar prima ediție a acestui Untold de Bârlad ar putea să aibă loc în 2021. (Mihaela NICULESCU)

CJ Vaslui investește în dezvoltare 180 milioane de lei, prin cele 17 proiecte PNDL 2

de Dănuț CIOBANU

CJ Vaslui a emis ordine de începere a lucrului pentru 15 proiecte, dintr-un total de 17 investiții finanțate prin PNDL 2. Până la această dată un drum a fost recepționat, alte trei sunt aproape de finalizare, iar restul proiectelor sunt în diferite etape de execuție. În perioada următoare vor demara lucrările și la ultimele două proiecte, care vizează modernizarea unor poduri. Cele 17 proiecte totalizează suma de 180 milioane de lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a reușit să dea drumul la lucrări, la aproape toate proiectele finanțate prin PNDL 2. În total, instituția derulează 17 proiecte, care totalizează suma de 180 milioane de lei. Un număr de 13 proiecte vizează reabilitarea infrastructurii rutiere, trei proiecte privesc reabilitarea unor poduri, iar printr-un proiect se finanțează construcția unui imobil la Școala Inclusivă „Sfânta Ecaterina” din Huși.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a precizat că, la această dată, mai sunt doar două proiecte pentru care urmează să fie emise ordine de începere a lucrărilor. Este vorba despre două poduri situate pe drumurile județene 248 A, respectiv 241 C. În rest, la toate celelalte proiecte au fost demarate lucrările, iar obiectivele de investiții se situează în diferite etape. Până în prezent, a fost recepționat proiectul pe infrastructură de pe DJ 244 M Roșiești – Idrici cu o lungime de 2,5 kilometri și urmează să fie recepționat și tronsonul de drum DJ 244 L Bunești Averești cu o lungime de 2,5 kilometri. De asemenea, s-a recepționat proiectul privind reabilitarea podului de la Sărățeni.

„Celelalte proiecte se află în diferite stadii de execuție. La această dată, mai avem două proiecte cu un grad ridicat de realizare. Restul proiectelor sunt în faza de predare și demarare a lucrărilor. La unitatea de educație de la Huși se lucrează la demolarea unei clădiri, pentru ca în locul acesteia să fie construită alta. În afara celor două poduri, am emis ordine de începere pentru toate proiectele finanțate prin PNDL 2”, a precizat Ciprian Trifan.

Șantiere în lucru

În prezent, constructorii lucrează la modernizarea drumului DJ 243 C – Voinești, care este finalizat în proporție de 70% și DJ 245 E – Costești, care este finalizat în proporție de 65%. De asemenea, se lucrează și pe două tronsoane din cele trei de pe DJ 244 H Dodești – Viișoara. Din data de 1 august 2019 s-a emis ordinul de începere a lucrului și pe DJ 248 A – Todirești, cu o lungime de 10 kilometri, arteră rutieră extrem de importantă pentru județul Vaslui, pe unde se face legătura cu județul Iași. Alte două proiecte sunt în procedurile de avizare, urmând ca și pe aceste trasee constructorul să demareze lucrările. Este vorba despre DJ 159 – Pungești – Gîrceni și DJ 246 Codăești – Tăcuta. De asemenea, a fost emis ordinul de execuție și pentru DJ 243 B de pe raza comunei Ciocani, precum și pentru modernizarea DJ 244 K – Tanacu-Tătărăni, DJ 245 C Băcani-Bogdănița și DJ 246 – Ferești, unde se reabilitează 4,5 kilometri.

Investiții în tot județul

În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020.  În total, județul Vaslui a avut declarate eligibile pentru finanțare 251 de proiecte, investiții care sunt derulate de CJ și autoritățile publice locale. Valoarea totală a proiectelor din cadrul PNDL 2 se ridică la suma de 860 milioane de lei. Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe.

Performanțele gimnastelor de la CSS Bârlad, răsplătite cu burse de performanță simbolice

Nouă gimnaste cu merite deosebite, de la Clubul Sportiv Școlar (CSS) Bârlad, vor primi burse de performanță. Consilierii locali bârlădeni au votat, în sfârșit, proiectul de hotărâre privind acordarea acestor burse. La sfârșitul lunii trecute, în ședința ordinară a Consiliului Local, consilierii PSD au respins proiectul întrucât nu li s-a luat în calcul amendamentul propus. Acesta se referea la majorarea cu 50 de lei a tuturor categoriilor de burse.

Proiectul a fost readus în atenția consilierilor într-o ședință de îndată, convocată vineri, 8 noiembrie. Și de această dată, consilierii PSD au propus un amendament, și anume majorarea burselor de performanță de la 150 la 200 de lei. Aceștia au votat proiectul, în forma inițială, în cele din urmă, dar nu renunță la ideea ca pe viitor să fie inițiat un proiect privind majorarea burselor școlare.

Consilierii PSD au considerat oportună majorarea burselor de performanță, având în vedere că la Vaslui valoarea unei asemenea burse este de 300 de lei, iar la Huși, de 250 de lei.

Argumentul invocat de consilierii PSD nu a fost luat în calcul, primarul declarând că bugetul Bârladului este mult mai mic decât cel al Vasluiului, iar unii consilieri au motivat că anul viitor Primăria va avea de suportat sume importante pentru cofinanțarea unor proiecte ce se vor derula. Consilierii PSD au replicat că Primăria are bani, de vreme ce există un excedent de 60 de milioane de lei.

Efortul financiar lunar pe care l-ar fi făcut Primăria pentru plata celor 84 de burse de performanță, la valoarea de 200 de lei, ar fi fost insignifiantă – 16.800 de lei.

Edilul a afirmat că nu există nemulțumiri în legătură cu valoarea burselor de performanță și că a vorbit cu aproape toți directorii de licee din Bârlad, iar aceștia s-au declarat mulțumiți de ceea ce a făcut până acum Primăria, adică de faptul că a majorat toate categoriile de burse în ședința de Consiliu din 30 august.

După o pauză de câteva minute, pe care au solicitat-o pentru consultări, consilierii PSD au revenit în sala de ședințe, iar cei mai mulți și-au dat votul pentru acordarea burselor de performanță celor nouă gimnaste de la CSS Bârlad, proiectul fiind adoptat. La ședința de îndată au fost prezenți doar nouă consilieri PSD, întrucât Sorin Răducanu nu a fost anunțat. (Mihaela NICULESCU)

Criza de pubele a blocat preluarea serviciului de salubritate în zonele Vaslui și Bârlad

de Dănuț CIOBANU

Preluarea de către noii operatori a serviciului de salubritate din zonele Vaslui și Bârlad s-a amânat din nou. Problemele apărute sunt la nivelul municipiilor, unde trebuie asigurate o parte din pubelele care nu au fost achiziționate prin proiect. Cel târziu până la finalul acestui an, firmele vor intra în activitate. Pentru zona Vaslui, operatorul de salubritate este SC Financiar Urban SRL Pitești, iar pentru zona Bârlad, operatorul este SC Urbana SA Bistrița.

Implementarea “Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor Solide – județul Vaslui” se dovedește a fi o operațiune extrem de anevoioasă. Deși la data de 1 noiembrie 2019 era programat ca noii operatori să preia serviciile de salubritate din zonele Vaslui și Bârlad, termenul a fost din nou devansat. De altfel, în municipiul Vaslui, noul operator trebuia să preia sistemul din luna ianuarie 2019, operațiune care a fost amânată în mod repetat.

În prezent, mai sunt discuții cu cele două municipalități, în ceea ce privește asigurare unor pubele care nu au fost achiziționate prin intermediul proiectului. Dacă un vor fi preluate pubelele de la vechii operatori, firmele care au câștigat licitațiile vor achiziționa aceste pubele, urmând ca în timp să își recupereze investiția.

După rezolvarea problemei pubelelor, procesul de preluare va continua, astfel încât până la finalul acestui an, în zonele Vaslui și Bârlad să activeze noile firme de salubritate. Pentru zona Vaslui (29 UAT-uri), operatorul de salubritate este SC Financiar Urban SRL Pitești, iar pentru zona Bârlad (22 UAT-uri), operatorul de salubritate este SC Urbana SA Bistrița. Firmele și-au deschis puncte de lucru în suburbia Moara Greci, pentru zona Vaslui, și în municipiul Bârlad pentru zona Bârlad. Operatorii de salubritate vor informa fiecare UAT cu privire programul de colectare al deșeurilor menajere și reciclabile. Pentru ca sistemul să funcționeze fără sincope, în fiecare UAT va fi desemnată o persoană responsabilă de gestiunea deșeurilor.

Sistemul deschis doar în Negrești

În prezent, sistemul de management al deșeurilor din județul Vaslui este deschis doar în zona Negrești, unde sunt arondate opt UAT-uri. După zonele Vaslui și Bârlad urmează ca operatorul de salubritate să preia și zona Huși (13 UAT-uri). În ceea ce privește zona Roșiești (14 UAT-uri), Agenția pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui va organiza o nouă licitație publică pentru adjudecarea serviciilor de salubritate. În cursul lunii septembrie 2019, ADI Vaslui a aprobat tarifele distincte pentru colectarea, transportul, sortarea și depozitarea deșeurilor pentru populație și instituții, industrie și comerț.

Contractul de finanțare al proiectului “Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor Solide – județul Vaslui” a fost semnat în data de 14 aprilie 2011 și a beneficiat de o finanțare de aproximativ 40 milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013. La finalizarea exercițiului bugetar european 2007-2013, lucrările nefinalizate din cadrul proiectului și plățile pentru obiectivele de investiții realizate au fost fazate pe Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Investiția fanion a proiectului este depozitul ecologic de la Roșiești, prima celulă fiind construită în cadrul proiectului european. Depozitul va avea două celule de depozitare, iar când prima celulă va fi umplută, aceasta va fi închisă folosindu-se materiale speciale. În paralel, SC Romprest Energy SRL București, operatorul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor din județul Vaslui are obligația, prin contract, de a deschide a doua celulă în vederea depozitării deșeurilor. Prima celulă va funcționa până în anul 2030, iar a doua celulă în perioada 2030 – 2042. Prima celulă de depozitare a deșeurilor de la Roșiești are o întindere de 10 hectare și reprezintă circa 50% din ponderea de execuție a proiectului implementat la Roșiești. O celulă are o capacitate de 1,3 milioane tone de deșeuri, durata de viață fiind estimată pe o perioadă de 15 ani.

Se va face recepția sălii de sport a Școlii „Iacov Antonovici” pe 12 noiembrie?

Declarație șoc a deputatului Adrian Solomon în legătură cu motivul amânării recepționării sălii de sport a Școlii Gimnaziale „Episcop Iacov Antonovici” din Bârlad.

Sala de sport construită de guvernarea PSD, prin Compania Națională de Investiții (CNI) între 2014 – 2018, nu poate fi recepționată pentru că reprezentanții Primăriei Bârlad refuză să semneze procesul verbal de recepție. Pentru a fi recepționată sala, e nevoie să se întrunească o comisie formată din reprezentanți ai CNI, firma de construcții, proiectant, școală (beneficiar) și Primărie. Ultimii, având obiecțiuni, nu semnează. CNI este finanțatorul acestei investiții, banii derulându-se prin Primărie. Cine e de vină că firma de construcții nu a lucrat corect? Primăria de ce nu a urmărit echipele de lucru și de ce le-au plătit facturile dacă nu au lucrat corespunzător? Domnului Boroș îi este frică să semneze procesul verbal de recepție.”, a declarat pentru Est News, Adrian Solomon.

Reprezentanții școlii spun că nu este nici vina Primăriei și nici a școlii pentru faptul că până acum sala de sport nu a fost recepționată. Vina este a Companiei Naționale de Investiții (CNI) care, nici după aproape trei ani de la finalizarea lucrărilor, nu a venit la Bârlad pentru a face recepția.

Primarul nu putea face recepția fără ca aceasta să fie făcută mai întâi de CNI. Săptămâna trecută, pe 4 și 5 noiembrie, firma de construcții care a realizat sala de sport s-a întâlnit cu proiectantul la sediul ISU din Vaslui, pentru a se pune de acord în privința recepționării sălii de sport. A rămas ca săptămâna viitoare să se întâlnească comisia de recepționare a obiectivului: reprezentanți ai CNI, ai constructorului, ai proiectantului, ai Primăriei și ai școlii. Se pare că s-a ajuns la o înțelegere cu ISU, de vreme ce atât firma de construcție, cât și Primăria dar și noi ca beneficiari am fost convocați pentru marți, 12 noiembrie, pentru a participa la recepționarea sălii.”, ne-a declarat Georgel Bradu, director adjunct al Școlii „ Episcop Iacov Antonovici”, cel care a urmărit lucrările de la începutul lor.

Lucrările la sala de sport a Școlii „Episcop Iacov Antonovici” au început în urmă cu trei ani, având ca termen de finalizare 10 iulie 2017. Întrucât ISU a venit cu unele obiecțiuni, constructorul a trebuit să se conformeze și abia pe 17 noiembrie 2018 acesta a reușit să finalizeze lucrările impuse de normele ISU.

Peste două săptămâni se împlinește un an de când sala de sport ar fi trebuit recepționată. În ultimele săptămâni, elevi și părinți au început să strângă semnături pe care să le trimită la CNI, din dorința ca această sală să devină cât mai curând funcțională. Se pare că nu mai este cazul, pentru că, cel mai probabil, pe 12 noiembrie, Primăria va prelua sala de la CNI, iar școala o va prelua de la Primărie. (Mihaela NICULESCU)

Cea mai mare investiție în infrastructura județului Vaslui, amânată din cauza birocrației

de Dănuț CIOBANU

Execuția drumului strategic din județul Vaslui s-a amânat pentru anul 2020. Cu toate că autorizația de construire a fost emisă din luna octombrie 2019, verificarea proiectului mai are de trecut o serie de etape procedurale. Dacă vremea va permite, este posibil ca în acest an să fie făcute unele lucrări, cum ar fi relocări de rețele etc. Lucrările ample de reabilitare vor începe cel mai sigur în perioada februarie-martie 2020.

Lucrările de execuție la drumul strategic din județul Vaslui au fost din nou amânate. Deși Consiliul Județean (CJ) Vaslui a emis autorizația de construire pentru toate cele trei tronsoane din cadrul drumului strategic, verificarea proiectului nu a fost încă finalizată. Experții care verifică documentația au făcut o serie de observații tehnice, care trebuie să fie remediate de către proiectați. Observațiile au fost formulate în săptămâna trecută, iar firmele de proiectare au rezolvat deja o parte din aceste cerințe și urmează ca până la finalul acestei luni operațiunea să fie încheiată. Ulterior, aplicația financiară este transmisă Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est și urmează lucrările de execuție.

“De la sfârșitul lunii noiembrie se poate lucra. Dacă nu îngheață, noi avem o serie de lucrări care se pot face: relocări de rețele electrice, de telecomunicații,înlocuirea de stâlpi, se poate lucra la trecerea de cale ferată de la Bălteni. În funcție de vreme, lucrările de execuție a drumului vor începe în perioada februarie-martie 2020 și trebuie finalizate până în anul 2022. Lucrările se vor face fără ca traficul să fie închis”, a spus Valeriu Caragață, administratorul județului Vaslui.

Aplicantul proiectului este CJ Vaslui, care are ca parteneri comunele Zorleni, Băcani, Al. Vlahuță, Poienești, Laza, Bălteni, Ștefan cel Mare, Zăpodeni, Dănești, Codăești și Miclești.

Investiție de 222 milioane lei

Proiectul drumului strategic are o valoare totală de 222.001.842 lei, din care finanțarea nerambursabilă se ridică la suma de 213.074.058 lei, iar suma de 8.927.783,72 lei este cofinanțarea asigurată de județul Vaslui. Proiectul “Reabilitare și Modernizare Drum Strategic Județean” Bârlad-Laza-Codăești (DJ 245, DJ 245 M, DJ 247, DJ 246) are ca sursă de finanțare Programul Operațional Regional 2014-2020. Perioada de implementare a investiție este 30 decembrie 2017 – 30 iunie 2022. Investiția constă în reabilitarea și modernizarea unui număr de patru drumuri județene, pe o distanță de 82 kilometri. Pentru operativitatea realizării drumului strategic, CJ Vaslui a scos la licitație la pachet proiectarea și execuția. Ofertele au fost depuse până în data de 19 iulie 2018, drumul strategic fiind scos la licitație pe trei loturi: Telejna – Codăești, Laza – Bălteni, Zorleni – Băcani – Poienești. 

În urma încheierii procedurii de licitație publică, în data de 9 ianuarie 2019 au fost semnate contractele de proiectare și execuție a lucrărilor pentru fiecare lot în parte: lotul 1 – SC SORAGMIN SRL, cu o valoare totală de 50.431.456,26 lei (fără TVA); lotul 2 – SC SORAGMIN SRL, cu o valoare totală de 20.289.528,96 lei (fără TVA); lotul 3 – Asocierea SC TEHNIC ASIST SRL – SC TASS INFRA LOGISTIC SRL – SC PROIECT-CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA SRL – SC DRUM POD INVEST SRL, cu o valoare totală de 65.252.188,16 lei (fără TVA).

Elevii bârlădeni au cele mai mici burse din țară! Boroș spune că nu sunt bani pentru majorarea cuantumului burselor școlare

Discuții aprinse, pe tema burselor școlare, în ședința de joi, 31 octombrie, a Consiliului Local Bârlad. În cadrul proiectului privind „modificarea și completarea anexei la HCLM 260/30.08 2019, pentru stabilirea cuantumului lunar al fiecărei categorii de burse, precum și numărul de burse la fiecare centru de execuție bugetară acordate în învățământul preuniversitar din municipiul Bârlad în anul școlar 2020”, consilierii PSD au solicitat introducerea unui amendament. Concret, au propus ca fiecare categorie de bursă să fie majorată cu 50 de lei. Amendamentul nu a fost luat în calcul, așa că proiectul nu a primit votul celor de la PSD.

De fapt, proiectul viza alocarea a nouă burse de performanță gimnastelor de la CSS Bârlad, eleve ale Școlii Gimnaziale „Manolache Costache Epureanu”, dar titlul proiectului nu avea, nici o legătură cu această solicitare. Consilierii PSD au fost de acord cu alocarea celor nouă burse de performanță, dar cu amendamentul adus proiectului, acela ca toate tipurile de burse să fie majorate cu 50 de lei. Primarul Dumitru Boroș le-a explicat consilierilor că Primăria nu mai are bani, că absolut toți banii sunt bugetați. Acest lucru nu i-a impresionat pe consilierii PSD, care au votat împotrivă, știind că Primăria înregistrează un excedent de 600 miliarde lei vechi.

Vizibil enervat de respingerea proiectului, primarul Dumitru Boroș a cerut cronicarilor de curte să consemneze că PSD s-a opus alocării de burse gimnastelor cu rezultate deosebite. Mai mult, pentru o informare mai rapidă a bârlădenilor, a postat pe site-ul Primăriei următoarea declarație: „Consilierii PSD nu au înțeles că proiectul prevedea doar adăugarea celor nouă gimnaste în lista beneficiarilor, aprobată tot de ei în luna august. Tot atunci s-a discutat și de majorarea cuantumului burselor, pe care acum au readus-o în discuție. Efortul anual pe care îl face orașul cu alocarea burselor este peste 670.000 de lei, cel mai mare din ultimii ani. Au ținut-o pe a lor, și nu au votat proiectul așa cum a fost inițiat, motiv pentru care gimnastele nu vor primi bursele de performanță solicitate legal.”, se precizează în informarea postată pe site-ul Primăriei.

În replică, Organizația Municipală PSD Bârlad a postat imediat pe pagina proprie de Facebook un punct de vedere, cu titlul „TOTUL PENTRU BÂRLAD – ADICĂ NIMIC”: „În ședința de ieri a CLM Bârlad primarul Boroș a dat iarăși măsură propriei competențe. A pretins în discuții că urmărește doar creșterea numărului de burse pentru elevi, când de fapt proiectul era inclusiv despre cuantumul burselor. Consilierii PSD au propus mărirea acestui cuantum nesatisfăcător, bursele sociale de exemplu fiind de 80 de lei, insuficienți pentru susținerea elevilor cu situație materială precară. Am aflat de la domnul primar că nu mai sunt bani, am aflat că elevii nu merită mai mult pentru că domnul primar repară fântâni arteziene sau cumpără camere video să ne supravegheze mai bine. Îi solicitam d-lui Boroș sa fie mult mai atent cu nevoile școlii, inclusiv cele legate de transport, obligat fiind de legea educației să subvenționeze biletele pentru elevi, ca și de contractul de concesiune”.

Despre bocetul și vaietul primarului Boroș, care plângea pe umerii celor nouă gimnaste că cei de la PSD nu le-au votat bursele de performanță, Adrian Solomon a ținut să facă unele declarații, edificatoare în viziunea sa, în cadrul unei conferințe de presă, organizată ieri. Deputatul Adrian Solomon a declarat ziariștilor că secretarul Primăriei nu a putut să-i răspundă de ce nu a supus votului consilierilor amendamentul celor de la PSD de a majora toate bursele cu 50 lei.

Parlamentarul bârlădean a declarat că a identificat în proiectul respectiv privind alocarea burselor pentru gimnaste, atât un viciu de procedură, cât și unul de formă. Acesta a precizat că în lista anexă nu au ce căuta cifre exacte. Bursele respective erau alocate pentru rezultatele obținute anul școlar trecut, până în august 2019, când acestea au fost majorate. Solomon spune că normal ar fi fost ca pe lista elevilor bursieri să fi fost trecute și cele nouă gimnaste de la CSS Bârlad.

„ Îl rog pe domnul primar să convoace o ședință de îndată, așa cum a făcut și în cazul altor proiecte mai puțin importante, în care să fie întocmit corect un proiect de hotărâre în baza căruia să fie alocate burse de performanță celor nouă gimnaste. Ar fi de dorit să ia în calcul și propunerea opoziției, aceea de majorare a cuantumului fiecărei burse cu 50 lei. Elevii bârlădeni primesc cele mai mici burse din țară: 80 lei – o bursă socială este prea puțin pentru copiii din medii defavorizate, după cum și 150 lei e nesemnificativ pentru o bursă de performanță. Am să rog consilierii locali PSD să propună, pentru că legea permite, ca plata burselor să se facă retroactiv de la începutul anului școlar”, a declarat Adrian Solomon.

Acesta a ținut să amintească primarului Boroș că PSD nu are majoritatea în consiliul local și că dacă Liviu Luca, consilier PNL, nu ar fi plecat de la ședința de Consiliu, enervat de președintele Toporaș, atunci proiectul ar fi trecut fără probleme. (Mihaela NICULESCU)

De ce se amână eliberarea autorizației de construcție pentru reabilitarea acoperișului cantinei Liceului Teoretic „Mihai Eminescu”?

Liceul Teoretic” Mihai Eminescu” mai are de așteptat până când vor începe reparațiile la acoperișul clădirii în care funcționează. Consiliul Județean Vaslui a alocat 350.000 lei pentru reparații la acoperișul cantinei liceului, dar lucrurile merg foarte încet.

Gheorghe Pricop, directorul acestui liceu, spune că banii au fost virați în contul școlii, proiectul lucrării a fost întocmit și are toate avizele necesare, însă autorizația de construcție se tot lasă așteptată. Ar fi de dorit urgentarea întocmirii acestui document pentru a evita pierderea banilor.

Deputatul Adrian Solomon este de părere că primarul Dumitru Boroș este cel care întârzie alocarea acestor bani și că așteaptă să vină iarna pentru ca lucrările să nu mai poată demara.

„Sunt convins că primarul Dumitru Boroș va spune că nu există documentație cadastrală. Dar ce cadastru îi trebuie pentru a începe lucrările la acoperiș? Vorbește despre documentație cadastrală pentru a pune mâna pe gospodăria anexă a Liceului Teoretic <<Mihai Eminescu>>. Îi spun de pe acum : <<Jos labele de pe gospodăria anexă!>> Nu o fi trecută în evidențele cadastrale dar există în evidențele contabile ale liceului. Viitorul acestui liceu nu-l poate anticipa nimeni. Poate, la un moment dat, nu se știe când, liceul se va transforma într-un liceu tehnic, și atunci va avea nevoie de acest teren, de spații. Toate acestea trebuie să rămână școlii.”, a opinat deputatul Adrian Solomon.

În mandatul lui Dumitru Boroș, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” a primit o singură dată, din partea Consiliului Local, bani pentru refacerea acoperișului. Cu suma de aproximativ 300.000 lei a fost reabilitat acoperișul corpului B al liceului. Consiliul Local nu a mai avut bani pentru a suporta cheltuiala cu repararea acoperișului cantinei, directorul Pricop fiind cel care a reușit să atragă fonduri de la Consiliul Județean. (Mihaela NICULESCU)

Comisia pentru fluidizarea traficului din Vaslui va modifica unele sensuri unice de circulație

Implementarea măsurilor de fluidizare a circulației și creșterea siguranței rutiere din municipiul Vaslui a provocat primele nemulțumiri în rândul cetățenilor. În urma introducerii mai multor sensuri unice pe străzile din oraș, în unele cazuri conducătorii auto trebuie să ocolească mai multe străzi pentru a ajunge la blocurile unde locuiesc. Astfel de situații sunt întâlnite pe strada Avântului, dar și în alte zone ale orașului.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că toate aceste probleme vor fi centralizate și discutate la nivelul comisiei speciale care a lucrat la raportul privind fluidizarea traficului. „Hotărârea care a fost adoptată de Consiliul Local (CL) Vaslui privind fluidizarea traficului este lucrativă. Am spus înainte de adoptarea măsurilor că vom aduce modificări acolo unde va fi nevoie. Preluăm toate aceste probleme de la cetățeni și le vom rezolva”, a precizat Vasile Pavăl.

CL Vaslui a aprobat în luna august 2019 o hotărâre privind implementarea măsurilor de fluidizare a circulației și creșterea siguranței rutiere. O comisie specială constituită în cadrul Primăriei Vaslui a lucrat la un raport privind fluidizarea traficului. Printre măsurile propuse în raport se numără restricționarea accesului în anumite intervale orare pentru autovehiculele care aparțin școlilor de șoferi și prestatorilor de servicii de salubritate; instituirea de sensuri unice prin semnalizare corespunzătoare; suplimentarea și revizuirea marcajelor rutiere; fluidizarea traficului prin instituirea de noi sensuri giratorii etc. Cele mai multe aglomerări în trafic se înregistrează în zona centrală a orașului, Spitalul Județean de Urgență, Zona Gării – Bd. Republicii și str. Gării, de pe strada Podul Înalt și de la intersecția str. Călugăreni cu șoseaua Bacăului.  (Dănuț CIOBANU)

Programat exact în campania electorală pentru alegerile locale, Bârlad Fest nu a primit votul consilierilor

Ghinion! Bârlad Fest, un eveniment cum nu a mai văzut orașul rulmenților la Zilele Culturale ale Bârladului, nu a primit votul consilierilor locali. Organizarea acestui spectacol muzical pe Stadionul „Rulmentul” în perioada 22-24 mai 2020, în cadrul Zilelor Culturale ale Bârladului, a făcut obiectul unui proiect de hotărâre, trecut pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu din 31 octombrie.

Primarul s-a bazat pe votul consilierilor PNL, dar și pe un al 11-lea vot, care nu a fost exprimat în sensul dorit de inițiatorul proiectului. Acest „Untold” sau „Neversea” de Bârlad avea, prin data la care era programat, un vădit iz electoral, aspect care nu a putut fi trecut cu vederea de toți consilierii, cu excepția celor ai PNL.

Membrii PSD ai legislativului local au fost de părere că este un efort logistic foarte mare din partea municipalității și au propus mutarea datei organizării acestui super-concert, ori înainte de campania electorală, ori după alegerile locale. Consilierii PSD au propus ca Zilele Culturale ale Bârladului să se desfășoare ca și până acum, în stilul tradițional care le-au consacrat, fără a fi umbrite de manifestări cu scop electoral, menite să aducă voturi pentru un nou mandat actualului primar.

Reprezentanții SC Costimar New Concept SRL Bârlad, firma care urma să încheie acordul de colaborare cu Primăria pentru organizarea Bârlad Fest, au spus că reprogramarea este imposibilă, din cauza faptului că artiștii invitați au deja agenda făcută. Prezenți la ședință, cei doi tineri întreprinzători de la SC Costimar New Concept au părăsit sala de ședințe dezamăgiți. Principalul motiv al votului negativ dat de consilieri a fost legat de data organizării evenimentului, adică în plină campanie electorală pentru alegerile locale.

Bârlad Fest ar fi adus în fața bârlădenilor, conform acordului de colaborare dintre municipalitate și SC Costimar New Concept, 80 de artiști și trupe recunoscute în România, care ar fi evoluat pe Stadionul Municipal „Rulmentul”. Primăria se obliga să asigure un traseu pentru mijloace de transport în comun până la stadion, să asigure în mod gratuit energia electrică și să pună la dispoziție un electrician autorizat pentru verificarea instalației electrice din locație, pentru eliberarea autorizației ISU. De asemenea, Primăria să pună în mod gratuit la dispoziția prestatorului serviciile Poliției Locale, Jandarmeriei, Pompierilor, Ambulanței și Poliției și să asigure gratuit prestatorului spații de publicitate pentru promovarea evenimentului, precum și acordarea autorizației funcționării caravanei stradale. Cu alte cuvinte, o adevărată desfășurare de forțe pentru trei zile de muzică, oferite „întâmplător” cu doar două săptămâni înainte de alegerile locale.

Respingerea proiectului privind acest eveniment unic în mandatul primarului Boroș, l-a enervat la culme pe edil, care a răbufnit într-un comunicat postat imediat pe site-ul instituției. Acesta a precizat că toți consilierii care nu au fost de acord cu organizarea evenimentului „au votat împotriva unei inițiative care ar fi conectat municipiul Bârlad la un circuit național de concerte de anvergură și ar fi adus aici tineri din toată regiunea și chiar din țară. Evenimentul s-ar fi putut ține pe terenurile 2 și 3, iar terenul 1 ar fi fost folosit pentru ridicarea a două baloane cu aer cald, ceea ce nu s-a mai făcut niciodată în oraș. Este total dezonorant să condamni Bârladul la izolare”.

Nu putem să nu ne întrebăm cine l-a oprit pe domnul primar ca încă de la începutul mandatului să se implice în organizarea unor astfel de evenimente unicat și să scoată din izolare Bârladul? (Mihaela NICULESCU)

România Film este în insolvență, cinematografele din centrul Vasluiului sunt în ruină

de Dănuț CIOBANU

Cinematografele “Independența” și “Modern”, din centrul municipiului Vaslui, continuă să fie un subiect de interes pentru consilierii locali. În prezent, cele două clădiri sunt în paragină și se află într-un proces accelerat de degradare. Preluarea în administrare a celor două clădiri a fost blocată de Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor.

În ultima ședință a Consiliului Local (CL) Vaslui, consilierii au cerut ca municipalitatea să insiste mai mult pentru preluarea în administrare a celor două locații și să le redea circuitului cultural.

Nu am făcut tot ce trebuie pentru preluarea cinematografelor. Am dat o hotărâre în CL, după care am primit o adresă și ne-am oprit aici. Trebuia să mergem în instanță, poate luam și noi cinematografele”, a spus Valentin Dragomir, consilier PNL.

De altfel, încă din anul trecut, liberalii din CL Vaslui au solicitat municipalității măsuri tranșante, pentru preluarea celor două cinematografe din centrul orașului. După modelul de succes al Primăriei Iași, care în urma unui proces a reușit să preia trei săli de cinema, liberalii au îndemnat Primăria Vaslui să acționeze inclusiv în instanța, pentru câștigarea clădirilor.

Eduard Lăcătușu, secretarul Primăriei Vaslui, a precizat că s-a insistat pe toate canalele pentru preluarea cinematografelor, însă dosarul nu ține de autoritățile locale. Problema este la Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor (RADEF) care, în prezent, se află în insolvență, fără organe de conducere colectivă”, a explicat Lăcătușu.

La începutul anului 2016, proprietarii de la RADEF și-au dat acordul de principiu pentru un protocol de preluare a celor două cinematografe de către autoritățile locale. Pentru parafarea protocolului, conducerea RADEF a solicitat CL Vaslui să formuleze o hotărâre în acest sens.

Dragoș Cazacu

Am făcut cerere pentru preluare, am aprobat în CL, așa cum ni s-a cerut, însă apoi am primit un aviz negativ din partea celor de la RADEF”, a spus Dragoș Cazacu, viceprimarul municipiului Vaslui.

În luna ianuarie 2016, CL Vaslui a aprobat preluarea în administrare a cinematografului “Independența”. După votul dat de consilierii locali, cinematograful urma să treacă din proprietatea privată a statului și administrarea “România Film” în proprietatea municipiului Vaslui. Consilierii locali au avut de ales între cele două propuneri formulate în comisiile de specialitate: preluarea cinematografului «Independența», sau preluarea ambelor cinematografe din centru orașului.

Șefii județului Vaslui spun că în această iarnă nu vor mai fi surprinși de ninsori

de Dănuț CIOBANU

Autoritățile județene și locale se pregătesc intens pentru iarna care se apropie. Pentru a nu mai fi surprinși de ninsorile masive, s-au început achiziționarea de materiale antiderapante, carburant, piese de schimb etc. Utilajele de deszăpezire sunt pregătite, iar în această iarnă pe unele drumuri vor fi montate și parazăpezi.

În cursul acestei săptămâni, la Consiliul Județean (CJ) Vaslui a avut loc prima ședință de lucru a comandamentului județean de coordonare a activității de intervenție pentru deszăpezire și combaterea poleiului pe drumurile județene în perioada 1 noiembrie 2019 – 31 martie 2020.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că autoritățile județene sunt pregătite pentru iarnă, fiind asigurate 2/3 din materialele necesare pentru deszăpezire pentru întreaga perioadă.

“Facem în continuare achiziții. Avem în stocuri 50 tone de sare și 2.300 tone de nisip, dintr-un necesar total de 4.300 tone de nisip. Vom asigura lucrările de deszăpezire pe cei 1.000 de kilometri de drumuri județene. SC Lucrări Drumuri și Poduri Vaslui derulează programul de deszăpezire, iar societatea este pregătită alături de ceilalți prestatori cu care sunt încheiate contracte să facă față intemperiilor. Dispunem de 74 de utilaje pentru deszăpezire, iar în acest an vom monta pe unele porțiuni de drum și parazăpezi, pentru a mai reduce din cheltuieli”, a spus Ciprian Trifan.

Autoritățile județene vor solicita de la Direcția pentru Sănătate Publică datele referitoare la gravide și la persoanele care au nevoie de dializă, pentru a canaliza acțiunile de deszăpezire în acest sens.

La fel ca și în anii trecuți, sunt drumuri pe care activitatea de deszăpezire va fi mai intensă. Drumurile județene sensibile la înzăpezire sunt cele pe direcția Lipova – Bogdana, Voinești – Pogana, Crețești – Murgeni, Arsura – Duda Epureni, Telejna – Codăești, Crețești – Hoceni.

Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești, a spus că a achiziționat pentru această iarnă 300 tone de material antiderapant, stoc care va ajunge pentru toate satele componente.

“Suntem pregătiți cu utilaje, nisip, cauciucuri, carburant, piese de schimb pentru a putea interveni pe drumurile din comuna Todirești. Avem o listă cu persoanele în vârstă, cele cardiace, cele care trebuie să facă dializă, persoanele care nu își pot asigura traiul necesar și vom acționa pentru ca nimeni să nu aibă de suferit. Avem în vedere și alte persoane din comună, iar pentru a face față în condiții de iarnă am achiziționat și material lemnos. Încercăm pe cât posibil să intervenim cât mai repede”, a spus Petrică Simiuc.

Disperați că majoritatea PSD le-a respins amendamentele, consilierii liberali au părăsit ședința CJ Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Consilierii liberali au părăsit intempestiv plenul ultimei ședinței extraordinare a Consiliului Județean Vaslui. La proiectul de rectificare a bugetului CJ Vaslui, opoziția a depus mai multe amendamente prin care a solicitat bani și pentru UAT-urile cu primari liberali. Supărați că amendamentele lor au fost respinse de majoritatea PSD, consilierii din opoziție au ieșit din sală. În urma rectificării, cinci comune au primit, în total, 1,2 milioane de lei.

Ședința extraordinară a Consiliului Județean (CJ) Vaslui care a avut loc miercuri, 30 octombrie 2019, s-a încheiat cu un mare scandal. După ce la toate ședințele din acest an în care s-au făcut repartizări de fonduri către UAT-uri, consilierii liberali nu au reușit să treacă nici un amendament, la ultima ședință opoziția a acționat radical. Motivul de scandal a plecat de la proiectul de hotărâre privind rectificarea a V-a a bugetului CJ Vaslui, prin care mai multe comune au primit bani din fondul de rezervă la dispoziția autorităților locale. Ca la fiecare ședință, liberalii au întocmit mai multe amendamente prin care solicitau fonduri pentru localități conduse de primari liberali. Amendamentele vizau acordarea de fonduri pentru comuna Al. Vlahuță în valoare de 250.000 de lei și municipiului Bârlad, pentru finanțarea Spitalului Municipal de Urgență «Elena Beldiman» cu 800.000 lei, pentru achiziționarea de echipamente și o autoutilitară.

Fondurile necesare pentru acoperirea celor două amendamente ar fi urmat să provină din diminuarea sumelor alocate de la fondul de rezervă al CJ Vaslui către comunele Hoceni, Bogdana, Pădureni, Poienești și Zorleni.

Amenințări cu organele penale

Liviu Iacob, consilier PNL, i-a cerut lui Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, să distribuie banii echilibrat în teritoriu și să nu mai dezavantajeze localitățile care nu sunt conduse de primari PSD. “Nu este în regulă ca o comuna ca Hoceni să primească 700.000 de lei, iar Al. Vlahuță, care este în executare silită, să nu primească fonduri. Eu aș cere autorităților locale să declare falimentul comunei, din cauză că CJ-ul nu îi acordă bani. După mine, acesta este un abuz și ar putea să aibă și consecințe penale”, a spus Liviu Iacob.

Conducerea CJ Vaslui a ripostat și a precizat că cele două UAT-uri dispun de fonduri și nu mai pot cere alți bani. În cazul municipiului Bârlad este vorba despre un excedent bugetar de 60 milioane de lei, iar în cazul comunei Al. Vlahuță de o sumă aflată în contul UAT-ului de 500.000 lei. Dumitru Buzatu a spus că sumele aflate în excedent la buget trebuie cheltuite până la finalul anului, în caz contrar urmând să fie preluate din nou la bugetul consolidat al statului.

“Noi am primit ieri (marți n.r.) o cerere de la comuna Al. Vlahuță. Am verificat execuția bugetară a comunei, acolo sunt bani și vin să ceară de la noi. Noi plătim fonduri pentru dezvoltare, nu pentru alte lucruri”, a precizat Dumitru Buzatu.

După respingerea la vot a celor două amendamente, răspunsul primit de la consilierii liberali a fost sec: “Ni s-au respins toate amendamentele și, din această cauză, noi ne retragem din ședință”, a spus Liviu Iacob.

Cine a primit bani?

În cadrul rectificării a V-a a bugetului CJ Vaslui, fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților locale a fost suplimentat cu suma de 1.200.000 lei, pentru acordarea unor ajutoare către UAT-urile aflate în situații de extremă dificultate. Astfel, au primit bani comuna Bogdana (100.000 de lei), comune Hoceni (400.000 de lei), comuna Pădureni (400.000 de lei), comuna Poienești (100.000 de lei), comuna Zorleni (200.000 lei).

Un alt punct important al rectificării a vizat diminuarea fondurilor la transporturi cu suma de 43.837.010 lei, la secțiunea proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, aferente cadrului financiar 2014-2020. Această sumă privește cofinanțarea pentru construirea drumului strategic, care în urma întârzierilor întâmpinate în obținerea avizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare implementării investiției a fost necesară revizuirea graficului de execuție pentru anul 2020.

Fosta unitate militară din Vaslui, transformată în grădină botanică și un complex de servicii comunitare

Cele peste 17 hectare de teren, parțial cu clădiri, pe care a funcționat Garnizoana Vaslui își va schimba radical înfățișarea, prin construirea mai multor obiective sociale și realizarea unei grădini botanice, inclusiv cu spații de recreere pentru populație. Lucrările ar urma să înceapă anul viitor, inclusiv la creșa care va fi ridicată cu fonduri de la Uniunea Europeană, autoritățile respectând, astfel, clauzele protocolului încheiat cu Ministerul Apărării Naționale la preluarea spațiului situat în cartierul 13 Decembrie.

Municipalitatea din Vaslui a decis, după îndelungi studii de fezabilitate, destinația celor peste 17 hectare de teren pe care, timp de jumătate de secol, au funcționat mai multe unități militare. Astfel, cea mai mare parte din suprafață, respectiv zece hectare, va avea destinația de spațiu verde, printre obiectivele propuse de primărie fiind inclusiv o grădină botanică. Întocmirea studiului de fezabilitate ar urma să înceapă în primăvara anului viitor.

Pentru realizarea acestor obiective, am discutat cu specialiști din județele din zona Moldovei cu experiență în domeniu. Noi suntem începători, așa că trebui să învățăm de la alții, a declarat primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl.

Cele zece hectare de grădini și spații verzi de promenadă vor fi amplasate în zona se vest a fostei cazărmi din Vaslui, spre Parcul Copou. Diferența de șapte hectare va fi destinată unui complex de servicii comunitare, în acest sens urmând a fi construite mai multe obiective pe sectorul unde mai există încă fostele clădiri ale garnizoanei. Pe lângă un cămin de bătrâni și un centru social pentru oamenii străzii, se vor construi o cantină socială și un centru de paleație.

Este foarte necesar acest complex de servicii sociale, indiferent de bunăstarea comunității. Totul trebuie să fie într-un cadru bine organizat, delimitat. Acum, serviciile sociale sunt împrăștiate prin tot orașul. Avem mari probleme cu oamenii străzii, cu bătrânii, cu cei fără venituri. De aceea, trebuie să-i ajutăm, indiferent că este vară sau iarnă”, a mai adăugat edilul Vasile Pavăl.

Tot pe suprafața celor șapte hectare destinate obiectivelor sociale se va construi și o creșă. Clădirea și spațiile de joacă pentru copii se vor desfășura pe un teritoriu de 4.000 de metri pătrați, investiția urmând a fi realizată cu fonduri de la Uniunea Europeană. ”Am semnat contratul cu firma care va realiza proiectul tehnic. I-am predat studiul de fezabilitate, în primul trimestru vom scoate la licitație obiectivul astfel încât, poate din primăvară, vom începe execuția lucrărilor”, a conchis Pavăl. (Ionuț PREDA)

Vasile Pavăl trage un semnal de alarmă: noul Guvern să nu blocheze investițiile!

de Dănuț CIOBANU

Autoritățile locale din municipiul Vaslui se așteaptă ca schimbarea Guvernului să nu afecteze derularea investițiilor. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că orașul are foarte multe proiecte demarate și se așteaptă la o continuitate a investițiilor. Este vorba despre șoseaua de centură, patinoarul, bazinul de înot, stadionul etc. Primarul a declarat că își va termina mandatul și se va lupta în continuare pentru comunitate. Cât privește participarea în alegeri pentru un nou mandat, Pavăl a spus că va anunța din timp dacă va mai candida.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus la conferința de presă organizată ieri, că se așteaptă ca schimbarea Guvernului României să nu afecteze negativ capitolul investiții. El a enumerat o serie de proiecte foarte importante care sunt în diferite stadii de pregătire și care au o importanță capitală pentru comunitatea locală.

“Nu mă va clinti nimeni și nimic, eu rămân un om al comunității. Speranța mea este că proiectele pe care le-am pornit nu vor fi blocate, odată cu numirea noului Guvern la Palatul Victoria. Sper că cine va fi la București va duce mai departe obiectivele demarate“, a precizat Pavăl.

Printre investițiile amintite se numără construirea bazinului de înot, proiect care se află în analiză financiară și într-o lună ar urma să fie desemnat câștigătorul licitației de execuție. Un al proiect important vizează construirea unui stadion la standarde europene pe strada Hușului. De asemenea, autoritățile locale derulează un proiect privind construirea unor locuințe de serviciu prin ANL. Licitația de proiectare plus execuție la acest proiect a fost câștigată de firma Elitconstruct din Negrești și ar urma ca din prima jumătate a anului viitor să înceapă construirea celor 20 de apartamente. O altă investiție care este în atenția autorităților locale privește construirea unei șosele de centură. Pe acest proiect se lucrează la proiectare, iar în primul trimestru al anului 2020 urmează să fie aprobat studiul de fezabilitate.

Proiecte pe apă și canal

Un al program de impact la nivel local care este format din trei componente privește extinderea și modernizarea sistemului de apă și canal. La primul proiect finanțat prin fonduri europene se lucrează, în prezent, în zona Moara Greci, pe strada Ion Adam, iar de anul viitor se va trece la execuția lucrărilor în centrul orașului Vaslui, pe străzile Traian și Călugăreni. A doua etapă a programului de apă și canal are în vedere construirea unor stații de pompare a apei potabile, construirea de rezervoare pentru stocarea apei pe Delea pentru creșterea presiunii în sistemul de alimentare etc. Licitația de execuție este în derulare, fiind înscrisă o firmă din Italia.

Al treilea proiect al programului se adresează străzilor care nu au fost prinse în celelalte proiecte, urmând să fie extinse instalațiile de apă și canalizare.

Atenție la proiectele europene!

La fel se importante pentru municipiul Vaslui sunt și proiectele accesate cu fonduri europene nerambursabile. Din cele șapte proiecte depuse pe Axa 4 din cadrul POR 2014-2020 au fost semnate contractele de finanțare pentru grădiniță, creșă și locuințele sociale din zona Rediu. Autoritățile locale așteaptă semnarea contractelor și pentru restul proiectelor: extinderea rețelelor de transport local și achiziționarea de autobuze ecologice, construcția unui depou, precum și extinderea parcului Copou. Primăria Vaslui s-a interesat la ADR Nord Est și la București pentru ca și aceste proiecte să se semneze contracatele de finanțare, iar procedurile să meargă mai departe.

“Nu mi-am pierdut încrederea. Așteptăm învestirea Guvernului pentru a vedea că lucrurile vor intra pe un făgaș normal. Îmi voi duce mandatul la capăt, luptând pentru municipiul Vaslui. Vor fi probleme, dar nu plec niciunde. Alternanța la putere este normală într-un regim democratic, nu vei sta veșnic la putere. Prin această rotire să se rezolve principalele probleme ale unei comunități, să se dezvolte și să fie asigurat un trai decent oamenilor. Voi anunța la timp, dacă voi mai candida pentru un nou mandat”, a încheiat Vasile Pavăl.

S-au turnat primii opt kilometri de asfalt la Dănești

Autoritățile locale au în plan asfaltarea altor nouă kilometri și construirea unui cămin cultural, dar una dintre cele mai cele mai notabile lucrări care se fac, în această perioadă, la Dănești, este cea legată de rețeaua de apă potabilă.

Investițiile în infrastructura rutieră au început, la Dănești, cu asfaltarea mai multor drumuri de pământ și pietriș situate în satele componente ale comunei. De-a lungul străzilor asfaltate s-au cimentat șanțurile și s-au făcut podețe peste ele, în dreptul fiecărei gospodării.

Noi suntem comuna care n-a avut un metru de asfalt. Lucrarea a început în octombrie 2018 și s-a lucrat până în decembrie, când s-a stricat vremea, au făcut terasamentul și în primăvară au început să toarne asfaltul și au făcut șanțuri și poduri în toate satele. A fost făcută prin Programul Național de Dezvolare Locală (PNDL) 2 și a costat zece milioane de lei, cofinanțarea noastra fiind de trei milioane de lei. Noi mai avem de făcut încă un kilometru de drum prin care unim o biserică de cimitir. E singura biserică din comună care are cimitirul separat. S-a făcut proiectul, s-a făcut licitația. Tot firma care a asfaltat ăștia opt kilometri s-a înscris la licitație și sperăm ca în toamna asta să facă tot așa terasamentul și în primăvară să toarne asfaltul. Lucrarea va costa în jur de un milion de lei, bani din bugetul local. Jumătate din bani îi avem deja. M-ai avem un proiect pentru încă opt kilometri, dar acum cu instabilitatea politică, deocamdată stăm cuminți, nu știm unde să-l punem. Îl avem aproape finalizat, trebuie să mai scoatem două avize și ne ducem să scoatem autorizația de construire de la Consiliul Județean Vaslui. Noi o să ne facem tot și când o să se liniștească treburile la guvern, o să-l depunem. Nu avem altă soluție. Ăștia opt kilometri costă 11 milioane de lei pentru că s-au mărit salariile în construcții. Noi sperăm că totul o să fie bine”, ne-a declarat Neculai Ciofu, primarul comunei Dănești.

Una dintre cele mai cele mai notabile lucrări care se fac, în această perioadă, la Dănești, este cea legată de rețeaua de apă. Autoritățile locale speră ca apa să ajungă la porțile oamenilor până în decembrie.

Rețeaua de apă e făcută peste 80%. Este conductă, îngropată în pământ, hidrant, tot, dar s-a împotmolit la fântână. S-a săpat la 170 de metri și nu s-a găsit apă. Acum am făcut reproiectare și suntem în alt loc. În zona noastră e cam dificil cu apa. Dar este apă de suprafață. Acum se lucrează la 15 metri adâncime. Se introduc în pământ tuburi mari de trei metri în interior și acolo se adună apă. Să sperăm că până în decembrie să termine puțul și bazinul și dăm drumul la apă. Restul e făcut în toate satele. Apa ajunge până la porțile oamenilor. De acolo cei care vor, se vor racorda. Noi, după legislația europeană, trebuie să predăm la Aquavas. Cei de la Aquavas vin și pun apometre, robinet în curte și ce mai vor oamenii”, a mai spus primarul.

La Dănești se va construi un cămin cultural modern. Demersul pentru a construi o altă instituție de cultură se datorează faptului că vechiul imobil nu se pretează a fi reabilitat, acesta fiind construit din pământ acum 100 de ani. Noul cămin cultural va avea o sală de festivități cu scenă și o sală de lectură.

Administrația publică locală caută soluții pentru rezolvarea problemei școlilor care au wc-ul în curte.

Școlile s-au făcut în primul mandat al meu, în 2000-2004. Una a fost construită de la zero și trei au fost modernizate. Pe urmă, în al doilea mandat, am cerut bani de la guvern și am făcut toate școlile și grădinițele din comună. Toate sunt moderne. Singura problemă pe care o avem acuma e că nu au wc-uri în interior. La vremea aceea prin proiect s-au făcut toate wc-urile afară. Acum zice că o să pună wc-uri tip container, dar la 10 metri de școală că n-are cum să le alipească de școală. Păi noi avem wc-uri la 20 de metri, făcute prin proiect. Pentru ce să-ți dau matale un milion de lei pe un container, pe care-l pui tot în curte, când eu pot să-l folosesc wc-ul existent? Da, dacă trebuie apă caldă, pune niște radiatoare. Sunt acum soluții și te duci acolo și faci căldură, apă caldă. Eu am făcut proiect, sunt în faza de proiectare și cum o să zică proiectanții așa o să facem. Avem alocate de la guvern 3,7 milioane de lei, dar eu zic că pentru a construi wc-urile costă peste 10 milioane. Deocamdată le-am îngrijit pe cele pe care le avem și când vine proiectantul ne va da soluția. Ori aduce tip container, ori modernizăm ce avem” a mai spus Neculai Ciofu, primarul comunei.

Autoritățile vor să racordeze comuna la rețeaua de gaze naturale, dar nu în viitorul apropiat deoarece localitatea este departe de conductă. Magistrala va trece de la Iași la Buhăiești, prin Rebricea și de acolo va ajunge la Dănești, apoi la Codăiești. (Cristian DIMA)

Bârlădeni, pregătiți-vă pentru o nouă „eră” a salubrității!

În curând, la Bârlad vor exista mai multe amplasamente destinate depozitării deșeurilor vegetale și stradale rezultate în urma activităților de salubrizare a străzilor.

Conform prevederii articolului 54 din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Serviciului Public de Salubrizare de pe teritoriul municipiului Bârlad, „colectarea reziduurilor stradale rezultate din activitatea de măturat manual se va face în recipiente acoperite, amplasate în condiții salubre, în spații special amenajate. Se interzice depozitarea temporară a reziduurilor stradale, între momentul colectării și cel al transportului, direct pe sol sau în saci depuși pe trotuare, scuaruri, spații verzi ori altele asemenea.”

Prin urmare, S.C. CUP S.A. a solicitat aprobarea locațiilor în care vor fi amplasate recipiente speciale pentru colectarea deșeurilor vegetale și stradale rezultate din activitățile de salubrizare a străzilor. Astăzi, în Ședința de Consiliu Local, va fi supus spre aprobare legislativului local acest proiect care vizează amenajarea la Bârlad a unor spații destinate depozitării acestui tip de deșeuri. CUP a solicitat și stabilit un număr de 40 de locații pentru deșeuri stradale, situate pe tot teritoriul orașului, în parcuri, Grădina Publică, în asociații, de la nord până în sudul orașului. Toate cele 40 de amplasamente vor fi folosite de S.C. CUP pentru a depozita gunoiul vegetal colectat de la case și blocuri.

Dacă în privința deșeurilor de la case situația este rezolvată, în privința ridicării deșeurilor vegetale din asociațiile de proprietari, lucrurile nu stau tocmai cum ar trebui. Deși CUP a cerut conducerilor asociațiilor de proprietari să stabilească puncte de colectare pentru deșeurile vegetale, doar o parte s-a conformat în acest sens. Dacă reprezentanții asociațiilor de proprietari nu vor înțelege că trebuie să comunice CUP care sunt punctele alese pentru depozitarea deșeurilor vegetale, atunci societatea nu va ridica gunoiul din respectivele asociații de proprietari. (Mihaela NICULESCU)

Primăria Vaslui alocă 522.741 lei pentru amenajarea sediului clubului sportiv

Primăria Vaslui va investi 522.741 lei pentru amenajarea sediului Clubului Sportiv Municipal. Locația este situată pe strada Ștefan cel Mare, la parterul blocului nr. 434.

În acest sens, Consiliul Local Vaslui va aproba în ședința de astăzi documentația de avizare a lucrărilor de intervenții și indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții.

În prezent, imobilul unde va fi amenajat sediul clubului sportiv este într-o avansată stare de degradare și necesită intervenții pentru a putea fi folosit. Practic, pentru desfășurarea optimă a activității administrative este necesară crearea unor încăperi noi. Închiderea spațiilor se va face cu pereți sandwich, alcătuiți din plăci de gips carton montate pe structură metalică și izolați la interior cu vată minerală.

După recompartimentări vor rezulta mai multe spații: hol pentru acces, trei birouri, hol casierie, casierie, depozitare, spălătorie și două grupuri sanitare.

Lucrările de amenajare mai vizează și alte activități: realizarea unor goluri în pereții interiori nestructurali pentru amplasarea unor uși interioare; se va înlocui instalația electrică existentă, se vor înlocui și suplimenta toate corpurile de iluminat; se vor asigura instalații de alimentare cu apă și canalizare în grupurile sanitare propuse; pentru asigurarea temperaturilor optime toate încăperile s-au echipat cu radiatoare din oțel tip panou; au fost prevăzute: sistem de alarmare la efracție, sistem date-voce și instalație detecție, semnalizare și alarmare incendiu. (Dănuț CIOBANU)

Primăria Vaslui începe reabilitarea infrastructurii în mai multe zone importante ale orașului

Primăria Vaslui a declanșat procedurile pentru reabilitarea infrastructurii în mai multe zone importante ale orașului, cum ar fi Dimitrie Cantemir – Delea Superior și suburbia Brodoc, în condițiile în care în cele două cartiere au fost finalizate lucrările de introducere a rețelelor de apă, canalizare, gaz și electricitate. Valoarea investițiilor ajunge la câteva milioane de lei, bani prevăzuți atât în bugetul local din acest an cât și în cel de anul viitor.

Vești bune pentru miile de locuitori din două zone importante ale municipiului Vaslui care s-au dezvoltat considerabil în ultimii ani din punct de vedere imobiliar. Autoritățile locale au anunțat demararea procedurilor legale pentru atribuirea lucrărilor către firmele de construcții care să realizeze infrastructura rutieră pe kilometri întregi de străzi. Este vorba de cartierul Delea Superior – Dimitrie Cantemir și toate străzile cu denumirea unor veterani de război și suburbia Brodoc, de la Cantonul Silvic până la intersecția cu suburbia Rediu.

Am analizat și introdus pe secțiunea de dezvoltare o activitate care se va desfășura și pe parcursul anului viitor, respectiv modernizarea unor străzi din cele două zone, în care infrastructura de sub pământ este definitivată în procent de peste 90%. Pe măsură ce finalizăm rețelele de apă și canalizare este firesc ca apoi să trecem la asfaltarea străzilor, la realizarea trotuarelor, introducerea iluminatului public. Suntem în urmă cu modernizarea unor străzi, dar nu putem face înainte de introducerea conductelor sub pământ”, a declarat primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl.

Scoaterea la licitație a lucrărilor de execuție în cele două cartiere se va face pe pachete de străzi. Edilul orașului consideră normală această modalitate întrucât valoarea investițiilor este una mult mai mică . ”Dacă am face pe jumătate de oraș, ar ieși un cost mult mai mare pe care nu l-am putea introduce în buget. Numai pentru cartierul Delea Superior – Dimitrie Cantemir avem o valoare a lucrărilor de 18 milioane de lei. Cu acești bani, se va realiza, pe o lungime de 5,2 km, infrastructura stradală, canalizarea pluvială, iluminatul public și amenajarea trotuarelor. Anul acesta se va face proiectarea, iar de anul viitor vom trece la execuție”, susține edilul Pavăl.

Activitate de modernizare a unor cartiere din municipiul Vaslui va continua și anul viitor. În programul primăriei, sunt cuprinse cartierele Moara Grecilor (străzile Ioan Adam, Vasile Milea, Vasile Cataramă), Gura Bustei și Rediu, acolo unde în prezent se realizează lucrări de introducere a rețelelor de apă și canalizare pe proiectul de 70 de milioane de lei ce se implementează la nivelul orașului reședință. De asemenea, municipalitate va continua realizarea infrastructurii și pe strada Călugăreni, de la ieșirea din oraș spre Cișmeaua Moldovencei, cu rețele de gaz, apă și canalizare. (Ionuț PREDA)

În sfârșit, DAPPC Bârlad intervine în talcioc

După ani de zile în care talciocul din Bârlad, mutat în zona Unității Militare, a rămas uitat de autorități, de ieri, Direcția de Administrare a Piețelor Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC), administratorul talciocului, „a luat taurul de coarne”.

„Marți dimineață, o echipă de la Aquavas, cu care am încheiat contract, a început lucrările de racordare a grupului sanitar din talcioc la rețeaua de apă și canalizare publică a orașului. Valoarea devizului întocmit de SC Aquavas este de 20.000 lei, având ca termen de finalizare o lună. Atât cumpărătorii, cât și vânzătorii vor putea folosi această toaletă publică, ce va funcționa în condiții bune, fără ca dejecțiile să mai refuleze în perimetrul talciocului. De asemenea, de mâine, voi lua legătura cu conducerea SC CUP SA pentru a ne furniza servicii de descongestionare a talciocului, de eliberare a terenului, de toate acareturile vechi lăsate de izbeliște în ultimii ani. Am apelat la CUP pentru că societatea deține mijloace de ridicare a chioșcurilor și tarabelor. Evident, vom plăti contravaloarea serviciilor prestate. Vrem să igienizăm talciocul, eliminând toate lucrurile nefolositoare, astfel încât să ramână doar căsuțele din lemn, unde comercianții să poată să vândă în condiții civilizate.”, ne-a declarat Mircea Iosipescu, directorul DAPPC Bârlad.

Acesta a mai spus că până la iarnă, talciocul va avea un alt aspect. Locul dughenelor va fi luat de chioșcuri din lemn, agreate și de comercianți, în urma discuțiilor cu aceștia. (Mihaela NICULESCU)

Se lucrează intens la Delești: se asfaltează, se extinde rețeaua electrică

Deși este mai săracă, comuna se adaptează la cerințele prezentului. Toate drumurile de piatră se asfaltează, se modernizează o școală și s-au racordat casele fără curent la rețeaua electrică.

Investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru o comună precum Delești, cu șase sate componente (Albești, Delești, Fundătura, Mănăstirea, Răduiești) aflate la mare distanță între ele. Prin urmare autoritățile locale au conceput proiecte pentru asfaltarea drumurilor, reușind să atragă fonduri europene și guvernamentale. Unele drumuri au fost finalizate, iar la altele încă se lucrează. În prezent se asfaltează de zor în zona satului Hârșova.

Gheorghe Ilieș, primarul comunei Delești

Comuna este situată pe două văi, Valea Hârșovei și Valea Stemnicului, trei sate pe o vale și trei pe alta, adică este formată din două jumătăți. În momentul în care am venit la primărie, în 2008, gândul meu a fost să fac legătura între cele două jumătăți printr-un drum pietruit. În 2008 toate drumurile erau din pământ. Am reușit să mă leg de cele două jumătăți cu un drum de piatră, după aceea am început să fac proiecte pentru modernizarea drumurilor comunale. Avem peste 18 kilometri de drumuri comunale. Este o comună destul de greu de gospodărit, având cele două jumătăți de comună. Am început să fac proiecte. Am făcut primul proiect european, în 2010, pentru 4,5 kilometri în cele mai afectate sate din comună, Fundătura și Albești. Apoi am început să fac un alt proiect european să legăm Hârșova cu Fundătura, până la limita cu comuna Laza. Din păcate este foarte greu să facem punctajul necesar pentru a accesa fondurile europene, din cauză că suntem o comună săracă. Punctajul îl fac comunitățile bogate. În criteriile de evaluare se dau punctaje foarte mari pentru comunele care au legătură cu un drum național, cu o gară, cu un aeroport, care au foarte mulți agenți economici. Noi n-avem acces nici la drum național, nici la gară. Așa am pierdut finanțarea la un proiect european. Dar cu acel proiect, fiind deja făcut, am mers imediat pe Programul Național de Dezvolare Locală (PNDL) 2 și a trecut din prima. Apoi am scos lucrarea la licitație. Procedura de licitație este foarte greoaie. Peste tot se pun piedici. Piedici, piedici, piedici. E bine că se pun piedici că să fie totul de calitate, dar se pun și piedici care nu-și au rostul. Până la urmă a câștigat firma Transmir și asfaltează acum pe o lungime de aproape cinci kilometri. Sunt foarte mulțumit de cum lucrează. S-au turnat cele două straturi de asfalt peste piatră, urmează să facă rigolele. Acum satele Hârșova, Fundătura și Mănăstirea formează un fel de coloană vertebrală a comunei, bine pusă la punct”, ne-a declarat Gheorghe Ilieș, primarul comunei Delești.

În comună sunt lucrări care au fost scoase de mai multe ori la licitație, dar nimeni nu le-a vrut din cauză că proiectele au fost făcute în urmă cu câțiva ani, cu costurile și cu salariile din perioada respectivă. Între timp s-au scumpit materialele, salariul minim în construcții a ajuns la 3.000 de lei, ceea ce înseamnă că valoarea actuală a lucrărilor este mult mai mare decât se preconizare inițial.

Avem o lucrare prin GAL pentru asfaltarea, cu circa 700.000 de lei, a 560 de metri de la Fundătura până la Biserica Veche, dar nu s-a înscris nimeni la licitație din cauza sumei foarte mici. E a treia oară când se organizează licitația. În valoarea totală a lucrării nu erau incluse salariile minime de 3.000 de lei, în domeniul construcțiilor. Acum trecând salariile în cheltuieli, a crescut și valoarea manoperei. La fiecare proiect pe care îl avem în derulare s-a făcut actualizarea devizului general și s-a adăugat o sumă pentru plata muncitorilor. Acum drumul de 560 de metri il facem cu 810.000 de lei. Problema e că suma asta adăugată, nu poate fi suportată, sub nicio formă, de primării. Banii ar trebui să vină de la bugetul de stat, prin consiliile județene să sprijine comunele indiferent de culoarea politică a primarului ”, a mai spus edilul.

Autoritățile locale vor ca educația să se facă la standarde înalte conforme cu normele moderne în ceea ce privește mediul de lucru și facilitățile oferite atât elevilor cât și profesorilor. Motiv pentru care se fac reparații capitale la școala din Hârșova. Vor fi șapte săli de clasă, un laborator de informatică, cancelarie și grupuri sanitare. În același imobil va fi și o grădiniță cu grup sanitar separat.

Alimentarea cu apă, în impas

Singurul proiect pentru aducțiunea de apă, pe care-l avem aici, e din 2007. Proiectul ăsta s-a făcut din birou. Marea greșeală e că fac proiectele din birou și nu vin pe teren. Fac niște puțuri la distanță foarte mare, apa trebuie împinsă din puț într-un bazin pe câțiva kilometri, pompele se ard, apa fiind la 30 de metri adâncime. O lucrare proastă. Proiectantul a decedat. Executantul a decedat și el, firma a dat faliment. Acum a rămas ca noi să facem din bugetul local o expertiză la toată lucrarea, un rest de execuție, o altă firmă să preia execuția și să meargă mai departe. Problema e că nu găsim experți în problema apei, decât în județul Iași. Sunt doi sau trei. Aceștia sunt profesori universitari și sunt cam ocupați. Am luat legătura cu cineva la Iași, a spus că va veni într-o lună – două. Instalația e făcută, oamenii s-au racordat, dar nu poate fi dată în folosință pentru că nu-i luată în primire”, ne-a declarat primarul.

În comună s-a modernizat și s-a extins rețeaua electrică. Mai precis, au fost schimbați stâlpii vechi cu alții noi, au fost schimbate cablurile electrice și a fost schimbat transformatorul.

Când am venit în 2008 era o zonă a satului Hârșova, lângă pădure, fără energie electrică. Copiii, la școală, aveau calculatoare, apoi se duceau acasă și învățau la lampă. Și am zis că până nu trag curent acolo nu mă las. Îmbunătățirea de rețea m-a ajutat să fac extindere până la casele fără curent electric. Am primit acceptul înainte de a face transformatorul. Acum că s-a făcut extinderea au lumină și tot ce trebuie. Și în Delești s-a extins rețeaua de energie electrică pentru că erau case care nu aveau curent. Sunt mici investiții, dar sunt spre folosul cetățenilor. Atât s-a putut face. In sufletul meu sunt mulțumit pentru cât s-a făcut ”, a mai spus primarul Gheorghe Ilieș

Autoritățile din Delești au reușit să intabuleze toate terenurile de pe domeniul public pentru a intocmi mai repede proiectele de investiții. (Cristian DIMA)

Primăria Vaslui construiește un centru social pentru sute de bătrâni, persoane sărace și oameni ai străzii

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui demarează procedurile de implementare pentru una dintre cele mai importante investiții în domeniul social. Este vorba despre complexul de servicii comunitare, care se va ridica în incinta fostei unități militare. Complexul va cuprinde un cămin de bătrâni cu 150 de locuri, o cantină socială pentru 150 de persoane, un adăpost de noapte pentru 40 de oameni ai străzii. De asemenea, va fi construit un centru rezidențial pentru persoane fără adăpost și mai multe centre rezidențiale de îngrijiri paleative pentru 100 de persoane.

Joi, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local (CL) Vaslui, se va aproba tema de proiectare pentru obiectivul de investiții „Construire Complex de servicii comunitare, str. C-tin Mareșal Prezan (fosta UM)”. Anul trecut, terenul în suprafață de 17,70 hectare al fostei unități militare a fost preluat în domeniul public al municipiului Vaslui. Odată cu preluarea amplasamentului, autoritățile locale s-au angajat că vor realiza în 20 de ani de la preluare două investiții: „Complex de servicii comunitare” și „Parc-Grădină Botanică”. Complexul comunitar va fi realizat pe o suprafață de 7,70 hectare, în timp ce grădina botanică se va întinde pe 10 hectare.

Conform legislației în vigoare, tema de proiectare se elaborează de beneficiarul proiectului și exprimă intențiile investiționale și nevoile funcționale ale acestuia. În acest sens, Biroul Investiții din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vaslui a întocmit nota conceptuală, iar comisia pentru stabilirea temei în vederea realizării studiului de fezabilitate a realizat tema de proiectare pentru obiectivul „Construire Complex de servicii comunitare, str.C-tin Mareșal Prezan (fosta UM)”.

În prezent, pe amplasamentul unde se va construi complexul social sunt clădiri degradate, care urmează să fie demolate. Pentru realizarea investițiilor se va aproba un plan urbanistic zonal, în vederea schimbării destinației din zonă specială în zonă de instituții sociale și de interes local.

Sute de persoane vor beneficia de investiții

Complexul de servicii comunitare va fi format dintr-un cămin pentru persoane vârstnice cu 150 de locuri, care va cuprinde un serviciu de primire – internare/externare, cazare tip hotelier, serviciul de asistență socială, sector pentru activități social-culturale, servicii gospodărești etc. Complexul comunitar va mai avea în componență o cantină socială cu sală de mese (150 de locuri), adăpost de noapte pentru oamenii străzii (40 de locuri), un centru rezidențial pentru persoane fără adăpost (24 de persoane), centre rezidențiale de îngrijiri paleative (100 persoane).

Am cules informații de la alte centre din județ, cum ar fi cele de la Tutova și Codăești, pentru a afla de ce este nevoie la un cămin de bătrâni. Noi, pe amplasamentul fostei unități militare așezăm complexul social pentru care avem obiectivele stabilite: cămin de bătrâni, cantină socială, adăpost pentru oamenii străzii și altele. Actualele locații destinate asistenței sociale nu corespund ultimelor cerințe”, a precizat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Guvernul a dat verde

Anul trecut, fosta unitate militară a intrat în administrarea autorităților locale. Preluarea a fost posibilă după ce, în luna aprilie 2018, Guvernul României a aprobat o hotărâre privind actualizarea valorii de inventar a imobilului 363 aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale și pentru transmiterea acestuia în domeniul public al municipiului Vaslui. Astfel, Executivul a aprobat transmiterea imobilului 363 din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul public al municipiului Vaslui, precum și declararea acestuia din bun de interes public național în bun de interes public local.

Comuna Poienești, tot mai aproape de alimentarea cu gaze naturale

Autoritățile din Poienești și reprezentanții Gaz-EST SA Vaslui au semnat, joi, primul document al marelui proiect.

Visul locuitorilor din mediul rural, acela de a scăpa de grija lemnelor pentru încălzirea locuinței, va deveni realitate la Poienești. Autoritățile locale au început demersurile pentru alimentarea cu gaze naturale a comunei. Mai mult, Poieneștiul va fi centrul de legătură pentru comunele Pușcași, Laza, Ivănești.

Caragață Manole Nelu, primarul Comunei Poienești

Am semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind alimentarea comunei cu gaze naturale. Am gândit această investiție pentru că lemnul este foarte scump și anevoios de adus din pădure. Este o investiție foarte mare, dar și beneficiile sunt foarte mari. Investiția ajunge la cinci milioane de lei și vor beneficia circa 1.000 de locuitori. După toate discuțiile pe care le-am avut cu doamna proiectant și cu domnul Tighici, în doi-trei ani vom avea gaz la aragaz. Oamenii s-au bucurat foarte mult când le-am spus că vor avea gaz, pentru că e mai curat cu centrală și nu vor mai sta cu lemne în casă”, ne-a declarat Nelu Manole Caragață, primarul comunei Poienești.

Gazul va ajunge, în primă fază, la locuințele racordate la rețeaua de apă a comunei.

Acolo unde ducem gaz este și apă. Dar vom extinde rețeaua de apă. Vom face aici, la Poienești Șes  o stație de forare și o stație de pompare și extindem rețeaua de apă la Poienești Deal. În două săptămâni încep lucrările” , a mai spus primarul.

În timp ce mergeam către locul unde va fi stația de forare, nu am putut să nu observăm că autoritățile locale au revitalizat comuna asfaltând unele drumuri comunale. Mai mult, se pare că modernizarea infrastructurii rutiere nu s-a oprit, dat fiind faptul că la nivelul comunei se află mai multe proiecte în derulare.

Cu fonduri europene de circa 2,5 milioane de euro am asfaltat 7,2 kilometri la Poienești, Poienești Deal și Fundul Văii. Într-o săptămână-două facem recepția. În cadrul acestui proiect s-a făcut și o grădiniță pe care am dat-o în folosință deja. Deocamdată cam 30% din comună e asfaltată, dar urmează să asfaltăm cât de curând încă 1,1 kilometri. Alți 11,5 kilometri sunt prinși în Fondul de Dezvoltare și Investiții. Proiectul este aprobat, se vor cheltui 22 milioane de lei. Urmează să asfaltăm un drum la Oprișița de 820 de metri. Ne costă aproximativ un milion de lei, jumătate din sumă provine de la bugetul local, iar jumătate de la bugetul de stat. Mai avem un proiect pentru opt kilometri. Cu ăștia opt asfaltăm toată comuna. În plus, urmează să înceapă drumul strategic care străbate comuna prin Poienești , Poienești Deal, Florești pe o distanță 11 kilometri. Evident este un avantaj pentru comună. Am modernizat și iluminatul de pe marginea drumurilor, urmează să achiziționăm 4-500 de lămpi ca să schimbăm becurile vechi cu becuri cu led pentru a mai reduce din consum”, a mai spus primarul Caragață.

În afară de drumuri, autoritățile locale sunt preocupate de îmbunătățirea accesului la serviciile medicale. În prezent se lucrează la un dispensar medical care va fi gata în primăvară, iar la Florești (localitate preluată în 2016) se construiește o clădire administrativă în care vor funcționa o farmacie și cabinetul medicului de familie.

Pentru a face școala cât mai atractivă s-au construit două miniterenuri de fotbal, iar pentru a diminua riscurile abandonului școlar primăria decontează naveta și acordă burse.

Primăria decontează 40% din abonamentul elevilor care merg la liceele din afara localității. Sunt elevi care învață foarte bine, dar au o situație financiară precară. Elevii cu media peste 8,5 primesc lunar bursă, 60 de lei. Am luat hotărârea asta ca să venim în sprijinul lor și să nu abandoneze școala. Singura condiție este să nu aibă nicio absență. Să nu abandoneze. Să se ducă la școală. Să stea acolo în bancă, trebuie să învețe ceva. Le-am făcut și două miniterenuri de fotbal cu nocturnă în incinta școlilor de la Oprișița și Poienești. Orele de sport se desfășoară în condiții normale. După orele de curs terenurile rămân deschise pentru că se duc ăștia mici să mai joace fotbal, după amiaza, noaptea, când vor, nu-i nicio problemă”, a spus edilul.

La Poienești se va construi un centru social unde copiii vulnerabili vor primi o masă caldă și vor beneficia de cursuri de formare profesională. (Cristian DIMA)

Centrul Vasluiului, lăsat fără apă din cauza lucrărilor de mântuială făcute de firmele care abia au schimbat conductele

Câteva mii de oameni din zona centrală a municipiului Vaslui au rămas fără apă la robinete încă de la primele ore ale dimineții după ce o conductă de pe ramura principală care alimentează mai multe blocuri s-a spart. Paradoxal, țeava avariată este una montată chiar în acest an, însă calitatea lucrărilor efectuate de firma constructoare a fost foarte proastă.

O bună parte firmele de construcții din județul nostru dovedesc că realizează în continuare lucrări de mântuială, ceea ce, pe lângă bugetul comunității, afectează în mod direct beneficiarii acestora. O nouă dovadă în acest sens este recenta defecțiune de pe o conductă care alimentează a bună parte din cvartalul de blocuri din zona Centru Est Superior, mai precis din spatele blocului 199 și a Parcului Tineretului. Avaria la respectiva țeavă a lăsat fără apă potabilă câteva mii de oameni, ca să nu mai vorbim de efectele indirecte, cum ar fi inundarea unor garaje și a subsolului unui bloc din zonă. Paradoxal, conducta fusese băgată în pământ și apoi acoperită cu asfalt în cursul acestui an, în cadrul unor lucrări de anvergură care au vizat, tocmai, reabilitarea infrastructurii din întreaga zonă.

Problema a fost la îmbinarea conductelor. Cei care au realizat lucrările nu au respectat tehnologia și, în consecință, acestea au cedat”, ne-a spus reprezentanții Aquavas SA Vaslui.

Neglijența în executare de către firma care a realizat lucrările de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare a ținut fără apă timp de o jumătate de zi populația din mai multe blocuri din zona centrală a municipiului Vaslui. Teoretic, costurile reabilitării conductei ar trebuie suportate chiar de reprezentanții societății care a făcut lucrări de mântuială. (Ionuț PREDA)

Proprietarul clădirii părăsite de lângă Școala de Muzică, pus la treabă de Primărie

Intervenție promptă! Primăria Bârlad a luat măsuri față de proprietarul care și-a lăsat de izbeliște „domeniul” situat lângă clădirea Școlii de Arte „N. N. Tonitza”, din strada Mihail Kogălniceanu. Asta, după ce în urmă cu câteva zile cotidianul Est News a atras atenția asupra mizeriei, dar și asupra pericolului pe care îl reprezenta pentru elevi prezența persoanelor dubioase aciuate în dependințele dezafectate ale proprietății.

De câteva zile, cadrele didactice de la Școala de Arte au observat în curte echipe de muncitori și interes pentru reabilitarea clădirii părăsite, fiind ceva mai liniștite în privința siguranței elevilor.

„Am constatat cu surprindere că toate gunoaiele au fost scoase afară din camerele insalubre ale clădirii în care s-au adăpostit aurolaci și alte persoane dubioase. Am tot văzut trecând betoniere prin curte și că s-a turnat șapă în camerele dezafectate. Chiar și așa, mai intră câte un om al străzii sau alte persoane dubioase. Sperăm ca proprietarul sau chiriașul acestor dependințe să monteze cât mai curând geamuri și uși, pentru că altfel toată iarna vom avea <<focuri de tabără>>”, ne-a declarat un cadru didactic al Școlii de Arte, care și-a exprimat speranța că tot gunoiul scos din dependințe și depozitat în curte va fi transportat la groapa de gunoi, până nu dă zăpada.

Luând în serios sesizarea noastră, Primăria a contactat Poliția Locală pentru a asigura verificarea zilnică a proprietății din vecinătatea Școlii de Arte. Luni, la prânz, doi polițiști locali, inspectau clădirea din strada Mihail Kogălniceanu, informați fiind că după bălăriile crescute în voie, la loc ferit, se adună tot felul de indivizi care se manifestă ciudat, consumă alcool sau alte substanțe. Polițiștii locali nu au găsit nimic în neregulă, au văzut că proprietarul sau chiriașul s-a pus pe treabă, dar au constatat că șapa era făcută cam de mântuială. (Mihaela NICULESCU)

Peste 200 de oamenii de afaceri din județ, premiați în cadrul Topului Firmelor

Peste 200 de oameni de afaceri din județ vor fi premiați, la sfârșitul acestei luni, pentru rezultatele economice obținute în 2018, în cadrul evenimentului economic al anului, Topul Firmelor, organizat, la fel ca în ultimul sfert de secol, de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui. Pe lângă recompensarea meritelor agenților economici clasați pe primele trei locuri în domeniul de activitate a fiecăruia, vor fi acordate plachete de excelență și aniversare firmelor cu investiții deosebite în ultima perioadă, personalităților județului Vaslui, respectiv specialiști care s-au distins printr-o activitate deosebită, cum ar fi cea de cercetare și dezvoltare.

CCIA Vaslui va organiza, în ultima zi din octombrie, cea de-a XXVI-a ediție a Topului Județean al Firmelor, manifestare la care vor participa peste 280 de invitați atât din județ și din țară cât și din străinătate. Pe lângă oamenii de afaceri, la evenimentul economic vor fi prezente oficialități și parlamentari, dar și personalități în diverse domenii de activitate, precum și reprezentanți ai camerelor de comerț din regiunea noastră, din Republica Moldova și de la CCI România. Invitați de onoare sunt ambasadorul Chinei în România și consilierul economic al României la Chișinău, Adrian Berezintu.

Cea de-a XXVI-a ediție a Topului Județean al Firmelor își propune să evidențieze o dată în plus realizările oamenilor de afaceri într-o perioadă destul de grea din punct de vedere economic. Dar, aș îndrăzni să spun că în aceasta constă dibăcia, profesionalismul, în a-și promova propriile afaceri. De aceea, pe 31 octombrie, la restaurantul Tosca, în prezența a peste 280 de invitați, ne propunem să arătăm vasluienilor, dar și oaspeților noștri, rezultatele remarcabile obținute de oamenii de afaceri în anul 2018. În acest sens, vom acorda plachete de excelență celor care s-au clasat ani la rând pe primul loc în județ, dar și celor care sunt pe primele poziții în Topul Național al Firmelor, precum și femeilor antreprenor de succes, elevilor și studenților merituoși din județul Vaslui și Republica Moldova. Totodată, ne dorim ca la acest eveniment să reunim, alături de oamenii de afaceri, reprezentanții administrației locale și naționale, cei ai Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova, ai CCIA din regiune, ai Camerei de Comerț și Industrie a României, ambasadori și profesori ai universităților ieșene”, ne-a declarat președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.

Așa cum s-a întâmplat și la edițiile anterioare, organizatorii vor premia cele mai bune firme din județ care, în anul financiar 2018, s-au clasat pe una din primele trei poziții ale Topului Firmelor. De asemenea, agenții economici care s-au remarcat în mod deosebit vor primi din partea CCIA Vaslui plachete de excelență și aniversare. Organizatorii vor răsplăti și performanța în învățământ, acordând distincții unui număr de cinci elevi din județul Vaslui și cinci studenți din Republica Moldova. Nu în ultimul rând, o plachetă va fi oferită în același cadru festiv și vicepreședintelui CCIA din Republica Moldova, Mihai Bâlbă. (Ionuț PREDA)

La Vulturești vor fi condiții ca la oraș

Autoritățile din Vulturești și-au propus să pună pe picioare proiecte care să reducă diferențele de confort dintre sat și oraș.

Una dintre priorități este infrastructura școlară aflată mult sub normele europene. Pentru a asigura elevilor și cadrelor didactice un mediu civilizat pentru desfășurarea activităților, administrația locală a apelat la fonduri guvernamentale, iar acum școala modernă din centrul comunei este aproape gata.

Anton Costică Adrian, primarul Comunei Vulturesti

Avem o școală cu etaj făcută din cărămidă, dar a fost neglijată ani la rândul și începuse acoperișul să cadă. Ne-am gândit în primă fază să facem un proiect ținând cont că învățământul s-a cam dus în centrele de comună. Copii nu prea mai sunt. Noi, din fericire, mai avem vreo 260 de copii. Am inițiat un proiect prin care am reabilitat școala. Cred că în toamna asta o să facem recepția. Este un lucru benefic pentru că elevii învățau într-o scoală veche, wc-ul era în curte, iar încălzirea se făcea folosind energie electrică. Vă dați seama că era un consum extraordinar de mare. Momentan ne folosim de corpurile alea vechi, dar eu zic că în cel mai scurt timp și în funcție de cât de repede primim autorizația de funcționare elevii vor învăța în școala nouă. Condițiile sunt extraordinare, grupuri sanitare în interior, grup sanitar pentru persoanele cu dizabilități, centrală, șase săli de clasă și un laborator de informatică dotat calculatoare, cu video proiector”, ne-a declarat Anton Costică Adrian, primarul comunei.

Autoritățile locale au valorificat, în timp util, oportunitățile de finanțare puse la dispoziție de Uniunea Europeană precum și de Programele Naționale de Dezvoltare Locală (PNDL) reușind să extindă rețeaua de apa și canalizare în toată comuna. În prezent se lucrează doar în satul Vulturești, deoarece în celelalte este deja trasă apa. De asemenea modernizarea infrastructurii rutiere se numără printre principalele direcții de dezvoltare a comunei.

În 2009 am prins fonduri europene de 2,5 milioane de euro și am făcut aducțiune de apă și canalizare în satul Voinești. Buhăieștiul are apă. Doar Vultureștiul rămăsese fără apă. Eu am încercat să fac un proiect prin fonduri europene dar pentru că n-am aglomerare mai mare de 2.000 de locuitori, ci doar o mie de locuitori, nu am reușit să prind proiectul. La proiectele europene ar trebui să se intervină pentru că nu reușim să facem punctajul. Sunt o grămadă de condiții. Trebuie să te intersectezi cu un drum județean, trebuie să te intersectezi cu un drum național, să te intersectezi cu o gară, să te intersectezi cu niște instituții. Toată lumea se plânge că nu luăm decât 40% din fondurile europene, dar cum să luăm dacă nu facem punctajul. Eu am făcut 54 de puncte pentru asfaltare, dar nu-mi era de ajuns. Aveam drum național, aveam biserici cu care puteam să mă intersectez, până la o livadă făcută cu fonduri europene. Eu am încercat să unesc drumul județean cu livada respectivă, pentru că îmi aducea șase puncte. Pentru că mă duceam la o investiție mai mare de 500.000 de euro mai primeam patru puncte și pentru că mă intersectam cu drum județean mai luam nouă puncte. Aș fi reușit. Dar este o porțiune de drum pe teritoriul comunei noastre și o altă porțiune pe teritoriul comunei Zăpodeni. Și cum să-l faci ? M-am dus și am vorbit cu patronul de la livadă. L-am rugat să găsim o soluție. I-am propus să facem un schimb de teren, să-mi dea 11 metri lățime până la poarta acolo ca eu să fac proiectul. În primă fază a vrut și după aia când a văzut pe la televizor ce se întâmplă prin România, a renunțat. I-a fost frică. Și uite așa am pierdut un proiect de un milion de euro”, s-a plâns primarul.

Chiar dacă au pierdut acel proiect, autoritățile locale nu au renunțat și au folosit de alte instrumente financiare pentru a asfalta drumurile, în prezent comuna fiind asfaltată în proporție de 70%.

În primăvară s-au recepționat patru kilometri de asfalt în cele trei sate componente. Avem un kilometru jumătate de asfalt la Buhăiești, avem la Voinești vreo 700 de metri și diferența până la patru kilometri s-au făcut la Vulturești. Încercăm să fim ca un părinte din ală bun care dă la fiecare câte ceva. Valoarea lucrării a ajuns la 3,3 milioane de lei, fonduri primite prin PNDL. Eu chiar sunt super mulțumit pentru că, vă dați seama, ieșim și noi din noroaiele astea care ne mănâncă viața și cizmele și începem să devenim o populație mai civilizată. Noi chiar aveam nevoie de aceste lucruri. Eu nu spun că n-avem nevoie și de autostradă, dar degeaba o avem dacă noi înotăm în nămol prin comunitățile noastre. Să vină și autostrada, dar să găsim soluții și pentru comunitățile locale. Programele astea PNDL 1 și PNDL 2 au un impact pozitiv asupra comunităților noastre. Sunt lucruri reale care se pot vedea în teren fără niciun fel de semne de întrebare. Se măsoară se cântărește și se vede exact care este situația. Lumea chiar este bucuroasă, nu mai aveam drumuri nepietruite, dar asfaltul este asfalt. Este o condiție ca la oraș. Cred că în cel mai scurt timp, depinde și ce proiecte se vor promova de la București, se vor închide toate satele cu asfalt, în toată țara asta. Cred că este un lucru benefic și cred că vor mai veni alții înapoi la țară să mai locuiască pentru că și așa satele sunt îmbătrânite. Cei tineri preferă orașele. Ne desființăm ca nație, ca țărani, în ghilimele spus. Sunt și alte proiecte pe care le așteptăm și sperăm să fim susținuți de la București ca să putem să aducem satul românesc acolo unde-i este locul în Europa. Nu știu a cui a fost inițiativa, dar Programele Naționale de Dezvoltare Locală (PNDL) sunt extraordinare. Multe s-au făcut. Am la Buhăiești un proiect prin PNDL 1. Bine că a durat mult. L-am început prin 2008 și l-am terminat în 2016, opt ani. Mult, foarte mult, dar vreau să spun că s-a făcut, s-a finalizat. Oamenii se bucură de apa respectivă. Acuma prin PNDL 2 am prins școală, asfaltare și apă, canalizare și stație de epurare la Vulturești. În total așa, un calcul estimativ, 12-13 milioane de lei care vin în comunitatea noastră. Bine, nu finalizăm anul ăsta tot, dar pe mine mă bucură că a început. Indiferent cine vine la guvernare, noi avem un contract cu Ministerul Dezvoltării. Noi încercăm să respectăm toți termenii din contract, în așa fel încât să nu avem probleme. Eu nu știu momentan ce o să se întâmple. Sunt apele un pic tulburi , dar eu nu cred că o să vină cineva la guvernare și să taie fondurile ”, a mai spus edilul

Conducta de gaz a ajuns la 300 de metri de comună. În prima etapă vor fi racordate doar satele Vulturești și Voinești pentru că sunt la stradă. În satul în care va ajunge gazul mai târziu, mai precis la Buhăiești, s-a construit un centru de zi, unde elevii, după ce ies de la școală, servesc o masă și își fac temele. Pentru punctul de atracție al comunei, Căminul Cultural s-au cumpărat instrumente muzicale, sistem audio și costume naționale. (Cristian DIMA)

Noi sensuri unice pe cinci străzi din Vaslui pentru fluidizarea traficului rutier

Autoritățile vasluiene au decis să introducă, începând de astăzi, noi sensuri unice pe cinci străzi din municipiul reședință cu scopul fluidizării traficului foarte aglomerat din anumite zone din oraș, cum ar fi cele de pe străzile Avântului și Zimbrului ori în cartierele cu blocuri vechi. În viitorul apropiat, va fi semaforizată și intersecția dintre străzile Mihail Kogălniceanu și Donici.

Cinci străzi cu probleme legate de trafic sunt, de astăzi, cu sens unic, în urma unei hotărâri a Consiliului Local, la propunerea executivului pe baza unor studii făcute de specialiști. Astfel, traseele pe care se va circula doar pe un singur sens sunt:

1) Str. Avântului, dinspre str. Vasile Alecsandri înspre str. M-șal Constantin Prezan. Pe aleea dintre str. Avântului și Monumentul Eroilor se va circula în ambele sensuri. 2) Aleea ce leagă str. Donici cu str. Călugăreni, sensul unic va fi pentru coborâre, până în zona parcării dintre blocurile 11 și 13. 3) Între blocurile A1 și A2, sensul unic fiind dinspre blocul Goscom, paralel cu str. Mihail Kogălniceanu, până la colțul blocului A2. Pe tronsonul dinspre parcul Donici și capătul sudic al blocului A1 se va circula în ambele sensuri. 4) Dinspre str. Spătar Angheluță către str. Costache Negri, până la Centrul de zi Bucuria. 5) Pe str. Zimbrului, pe sensul de coborâre, dinspre intersecția cu str. Dragoș Vodă, între blocurile 328 și 326. Urcarea se va face prin spatele blocului 329 către str. Dragoș Vodă.

Toate aceste modificări s-au făcut cu scopul de a fluidiza circulația rutieră în zonele respective. Ca și autorități locale, căutăm în permanență soluții care să vină în sprijinul celor care circulă cu autoturismele pe străzile din municipiu. Una dintre acestea va fi și introducerea semaforizării în intersecția dintre străzile Mihail Kogălniceanu și Donici”, ne-a declarat viceprimarul municipiului Vaslui, Daniel Neașcu.

În perioada următoare, echipaje ale Poliției Locale vor îndruma conducătorii auto pentru conformare la noile indicatoare rutiere introduse pe cele cinci străzi cu sens unic. (Ionuț PREDA)

Bârladul, un imens show-room pentru samsarii de mașini, cu îngăduința autorităților locale

O plimbare de la un capăt la altul al orașului scoate la iveală o realitate cunoscută de toți bârlădenii, care, vor nu vor, dau nas în nas cu autovehicule scoase la mezat pe străzile principale, dar și pe cele secundare sau pe aleile dintre blocuri. Negustorii de mașini second – hand își expun marfa fără restricții, în timp ce Primăria și Poliția locală se fac că nu văd autoturismele care blochează trotuare, căi de acces și chiar treceri de pietoni.

O vitrină uriașă, cu exponate dintre cele mai diverse, de la rable la bolizi sclipitori, care iau ochii trecătorilor. Așa arată Bârladul la aproape 6 luni de la aprobarea unei Hotărâri de Consiliu Local, prin care se interzice expunerea mașinilor spre vânzare pe spațiul public și se impune amendarea negustorilor de ocazie. Dovada că legea-i mumă pentru comercianții de mașini la mâna a doua este că spațiile ocupate de astfel de autovehicule nu au dispărut, ba chiar s-au înmulțit în ultima jumătate de an, cu toate că Bârladul are, oficial, un Târg auto second-hand, amenajat la Centrul de Afaceri.

În realitate, cel mai mare târg de autoturisme e deschis non-stop pe străzile orașului. La orice oră din zi și din noapte, cei interesați de chilipiruri auto pot da peste oferte care mai de care mai atractive. Unele mașini, în majoritate Dacii vechi sau rable înmatriculate în țări străine, se pot cumpăra cu 1.500 – 2.000 lei negociabil, în timp ce mărcile străine ridică prețul achiziției la peste 9.500 lei.

Dacă amatorii de automobile second – hand sunt încântați să vadă exponatele și să compare starea tehnică ori prețul afișat cu ce au deja acasă, cei mai mulți bârlădeni sunt iritați că mașinile la mâna a doua se înmulțesc ca ciupercile după ploaie și blochează căile de acces. O zonă unde nervii dau în clocot în fiecare zi este cea a Străzii Popa Șapcă. Samsarii de mașini și-au amenajat un showroom de toată frumusețea în fața Școlii Gimnaziale “Principesa Elena Bibescu”, acolo unde zeci de autoturisme second-hand sunt parcate alandala, unele chiar pe colțul intersecției, fiindcă e vad bun pentru comerț, inclusiv cel auto.

Din cauza autovehiculelor de vânzare, a aglomerației care se formează și a traficului mare de mașini de mare tonaj, intersecția de lângă Școală se blochează deseori în cursul orelor dimineții și devine extrem de periculoasă, mai ales pentru pietoni. Trecătorii spre și dinspre Piață își croiesc drum printre autoturisme și unii nu mai pot fi observați la timp de șoferi, care frânează brusc pentru a-i evita și claxonează minute în șir. Totul se întâmplă sub privirile furioase ale vânzătorilor din zonă, care spun că n-au văzut nici picior de polițist local care să scrie amenzi și să încerce să-i contacteze pe negustorii de mașini, la numerele de telefon lăsate în geamul autoturismelor.

“Vom trece imediat la acțiune, vom contacta proprietarii mașinilor parcate pe domeniul public în scopul vânzării, folosind numărul de telefon și datele înscrise pe afișul publicitar. Conform Hotărârii de Consiliu, respectivii proprietari vor fi amendați.”, promitea șeful Poliției Locale Bârlad, Vasile Chelaru, în urmă cu 6 luni.

Câți samsari de mașini au fost amendați de atunci? Străzile din oraș vorbesc de la sine. Asta, în timp ce Poliția Locală trimite informări legate de amendarea unor persoane pentru oferirea de servicii sexuale, lucruri care “atentează grav la siguranța bârlădenilor”. Mult mai grav, consideră autoritățile locale, se pare, decât accidentele rutiere provocate și din neglijența municipalității. (Simona MIHĂILĂ)

Pentru bani europeni, județul Vaslui a demarat procedura pentru readerarea la „Euroregiunea Siret – Prut – Nistru”

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui a demarat demersurile pentru a se reînscrie în Asociația Euroregiunea Siret – Prut – Nistru”.

Pentru aderarea la asociației este nevoie de o serie de avize de la ministere. Măsura de aderare a fost demarată după ce, la data de 25 iunie 2014, județul Vaslui s-a retras unilateral din structura regională. La vremea respectivă, autoritățile județene au justificat decizia prin lipsa de activitate a organizației, în ceea ce privește atragerea de proiecte europene.

În anul 2014, momentul retragerii din asociație, Corneliu Bichineț, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, argumenta măsura astfel: “S-au făcut angajări în structurile euroregiunii, personalul fiind recrutat din rândurile ieșenilor, fără a ne consulta și pe noi. De asemenea, activitatea privind proiectele comune a fost nesatisfăcătoare. Astfel, am hotărât ca noi să continuăm proiectele comune cu raioanele de peste Prut fără tutela județului vecin. Nu am mai plătit cotizația, și bine am făcut. Dorim succes «Euroregiunii Siret – Prut – Nistru», iar noi ne desfășurăm activitățile concrete cu autoritătile din raioanele Leova, Hîncești, Soroca, Cantemir, Orhei etc.”, spunea Corneliu Bichinet.

În data de 11 noiembrie 2015, la Iași, liderii Asociației “Euroregiunea Siret – Prut – Nistru” au validat retragerea județului Vaslui din organizație. Motivele invocate de membrii euroregiunii au vizat absența de la întrunirile de lucru a reprezentanților din Vaslui, precum și refuzul plății cotizațiilor.

Vasile Mariciuc, vicepreședintele CJ Vaslui, a precizat că demersul de readerare la asociație este în plină desfășurare, iar pentru finalizarea inițiativei este nevoie de o serie de avize.

„Conform prevederilor din Codul Administrativ, pentru aderarea la Euroregiunea Siret – Prut – Nistru avem nevoie de două avize. Este vorba despre un aviz de la Ministerul Afacerilor Externe și unul de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Dorim să întocmim proiecte cu celelalte structuri din cadrul asociației, în vederea atragerii de fonduri europene transfrontaliere. În ultimii ani, au aderat la euroregiune mai multe raioane din Republica Moldova și județe din România”, a spus Vasile Mariciuc.

În prezent, din asociație fac parte județele Bistrița-Năsăud, Iași, Tulcea și Prahova și raioanele Bălți, Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Călărași, Cimișlia, Criuleni, Dondoșeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Hîncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Orhei, Rezina, Sîngerei, Șoldănești, Soroca, Ștefan Vodă, Strășeni, Telenești și Ungheni. Pe baza bunelor relații stabilite în Ucraina, în noiembrie 2012, Euroregiunea Siret-Prut-Nistru a semnat un acord de cooperare cu Euroregiunea Nistru, care include in lista membrilor regiunea Vinnița (Ucraina) și 7 raioane de pe frontiera de nord și nord-est a Republicii Moldova. Asociația este o regiune europeană de colaborare transfrontalieră și se înscrie în obiectivul de convergență al Uniunii Europene (UE), cu precizarea că acesta vizează un nivel transfrontalier, cu administrații locale din UE și administrații locale din afara UE.

Județul Vaslui, membru fondator

Euroregiunea Siret – Prut – Nistru” a fost constituită la data de 18 septembrie 2002, reunind consiliile județene din Vaslui, Iași și Neamț, respectiv Chisinău, Lăpușna și Ungheni, din Republica Moldova. Protocolul de cooperare și statutul euroregiunii au fost aprobate prin Hotărarea CJ Vaslui nr. 3/2003. În anul 2005 a fost constituită, ca persoană juridică română, Asociatia “Euroregiunea Siret – Prut – Nistru”, participarea CJ Vaslui ca membru fondator al asociației fiind aprobată prin Hotărarea nr. 107/2004. Printre obiectivele instituției se numără transformarea frontierelor din linii de separare în loc de comunicare între vecini, stimularea creșterii economice și îmbunătățirea standardului de viată, apropierea de idealul de integrare europeană etc.

Țâșnitorile din parcul Teatrului din Bârlad vor deveni funcționale în pragul alegerilor prezidențiale

Se lucrează intens la reabilitarea țâșnitorilor din parcul Teatrului „Victor Ion Popa”. Îngerașii cu peștișori în brațe, operele sculptorului Marcel Guguianu, create în anii ”70, au fost puși la „adăpost” pentru ca echipa de muncitori să poată executa lucrarea de ridicare a bordurilor și de reabilitare a sistemului de recirculare a apei.

Echipa de muncitori din Piatra Neamț a fost nevoită să decolmateze sistemul de recirculare a apei, care era înfundat și avariat. Muncitorii au declarat reporterilor Est News că dacă vremea va fi bună, în două săptămâni bârlădenii vor admira cele două țâșnitori din parcul teatrului, în toată splendoarea lor. Ani de zile, țâșnitorile au fost lăsate în paragină, fiind ținta golanilor, care fie că le-au mai spart, fie le-au stropit cu tot felul de substanțe.

Se pare că aceste două țâșnitori, pe care Marcel Guguianu le-a creat în anii tinereții, vor beneficia și de un sistem de iluminare pe timp de noapte, fiind astfel și mai mult puse în valoare.

Întâmplător sau nu, această preocupare a apărut în al treilea an de mandat al primarului Boroș, cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale. Probabil pe 10 noiembrie, ziua votului, orașul trebuie să arate mai frumos! (Mihaela NICULESCU)

Lucrările la rețelele de apă și canalizare a Hușului, întârziate din cauza crizei de forței de muncă

Modernizarea sistemului de apă și canalizare din municipiul Huși se realizează cu dificultate din cauza lipsei de forță de muncă de pe piață cu care se confruntă firma care desfășoară lucrările de înlocuire sau extindere de rețele. Drept consecință, societatea care a câștigat licitația de executare a lucrărilor a realizat jumătate din ceea ce avea de realizat conform graficului, spre nemulțumirea reprezentanților autorității publice locale.

Criza de forță de muncă din țară și, mai ales, din județul nostru, se resimte din plin și în Huși. O spune chiar edilul orașului, care se plânge că mai multe investiții aflate în derulare sunt întârziate din cauza constructorilor care nu dispun de forță de muncă. Un exemplu în acest sens, dat de primarul Ioan Ciupilan, este cel de modernizare a sistemului de apă și canalizare, care ar fi trebuit să fie realizat în proporție de 40 la sută. Însă, acesta este făcut în procent de 20%, situație care duce la blocarea unui alt proiect care vizează asfaltarea a 20 de străzi, care ar fi trebuit să fie realizat anul acesta și care nici măcar nu a putut fi demarat.
”Totul este numai și numai din cauza constructorilor care se confruntă cu o problemă foarte grea, care se întâlnește la nivel național, cea a lipsei forței de muncă. Firmele nu mai găsesc oameni, indiferent de ce salarii le oferă. Am avut o perioadă foarte grea din punct de vedere al salarizării care a fost în România, când agenții economici și factorii de decizie nu au realizat că ținerea salariului minim pe economie undeva la 200 – 300 de euro nu va face decât să mărească migrația forței de muncă spre țările din Occident, acolo unde erau salariile mai mari. Port discuții interminabile cu constructorii, stabilim termene, facem procese verbale, iar în final nu se realizează nimic. Referitor la proiectul de apă și canalizare, voi avea o discuție cu conducerea Aquavas pentru a stabili un nou grafic de execuție, de care să se poată ține constructorul, dar în același timp să nu-mi blocheze alte proiecte de investiții”, ne-a declarat Ioan Ciupilan.
Primarul a subliniat că trebuie găsite soluții pentru menținerea angajaților în țară deoarece, în caz contrar, criza forței de muncă se va adânci.
(Ionuț PREDA)

Primăriile din județ, corigente la capitolul respectarea cerințelor minime de securitate a angajaților la locul de muncă

Instituțiile de administrație publică din județ au mari probleme în ceea ce privește respectarea cerințelor minime de securitate a angajaților la locul de muncă, o arată un raport al Inspectoratului Teritorial de Muncă Vaslui întocmit în urma verificărilor făcute la zeci de unități de stat. Organele de control nu au aplicat, deocamdată, nicio sancțiune, însă vor urma noi verificări care se vor lăsa cu amenzi acolo unde nu s-au remediat deficiențele ori se constată abateri de la lege.

Cele șapte accidente de muncă, din care unul mortal, la administrațiile publice din județ i-a determinat pe cei de la ITM Vaslui să desfășoare o campanie de verificare și prevenție, principalele vizate fiind primăriile. Așa după cum era de așteptat, s-au descoperit numeroase deficiențe organizatorice, cum ar fi executarea de lucrări fără pregătirea și instruirea corespunzătoare și fără asigurarea supravegherii acestora de către persoane competente ori neîntocmirea instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în muncă. O altă problemă constată a fost lipsa autorizației de funcționare din punct de vedere al securității și sănătății în muncă și folosirea persoanelor la operații pentru care nu au avizul și calificările necesare, cum ar fi cele de electricitate, toaletare a arborilor sau lucrul la înălțime. De asemenea, inspectorii ITM au constatat că locurile de muncă nu erau amenajate și nici dotate corespunzător, iar lucrătorii nu erau asigurați și nici nu aveau echipamente de muncă.

”Accidentele de muncă petrecute la primării au avut drept cauze nerespectarea măsurilor de securitate pentru lucru la înălțime, utilizarea unor echipamente de muncă necorespunzătoare, căderea lucrătorilor prin alunecare de la același nivel, nerespectarea prevederilor legale privind circulația pe drumurile publice și neinstruirea lucrătorilor cu măsurile de securitate și sănătate în muncă”, ne-a declarat inspectorul șef al ITM Vaslui, Gheorghe Chirvase.

Pentru a preveni producerea unor noi accidente de muncă sau îmbolnăvirea profesională, ITM Vaslui a organizat, în această toamnă, două ședințe de conștientizare a reprezentanților primăriilor cu privire la cerințele de securitate care se impun a fi respectate în unitățile de administrație publică. După aceste sesiuni de informare, vor urma controale care se vor lăsa cu sancțiuni pentru primării. (Ionuț PREDA)

Distinsa farmacistă Ana Sârbu a murit cu regretul că Galeria de Artă „N.N. Tonitza” nu a fost sprijinită de conducerea orașului

de Mihaela NICULESCU

Prea târziu! Primăria Bârlad a demarat lucrările de reabilitare a acoperișului Galeriei de Artă „ N.N. Tonitza” în urmă cu câteva zile, când amfitrioana evenimentelor organizate aici, farmacista Ana Sârbu, se lupta cu boala pe patul de moarte, și după ce încercase insistent să înduplece municipalitatea să nu-i întoarcă spatele.

De un an de zile, de când regretata farmacistă Ana Sârbu, președinta Fundației Culturale ”Dr. Constantin Teodorescu”, s-a îmbolnăvit, activitățile organizate la Galeria de Artă a urbei e au început să se rărească, o dată cu degradarea vizibilă a clădirii. Pereții reci s-au umplut pe alocuri de mucegai din cauza infiltrațiilor de apă de la acoperișul avariat.

În urmă cu mai mulți ani, când dr. Teodorescu trăia, iar implicarea sa necondiționată anima Galeria, fundația ce poartă numele doctorului a reabilitat clădirea din temelii. Galeria a devenit una de prestigiu, renumită chiar și în țară, fiind singura entitate privată din Bârlad care organiza evenimente culturale. După moartea doctorului, cel care zeci de ani a fost catalizatorul activităților culturale din Bârlad, fundația a început să se confrunte cu probleme financiare și nu a mai putut suporta cheltuielile cu încălzirea imobilului și cu repararea acoperișului, iar spațiul galeriei a început să se deterioreze. Cu toate acestea, în memoria soțului său, alături de care și-a petrecut peste 30 de ani din viață, farmacista Ana Sârbu a încercat să mențină nivelul înalt al activităților culturale organizate de fundație și în mare parte a reușit. Din păcate, starea sa de sănătate și criza financiară în care a intrat nu i-au mai permis să inițieze și să finanțeze activități de elită la Galeria de Artă.

Doi filantropi ai zilelor noastre, prea repede uitați de niște figuranți politici, preocupați doar de campanii electorale

În trei ani de mandat ai lui Dumitru Boroș, Galeria ”N.N.Tonitza” nu a fost sprijinită nici într-un fel de Primăria Bârlad, cu toate că evenimentele care erau găzduite și organizate de fundație, în ultimul an și în colaborare cu Primăria, erau destinate oamenilor acestei urbe. Este adevărat că între Primărie și Fundația „Dr. Constantin Teodorescu” există un contract pe baza căruia Galeria trebuia administrată de fundație, dar cum primăria este proprietar, avea obligațiile sale.

Pe langă acest lucru intervine obligația morală. Constantin Teodorescu și Ana Sârbu sunt doi dintre cei mai cunoscuți filantropi ai urbei ultimilor ani. De dragul artei (un concept tot mai puțin apreciat în zilele nostre), acești oameni și-au oferit o mare parte din timpul liber, din banii personali și foarte multă energie pentru organizarea unor activități de excepție în incinta Galeriei de Artă „N. N. Tonitza”. Un spațiu pe care l-au preluat în stare jalnică, și pe care l-au reamenajat după tiparele celor mai valoroase galerii de artă. Sumele pe care le-au suportat din buzunarul propriu sunt echivalentul de astăzi a câtorva sute de mii de lei, efort financiar care s-a răsfrânt negativ asupra situației financiare a farmaciilor pe care Ana Sârbu le administra.

Din păcate, astăzi nu mai contează pentru autoritățile locale nici donația uriașă, ce conține obiecte de o rară valoare culturală, pe care cei doi iubitori de artă au făcut-o municipiului Bârlad. Este vorba de colecțiile de tablouri, carte rară și alte obiecte cu și despre Mihai Eminescu, adăpostite în Centrul Cultural ce poartă numele poetului. Renumita Casă Roșie, mai exact, unul dintre puținele monumente istorice ale orașului salvat de la pieire grație influenței și insistențelor doctorului Teodorescu.

Dacă Bârladul este inclus pe harta primelor orașe culturale din zona Moldovei, se datorează și dr. Constantin Teodorescu, cel care a reușit să aducă la Galeria „N.N. Tonitza” expoziții semnate de cei mai valoroși artiști români. După moartea sa, Galeria nu a mai avut strălucirea de altă dată, dar chiar și așa, Ana Sârbu a continuat să lupte pentru ca acest colț cultural să nu piară. Alaltăieri dimineață a murit cu regretul că Primăria ar fi putut să facă mult mai mult pentru ca această galerie să strălucească așa cum a strălucit odată. A plecat în lumea drepților cu gândul că niciodată această Galerie nu se va mai ridica la cotele la care a fost și cu suspiciunea că nu va fi administrată de oameni cu drag de cultură.

Duda-Epureni își revine – 10 ani după „tunul” dat în vistieria primăriei

Administrația locală, condusă corect de primarul Petrică Chiriac, a scos comuna din situația dezastruoasă în care se afla, reușind să o aducă pe linia dezvoltării.

Delapidarea Primăriei Duda-Epureni, de acum zece ani, care a dus la condamnarea fostului contabil și a casierei la trei ani și jumătate, respectiv patru ani și patru luni de închisoare cu executare, după ce au furat din bugetul local peste 860.000 de lei, a pătat imaginea instituției la vremea respectivă, iar noul primar a reușit cu greu să pornească dezvoltarea comunei.

Sunt la al doilea mandat. Aș putea spune că comuna era într-o situație foarte urâtă, în sensul că am preluat-o cu datorii de 5-6 miliarde de lei către furnizori, probleme financiare și judiciare, pentru că după cum știți au avut loc niște condamnări. Aș putea spune că Duda –Epureni era într-o râpă. Am pornit foarte greu, în sensul că furnizorii nu aveau încredere în noi să ne dea ceva. Am încercat în primul mandat să integrez această comună, chiar am reușit să accesez un proiect pe GAL și am modernizat centrul comunei. Avem un ansamblu acolo, unde ne facem ziua comunei, o scenă, un parc, un părculeț și un loc de joacă pentru copii. Și pentru școală am amenajat un teren sintetic pentru că nu aveau copiii unde să-și desfășoare activitățile școlare. Treptat furnizorii și-au recăpătat încrederea în instituția noastră și am reușit să pietruim în mare parte drumurile comunale și sătești. Aș putea spune că la momentul în care discutăm acuma avem asfalt undeva la 55% în comună, asta pentru pentru că acum două luni am finalizat un proiect în care am avut cinci kilometri de asfalt cu acces la proprietăți în valoare de 8,6 milioane de lei, fonduri guvernamentale. Lucrăm la un alt proiect pentru încă opt kilometri de asfalt. Epureniul este asfaltat 90%, Valea Grecului 60-70%, iar Duda, o localitate înșiruită de-a lungului drumului județean, și ăsta ne-a fost ajutorul cel mai mare, e asfaltată toată. S-au făcut și trei poduri din beton, unul la Valea Grecului, două la Duda. Și uite așa, ușor – ușor, Duda-Epureni prinde un pic de contur, ne-a declarat Petrică Chiriac, primarul comunei Duda-Epureni.

După furtul banilor, nici localnicii nu mai avea încredere în salariații primăriei, motiv pentru care nu-și mai plăteau taxele.

Când am venit aici gradul de colectare era undeva la 40% și aveam probleme mari. Acum situația a revenit la normal. Chiar am asfaltat, cu bani din bugetul local, 600 de metri în fața școlii Valea Grecului. Anul acesta avem un proiect de asfaltare din bugetul propriu, am semnat contractul cu Viacons Rutier, se va face accesul către cimitirele din Duda și Novaci. Mergem pe ideea asta de a face lucruri concrete și durabile. Am mai finalizat anul acesta un proiect de pietruire pe o distanță de 2,1 kilometri . Am reușit să strângem la buget acești bani printr-o bună colectare, mergem spre 70% ” , a mai spus primarul.

Autoritățile locale vor să rezolve problema apei potabile și să aducă gazul în comuna Duda-Epureni

Avem un proiect, pe care l-am găsit aici, pentru aducțiunea cu apă. Nu a fost lucrat ca lumea. Constructorul nu a respectat proiectul. A forat niște puțuri. Eu am fost nevoit să refac proiectarea. Expertiza tehnică este făcută. Suntem în fază de avizare, sper ca până prin decembrie să scoatem la licitație, din nou, acest proiect. Dar suntem prinși și într-un proiect mai mare al județului, iar satele Duda, Epureni și Valea Grecului vor fi racordate la rețeaua de apă a orașului. Se află în fază de proiectare și o să includă și proiectul ăsta pe care îl avem noi. Am demarat o procedura aș putea spune, e forma incipientă a unui proiect de aducțiune de gaz în comună. Am avut discuții cu o doamnă proiectant de la București. Documentația e începută, strângem semnături prin sate să vedem dacă avem sprijinul din partea cetățenilor. Urmează să stabilim traseele. O aștept pe doamna proiectant prin noiembrie –decembrie să vină încoace să stabilim procedurile tehnice. Eu sper ca acest prin proiect, în următorii trei-patru ani, să fie gaz în localitatea Epureni și am în vedere și localitățile Duda și Valea Grecului. Eu vreau să calc pe urmele unor comune pe care le luăm ca referință, să spunem Pădureni, Hoceni. Într-adevăr au o continuitate la nivelul conducerii. Eu le-am explicat cetățenilor că trebuie să pui piatră peste piatră dacă vrei să ajungi Pădureniul din urmă”, a mai spus edilul comunei. (Cristian DIMA)

La Tătărăni, crește gradul de civilizație și confort

Se vor construi un cămin cultural, un dispensar uman, o grădiniță și un pod peste râul Crasna. Mai mult, se va moderniza școala din Tătărăni și se vor asfalta drumurile sătești și comunale.

Autoritățile locale din Tătărăni au demarat mai multe proiecte menite să ducă la dezvoltarea comunei. Fie că vorbim despre apă, modernizare școli, construire de grădinițe sau poduri, investițiile preconizate vin să ridice nivelul de trai al localnicilor.

Până în prezent, s-au modernizat 5,7 kilometri de drumuri comunale și sătești, recent finalizându-se asfaltarea unui drum de 1,77 kilometri pentru execuția căruia s-au cheltuit 2,3 milioane de lei. Cu toate astea mai sunt multe de făcut. De altfel, sunt criticat de mulți cetățeni pentru un drum comunal Tătărăni – Crășnășeni. Drumul are o lungime de patru kilometri și este foarte important pentru oameni deoarece trece prin trei sate componente. Cam jumătate din populație se folosește de acest drum, acesta ducând și spre satul Bălțați. Drumul face legătura între două drumuri județene, 244 K și 244 E. Proiectul pentru asfaltarea acestui drum a fost depus prin PNDL , dar, din păcate, nu am obținut finanțare. În luna mai anul acesta l-am depus pentru a obține finanțare prin Fondul de Dezvoltare și Investiții. Suntem trecuți pe lista de sinteză, urmează să intre în minister. Tot în ceea ce privește infrastructura am mai depus un proiect pentru modernizarea drumurilor comunale și sătești pe 9,8 kilometri în cinci sate componente ale comunei și așteptăm un răspuns. Acest drum este inclus în acești 9,8 kilometri. Deci, proiectul pentru acest drum este depus la trei instituții PNDL 2, Fondul de Dezvoltare și Investiții și Compania Națională de Investiții. Am fost criticat și pentru cele două drumuri județene. Pe vremea când eram viceprimar am intervenit la Consiliul Județean Vaslui pentru drumul 244 E Tătărăni –Boțești și în prezent s-au început lucrările de modernizare. Acest drum județean traversează comuna noastră și practic se asfaltează legătura dintre satele Tătărăni și Manțu, adică 4,5 kilometri”, ne-a declarat Mihai Băhnăreanu, primarul comunei Tătărăni.

Autoritățile locale pun accent și pe confortul elevilor, motiv pentru care Scoala din Tătărăni , unde învață peste 120 de elevi, va fi modernizată cu 3,7 milioane de lei. Se vor construi grupuri sanitare și se vor moderniza sălile de clasă.

“Avem un proiect de alimentare cu apă în satele Tătărăni și Bălțați, proiect început din 2006. Au stagnat lucrările în 2011 din cauza finanțării. Acum suntem în stadiu de reproiectare și pregătirea documentației în vederea obținerii certificatului de urbanism. Trebuie să facem o expertiză pentru că sunt o parte din lucrări realizate. A fost necesară reproiectarea pentru că amplasamentele la rezervoare, la foraje, erau pe proprietate privată, în vechiul proiect. Am încercat să achiziționăm teren de la persoane fizice, dar nu am reușit. În final am trecut pe domeniu public. Am trecut niște terenuri în domeniul public și sperăm să începem lucrările în primăvară. Nu vor dura prea mult timp. Este și obligația noastră să terminăm repede pentru că avem termen până la sfârșitul anului 2020. Valoarea actuală a lucrării este de 2,6 milioane de lei, fonduri accesate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 1. Astfel vor beneficia de apă circa 700 de familii”, a mai spus primarul.

Ca să le fie ușor pentru întocmirea proiectelor, autoritățile locale eu intabulat toate terenurile de pe domeniul public.

Este ceva care nu se vede în teren, dar s-au cheltuit niște bani pentru intabulare ca să ne fie ușor la întocmirea proiectelor. Când faci un proiect, de exemplu, pentru modernizarea unui drum, prima dată îți trebuie intabularea. Acum dacă o avem făcută, dăm drumul la treabă mai repede. Sunt foarte bucuros că am achiziționat un buldo-excavator cu auxiliare, în valoare de 100.000 de euro prin GAL Moldo-Prut. Ne este foarte necesar având în vedere că sunt nouă sate în comuna noastră. Și avem mare nevoie de el, în special în perioada de iarnă. Și aici au fost discuții că este un proiect mai vechi și că primăria plătește rate și la ora actuală. Dar nu este așa. Proiectul a fost depus în 2017 și l-am finalizat în decembrie 2018. În primăvară am reușit să decolmatăm pârâul Crasna, care traversează comuna Tătătăni, pe o distanță de circa trei kilometri. Prezenta pericol de inundații. S-au întâmplat cazuri din astea în anii trecuți, pe suprafețe agricole foarte mari. Împreună cu cei de la Apele Române am reușit decolmatarea. Ei ne-au asigurat utilajele, iar noi combustibilul și celelalte necesar”, a mai spus edilul din Tatarani.

El susține că se vor construi un cămin cultural în satul Tătărăni , o grădiniță în satul Bălțați, un dispensar uman și un pod peste râul Crasna. (Cristian DIMA)

Primul târg de câini de la Bârlad și-a întâmpinat participanții din Germania cu lacătul pe ușă. Explicația organizatorilor: ”A plouat”

Târgul de câini de la Bârlad, anunțat de Asociația „Sprijină câinii” (firma agreată de autoritățile locale să gestioneze problema câinilor fără stăpân), pentru ziua de 6 octombrie, nu a mai avut loc. Asta, deși era un eveniment prin care adopțiile ce ar fi putut fi făcute ar fi salvat de la moarte zeci de câini ce urmează să fie eutanasiați.

Două reprezentante ale Asociației „Seelen für Seelchen”, venite special din Germania, au avut parte de o surpriză cât se poate de neplăcută. Nu numai că nu au găsit nici un reprezentant al organizatorilor la primul târg de adopții a câinilor fără stăpân din Bârlad, dar au fost întâmpinate cu un mare lacăt pe ușa adăpostului public. Reprezentantele ONG-ului german au fost anunțate prin mesaj privat despre „târgul de câini”, programat pentru ziua de duminică, 6 octombrie, dar au constatat că au luat o mare țeapă.

Reprezentanții Asociației „Sprijină Câinii” au încercat să se scuze invocând printre altele că târgul nu a mai avut loc din cauza vremii. De parcă iubitorii de animale care doreau să adopte un câine s-ar fi speriat de câțiva stropi de ploaie. Atitudinea ONG-ului plătit de Primărie cu bani grei pentru gestionarea câinilor comunitari (inclusiv pentru înlesnirea adopțiilor) este incalificabilă. Persoanele din Germania plătesc lunar adăpostului public din Bârlad 5.000 lei, adică 35 de euro pentru fiecare dintre cei 40 de câini adoptați la distanță.

În urmă cu câteva săptămâni, Asociația „Sprijină Câinii” posta într-o frenezie pe Facebook despre faptul că 49 de câini, găzduiți de multe săptămâni în adăpostul public, vor fi eutanasiați dacă nu vor fi adoptați.

Două ONG-uri care activează la Bârlad pentru protecția animalelor („Seelen für Seelchen”, cea care s-a prezentat și la târg, precum și ”Ultima speranță la Viață”) au reușit să dea spre adopție câteva zeci de câini, salvându-i de la moarte. Fără a avea suportul municipalității bârlădene, așa cum se întâmplă cu Asociația „Sprijină Câinii”. Conform caietului de sarcini al licitației în care „Sprijină Câinii” a ieșit câștigătoare, asociația trebuie să se preocupe permanent de activitatea de publicitate a câinilor, să-i pozeze și să organizeze târguri de adopție, pentru ca tot mai multe patrupede să își găsească un stăpân.

Din păcate, acest ONG nu pare preocupat de salvarea câinilor de la moarte, ci mai degrabă de eutanasierea acestora, care le aduce și bani mai mulți și care, la urma urmei, e legală, după două săptămâni de găzduire în adăpost a câinilor.

Ion Păun, vicepreședintele Asociației „Sprijină Câinii”, declara luna trecută pentru Est News că eutanasierea este un act medical. Da, dar conform legii ea trebuie realizată în ultimă instanță, după ce au fost epuizate toate metodele de dare în adopție.

În plus, substanța folosită la eutanasiere, cea acceptată de lege, este T 61 și nu sulfat de magneziu, substanță care produce animalelor hemoragii interne masive și dureri chinuitoare înainte de moarte. Reprezentanții celor două ONG-uri din Bârlad care luptă pentru drepturile animalelor au dubii asupra faptului că la adăpostul public din Bârlad eutanasierea se va face cu T 61. După cum au dubii că în timpul weekend-ului câinii sunt hrăniți. Surse credibile, care doresc să-și păstreze anonimatul, au declarat reprezentanților celor două ONG-uri că duminică, de exemplu, nu a venit nimeni să hrănească patrupedele din adăpost.

Primăria, cea care a concesionat Serviciul Public de Gestionare a Câinilor fără Stăpân Asociației „Sprijină Câinii”, ar trebui să monitorizeze mai atent felul în care ONG-ul respectiv se achită de obligațiile prevăzute în caietul de sarcini. Dar, cum ar putea Dumitru Boroș să-l deranjeze pe Ion Păun, coleg de partid, membru cu state vechi în PNL Vaslui?

Acum două luni, edilul Bârladului a încercat să-i ofere un container foarte scump, ce urma să fie plătit din banii bârlădenilor. Containerul a fost introdus pe lista achizițiilor, printre băncuțe și copăcei, iar consilierii locali au votat proiectul în care figura și cumpărarea pe banii Primăriei a unui container de 900.000 de lei. Prefectura Vaslui nu a validat proiectul, considerând ilegală achiziționarea acelui container. Asociația „Sprijină Câinii” este obligată, conform caietului de sarcini, să achiziționeze cu bani proprii un container prevăzut cu vestiare și cu toată dotarea necesară activității de sterilizare. (Mihaela NICULESCU)

Condiții mai bune de trai pentru oamenii din Stănilești

Prioritatea zero, pentru autoritățile locale, a fost acoperișul școlii din Stănilești care era nesigur pentru elevi, dar și pentru învățători. Investițiile nu s-au oprit aici. În plină desfășurare sunt lucrările de asfaltare a drumurilor de pământ din satele Stănilești, Gura Văii și Pogănești.

Odată cu trecerea anilor, acoperișul Școlii Gimnaziale din Stănilești s-a deteriorat semnificativ, devenind nesigur pentru elevi, dar și pentru învățători. În plus, ploaia intra în sălile de clase și în cancelarie. Această situație neplăcută a fost, în sfârșit, rezolvată, acoperișul instituției fiind renovat în totalitate cu 250.000 de lei. Recepția lucrărilor de reabilitare a avut loc la sfârșitul săptămânii ce tocmai s-a încheiat, mai precis vineri, 4 octombrie.

A fost o lucrare necesară deoarece vechiul acoperiș era făcut dintr-un material din carton ondulat, pe alocuri era spart și ploua în interiorul clădirii. Am încercat să schimbăm acoperișul încă de anul trecut , dar nu ne-am încadrat în timp cu avizele de la instituții și am renunțat pentru că trebuia să ne încadrăm în perioada de vacanță a copiilor să nu obstrucționăm cursurile școlare. Nu ne-am lăsat păgubași și am continuat, iar anul acesta, în perioada de vacanță, am obținut toate avizele și am reușit să reabilităm acoperișul. Eu personal sunt foarte mulțumit de acest aspect, pentru că atunci când doamna director imi spunea – «Domnule primar, iarăși a plouat în cancelarie, iarăși în sălile de cursuri se văd urme de apă pe tavan» – Sincer, nu eram deloc încântat de acest aspect. Am fost și m-am uitat la vechea lucrare. Într-adevăr acel carton era dintr-un material ignifug , dar structura lui de rezistență nu a fost făcută ca la carte. Ar fi trebuit să aibă sub el un material de rezistență, însă erau niște scânduri puse la distanțe foarte mari ceea ce permitea să fie penetrant acel carton atunci când, de exemplu, un copil arunca o piatră pe acoperiș. Orice mică fisură genera o gaură mai mare. A trebuit să rezolvăm această situație. A intrat foarte multă cherestea. Practic am schimbat tot materialul. Bineînțeles că și tabla este de foarte bună calitate”, ne-a declarat Liviu Zaharia, primarul comunei Stănilești.

În prezent, în comuna Stănilești sunt în plină desfășurare lucrări de asfaltare a străzilor. Se lucrează lucrează îngrijit , iar traficul prin comună nu este afectat.

Lucrările la modernizare a străzilor din comuna Stănilești sunt executate de SC Viacons Rutier. Chiar acum se lucrează pe satele Gura Văii și Pogănești. Există un oarecare disconfort, dar oamenii dau dovadă de înțelegere. Este o muncă asiduă care necesită foarte mulă răbdare. Se scoate pământul pe o adâncime de jumătate de metru, se cară de acolo, după care se vine cu stratul de balastru, apoi stratul de piatră spartă și, în cele din urmă, stratul de asfalt. La firma Viacons se vede că este experiență în domeniu și că nu se face rabat de la calitate. Este un proiect mai amplu, în care sunt cuprinse satele Stănilești, Gura Văii și Pogănești pe o lungime totală de 5.688 de metri  Încă de anul trecut noi am început acest proiect. Am adus la stadiu de covor asfaltic pe Stănilești trei kilometri, mai avem la Gura Văii o stradă de 900 de metri și aproape 1.700 de metri pe satul Pogănești. Sper ca în toamna aceasta să terminăm infrastructura, turnarea covorului asfaltic”, a mai spus primarul.

Proiectul a demarat cu studiu de fezabilitate din octombrie 2016. Fondurile a fost alocate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 2, finanțarea fiind obținută în 2017. Valoarea lucrărilor este de 5,6 milioane de lei . (Cristian DIMA)

Ca în filmele romantice! Vasluienii se vor putea căsători și în parcuri, muzee, la marginea pădurii sau pe malul apei

Veste bună pentru vasluienii care visează o cununie civilă oficializată într-un parc plin de verdeață, într-un muzeu, la marginea unei păduri sau pe malul unei ape. În scurt timp, ei ar putea să se căsătorească în astfel de locuri, nu doar la primărie sau la Starea Civilă, așa cum obligă legea în momentul de față.

O propunere legislativă extinde locațiile în care un primar poate oficializa o căsătorie, în locurile situate în aer liber sau în muzee.

Prevederea este argumentată de faptul că multe primării nu au un spațiu cu condițiile necesare, cu amenajările la care visează tinerii căsătoriți, astfel că la cererea acestora, autoritatea publică s-ar putea deplasa și în locații exterioare primăriei.

“Autoritatea este dată de persoana care oficializează căsătoria, respectiv ofițerul stării civile, de tricolor și de formula care se rostește la starea civilă, iar nu de locul în care procedura de stare civilă are loc. Multe cupluri visează la o ceremonie pe plajă, marginea pădurii sau malul unui lac. Dar visul lor de a-și uni destinele în aer liber se poate materializa și în micile oaze din oraș, oferite de grădinile publice, parcurile ori alte spații în aer liber”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

“Căsătoria se poate încheia și în afara sediului serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, cum ar fi grădinile publice, parcuri, muzee și alte locuri în aer liber, în urma unei cereri, cu aprobarea primarului“ – acesta este articolul de lege ce va modifica Legea nr. 119/1996, privind actele de stare civilă. (Paul ALEXA)

Primăria Bârlad rămâne fermă pe poziție! Nu sprijină nici acum, în al doisprezecelea ceas, campania de sterilizare a câinilor cu stăpân!

Deși rezolvarea problemei câinilor comunitari din Bârlad a fost una dintre promisiunile principale ale lui Dumitru Boroș în campania din 2016, după trei ani de mandat câinii sunt în număr și mai mare pe străzi. Asta, pentru că edilul nu a ținut cont de propunerile unor ONG-uri bârlădene care se ocupă cu protecția animalelor, ca reprezentanții Primăriei și ai Poliției Locale să meargă din casă în casă pentru a-i convinge pe bârlădeni să-și sterilizeze gratuit câinii.

Sătulă de această lipsă de interes a autorităților și de lipsa de comunicare cu primarul, Geta Grasu, vicepreședinta Asociației „Ultima speranță la viață”, s-a prezentat în ședința de Consiliu Local de săptămâna trecută, pentru a încerca să trezească, din adormire, legislativul local. Din păcate, aproape că nici nu a fost ascultată, consilierii fiind de-a dreptul plictisiți de acest subiect. După ce a lăsat-o să-și țină discursul, deloc interesant pentru auditoriu, primarul Dumitru Boroș a dat din cap și .. cam atât.

„Cred că nici un consilier nu a ascultat ceea ce am încercat eu să le spun spre finalul ședinței de Consiliu. Cred că niciunul nu ar ști să-mi spună ce am vorbit atunci în legătură cu necesitatea sterilizării câinilor cu stăpân. De fapt, luni, 30 septembrie, am vrut să am o discuție cu primarul, dar acesta nu a fost disponibil, promițându-mi însă că mă va suna mai târziu, lucru care nu s-a mai întâmplat. Am venit la ora 15 la ședința de Consiliu, pentru a mă adresa public și dumnealui și consilierilor. Am constatat o lipsă totală de interes. M-au trimis să strâng câinii de pe stradă, că sunt mulți, deși ONG-ul meu nu se ocupă cu așa ceva, ci un altul, care a câștigat concesiunea Serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpân din Bârlad. Eu i-am rugat să mă sprijine pentru a aduce la ambulanța asociației noastre cățelele cu stăpân, pentru a putea fi sterilizate gratuit. Le-am explicat că sunt câini mulți pe stradă în perioadele de împerechere, când la o cățea se strânge o haită de câini veniți de la un kilometru și jumătate. În paralel cu strângerea câinilor de către ONG-ul desemnat de Primărie, este importantă, poate mult mai mult, sterilizarea cățelelor. Nu știu dacă au înțeles și dacă vor face ceva. Pot să le mai spun doar că Asociația <<Ultima speranță la viață>> a sterilizat aproape trei mii de câini.”, ne-a declarat Geta Grasu.

Aceasta și-a manifestat neîncrederea vizavi de respectarea caietului de sarcini de către ONG-ul „Sprijină câinii”, cel care își desfășoară activitatea la padocul public din Bârlad. Obligația acestui ONG, plătit de Primărie cu 1.800.000 de lei în cei trei ani de concesiune, este de a steriliza lunar 100 de câini și să captureze tot atâția.

„Nu vreau să fiu înțeleasă greșit, dar din monitorizarea noastră, constatăm că în padocul public din Bârlad câinii nu sunt îngrijiți cum trebuie. Sâmbăta și duminica, se pare că sunt lăsați singuri, uneori fără apă și mâncare suficientă. Am făcut o adresă către Primărie, în urmă cu trei luni, prin care ceream aprobare pentru montarea unor camere de luat vederi, pe cheltuiala asociației noastre, adresă pe care am trimis-o și Asociației <<Sprijină câinii>>. Acest ONG ne-a răspuns în mai puțin de 30 de zile că cea care hotărăște este Primăria. Vineri, am primit răspuns și de la Primărie, după trei luni, ce-i drept, prin care ni s-a comunicat că cel care are primul cuvânt este ONG-ul, adică m-au trimis de la Ana la Caiafa, a mai adăugat Geta Grasu.

În timp ce primarul și consilierii manifestă dezinteres față de rezolvarea problemei câinilor comunitari, bârlădenii reclamă ori că sunt agresați de patrupede, ori că animalele sunt abandonate în stradă, unde își găsesc sfârșitul fără să fie vinovate. (Mihaela NICULESCU)

Primăria Vaslui pregătește un nou pachet de proiecte cu finanțare europeană și granturi norvegiene

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui a demarat pregătirea unui nou portofoliu de proiecte cu finanțare externă. Pe lângă fondurile europene, municipalitatea intenționează să depune proiecte și pe Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021. În paralel, se continuă implementarea celor șapte proiecte depuse pe POR 2014-2020. Primele investiții care vor începe sunt construcția unei creșe, a unei grădinițe și a caselor sociale din suburbia Rediu. În total, Primăria Vaslui a depus proiecte europene care se ridică la suma de 220 milioane de lei.

Primăria Vaslui este în căutarea unor noi linii de finanțare externe, pentru a susține implementarea proiectele de dezvoltare. Pe lângă alocațiile financiare nerambursabile de la Uniunea Europeană, municipalitatea este decisă să aplice proiecte și în cadrul altor programe.

“Acest an este unul pregătitor pentru alte proiecte. Unul din proiecte privește modernizarea sistemului de iluminat public, pe care îl vom aplica pe una din axele de finanțare lansate de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. De asemenea, specialiștii din primărie analizează o serie de ghiduri de finanțare pe programe susținute de Norvegia și de alte guverne, pentru a vedea dacă suntem eligibili. Căutăm să aducem cât mai multe fonduri pentru dezvoltare”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

În paralel cu identificarea unor noi programe de finanțare, Primăria Vaslui continuă derularea proiectelor depuse pe Axa 4 din cadrul POR 2014-2020.

“Avem depuse pe Axa 4 un număr total de șapte proiecte, din care pentru trei proiecte am semnat contractele de finanțare. Este vorba despre construcția unei creșe, a unei grădinițe și un proiect pe zona socială privind construcția de case sociale în suburbia Rediu. În anul viitor vor începe toate aceste proiecte”, a mai spus Vasile Pavăl.

Creșa va fi construită pe terenul care a aparținut fostei unități militare din centrul municipiului Vaslui. De asemenea, grădinița va fi ridicată pe un teren din fața Spitalului Județean de Urgență Vaslui, urmând ca gradinița din Cartierul 13 Decembrie care funcționează la parterul unui bloc să fie desființată.

Verde pentru alte investiții

Și restul proiectelor depuse pe Axa Prioritară 4 din cadrul POR 2014-2020 sunt la această dată în diferite etape procedurale.

În cazul celorlalte patru proiecte depuse pe Axa 4 am clarificat toate solicitările venite de la finanțator. Vom construi un depou, se vor extinde rețelelor de transport local și vom implementa proiectul de extindere a parcului Copou și construcția unor ateliere școlare la Liceul Ion Mincu. Avem o finanțare de 27 milioane de euro de care trebuie să profităm”, a precizat Vasile Pavăl.

Proiectul de extindere a rețelelor de transport are la bază o componentă referitoare la achiziționarea de mijloace de transport de călători ecologice și o componentă care privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport local din municipiul Vaslui. Tot pe segmentul transportului local, municipalitatea a întocmit un proiect care vizează realizarea unui depou pentru transportul public local.

Tot cu fonduri de la Uniunea Europeană, Primăria Vaslui va finanța reconversia unui teren degradat din zona Parcului Copou în zonă verde și de agrement. Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu.

Printr-un alt proiect european, municipalitatea vizează reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ preuniversitar .

Investiția de la Liceul «Ion Mincu». constă în realizarea unei construcții noi, cu regim de înălțime demisol și parter și cu funcțiune de ateliere școlare, pentru un efectiv de 267 elevi. La demisol va funcționa un atelier de construcții, unde elevii vor învăță tehnici de construcție, iar la parter va fi deschis un atelier auto.

Primăria Bârlad a plătit amenzi pentru propria neglijență

Școala Gimnazială „George Tutoveanu” și Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” din Bârlad au fost amendate cu câte 2.500 lei pentru că sălile lor de sport nu au nici până acum autorizație ISU.

Cea care a plătit suma totală de 5.000 lei a fost Primăria, instituție în subordinea căreia se află, pe linie administrativă, școlile. Primarului i se pare mai convenabil ca instituția pe care o conduce să plătească sume importante din bugetul local (banii noștri, adică), decât să-și pună angajații la treabă și să caute în arhivă documentele cerute de ISU pentru eliberarea autorizațiilor respective.

„Pe 17 septembrie, liceul pe care îl conduc a fost amendat cu 8.000 lei pentru că sala de sport, din curtea liceului nu are nici până acum autorizație ISU. Valoarea amenzii era de 8.000 lei dar nu s-au plătit decât 2.500 lei, întrucât a fost achitată în termen de 15 zile. Anual, din 2016, ISU ne cere documente ale clădirii, cartea tehnică, pe care, din păcate, nu le putem prezenta pentru că nu le avem. Am făcut nenumărate adrese la Primărie, prin care am cerut să ni se pună la dispoziție cartea tehnică, dar nu am primit nici un răspuns, cu atât mai puțin documentul solicitat. Dacă nu obținem cartea tehnică, trebuie făcute din nou studii, proiecte, documentația specifică, iar toate acestea costă zeci de mii de lei. Nu putem face nimic noi, directorii, fără ajutorul Primăriei.”, ne-a declarat Irina Chiriac, directoarea Liceului Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza”.

Directorii celor două școli amendate de ISU se tem că la anul, când vor fi vizitați din nou de ISU, amenda va fi chiar mai mare și, posibil, va fi aplicată pe persoană fizică. Adică ei, în calitate de conducători ai instituției, vor fi nevoiți să plătească din buzunarul propriul pentru neglijența Primăriei.

În ședința de Consiliu Local de la începutul săptămânii, subiectul privind cartea tehnică a celor două săli de sport a fost adus în discuție de consilierul Adrian Todireasa, profesor la Școala „George Tutoveanu”, una dintre cele două școli bârlădene ale căror săli de sport nu sunt autorizate ISU.

Din păcate, consilierii nu au spus niciun cuvânt în legătură cu lentoarea cu care se mișcă reprezentanții Primăriei, deși în legislativul local sunt și câțiva profesori, unii chiar directori de școli. Nu s-au auzit decât câteva vociferări din partea acoliților primarului, care întrebau, deși mai bine era să tacă, de ce aceste cărți tehnice nu a fost găsite până acum, întrucât cele două săli de sport au fost recepționate în 2006. Cu alte cuvinte, s-a dat vina pe vechea administrație, neluându-se în calcul faptul că aceste autorizații ISU pentru sălile de sport construite în ultimii ani au început să fie cerute după episodul „Colectiv”, adică din 2016, de când Dumitru Boroș a câștigat fotoliul de primar. Ceea ce ar fi trebuit să facă dumnealui de trei ani, de când directorii celor două școli îi cer documentele, era să pună angajații Primăriei să caute în arhivă documentele, pentru că altă soluție nu există.

Consilierul Todireasa declara pentru Est News că primarul i-ar fi spus într-o primă fază că documentele nu există în arhivă și a lăsat să se înțeleagă că, de fapt, nu are oameni care să le caute. Asta, dintr-o armată de salariați pe care i-a angajat cum i-a angajat, de când a devenit edilul orașului.

Școala Gimnazială „Episcop Iacov Antonovici” nu a fost amendată întrucât sala de sport, care așteaptă de doi ani să fie recepționată, nu a fost nici până acum dată în funcțiune. Unii spun că ea va putea fi preluată de Primărie fie înainte de alegerile prezidențiale, fie înainte de cele locale, adică între noiembrie 2019 și mai 2020. (Mihaela NICULESCU)

Firmele din Pitești și Bistrița preiau serviciile de salubritate din zonele Vaslui și Bârlad

de Dănuț CIOBANU

De pe 1 noiembrie 2019 noii operatori economici vor prelua serviciile de salubritate din zonele Vaslui și Bârlad. Pentru zona Vaslui (29 UAT-uri), operatorul de salubritate este SC Financiar Urban SRL Pitești, iar pentru zona Bârlad (22 UAT-uri) operatorul de salubritate este SC Urbana SA Bistrița.

Decizia de preluare a serviciilor de salubritate în zonele Vaslui și Bârlad a fost luată de către Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui. În prealabil, la începutul acestei săptămâni, au avut loc o serie de întâlniri tehnice între operatori și autoritățile locale, dedicate preluării serviciilor de salubritate. În urma acestora, a fost stabilit un program prin care noii operatori vor prelua infrastructura necesară prestării serviciilor de salubritate. Astfel, vor fi făcute vizite în fiecare UAT pentru a fi verificate platformele de deșeuri și se va stabili tipul și numărul de containere cu care acestea vor fi dotate.

Cele două firme de salubritate și-au organizat punctele de lucru în suburbia Moara Greci, pentru zona Vaslui, și în municipiul Bârlad pentru zona Bârlad. Operatorii de salubritate vor informa fiecare UAT cu privire programul de colectare al deșeurilor menajere și reciclabile. Pentru ca sistemul să funcționeze fără sincope, în fiecare UAT va fi desemnată o persoană responsabilă de gestiunea deșeurilor. În prezent, sistemul de management al deșeurilor din județul Vaslui este deschis doar în zona Negrești, unde sunt arondate opt UAT-uri.

În lunile următoare, operatorul de salubritate va prelua și zona Huși (13 UAT-uri). În ceea ce privește zona Roșiești (14 UAT-uri), ADI Vaslui va demara în aceste zile o nouă licitație publică pentru adjudecarea serviciilor de salubritate.

În cursul lunii septembrie 2019, ADI Vaslui a aprobat tarifele distincte pentru colectarea, transportul, sortarea și depozitarea deșeurilor pentru populație și instituții, industrie și comerț.

100 de muncitori vor lucra la Roșiești

Contractul de finanțare al proiectului “Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor Solide – județul Vaslui” a fost semnat în data de 14 aprilie 2011 și a beneficiat de o finanțare de aproximativ 40 milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013. La finalizarea exercițiului bugetar european 2007-2013 lucrările nefinalizate din cadrul proiectului și plățile pentru obiectivele de investiții realizate au fost fazate pe Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Investiția fanion a proiectului este depozitul ecologic de la Roșiești, prima celulă fiind construită în cadrul proiectului european. Depozitul va avea două celule de depozitare, iar când prima celulă va fi umplută, aceasta va fi închisă folosindu-se materiale speciale. În paralel, SC Romprest Energy SRL București, operatorul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor din județul Vaslui are obligația, prin contract, de a deschide a doua celulă în vederea depozitării deșeurilor. Prima celulă va funcționa până în anul 2030, iar a doua celulă în perioada 2030 – 2042. Prima celulă de depozitare a deșeurilor de la Roșiești are o întindere de 10 hectare și reprezintă circa 50% din ponderea de execuție a proiectului implementat la Roșiești. O celulă are o capacitate de 1,3 milioane tone de deșeuri, durata de viață fiind estimată pe o perioadă de 15 ani. Depozitul de la Roșiești mai are în componență o linie de sortare cu o capacitate de 28.500 tone/anual, o linie de tratare a levigatului (apa poluată din groapă), o clădire administrativă, echipamente de cântărire, drumuri interioare, garaje etc. În momentul în care depozitul va lucra la capacitate maximă, aici vor fi angajați 100 de muncitori de la nivel local.

Amenzi și avertismente pentru mai multe primării cu probleme în domeniul asistenței sociale

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui a desfășurat o campanie de verificări în mediul rural, intitulată „Controlul de fond al serviciilor publice de asistență socială de la nivelul comunelor”.

Scopul misiunii de control a vizat identificarea modulului în care sunt respectate de serviciile publice de asistență socială prevederile Hotărârii Guvernului nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor cadru de organizare și funcționare a serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal. În acest sens, au făcut obiectul controlului 10 unități teritorial-administrative de pe raza județului Vaslui, selectate la nivel național. Este vorba despre comunele Al. Vlahuță, Banca, Dodești, Roșiești, Vutcani, Ferești, Laza, Poienești, Ștefan cel Mare și Zăpodeni.

Sorin Prepeliță, directorul AJPIS Vaslui, ne-a precizat că s-au constatat o serie de deficiențe în aplicarea legislației în domeniul asistenței sociale.

Pentru remedierea deficiențelor au fost dispuse 95 măsuri:

  • 29 măsuri dispuse privind organizarea și funcționarea compartimentelor de asistență socială;
  • 18 măsuri privind promovarea și respectarea drepturilor copilului; 20 măsuri privind protecția persoanelor cu dizabilități;
  • 11 măsuri privind accesibilizarea mediului fizic/informațional;
  • 17 măsuri în domeniul beneficiilor de asistență socială (venit minim garantat și alocație pentru susținerea familiei).

„Acțiunea s-a desfășurat în perioada aprilie – iunie 2019. Pentru nerespectarea prevederilor legale, inspectorii sociali au aplicat trei sancțiuni contravenționale cu amendă în cuantum de 70.000 lei și 16 avertismente”, a spus Sorin Prepeliță. (Dănuț CIOBANU)

Brambureala din legislație și drumurile proaste au pus cruce investițiilor străine în județul Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Investitorii străini ocolesc județul Vaslui din cauza legislației și a infrastructurii dezastruoase. Anul trecut, în fiecare zi a apărut câte un act normativ în materie fiscală, fenomen care a descurajat investitorii străini și locali. Fără drumuri moderne, județul Vaslui este izolat de restul țării și de potențialii parteneri economici externi. Vasluiul nu are o strategie de dezvoltare, iar mediul de afaceri nu își poate face planuri de viitor.

Modificările repetate ale legislației fiscale și infrastructura proastă au alungat investitorii străini din județul Vaslui. Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (APIMM) Vaslui, a spus că în ultimul timp a avut mai multe întâlniri de lucru cu reprezentanții unor firme din străinătate, care sunt reticenți în ceea ce privește demararea unor investiții.

“Am avut mai multe contacte cu investitorii străini. Ei vor să vină în România, în județul Vaslui, dar vor să știe ce se întâmplă mâine. România este atractivă, are resurse, branduri, dar cât timp legislația nu oferă o stabilitate acest lucru îi descurajează și pe ei și pe noi. Trebuie să fie o durabilitate în măsurile fiscale care se adoptă. În anul 2018, în fiecare zi a apărut o lege nouă în materie fiscală”, a spus Ovidiu Copacinschi.

Pe lângă legislația impredictibilă, investitorii externi ocolesc județul Vaslui și din cauza infrastructurii rutiere slab dezvoltate.

“Suntem într-o zonă izolată. La întâlnirile la care particip am început să ridic această problemă, ca Vasluiul să fie legat de Iași și nordul Moldovei printr-o autostradă: Iași -Vaslui – Bârlad – Focșani – București. Dacă nu vom mai fi izolați, vom avea o flexibilitate economică. Cei din străinătate să poată veni la noi, iar noi să ne punem duce la ei. Vasluiul este izolat acum și nu are o strategie de dezvoltare economică. Mediul de afaceri dorește să aibă perspective pe 20 – 30 de ani, să știe datele de viitor. Nu este nicio gândire făcută, nimeni nu își poate face un plan de viitor”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.

Ultimii la investiții străine

Județul Vaslui se clasează pe ultimul loc în România în ceea ce privește numărul societăților cu participare străină la capitalul subscris. Astfel, în perioada 1991 – 31 decembrie 2018, în județul Vaslui au fost înmatriculate numai 454 de firme străine. Trendul negativ se menține și în cursul acestui an, când în primele șapte luni ale anului doar nouă societăți comerciale străine s-au înregistrat la Registrul Comerțului. Cu un număr mic de investitori străini, Vasluiul este penultimul județ din România în ceea ce privește valoarea capitalul social total în echivalent valută.

Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, în perioada 1991 – 2018, firmele externe au investit în județul nostru o sumă totală de 39.269.000 euro. Situația dezastruoasă în ceea ce privește intrarea de capital se menține și în acest an, când în perioada ianuarie – iulie a fost înregistrat un capital străin de numai 329 euro. Cu un număr mic de firme externe, județul Vaslui are cei mai puțini angajați din România care lucrează în societăți cu capital străin. Din cei 56.000 de angajați, doar 1.025 muncesc în cadrul unei firme cu capital străin.

Atenție cât zăboviți în Primăria Bârlad! Un specialist în construcții avertizează: ”Clădirea este foarte degradată și se poate prăbuși. Autoritățile refuză să ia măsuri”

de Simona MIHĂILĂ

Un semnal de alarmă uriaș a fost transmis municipalității bârlădene, în mod repetat, în ultimele luni, însă conducerea orașului se face că nu vede și nu aude: clădirea Primăriei Bârlad este într-o avansată stare de degradare, iar la un seism mai serios este în pericol de a se prăbuși.

Avertizarea vine din partea unui cunoscut specialist în construcții, Vasile Gîță, inginer constructor și diriginte de șantier, autorizat de Inspectoratul de Stat în Construcții (organism subordonat Guvernului României).

Gîță, cel care a demisionat din funcția de consilier personal al primarului Boroș, nemulțumit că acesta din urmă nu mai era persoana ”legistă” în care pozase în campania electorală, a trimis conducerii urbei mai multe adrese prin care a semnalat pericolul în care se află clădirea. Abia ultima adresă, înregistrată pe 10 septembrie, a fost adusă la cunoștința consilierilor municipali.

”La multe construcții, printre care și clădirea Palatului Comunal (primărie – n.r.), care prezintă capacitate portantă redusă la seism (vulnerabilă la cutremure), UAT Bârlad nu deține cărțile tehnice ale construcțiilor și nu au fost numiți responsabilii cu urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor respective. Obiectivul acestei urmăriri îl reprezintă verificarea stării tehnice a construcțiilor”, arată, printre altele, inginerul constructor Vasile Gîță, în ultima sesizare înregistrată la primărie.

Contactat de reporterii Est News, Gîță a declarat că nu a primit răspuns la niciuna dintre adresele trimise, iar fiecare zi care trece fără ca imobilul în care funcționează administrația orașului să intre în consolidare, adâncește nivelul de degradare.

 

Starea precară a clădirii primăriei, confirmată de experți încă de acum 23 de ani

 

Doru Gabriel Craus

Bârlădenii care au urmărit presa locală de-a lungul anilor, își amintesc, cu siguranță, că acest subiect a fost adus în atenția publică și în timpul fostului primar al orașului, Doru Gabriel Craus (decedat în 2011). În 1996, acesta a invitat la primărie o echipă mixtă de experți, condusă de profesori de la Facultatea de construcții și instalații Iași și de la Facultatea de Arhitectură și urbanism ”Ion Mincu” București, care au realizat o verificare tehnică sumară a clădirii primăriei. Inițiativa lui Craus venea tot în urma unor semnale trase de specialiști în construcții.

Concluzia de atunci a fost că structura de rezistență a imobilului este avariată, afectate fiind și coloanele de marmură din holul principal al primăriei, coloane care au, la rândul lor, rol de susținere a planșeului pe care se află turnul clădirii. S-a stabilit că este necesară o expertiză tehnică autorizată în acord cu normele legale, dar proiectul a fost abandonat din lipsă de fonduri.

Se prea poate ca tot acesta să fie motivul pentru care și actuala administrație a orașului preferă să ignore avertismentele specialiștilor, însă din 1996 au trecut 23 de ani, timp care și-a pus amprenta și mai mult asupra stării tehnice a clădirii, iar pericolul nu mai este de trecut cu vederea. Cu atât mai mult cu cât sediul primăriei este locul de muncă a câtora zeci de bârlădeni, iar clădirea e zonă tranzitată de alte sute de cetățeni, zi de zi.

Vasile Gîță și Dumitru Boroș

”Eu, personal, i-am avertizat încă din 2016 să expertizeze această clădire. Clădirea primăriei este construită în 1934, când nu existau normative antiseismice. Este nevoie de o expertiză tehnică autorizată care să încadreze imobilul într-o clasă de risc seismic. După toate probabilitățile, clădirea prezintă gradul I de risc în caz de seism major, iar personalul de acolo trebuie evacuat. Aici sunt birouri care lucrează cu publicul, este un trafic intens aproape zilnic”, a declarat, pentru Est News, Vasile Gîță.

Acesta a mai precizat că până și montarea gresiei în holul principal al clădirii primăriei agravează situația.

”Au montat și acea gresie care a încărcat construcția cu 60 de kilograme pe metru pătrat. Este inadmisibil să pui atâta greutate pe o construcție șubredă, ce nu poate suporta acest surplus de sarcină gravitațional. Nu există expertiză, nu există carte tehnică, nu există certificat de performanță energetică, așa cum cele legea, nu există nimic. Avem de-a face cu o clădire cu formă neregulată, asimetrică , ce o face vulnerabilă în fața seismelor, cu atât mai mult cu cât este extrem de veche”, a mai menționat Gîță.

Firmele rău platnice la bugetul local își pot achita datoriile cu terenuri sau construcții

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Local Vaslui a aprobat o serie de facilități fiscale pentru firmele debitoare la bugetul local. Astfel, societățile care au datorii restante la 31 decembrie 2018 scapă de penalități, dacă își achită obligațiile fiscale. Firmele care nu au bani pentru plata datoriilor pot stinge respectivele debite prin trecerea în proprietatea publică a municipiului Vaslui a unor costrucții sau terenuri.

Consiliul Local (CL) Vaslui a aprobat o hotărâre privind anularea majorărilor de întârziere pentru obligațiile bugetare principale restante la 31 decembrie 2018, datorate bugetului local de către debitori persoane juridice și entități fără personalitate juridică. Acordarea de facilități fiscale pentru contribuabilii persoane juridice este necesară pentru a se evita intrarea în insolvență a firmelor debitoare, cu consecințe grave în plan economic și social. În acest fel, se iau în considerare atât interesele debitorilor de a se redresa economic, cât și cele ale autorităților locale de recuperare a obligațiilor bugetare.

În vederea acordării facilităților fiscale, consilierii locali au mai aprobat o hotărâre privind componența și regulamentul de organizare și funcționare a comisiei pentru analiza și soluționarea cererilor debitorilor care solicită stingerea unor creanțe fiscale, prin trecerea în proprietatea publică a municipiului Vaslui a unor bunuri imobile.

Conform legislației în vigoare, creanțele fiscale administrate de organul fiscal local pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea UAT-ului a bunurilor imobile reprezentând construcție și teren aferent, precum și terenuri fără construcții, chiar dacă acestea sunt supuse executării silite de către organul fiscal competent.

„Am decis anularea majorărilor de întârziere și pentru persoanele juridice. După acordarea facilităților fiscale pentru persoanele fizice, vin oamenii și plătesc sume mari. Este o reușită! De ce să mai stăm încărcați cu aceste sume de la firme, când nu știm când le recuperăm. O societate comercială intră în procedura de faliment și trebuie să stau la masa credală să aștept recuperarea debitului. Sunt convins că sunt firme care vor plăti obligațiile fiscale, dacă știu că le radiem penalitățile. Instituim și procedura dării în plată. Dacă o firmă nu poate plăti, poate are un teren sau o clădire în contul datoriei. Noi evaluăm aceste bunuri și se stinge datoria. Poate sunt societăți care vor să ne transfere bunurile imobile pe care le dețin, pentru a scăpa de datorii”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Probleme în aplicarea noului regulament de publicitate din municipiul Vaslui

Consiliul Local (CL) Vaslui a aprobat regulamentul de organizare și desfășurare a activității de afișaj, publicitate și reclama in municipiul Vaslui.

Consilierul Sorin Radu a spus că acest regulament trebuie să sprijine mediul de afaceri local și să ajute la dezvoltarea economică a zonei: „Regulamentul de publicitate este foarte important pentru dezvoltarea municipiului, a climatului economic. Ne trebuie un regulament care să stimuleze economia Vasluiului, care nu o duce pe roze, să găsim facilități pentru că această roată economică se învârte foarte greu. Poliția Locală și celelalte structuri care trebuie să aplice regulamentul să caute ca toată lumea să respecte legea, să fie un tratament egal. Nu putem să creem bariere unora și facilități altora. Cei care se ocupă de avizarea panourile publicitare să intervină pentru ca toată lumea să intre în legalitate”.

Un punct interesat din cadrul regulamentului prevede ca toate firmele luminoase să fie montate la o distanță de minim trei metri de la sol.

„Dacă păstrăm în regulament acest punct, primii care trebuie să dărâme ceva sunt cei de la Primăria Vaslui, pentru că avem o firmă luminoasă la Centrul social de zi de pe strada Valter Mărăcineanu, care este amplasată la mai puțin de trei metri”, a explicat Radu Sorin.

Reprezentanții aparatului tehnic din cadrul primăriei Vaslui au precizat că trebuie plasate la cel puțin trei metri de sol doar firmele iluminate, nu și casetele luminoase ale firmelor.

„Legislația este foarte clară. Firmele iluminate trebui montate la cel puțin trei metri de sol. E vorba despre acele reflectoare care sunt amplasate deasupra sau în partea de jos să lumineze firma. E nevoie de trei metri pentru a putea citi scrisul de pe firmă, pentru că dacă este prea aproape este luminată prea tare și nu vezi să citești. De aceea trebuie această distanță minimă”, a spus Ana Maftei, arhitectul Primăriei Vaslui.  (Dănuț CIOBANU)

Afurisite șuvoaie: au acoperit frumusețe de străzi inteligent modernizate de administrația locală de la Bârlad, cu fonduri PNDL

Nici bine n-a sosit toamna, odată cu primele ploi abundente, că a și dat semne administrației locale că străzile din oraș se află sub amenințarea apelor.

O realitate lacustră, mai ceva ca în versurile lui Bacovia! Asta le-a adus ziua de vineri bârlădenilor pe care drumurile i-au dus în zona Pieței centrale, mai exact pe Strada Popa Șapcă. Intersecția acestei străzi intens circulate cu cea pe care se află Școala Nr. 5 a fost pur și simplu blocată traficului pietonal, vreme de câteva ore bune, de cantitatea mare de apă lăsată în urmă de ploaie.

Trecătorii mai curajoși și-au suflecat pantalonii și s-au avântat în “lacul” din mijlocul străzii, însă restul oamenilor au făcut cale întoarsă, de teamă să nu-și pună la grea încercare încălțările. Problematic a fost și accesul elevilor care învață la Școala Nr. 5, care au fost nevoiți să aleagă o rută ocolitoare, în loc de cea curentă. Din păcate, nici cei care au ales să meargă înconjor, pe Strada Bicaz sau Bagdasar, nu au avut mai mult noroc să găsească drumuri circulabile. Motivul? Apa băltește, nu se scurge de pe asfaltul turnat în cursul anului trecut, pe străzile modernizate prin PNDL II, una dintre mândriile mandatului actualului primar.

Cei mai revoltați de peisajul lacustru au fost comercianții care își expun produsele în stradă, după cum le e obiceiul. Aceștia n-au fost deloc încântați să vadă că apa le intră în magazine, așa că și-au strigat nemulțumirile în gura mare. “Când plouă mult, aici e dezastru. Nu mai putem să scoatem niciun produs afară din magazin, iar de fiecare dată când trece câte o mașină, apa ne intră în valuri peste praguri. Primarul e de vină! Să rezolve odată problema canalizărilor, așa cum a promis, să avem condiții civilizate să mergem pe străzi, indiferent de vreme! Plătim taxe mari, pe ce se duc banii noștri? E orașul nimănui?”, a întrebat o vânzătoare care, cu mopul și găleata în mână, se chinuia să strângă apa din magazin. (Simona MIHĂILĂ)

 

Boroș și-a anunțat o altă mare realizare: Bârladul e pe același fus orar ca Iașul. Nota de plată: 20.000 lei

Au sunat din nou surlele și trâmbițele de la Primăria Bârlad, ca nu care cumva să treacă neobservată o altă mare realizare a lui Dumitru Boroș pentru bârlădeni: a reparat ceasul din turnul Palatului Comunal!

Atent la problemele comunității și la ce-i transmit locuitorii pe diverse căi, Boroș a reușit să apropie și mai mult Bârladul de dulcele târg al Ieșilor, la al cărui nivel de dezvoltare localnicii râvnesc cu jind. Nu vă gândiți că primarul liberal a bătut palma cu vreun ditamai investitor, care să vină în oraș și să creeze noi locuri de muncă, dintre cele 1.500 promise în 2016, de candidatul liberal Dumitru Boroș! Nu, apropierea de Iași e mai mult una… simbolică. Mai exact, Ceasul din turnul Primăriei Bârlad, proaspăt devenit funcțional după o vreme îndelungată în care a indus în eroare multă lume, a fost sincronizat cu cel de la Palatul Culturii din Capitala Moldovei. Nota de plată pentru recondiționarea mecanismului central al orologiului și pentru modernizarea lui, care include și iluminatul în culori, pe timp de noapte: 20.000 lei.

Și asta nu e tot! În Bârlad, la fiecare oră exactă, se va auzi în difuzoare Hora Unirii, așa cum se aude în Iași, pentru ca bârlădenii să nu uite niciodată că pășesc prin aceleași locuri care l-au dat pe “cel mai de seamă fiu al orașului, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza”.

„Acest ceas din turnul clădirii Primăriei Bârlad este emblematic pentru imobil. Pentru că a fost lăsat pe ultimul plan iar cetățenii au remarcat și ne-au cerut să facem ceva în privința lui, am decis să încercăm să îl recondiționăm. L-am păstrat așa cum a fost el conceput, numai că a fost readus la viață cu ajutorul tehnologiei moderne. Adică l-am sincronizat, cu ajutorul internetului, cu cel din turnul Palatului Culturii Iași.”, a spus primarul Boroș.

Edilul n-a suflat, însă, nicio vorbă despre momentul în care Bârladul se va sincroniza cu Iașul în privința altor aspecte mult mai importante pentru cetățeni, motiv pentru care a fost taxat de aceștia de îndată ce s-a lăudat cu noua sa realizare, pe profilul său de socializare. “Într-adevăr un lucru vital, un lucru care ține și de foame, dar și de sete.☹️”, “Îți dai seama ce mare realizări se face ! De parcă numai de ceasul deșteptător era nevoie în rest au bîrlădenii de toate 😙😙😙😙”, ” Era singurul lucru care lipsea! Apă avem la Gura Leului, mâl avem, lucrări începute și neterminate avem, suntem în altă lume, însă avem muzică! Mergem prin mâl și ne udăm dimineața la picioare când plecăm spre muncă, însă avem muzică și ceas!!!”, “Dar canalizarea pe Avram Iancu???”, au scris bârlădenii nemulțumiți.

Sătui să citească despre “noutăți absolute” în materie de nimic, oamenii îl invită pe Boroș să le repare străzile, sistemul de canalizare, să rezolve problema gunoaielor și a câinilor vagabonzi și să facă din oraș unul în care să te bucuri că trăiești. “Hora Unirii din difuzoare” nu acoperă nemulțumirile bârlădenilor cărora Boroș le-a făcut un legământ strâmb în urmă cu 3 ani.  (Simona MIHĂILĂ)

Ajutoare sociale de aproape un milion de lei, fraudate la nivelul județului Vaslui

de Dănuț CIOBANU

În ultimii trei ani, la nivelul județului Vaslui au fost încasate ilegal prestații sociale în valoare de peste 900.000 lei. Erorile din atribuirea drepturilor sociale au fost descoperite prin încrucișarea bazelor de date ale mai multor instituții. Este vorba de Fisc, Casa Județeană de Pensii, Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură etc. În toate cazurile în care s-au descoperit nereguli, Inspecția Socială Vaslui a emis decizii de recuperare a sumelor încasate necuvenit.

Ajutoarele sociale acordate de stat nu se mai încasează atât de ușor de către beneficiari. În ultimii ani, una din prioritățile Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui a fost verificarea principalelor programe de asistențe socială. Programele controlate vizează venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei, indemnizația pentru creșterea copilului, ajutoare de încălzire etc.

Modul de acordarea a acestor plăți a fost verificat prin folosirea metodei încrucișării bazelor de date la nivel național sau județean cu bazele diferitelor instituții. Este vorba despre Agenția Națională de Administrare Fiscală, Casa Județeană de Pensii, Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Astfel, prin metoda încrucișării datelor au fost controlate toate UAT-urile din județ, Direcția Generală de Asistență și Protecția Copilului Vaslui, dar și activitatea serviciului de beneficii din cadrul AJPIS Vaslui. Intersectarea periodică a bazelor de date a fost dublată de efectuarea unor controale inopinate, precum și desfășurarea de campanii tematice/de fond la nivelul primăriilor. Astfel, în ultimii trei ani, Inspecția Socială Vaslui a verificat 3.388 dosare de venit minim garantat, fiind constituite debite în cuantum de 351.303 leiDe asemenea, au fost analizate 19.247 dosare de alocație pentru susținerea familiei, fiind emise 2.364 decizii de debit în cuantum de 364.899 lei. Și în cazul ajutoarelor pentru încălzirea locuinței au fost controlate 13.512 dosare, Inspecția Socială formulând 2.521 decizii de recuperare de sume încasate necuvenit, în cuantum de 74.374 lei. În urma verificării unui număr de 37 dosare pentru beneficii de nevoi speciale au fost calculate debite de 40.270 lei. Nu în ultimul rând, au fost verificate 155 dosare de plasament cu debite în valoare de 41.015 lei.

„Activitățile de control, informare și consiliere privind modul de stabilire și acordare a beneficiilor de asistență și-au atins scopul vizat. Constatăm o îmbunătățire a activității entităților implicate în gestionarea dosarelor, respectiv o scădere a riscului de eroare și fraudă prin respectarea de către beneficiari a obligațiilor legale ce le revin în ceea ce privește declararea corectă a cuantumului veniturilor realizate și a membrilor familiei. În perioada 2016 – 2018 am formulat 7.905 măsuri, pentru remedierea neregulilor identificate în procesul de acordare a beneficiilor de asistență socială”, a precizat Sorin Prepeliță, directorul AJPIS Vaslui.

Primăria Vaslui va avea în subordine, de la anul, o echipă de constructori

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, este mai decis ca niciodată să înființeze o firmă de construcții în subordinea Consiliului Local.

În ultimul timp, lipsa firmelor din domeniu a făcut ca mai multe lucrări de la nivelul orașului să fie blocate.

Cu lucrul în oraș este groaznic. Îmi vine să fac în subordinea primăriei o stație de asfalt, pentru a realiza proiectele. Avem în plan să facem o firmă de construcții în anul viitor, însă acest lucru nu este atât de simplu. Am ajuns să mă rog de constructori să pună trei borduri în oraș. Firmele vin cu tot felul de motive. Majoritatea constructorilor merg în mediul rural, unde se implementează proiecte pe infrastructură prin PNDL”, a spus Vasile Pavăl.

În cursul acestui an, pe lângă atragerea proiectelor cu finanțare europeană, Primăria Vaslui continuă finanțarea de la bugetul local a mai multor obiective. Valoarea alocărilor financiare de la bugetul local pentru investiții în 2019 este de circa 15 milioane de lei. Din bugetul local se finanțează construcția bazarului, reabilitarea acoperișurilor la două licee, finalizarea unor lucrări de infrastructură în Cartierul 13 Decembrie etc.

“Voi veni cu o propunere pentru extinderea sferei serviciilor și pe reparații de străzi, mobilier urban etc. În anul 2020 voi veni cu această propunere. Având oamenii la dispoziție vom putea interveni mai repede acolo unde este nevoie. Acum infrastructura din oraș este reparată de societăți care nu sunt în subordinea Consiliului Local Vaslui”, a mai spus Vasile Pavăl. (Dănuț CIOBANU)

Bani pentru apicultorii care au avut pierderi în urma inundațiilor din primăvară

Apicultorii care au înregistrat pierderi în urma ploilor torențiale din perioada martie – mai 2019 vor primi un ajutor financiar de la bugetul de stat.

Pe 24 septembrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial o hotărâre privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2019 asupra sectorului apicol”. Măsura este destinată apicultorilor din domeniul producției primare, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție. Valoarea sprijinului financiar este de 20 lei/ familia de albine. Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar, apicultorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data 1 martie 2019 și să dețină familii de albine înregistrate/ autorizate la Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă. Pentru obținerea sprijinului, solicitanții trebuie depună o cerere la Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, până la data de 31 octombrie 2019.

În situația în care beneficiarii dețin în exploatație mai multe stupine situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale din județe diferite, aceștia depun o singură cerere la direcția pentru agricultură pe teritoriul căreia beneficiarul deține numărul cel mai mare de familii de albine.

Prin acordarea acestui ajutor se urmărește echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor apicultorilor, ajutându-i să se reașeze într-o poziție mult mai stabilă”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. (Dănuț CIOBANU)

La Pogana, mai ceva ca în Las Fierbinți!

de Mihaela NICULESCU

Primăria Pogana, al cărei sediu nu are nici până la această oră toaletă, a găsit bani, și nu puțini, pentru a organiza duminică, 29 septembrie, „Sărbătoarea bătrânilor”. Sub această denumire, cu 50.000 lei (peste 10.000 de euro), Primăria Pogana va sărbători în avans Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. Primarul comunei este nimeni altul decât Maricel Gîfu, cel care, exact acum un an, a organizat nunta fiicei sale la școala din Pogana, a cărei clădire a fost construită cu bani de la Banca Mondială.

Deși suma este semnificativă, chiar și pentru un oraș din județ, consilierii locali PSD de la Pogana au votat alocarea acestei sume, pe care au luat-o de la capitolul ”Mediu”. Consilierii opoziției, care au votat împotrivă, susțin că finanțarea unui asemenea eveniment deșănțat are un scop pur electoral, prin care primarul Maricel Gîfu (PSD) caută să atragă bunăvoința pensionarilor din comună.

Campania pentru prezidențiale bate la ușă și o astfel de sărbătoare locală este mai mult decât necesară pentru mulțumirea electoratului preferat, dar și pentru atragerea de noi electori.

Pe surse, am aflat că primarul a trimis invitații doar  familiilor de pensionari care sunt de partea lui și în ultimul moment a mai invitat și alte persoane vârstnice, din tabăra indecișilor sau a opoziției. Nu a făcut-o din convingere, spun sursele noastre, ci după ce reporterul Est News i-a adresat câteva întrebări, săptămâna trecută, în încercarea de a afla care este părerea edilului din Pogana cu privire la prigonirea adversarilor săi politici, după ce rezultatul alegerilor europarlamentare l-a nemulțumit peste poate. Pentru a ieși o sărbătoare de pomină, primarul Gîfu muncește din greu, se agită și chiar a anulat și Ședința ordinară de Consiliu, programată pe 30 septembrie. Este ocupat peste măsură cu organizarea evenimentului, la care se pare că sunt invitate și personalități marcante ale județului.

Primarul PSD, Maricel Gîfu, către un întreprinzător privat din comună: ”Ești băiat bun, cu inițiativă, dar ești în tabăra greșită”

Printre oamenii obișnuiți care au primit invitații zilele trecute se află și părinții lui Vasile Stupu, un întreprinzător din comună, un om incomod pentru primarul PSD, căruia, din cauza faptului că partidul omului de afaceri a câștigat alegerile europarlamentare, i s-a pus gând rău și este șicanat, în numele legalității.

„Acum aproximativ trei ani am deschis un chioșc în fața Școlii Gimnaziale nr. 1 din Pogana, contractul de închiriere a terenului fiind reînnoit anual. La sfârșitul anului trecut contractul a expirat, dar primarul nu a mai vrut să-l reînnoiască, supărat tare că partidul domniei sale nu a câștigat alegerile europarlamentare. Plăteam 60 lei pe lună chirie, în vreme ce o farmacie care are închiriat spațiu într-o clădire de patrimoniu a Primăriei, plătește doar 50 lei. Eu am fost un om onest, dar dumnealui s-a răzbunat și nu mi-a mai permis să închiriez terenul. De asemenea, nervos că nu sunt în tabăra domniei sale, m-a pus să dau jos terasa din fața magazinului pe care îl dețin în comună pe domeniul public. A invocat faptul că se fac anumite lucrări la drumuri, dar terasa nu îl incomoda cu absolut nimic. L-am rugat să-mi elibereze autorizație de funcționare pentru terasă, iar el mi-a spus că va supune consiliului local propunerea dar a rămas în <<coadă de pește>>. Cuvintele pe care mi le-a adresat într-una din zile au fost edificatoare. Mi-a spus, textual :<<Ești băiat bun, cu inițiativă, dar ești în tabăra greșită>>.” , ne-a declarat Vasile Stupu.

Contactat de reporterul Est News, primarul Gîfu a negat orice afirmație a lui Vasile Stupu, precizând de mai multe ori că în calitatea lui de primar luptă pentru respectarea legilor.

„Vasile Stupu are un magazin cu terasă pe drumul public. Nu l-am amendat până acum pentru că banii se fac greu. În comună se lucrează la drumuri și i-am trimis înștiințare că a ieșit prea mult în drum cu terasa încât incomodează efectuarea lucrărilor. Este ilegal ce a făcut acesta. Eu nu fac în primărie politică, ci administrație publică. Politica o fac în campania electorală”, a precizat pentru Est News, Maricel Gîfu.

Primarul Gîfu, acuzat de ”execuții politice” pe bandă rulantă

Pentru primarul comunei Pogana campania electorală a început demult și s-a intensificat în dușmănie după 26 mai. L-a pus la punct, spun oamenii, și pe poștașul Gheorghiță Ciocan, care timp de 7 ani avea un birou în curtea Căminului Cultural, unde se putea întâlni cu cetățenii atunci când întâmpinau probleme și când nu-i găsea acasă. Pentru că și poștașul îmbrățișează altă doctrină, Maricel Gîfu s-a răzbunat și pe acesta. L-a dat afară din Căminul Cultural, sugerându-i tocmai acum, după 7 ani, că ar trebui să plătească chirie Poșta Română, pentru că așa e normal.

„L-am ajutat destul pe poștaș, dar totuși nu mai putem accepta să stea fără chirie pentru că avem și noi nevoie la bugetul local de bani. Poșta Română ar trebui să plătească o chirie, dacă vrea să-i găzduim anagajatul. Nu a vrut să plătească nicio chirie și în consecință l-am rugat să părăsească sediul Căminului Cultural”, a explicat Maricel Gîfu.

Edilul din Pogana mai este acuzat de săteni și pentru campania de prigonire a dascălului din Parohia Bogești – Tomești, după ce  acesta a plecat de la PSD la PNL.

Dascălul Cătălin Mijan ar fi fost trecuți pe lista celor care trebuiau sancționați pentru îndrăzneala de a fi în alt partid decât al conducătorului comunei. În ciuda presiunilor făcute asupra preotului din comună pentru a-l da afară pe dascăl, acest lucru nu s-a întâmplat, după cum ne-a spus chiar dascălul.

„Pentru că nu mi-a plăcut felul în care primarul Gîfu se implică în rezolvarea problemelor comunei, a cetățenilor, am ales să plec din partidul domniei sale, pe care cred că l-am slujit cu credință o vreme. Din păcate, nu mai puteam merge pe aceeași traiectorie și am plecat de la PSD. De atunci a schimbat foaia. Gîfu și-a dorit să mă lase pe drumuri, dar nu a reușit. M-a salvat telefonul mobil cu care am înregistrat toată discuția avută cu dumnealui, o discuție plină de argumente care mi-ar fi folosit în instanță pentru a câștiga un posibil proces. Dacă nu aș fi fost inspirat să înregistrez discuția cred că acum trebuia să-mi caut alt serviciu”.

Vin sărbători de neuitat în Las Fierbinți de Vaslui

Edilul comunei Pogana a negat toate aceste acuzații și a precizat că sunt „răutăți” ale unor localnici care poate se află în tabăra politică adversă.

După cum stau lucrurile, în comuna Pogana, ca în mai toate comunele, se anunță o campanie electorală pe viață și pe moarte. Indiferent dacă au în frunte primari PSD, PNL sau de la alte partide. Până una-alta, duminică, localnicii din cele cinci sate ale comunei Pogana vor sărbători „Ziua Internațională a Persoanelor în Vârstă”. Cu un buget de invidiat, în ciuda faptului că Primăria nu-și permite plata indemnizațiilor însoțitorilor persoanelor cu handicap, ar trebui ca „Sărbătoarea bătrânilor” de pe 29 septembrie să fie una de neuitat. La un mic, la o bere, unii săteni își vor schimba opinia politică, dacă au vreuna, și vor fi convinși să voteze cu partidul din care domnul primar Gîfu face parte. Dacă nu, astfel de sărbători nu vor mai fi organizate în comună.

Este de așteptat ca sătenii să își clarifice preferințele politice și pe 8 noiembrie, când e hramul comunei.

„Sperăm că acesta este sfârșitul ultimului mandat de primar al domnului Gîfu. Am înțeles că are deja două dosare care nu-i mai permit înscrierea pentru o nouă candidatură. Omul încearcă să salveze ce se mai poate din electoratul care l-a făcut <<ditamai primarul>>”, ne-a mărturisit sub protecția anonimatului, un angajat al Primăriei Pogana. Acesta spune că va urmări cu atenție evenimentul de duminică, care va fi mai ceva ca în „Las Fierbinți”.

Maricel Gîfu și-a definitivat ascensiunea spre celebritate națională, chiar anul trecut, când a fost socru mic. Primarul PSD i-a organizat fiicei sale o nuntă mare și frumoasă chiar în școala din satul Tomești, a cărei clădire fusese construită cu bani de la Banca Mondială.

Sălile de clasă și coridoarele clădirii au fost întrebuințate doar pe post de bucătărie, depozit de băuturi, sală pentru pregătirea farfuriilor cu mâncare etc.

Petrecerea propriu zisă a avut loc în curtea școlii, acolo unde socrul mic a amplasat un cort imens, închiriat de la o firmă de organizat evenimente, din București. Ca să încapă cortul, primarul Gîfu  dat ordin să fie demolat gardul școlii. Deși cazul a făcut înconjurul țării, nicio instituție nu a găsit de cuviință să-l sancționeze pe edilul-șef al comunei.

În schimb, Inspectortul Școlar Județean a găsit de cuviință să-l dea afară din funcție pe Ion Dobrin, directorul Școlii gimnaziale nr. 1 din Tomești, unde a fost organizată nunta. Dobrin nu este membrul nici unui partid.

Primarul “Copăcel” nu se dezminte: în lipsa investițiilor majore, încă o serie de trandafiri și puieți de arbori la Bârlad

Mici atenții și flori. Asta le oferă bârlădenilor Dumitru Boroș, primarul liberal care, pe ultimul sfert al mandatului său, se întrece în gratuități și fapte de milostenie din bani publici, dar și în… peisagistică.

Preocupările lui Boroș în ceea ce privește imaginea Bârladului sunt cunoscute multora mai ales din fotografiile afișate chiar pe site-ul instituției pe care o conduce, așa-zise instantanee în care, cu sapa în mână, edilul poza în primul grădinar al urbei. Decis să lase în urma sa un municipiu “ca un boboc de floare”, chiar dacă încă departe de civilizația altor orașe de provincie, Dumitru Boroș a inițiat un nou proiect de hotărâre prin care vrea să suplimenteze zestrea verde a Bârladului.

Ce locuri de muncă? Ce investitori? Ce fonduri europene? Primarul Boroș are altă “viziune” despre cum anume se poate îmbunătăți viața bârlădenilor! O viziune care îi spune că “se IMPUNE acordarea unei atenții deosebite amenajărilor peisagistice, în prezent și pe viitor, în vederea ameliorării calității vieții cetățenilor municipiului Bârlad, prin crearea de noi spații verzi și îmbunătățirea celor existente”.

Tocmai de aceea, Boroș le va cere consilierilor locali, în ședința de luni, 30 septembrie, să aprobe un alt program de plantări de puieți de arbori și arbuști pe domeniul public, în această toamnă. Edilul liberal susține că proiectul său a fost motivat de solicitările cetățenilor în legătură cu plantările de arbori cu creștere rapidă și potențial mare de umbrire.

Asta, cu toate că sunt de notorietate exemplele de fotografii postate pe rețelele de socializare de către bârlădenii din cartierele Munteni și Podeni, furioși că s-au trezit cu trotuarele ciuruite și îngustate după sădirea de copăcei, în condițiile în care străzile le erau pline ochi de noroaie.

Fără să se abată însă de la “viziunea” lui, Boroș a identificat deja noi amplasamente pentru plantările de arbori, în aliniamente pe trotuarele din zona blocurilor de locuit și spații verzi, și a decis cu ce specii va îmbogăți zestrea verde a Bârladului. E vorba despre arbori decorativi de tipul tei, prun, arborele de mătase, salcâm, mesteacăn, arțar, platan și magnolie, cu înălțimea cuprinsă între 2-3 m, aclimatizați la condițiile de mediu din zona noastră.

Totodată, Boroș vrea să mai planteze 10.000 de fire de trandafiri și alți arbori decorativi (forzitia, spireea, berberis), atât pentru a crește suprafețele cu flori perene, cât și pentru a eficientiza activitatea angajaților de la Serviciul de Sere și spații verzi.

E adevărat că plantarea de puieți de arbori în trotuar presupune decaparea acestuia și săparea de gropi, dar ce mai contează pagubele colaterale în asfaltul proaspăt turnat, dacă primarul vrea să le ofere cetățenilor oxigen și peisaje urbane colorate? (Simona MIHĂILĂ)

Faptele de milostenie de la buget continuă: primarul Boroș vrea să miluiască 5 biserici, o asociație și clubul sportiv al Bârladului cu peste 31.500 euro

Finanțarea nerambursabilă de la bugetul local, pentru activități nonprofit de așa-zis interes pentru comunitate, e mană cerească pentru un primar aflat în campanie electorală. Din această mană cerească se înfruptă din plin Dumitru Boroș, care a inițiat recent un proiect de hotărâre prin care vrea să treacă 150.000 lei din pușculița Bârladului în zestrea a cinci parohii și în bugetul a două proiecte, unul cultural și altul sportiv.

Deși în anii în care era consilier local se arăta indignat de actele de caritate ale edililor PSD, odată ajuns în scaunul de la primărie, liberalul Boroș a reușit să transforme bugetul orașului, unde se adună taxele și impozitele contribuabililor, într-o imensă “cutie a milei”, de unde izvorăsc daruri alese și consistente, însă numai pentru cei norocoși. Beneficiare ale mărinimiei lui Boroș sunt, în mare parte, încă din 2016, parohiile din Bârlad cărora ba le lipsește o capelă, ba mai au de finalizat lucrări de construcție și restaurare la biserici, astfel încât primesc anual sume cu câte 5 zerouri de la bugetul local.

Dacă facem un calcul simplu, până acum Dumitru Boroș a pompat în “cele sfinte” aproape 400.000 lei, respectiv 80.000 lei în 2016, 120.000 lei în 2017 și 192.500 în 2018. Acum, edilul se pregătește să “investească” în încrederea enoriașilor bârlădeni încă 139.350 lei.

Ca să nu-l supere pe Cel de Sus, Boroș vrea să împartă banii în mod egal, către Parohia “Sf. Trei Ierarhi” I, pentru continuarea lucrărilor de construcție a Casei Parohiale și Parohia “Sf. Trei Ierarhi” II, pentru construcția Bisericii cu același nume, către Parohia “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, “Domneasca” I și “Sfântul Apostol Andrei”. Toate urmează să primească câte 27.870 lei.

Două gesturi de milostenie mai neînsemnate din punct de vedere valoric merg către Asociația Astronomică “Sirius”, care va primi suma de 3.150 lei pentru editarea numărului 41 al revistei “Pași spre infinit” și A.C.S. Atletic Club Bârlad, unde vor ajunge 7.500 lei pentru susținerea proiectului “Sportul de performanță”.

La cum au arătat voturile consilierilor locali din anii precedenți, pe proiecte de hotărâre care au vizat acordarea de ajutoare nerambursabile pentru parohii, nici votul așteptat în ședința de luni, 30 septembrie, nu va fi unul negativ, semn că, de frica lui Dumnezeu, aleșii slobozesc repede porțile vistieriei Bârladului când e vorba de “cele sfinte”.

Dezmățul electoral pe bani publici se îmbracă în fiecare an în haina evlaviei, chiar dacă dăunează grav bugetului bârlădenilor, care se aleg cu lăcașe de cult strălucitoare, în care le e rușine să intre cu galoșii plini de noroi de pe străzile desfundate ale orașului. (Simona MIHĂILĂ)

Primăria Vaslui trage încă un semnal de alarmă: întârzieri mari la execuția investițiilor

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui a făcut bilanțul execuției bugetare pe primele opt luni ale anului 2019. La secțiunea funcționare procentul de realizare este de 63% și s-au asigurat toate resursele pentru finanțarea activităților până la sfârșitul anului. În schimb, la secțiunea dezvoltare este realizat un procent de numai 38%. Cauzele întârzierilor în realizarea investițiilor sunt criza de forță de muncă și creșterea prețurilor la materialele de construcții.

Ieri, în cadrul unei conferințe de presă, Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a prezentat situația execuției bugetare la câteva luni până la finalul anului 2019. Pentru ca să nu se mai rămână la buget cu un excedent bugetar, executivul local a revizuit bugetul local la toate capitolele, pentru a contabiliza realizările și sumele necesare pentru fiecare activitate. La capitolul venituri, la bugetul local s-a adăugat în plus suma de 1,3 milioane de lei din cotele care revin consiliilor locale din impozitul pe venit, sumă transmisă în aceste zile de Ministerul de Finanțe. În ceea ce privește cheltuielile, se păstrează o diferență mare dintre secțiunea de dezvoltare și cea de funcționare.

Conform execuției bugetare la opt luni, raportat la bugetul anual, la secțiunea de funcționare se înregistrează un procent de realizare de 63%, ceea ce înseamnă o sumă de 65 milioane de lei. În schimb, la secțiunea dezvoltare a fost cheltuită suma de 6,7 milioane de lei, adică un procent de realizare de numai 38%.

„La funcționare am verificat dacă până la sfârșitul anului sunt asigurate sumele pentru instituția primarului, cheltuielile de personal, învățământ, cultură, social, sport, gratuitățile pe transport etc. În ceea ce privește învățământul, avem în vedere majorarea burselor școlare care sunt plătite de la bugetul local. Am mai asigurat resurse pentru cantina socială, ajutoare pentru lemne, cheltuielile legate de cazarea oamenilor străzii în adăposturile speciale. Am avut în vedere și asigurarea banilor pentru clubul sportiv și alte activități socio-culturale care se vor desfășura până la sfârșitul acestui an”, a spus Vasile Pavăl.

Firmele lucrează încet

La secțiunea dezvoltare, gradul redus de realizare a cheltuielilor are aceleași cauze care țin de lipsa forței de muncă și creșterea prețurilor de la depunerea ofertei și până la implementarea investiției.

„Firmele de construcții nu respectă graficele de lucru. Cele mai mari întârzieri le avem la bazar, deși în ultima lună a mai crescut ritmul de execuție, la modernizarea infrastructurii de la Sinagogă și parcarea de la Teoclinic. La această parcare am avut vreo șapte constructori până acum și am să dau de pomană la constructorul care va reuși să toarne asfaltul. La aceste investiții avem cele mai mari întârzieri”, a mai spus Vasile Pavăl.

La nivelul municipiului Vaslui mai sunt deschise șantiere de lucru și în Cartierul 13 Decembrie, iar pe strada Avram Iancu se va face recepția lucrărilor la infrastructură. De asemenea, în perioada următoare vor fi finalizate studiile de fezabilitate pentru asfaltarea străzilor Dimitrie Cantemir și Delea.

“Firmă” nouă la Prefectura Vaslui pe un balcon care se dărâmă

Prefectura Vaslui are, de ieri, o “firmă” nouă pe balconul de la care, în urmă cu trei decenii și jumătate, Ceaușescu le vorbea miilor de vasluieni adunați în Piața Civică.
Banner-ul montat pe un cadru metalic vine, însă, în total contrast cu imaginea balconului a cărui fațadă se prăbușește pe zi ce trece. Șefii instituției spun că erau obligați să pună acea “firmă” pentru ca Instituția Prefectului să poată fi identificată. Însă, nu au putut face nimic pentru a reabilita balconul.
“Administratorul clădirii este Consiliul Județean astfel încât este responsabilitatea acestei instituții să facă reabilitările necesare. Vechea panou cu denumirea Instituției Prefectului era uzat astfel încât nu-l mai puteam folosi”, ne-a declarat subprefectul județului Vaslui, Mircea Gologan.
Vechea “firmă” a Prefecturii Vaslui a fost scoasă la începutul anului, odată cu montarea banner-ului cu președinția Consiliului Uniunii Europene deținută de România. După ce acesta a fost dat jos, s-a constatat că tencuiala de pe balconul clădiri este grav afectată astfel încât s-a făcut o zonă de siguranță pentru a nu pune în pericol viața trecătorilor. (Ionuț PREDA)

Cresc preturile la gunoi. Primarii din județ au aprobat noile tarife de salubritate pentru zonele Vaslui, Bârlad și Huși

de Dănuț CIOBANU

Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Vaslui a adoptat tarifele pentru colectarea, transportul, sortarea și depozitarea deșeurilor pentru populație și instituții, industrie și comerț. Decizia a fost luată într-o ședință care a avut loc vineri, 20 septembrie 2019, la Centrul de Afaceri Vaslui. Cela mai mari tarife de colectare și transport deșeuri pentru populația urbană și rurală sunt în zona Vaslui (29 de UAT-uri), iar cele mai mici tarife pentru salubritate sunt în zona Bârlad (22 UAT-uri).

Proiectul principal adoptat de Adunarea Generală a Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui privește tarifele distincte pentru colectarea, transportul, sortarea și depozitarea deșeurilor pentru populație și instituții, industrie și comerț (IIC).

Pentru zona Vaslui (29 UAT-uri), unde operatorul de salubritate este SC Financiar Urban SRL Pitești, noile tarife sunt următoarele:

  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reziduale generate de populația urbană: 116,4 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reziduale generate de populația rurală: 108,59 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reziduale generate de IIC: 224,14 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reciclabile generate de populația urbană: 360,63 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reciclabile generate de populația rurală: 179,31 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reciclabile generate de IIC: 241,52 lei/tonă;

La toate aceste tarife se adaugă și TVA.

Pentru zona Bârlad (22 UAT-uri), unde operatorul de salubritate este SC Urbana SA Bistrița, noile tarife sunt următoarele:

  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reziduale generate de populația urbană: 81,11 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reziduale generate de populația rurală: 66,59 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reziduale generate de IIC: 125,62 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reciclabile generate de populația urbană: 197,87 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reciclabile generate de populația rurală: 187,15 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reciclabile generate de IIC: 118,50 lei/tonă;

La toate aceste tarife se adaugă și TVA.

Pentru zona Huși (13 UAT-uri), unde operatorul de salubritate este SC Urbana SA Bistrița, noile tarife sunt următoarele:

  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reziduale generate de populația urbană: 116,92 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reziduale generate de populația rurală: 85,56 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reziduale generate de IIC: 161,04 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reciclabile generate de populația urbană: 214,34 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reciclabile generate de populația rurală: 135,31 lei/tonă;
  • tarif pentru colectare și transport deșeuri reciclabile generate de IIC: 171,28 lei/tonă;

La toate aceste tarife se adaugă și TVA.

Noi ședințe în această săptămână

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui, a spus că sistemul de management al deșeurilor va fi pus în funcțiune de autoritățile locale și a cerut primarilor să se implice în acest proiect: „Fiecare primar să prezinte în consiliile locale deciziile adoptate de noi, iar observațiile aleșilor locali să fie trimise către ADI Vaslui. Să faceți toate eforturile să implementăm sistemul cât mai repede. Vă cer să dați foarte mare atenție acestui proiect!”, a spus Dumitru Buzatu.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că noile tarife adoptate sunt diferite de la un oraș la altul și a cerut o nouă întâlnire pentru a se discuta problema preluării serviciului de salubritate de către noul operator.

„Sunt diferența substanțiale între tarifele de la Vaslui, Bârlad și Huși. Acțiunea de preluare a serviciului de salubritate este foarte importantă, pentru că dacă nu suntem atenți o să avem gunoiul neridicat. Orașul Vaslui l-am curățat și vreau să păstrez acest standard. Trebuie să mai discutăm când se face transferul de la SC Goscom, cu ce activități rămân oamenii de acolo etc. Propun să avem o discuție pentru zona Vaslui”, a spus Vasile Pavăl.

În urma acestei propuneri, plenul ședinței a decis ca miercuri, 25 septembrie 2019, în Sala Mare a Palatului Administrativ Vaslui să aibă loc o întâlnire de lucru între UAT-urile din zona Vaslui, operatorul de salubritate și reprezentanții CJ-ului.

De asemenea, joi, 26 septembrie 2019, la aceiași oră și în aceiași locație, va avea loc o întâlnire între UAT-urile din zonele Bârlad și Huși, operatorul de salubritate și reprezentanții CJ Vaslui.

CJ Vaslui mai pompează încă 15 milioane de lei în modernizarea drumurilor județene

de Dănuț CIOBANU

CJ Vaslui alocă bani pentru modernizarea drumurilor județene. Astfel, pentru întreținerea și reabilitarea unor drumuri și poduri este prevăzută o sumă de 15 milioane de lei. Banii vor fi utilizați pentru turnarea de covoare asfaltice, pietruirea unor drumuri din pământ etc. Investițiile în infrastructură din bugetul CJ-ului se adaugă celor din fonduri europene și de la bugetul național, care se ridică la peste 400 milioane de lei.

Pentru ultimele luni ale acestui an, Consiliul Județean (CJ) Vaslui alocă sume importante de bani pentru reabilitarea rețelei de drumuri județene. La ședința ordinară care va avea loc astăzi consilierii județeni urmează să aprobe a treia rectificare pe anul 2019 a bugetului CJ Vaslui.

Conform proiectului de hotărâre, cheltuielile de la capitolul transporturi” se suplimentează cu suma de 15.132.789 lei. Din această sumă, 11.718.597 lei se acordă pentru acoperirea cheltuielilor legate de întreținere și reparații la drumuri și poduri județene, iar 3.414.192 lei reprezintă cheltuieli de capital pentru modernizarea și reabilitarea drumurilor și podurilor județene.

„Toți acești bani vor fi utilizați pentru repararea drumurilor județene, turnarea de covoare asfaltice, pietruirea unor drumuri din pământ etc. Am primit bani de la Guvernul României și pentru repararea unor poduri care au fost afectate în urma inundațiilor din primăvara acestui an. Vom repara cu aceste fonduri podurile de la Văleni și Stoișești. Toate aceste lucrări la infrastructura rutieră se adaugă proiectelor pe care noi le derulăm prin PNDL 2. Cu toate aceste investiții, starea drumurilor din județul nostru se schimbă de la o lună la alta ”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Județul Vaslui a primit de la Guvernul României 5,6 milioane de lei pentru repararea a șapte poduri și două podețe avariate de inundații.

În urma ploilor abundente din această primăvară, cele mai mari pagube au fost înregistrate pe drumurile județene, unde este nevoie de reabilitarea a peste 87 kilometri. De asemenea, 4 poduri, 2 podețe și o ravenă au nevoie urgentă de reabilitări, valoarea totală a pagubelor contabilizată la nivelul CJ Vaslui fiind de peste 11,6 milioane de lei.

Oamenii vor asfalt

La această dată, județul Vaslui continuă să înregistreze la capitolul infrastructură sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ. Conform datelor CJ Vaslui, la nivelul județului sunt înregistrate 51 de drumuri județene, cu o lungime totală de 940 de kilometri: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

CJ Vaslui derulează, în prezent, 17 proiecte prin PNDL 2 în valoare de 180 milioane de lei, din care 13 proiecte vizează reabilitarea infrastructurii rutiere.

De asemenea, din luna octombrie 2019 vor începe lucrările la drumul strategic, care are o finanțare europeană în valoare totală de 222.001.842 lei.

Dumitru Buzatu

“Cu cât acoperim mai multe drumuri cu asfalt, vin persoane din zonele unde drumurile nu sunt asfaltate și ne întreabă de ce la ei nu se asfaltează, dar la alții da! Nu putem face deodată aceste drumuri. Avem multe proiecte finanțate de la bugetul național sau cu fonduri europene și încercăm să atragem și alte fonduri. Dorim ca în mandatul următor, niciun kilometru de drum județean să nu fie neasfaltat”, a spus Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Ajutoare financiare pentru mai multe biserici din județul Vaslui

Mai multe biserici din județul Vaslui vor primi un ajutor financiar de la Consiliul Județean (CJ). La baza întocmirii proiectului de hotărâre se află cererile a patru unități de cult din județul Vaslui.

Astfel, Parohia Pochidia va primi un sprijin financiar în valoare de 50.000 lei, pentru finanțarea lucrărilor de construire la Biserica ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului”. Valoarea devizului lucrărilor rămase de executat este de 258.889 lei. De asemenea, Mănăstirea “Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din comuna Miclești va primi un ajutor financiar în valoare de 29.000 lei pentru achiziția unei centrale termice și combustibil.

Conform proiectului de hotărâre care va fi adoptat în ședința de astăzi a CJ Vaslui, Parohia Crîng, din comuna Ciocani, va primi 71.000 lei, pentru executarea lucrărilor de întreținere la biserica parohială. Valoarea totală a solicitării din partea bisericii este de 83.316 lei.

Nu în ultimul rând, se va aloca Parohiei Rediu, din municipiul Vaslui, un sprijin financiar în valoare de 26.000 lei, pentru executarea lucrărilor de consolidare și reparații capitale la biserică. Valoarea devizului lucrărilor rămase de executat este de 37.800 lei.

Conform legislației în vigoare, de la bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor proprii necesare pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult fără venituri sau cu venituri reduse, construirea ori repararea lăcașurilor de cult și pentru conservarea și întreținerea bunurilor aparținând cultelor. (Dănuț CIOBANU)

CJ-ul se retrage din Asociația de Dezvoltare Zona Metropolitană Vaslui

Consiliul Județean (CJ) Vaslui se va retrage din cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Vaslui. Decizia de retragere a fost luată în contextul intrării în vigoare a noului Cod Administrativ.

CJ Vaslui a aprobat în anul 2014 participarea județului Vaslui la constituirea Zonei Metropolitane Vaslui. Initiativa de asociere cu municipiul Vaslui și cele 11 UAT-uri din jurul său (Bălteni, Delești, Laza, Lipovăț, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Pușcași, Ștefan cel Mare, Tanacu, Văleni și Zăpodeni) s-a făcut prin acordul administrațiilor publice locale. Ca urmare a intrării în vigoare din luna iulie 2019 a Codului Adminitrativ, a fost abrogată Legea administrației publice locale nr. 215/2001 în baza căreia CJ Vaslui s-a asociat la Zona Metropolitană.

Codul Administrativ definește în mod clar zona metropolitană ca fiind o asociere pe bază de parteneriat între Capitala României sau municipiile de rangul I ori municipiile reședință de județ și UAT-urile aflate în zona limitrofă. În consecință, CJ Vaslui a decis retragerea din Zona Metropolitană Vaslui.

Strategia de Dezvoltare a Polului Metropolitan Vaslui 2014 – 2020 cuprinde circa 70 de proiecte care vizează întreaga zonă metropolitană sau numai municipiul Vaslui. O primă direcție de acțiune în ceea ce privește investițiile este dezvoltarea transportului public în toată zona metropolitană. Un al proiect comun va fi reabilitarea centrului de agrement de la Poiana Căprioarei, precum și un proiect în parteneriat cu localitatea Pușcași.

Potrivit legii, municipiile resedință de județ pot constitui zone metropolitane prin asociere cu localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată. Pe perioada exercițiului bugetar al UE 2014 -2020, sunt introduse o serie de instrumente financiare noi, adresate exclusiv dezvoltării urbane integrate. (Dănuț CIOBANU)

CJ Vaslui achită datorii de 1,9 milioane lei ale Spitalului Județean de Urgență

de Dănuț CIOBANU

Spitalul Județean de Urgență Vaslui primește un ajutor financiar de 2 milioane lei din bugetul CJ-ului. Banii vor fi folosiți pentru plata datoriilor, înregistrate la furnizori de servicii. CJ Vaslui a mai acordat luna trecută 1,6 milioane de lei, pentru acordarea vaucherelor de vacanță angajaților spitalului. În total, în acest an, CJ Vaslui va aloca din bugetul propriu 8 milioane de lei pentru finanțarea activității Spitalului de Urgență.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va aloca Spitalului Județean de Urgență (SJU) un ajutor financiar în valoare de 2.116.773 lei. Banii sunt virați unității de sănătate în urma adreselor primite de CJ Vaslui, în care conducerea spitalului solicită suplimentarea bugetelor sau virări de credite. Transferul sumei este prevăzut în proiectul de rectificare a bugetului instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii pe anul 2019. Potrivit proiectului de hotărâre, care va fi dezbătut în ședința de vineri, 20 septembrie 2019, suma de 1.978.773 lei este alocată capitolului «bunuri și servicii» iar 200.000 de lei este prevăzută la secțiunea «alte cheltuieli».

Ana Rinder, directorul SJU Vaslui, a precizat că suma de 1,9 milioane de lei va fi folosită pentru plata sumelor care au devenit arierate, adică datorii care au depășit termenul de 90 de zile. Cu acești bani plătim datoriile pe care le avem la furnizori. Spitalul nu are resurse proprii pentru a face aceste plăți și apelăm la sprijinul CJ Vaslui”, a spus Ana Rinder. De asemenea, suma de 200.000 va fi utilizată pentru efectuarea plăților aferente persoanelor cu handicap neîncadrate.

SJU Vaslui a mai solicitat virări de credite bugetare și efectuarea unor dotări din sumele care au rămas în plus în urma aplicării procedurilor de achiziție publică. Este vorba despre achiziționarea unui troliu de ridicat cadavre, un microscop de laborator, un sistem de digitalizare cu folii fosforice și printare pe filme radiologice etc. Actualul sprijin financiar vine după ce în ședința CJ Vaslui din luna august 2019 a fost alocată spitalului suma de 1.635.000 de lei, pentru acordarea vaucherelor de vacanță angajaților unității.

CJ-ul finanțează spitalul cu 8 milioane de lei

Pentru acest an, veniturile totale ale SJU Vaslui se ridică la suma de 162.097.361 lei. Din totalul veniturilor, pentru secțiunea de funcționare este alocată suma de 151.339.481 lei, iar pentru secțiunea dezvoltare suma de 10.757.880 lei. Doar pentru cheltuielile de personal, pentru anul 2019 este prevăzută suma de 118.274.018 lei.

Capitolul de venituri este format din venituri proprii care se ridică la suma de 127.100.558 lei, subvenții de la bugetul consolidat al statului în valoare de 27.084.386 lei și subvenții de la bugetul local al județului Vaslui în sumă de 7.912.417 lei.

La nivelul anului 2018, Casă Județeană de Sănătate Vaslui a acoperit doar 80% din valoarea totală a serviciilor medicale acordate populației, restul de 20% urmând să fie acoperit din alte surse. Este vorba despre fonduri virate de la bugetul local al județului, venituri proprii, donații, sponsorizări etc.

“Anual, spitalul are peste 50.000 de pacienți. Aceste persoane trec poarta spitalului și ne cer să le acordăm servicii medicale. Spitalul este al județului Vaslui, nu tratăm doar pacienții din municipiu reședință de județ. Noi nu refuzăm pe nimeni. Orice spital acordă servicii medicale prin unitățile medicale de urgență. Suntem obligați să facem aceste servicii medicale, chiar dacă sumele nu sunt acoperite de Casă de Sănătate”, a spus Neculai Sorescu, directorul financiar al SJU Vaslui.

Municipiul Vaslui, gazda unui nou festival, cel al ”Zilelor teatrului tânăr”

Municipiul Vaslui va fi, la sfârșitul acestei luni, gazda celei de-a III-a ediții a Festivalului ”Zilele teatrului tânăr”, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și care se va desfășura în Casa de Cultură ”Constantin Tănase”. Cu excepția spectacolului-atelier de improvizație al liceenilor vasluieni, coordonați de actorul Vlad Gălățeanu, unde prețul biletului este de doar 5 lei, accesul la piesele de teatru din următoare două seri va fi gratuit.

Week-end plin la sfârșitul acestei luni, când, la Casa de Cultură ”C. Tănase” Vaslui, se va desfășura cea de-a III-a ediție a ”Zilelor Teatrului Tânăr”. Festivalul va debuta pe 27 septembrie, atunci când în Sala Studio ”Valentin Silvestru” va putea fi urmărit un spectacol-atelier de improvizație al unor liceeni din Vaslui cu înclinație spre teatru. Sub coordonarea actorului vasluian Vlad Gălățeanu, spectacolul este un proiect al Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Vaslui. Atelierul de improvizație va începe la ora 19, iar costul unui bilet este unul simbolic, de 5 lei.

În cea de-a doua seară, tot de la ora 19, pe scena sălii mari va putea fi urmărit spectacolul ”Metoda G”, pus în scenă de studenții Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) București. Printre aceștia, se află și tânăra vasluiancă Victoria Moraru, care a decis să urmeze cursurile UNATC chiar în urma proiectului derulat de șase ani de CJCPCT Vaslui. La acest spectacol, publicul va fi pe scenă, pe scaune și gradene.

În ultima seară, pe 29 septembrie, de la ora 19, în aceeași locație va fi pusă în scenă piesa ”12 oameni furioși” de către absolvenți ai UNATC, aceasta fiind, de altfel, examenul lor de licență.

Accesul la cele două piese este gratuit. Singurul lucru pe care trebuie să-l facă spectatorii este să-și facă rezervare on-line, cu numărul de locuri dorit. (Ionuț PREDA)

Nouă comune vor primi 1,7 milioane de lei din fondul de rezervă al CJ Vaslui

de Dănuț CIOBANU

CJ Vaslui va face o nouă alocare de bani pentru UAT-urile din județ. După ce fondul din impozitul pe venit a fost epuizat, CJ-ul apelează la fondul de rezervă. Astfel, nouă comune vor primi în total 1,7 milioane de lei. Este vorba despre Mălușteni, Pogana, Stănilești, Tăcuta, Cozmești, Dimitrie Cantemir, Fruntișeni, Găgești și Solești. La rectificarea bugetului național din luna august 2019, Guvernul a alocat județului Vaslui doar 4,2 milioane de lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va aproba în ședința ordinară de vineri, 20 septembrie 2019, o noua repartizare de fonduri la unitățile administrativ teritoriale.

La începutul acestei luni, s-a realizat ultima echilibrare a bugetelor locale din fondul la dispoziția CJ Vaslui, care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul de stat în anul 2019. La începutul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care s-a repartizat integral comunelor, orașelor și municipiilor.

De această dată, transferul de resurse pentru echilibrarea bugetelor locale se va face din fondul de rezervă la dispoziția CJ Vaslui. Sumele repartizate UAT-urilor vor putea fi utilizate atât pentru acoperirea unor cheltuieli de funcționare, cât și la capitolul dezvoltare: cofinanțări de proiecte, cheltuieli legate de întocmirea unor documentații etc.

În total, va fi repartizată suma de 1,7 milioane de lei, bani care vor reveni următoarelor comune: Mălușteni – 100.000 lei; Pogana – 100.000 lei; Stănilești – 100.000 lei; Tăcuta – 200.000 lei; Cozmești – 300.000 lei; Dimitrie Cantemir – 300.000 lei; Fruntișeni – 180.000 lei; Găgești – 220.000 lei; Solești – 200.000 lei.

Tot din fondul de rezervă al CJ Vaslui, în cursul lunii august 2019, comuna Hoceni a primit 300.000 lei.

Guvernul a alocat doar 4,2 milioane lei

În luna august 2019, în urma rectificării bugetului consolidat al statului, Guvernul României a alocat județului Vaslui 4,2 milioane de lei. Astfel, un număr de 60 de UAT-uri au primit pentru echilibrare sume mai mici de 10.000 lei. Comunele care au încasat la rectificarea cea mai mică sumă, adică 2.000 de lei, sunt: Alexandru Vlahuță, Bogdana, Dimitrie Cantemir și Pogonești.

Un alt grup de localități a primit de la Guvernul României suma de 3.000 lei: Arsura, Boțești, Ciocani, Fruntișeni, Ibănești, Miclești, Pochidia, Rafaila, Șuletea, Tătărăni. Printre comunele cu cele mai mari sume se numără Ferești – 104.000 lei, Văleni – 53.000 lei, Tutova – 44.000 lei, Fălciu 41.000 lei.

În cazul orașelor, sunt acordate următoarele sume: Vaslui – 1.391.000 lei, Bârlad – 1.075.000 lei, Huși – 305.000 lei, Negrești 55.000 lei, Murgeni – 43.000 lei.

“Rectificările sunt doar niște corecții ale bugetului, nu redefinesc un buget în totalitatea lui. Banii sunt repartizați pentru acoperirea cheltuielilor care țin de asistența socială. Dacă creșterea economică va permite, se vor mai distribui în teritoriu și alte sume. Însă, autoritățile locale trebuie să știe că nu vine un calup de bani în luna ianuarie și unul în luna august. Conducerile UAT-urile trebuie să fie foarte atente în ceea ce privește colectarea taxelor și impozitelor locale, să creeze mediul favorabil pentru a beneficia de investiții, să facă toate eforturile pentru a-și crește veniturile. Politica de coeziune a funcționat foarte bine la nivel național, iar județul nostru a primit sume importante de bani de la alte județe”, spunea Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Licitația pentru execuția proiectului de apă și canal din Bârlad a eșuat pentru a treia oară

de Dănuț CIOBANU

Proiectul de modernizare a rețelelor de apă și canal din municipiul Bârlad a ajuns la a treia licitație fără succes. După cele două licitații ratate în cursul anului trecut și la ultima încercare de atribuire a contractului de execuție a lucrărilor nu s-a înscris nicio societate. Ieri, a fost termenul limită de depunere a ofertelor pentru realizarea proiectului, care se ridică la circa 50 milioane de lei.

Daniela Grigoraș, purtătorul de cuvânt al SC Aquavas Vaslui, a spus că în perioada următoare se va lua o decizie, în ceea ce privește organizarea unei noi licitații.

Procedura de licitație publică lansată pe SEAP s-a anulat, ca urmare a nedepunerii niciunei oferte. Avem de a face cu o lipsă de interes a firmelor pentru acest proiect”, a spus Daniela Grigoraș.

Proiectul de apă și canal din municipiul Bârlad este la a treia licitație, după ce la primele licitații lansate în lunile octombrie și decembrie 2018 nu s-a prezentat niciun ofertant.

Fazarea proiectului «Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești din județul Vaslui» este cofinanțată prin POIM 2014-2020. Beneficiarul proiectului este SC Aquavas Vaslui, operatorul județean de apă și canal, durata de desfășurare a proiectului fiind între 1 aprilie 2015 – 30 iunie 2020, cu prelungire a perioadei de implementare până la sfârșitul anului 2023. Valoarea totală a proiectului este de 355.927.933 lei, din care cofinanțarea Uniunii Europene este de 230.862.516 lei.

Investiții în rețelele de apă și canal

Valoarea proiectului de modernizare a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Bârlad este de aproximativ 50 milioane lei. Pe secțiunea alimentare cu apă, investițiile vizează reabilitarea rețelelor de apă, extinderi ale rețelelor de apă potabilă și instalarea unor stații de pompare a apei potabile. Reabilitarea rețelelor de apă potabilă din municipiul Bârlad se va realiza pe o lungime de 9.017 metri. Printre străzile în care se vor desfășura lucrări de reabilitare se numără Stroe Beloescu, Vasile Lupu, Siret, Nicolae Iorga, Transilvaniei, V.I. Popa, Decebal, Gen. Naumescu, Dragoș Vodă, B-dul Republicii.

La capitolul extindere rețele de apă potabilă, investițiile se vor realiza pe o lungime de 35.490 metri (35 kilometri). Practic, vor fi extinse rețele de apă pe majoritatea străzilor unde, în prezent, nu există instalații de alimentare. Printre străzile care sunt prevăzute lucrări de extindere se numără Aleea 4 (Topârceanu), Aleea 5, Aleea 6, Aleea 7, Aleea 8, Aleea Brândușa, Aleea M. Eminescu, Ion Codrescu.

Potrivit indicatorilor tehnici ai investiției pe componenta sistemului de alimentare cu apă, în municipiul Bârlad vor fi instalate 11 stații de pompare apă potabilă (inclusiv zona de protecție sanitară).

La capitolul canalizare, proiectul prevede mai multe investiții în zonele în care populația orașului nu beneficiază de servicii de canalizare. Astfel, vor fi reabilitate colectoare de apă uzată pe o lungime de 9.854 metri și vor fi realizate extinderi ale rețelei de canalizare pe o lungime de 23.994 metri. De asemenea, vor fi montate cinci stații noi de pompare a apei uzate și vor fi instalate pe o lungime de 1.106 metri conducte pentru refulări care sunt branșate la stațiile de pompare a apei uzate. Printre străzile pe care se vor executa lucrări la sistemul de canalizare se numără Avram Iancu, Crângului, Comuna din Paris 1 și 2, Aleea Parc 1, 2, și 3, B-dul Primăverii, B-dul Republicii, Șos. Tecuciului 1 și 2, 1 Decembrie, Bradului, Col. Simionescu Sava.

Scântei între rromi și primarul bârlădean, la audiențele organizate de prefectul județului

Discuții aprinse ieri, la primăria Bârlad, unde a avut loc o sesiune extraordinară de audiențe a prefectului, alocată în exclusivitate rromilor din oraș. Scandalul s-a iscat de la faptul că mulți locatari ai locuințelor sociale din Bârlad au fost dați în judecată de primărie pentru neachitarea la timp a datoriilor și sunt la un pas de a fi evacuați.

Întâlnirea, la care au participat primarul Dumitru Boroș și viceprimarul Roxana Feraru, s-a desfășurat în cea mai mare parte sub imperiul scandalului. Au fost zgomotoase nu doar dialogurile între rromi și primar, dar și dialogul între edil și Sorin Răducanu, președintele Partidei Rromilor Bârlad. Nu de puține ori, Prefectul Eduard Popica a fost nevoit să ridice tonul pentru a calma spiritele.

Dumitru Boroș i-a reproșat consilierului local Sorin Răducanu că încurajează ilegalitatea în rândul membrilor comunității de rromi, iar Sorin Răducanu în replică, i-a spus că în calitate de primar trebuie să caute soluții la problemele rromilor, mulți dintre ei nedreptățiți. Cei mai mulți din cei 50 de rromi veniți ieri în audiență i-au explicat prefectului problema lor cea mai complicată, neprelungirea contractelor de închiriere a locuințelor, de către primărie, dar și lipsa de interes a edilului de a le repartiza o locuință socială sau un loc de casă. Deși știe foarte bine că numărul locuințelor sociale este inexistent, nefiind ridicată nici o locuință în mandatul său, Dumitru Boroș, le-a solicitat rromilor să depună o cerere pentru locuință socială și toate actele necesare în acest caz. Unii dintre cei prezenți i-au amintit că au de ani de zile cereri și pentru loc de casa și pentru locuință, dar au fost ignorați.

Ioana Panainte este una dintre persoanele care a depus cerere încă din 2011, dar nu a primit nici loc de casă, nici locuință. Atât ea cât și soțul ei lucrează și ar fi putut suporta cheltuiala cu o locuință, sau cu construirea unei căsuțe, dar nu li s-a dat nicio speranță. Sătulă să fie dusă cu vorba, Ioana Panainte a strigat în gura mare, la întâlnirea de ieri, ce i-ar fi spus Dumitru Boroș, într-una din zile: „ Primarul mi-a spus că nu are ce să-mi facă, n-are locuință și chiar vorbe grele, să-mi iau copiii și să mă omor.”

Cei mai nemulțumiți sunt rromii care din cauza datoriilor neachitate la timp, au fost dați în judecată și așteaptă evacuarea. Acum, aproape toți sunt la zi cu plata chiriei, dar procesele sunt pe rol și aproape de a fi dați afară pentru că și-au achitat datoriile mai târziu decât prevede legea. Din cauza acestui lucru, contractul de închiriere nu a mai fost prelungit, și evacuarea ar fi iminentă. Unii rromi însă, spun că deși și-au achitat datoria până la data limită, cei de la Spațiul Locativ nu le-au mai prelungit contractul. Probleme întâmpină și rromii care locuiesc în spații ale căror titulari sunt arestați. În acest caz e nevoie de procură de la titular, autentificată de notar, pentru prelungirea contractului. Rromii invocă lipsa banilor pentru a plăti notarul, numai că altfel nu au nici o șansă de prelungire a contractului.

Sorin Răducanu a insistat asupra necesității reînnoirii contractului doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, dar reprezentanții primăriei spun că fără autentificarea notarială nu pot folosi declarația pentru reînnoirea contractului.

Pe acest subiect au avut loc discuții aprinse, iar în cele din urmă, rromii au înțeles că e nevoie de semnătura notarului, la care declarația pe propria răspundere a titularului poate ajunge prin intermediul avocatului. Au înțeles, se pare, că taxa notarială va trebui achitată de cei tolerați în spațiul locativ respectiv.

Problemele rromilor sunt complicate pentru că o parte dintre ei nu au niciun loc de muncă și se descurcă destul de greu doar cu alocațiile copiilor. Deși chiria este una rezonabilă (50 lei /lună), pentru mulți suma este foarte mare. Chiar și pentru cei care au o slujbă.

„Eu lucrez la CUP și am cerut să mi se oprească pe statul de plată chiria, dar nu au vrut. Acum sunt propus pentru evacuare. Am copii, unde să mă duc? Oamenii au datorii între 500 lei și 250 lei, se vor strădui să le plătească în rate. Autoritățile nu vor. Se pare că urmăresc să ne dea afară.”, ne-a declarat Torel Năstase.

La audiența de ieri, reprezentanții primăriei le-au pus în vedere rromilor că instituția nu poate acționa ilegal, de vreme ce, din cauza datoriilor, nu le-a mai fost prelungit contractul de închiriere. Aceștia le-au amintit rromilor că în unele cazuri contractele nu au mai fost reînnoite de trei ani și că din acest motiv au fost dați în judecată pentru evacuare.

Rromii sunt speriați de ordinele de evacuare pentru că nu au nici o altă alternativă pentru a sta într-o locuință, deși spun ei, au făcut eforturi mari să își achite datoriile, inclusiv penalitățile.

Primăria rămâne fermă pe poziție și spune că nu poate prelungi un contract expirat de luni de zile. Rămâne de văzut cum vor gestiona autoritățile problema contractelor de închiriere a locuințelor rromilor din blocul C.F.R., din blocul de pe strada Alexandru Vlahuță sau de la căsuțele de pe strada Grigore Ignat.

Rromii au reproșat primarului că în trei ani de zile, de când se află în fruntea primăriei, nu a trecut nici o dată să facă o vizită la imobilele de pe strada Căpitan Grigore Ignat. Acoperișurile și prispele nu au mai fost reparate de pe timpul primarului Constantinescu, canalizarea refulează frecvent, iar gândacii și șobolanii așteaptă deratizarea. Dacă în privința legalității șederii în chirie a rromilor, vina este  a rromilor, în privința neglijenței administrative, vina aparține în exclusivitate, primăriei. (Mihaela NICULESCU)

Lâna de la peste 150.000 oi din județul Vaslui nu are căutare pe piață

Crescătorii de ovine din județul Vaslui care au animale din rasele Caracul și Țurcană nu își pot comercializa producția de lână. Dintr-un efectiv total de 300.000 capete, peste 60% de oi din cele două rase nu au căutare pe piață.
„Acești fermieri stochează lâna și așteaptă să o vândă mai târziu. Din păcate, lâna grosieră din rasele Țurcană și Caracul este mai puțin întrebată. În acest moment, cei care colectează sunt puțin blocați. Puctul de la Tutova a dat la export o cantitate de 67 tone de lână: 45 tone în Anglia și 22 tone în Serbia. La Tutova, capacitatea maximă de stocare este de 300 tone și colectează lână din mai multe județe. Ei colectează lâna în funcția de posibilitățile de valorificare.”, a spus Aurel Ghineț, director adjunct al Direcției pentru Agricultură Județene Vaslui.
Perioada de înscriere a crescătorilor de animale în registrul unic pentru accesarea programului în anul 2019 s-a încheiat pe 28 martie.
Până la sfrâșitul lunii martie s-au înscris în program un număr total de 125 crescători de ovine locali: 110 persoane fizice care dețin atestat de producător, o persoana fizică autorizată, 13 întreprinderi individuale și o stațiune de cercetare.
Din fermierii înscriși în program, 20 de persoane au depus documente justificative de valorificare a lânii către un centru de colectare sau un intermediar agreat. Este vorba despre comercializarea unei cantități totale de 37.660 kilograme (kg) lână: 1.250 kg din rasa Țigaie, 28.871 kg din rasa Merinos și 7.539 kg lână din alte rase.
Pentru obținerea ajutorului de minimis, fermierii trebuie să valorifice lâna până la 30 septembrie 2019, iar depunerea documentelor justificative să se realizeze până la 1 noiembrie 2019 inclusiv. Valoarea sprijinului financiar acordat în acest an este de 2 lei/kg pentru lâna comercializată. (Dănuț CIOBANU)

Vasluiul, al 15-lea județ din țară la atragerea fondurilor europene în anul 2018

5,22 milioane euro. Aceasta este suma primită de administrațiile locale din județul Vaslui din partea Uniunii Europene și a altor donatori, potrivit datelor de la Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

2,2% din totalul fondurilor europene absorbite de administrațiile locale din România (primării și consilii județene) au ajuns, anul trecut, în județul Vaslui. Mai exact, 5,22 milioane euro din 236,9 milioane euro.

Asta face ca, în topul național, Vasluiul să se situeze pe poziția a 15 – a, înaintea unor județe precum Buzău (4,94 milioane euro), Constanța și Bacău (4,86 milioane euro), dar mult după Timiș (6,92 milioane euro), Iași (10,23 milioane euro), Cluj (11,03 milioane euro) sau Suceava (11,86 milioane euro).

Fruntașă în clasamentul administrațiilor locale abonate la finanțări europene este comuna Hoceni, cu 0,732 milioane euro, ceea ce înseamnă aproximativ 210 euro pe cap de locuitor.

Cine dă lecții în atragerea banilor europeni? Comunele din județul Bistrița-Năsăud au atras cele mai multe fonduri UE anul trecut. Sumele primite s-au ridicat la valoarea de 26,46 milioane euro. Urmează, la mare distanță, primăriile din județele Harghita (13,16 milioane euro) și Mureș (12,51 milioane euro), unde comunele campioane au atras între 1 și 2,1 milioane euro, ceea ce reprezintă un maximum de aproape 370 euro pe cap de locuitor.

La polul opus, cele mai mici sume de la UE le-au primit primăriile de comună din județele Argeș (1,5 milioane euro), Brăila (0,18 milioane euro) și Ilfov (0,07 milioane euro). În cazul Ilfovului, dezinteresul pentru fondurile UE nu surprinde pe nimeni, deoarece comunele din acest județ se numără printre cele mai bogate din țară.

Concluzia în urma analizei datelor de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: primele zece județe din topul fondurilor atrase în 2018 au cumulat o sumă mai mare decât următoarele 31 de județe (121,2 milioane euro față de 115,7 milioane euro). De reținut este faptul că, printre repetenții la atragerea de fonduri, se află administrații sărace sau din județe sărace, acestea preferând să stea cu mâna întinsă la Guvern pentru a primi subvenții, decât să aplice pentru investiții și dezvoltare. (Mara GRIGORIU)

49 de UAT-uri din județul Vaslui vor primi bani la echilibrarea bugetelor locale

de Dănuț CIOBANU

Repartizarea către UAT-urile din județ a fondului din impozitul pe venit pe anul 2019 se va face în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Județean (CJ) Vaslui, care va avea loc miercuri, 4 septembrie 2019.

Suma rămasă în fondul la dispoziția CJ Vaslui pentru echilibrarea bugetelor locale este de 7,59 milioane lei. Conform proiectului de hotărâre, vor primi bani un număr total de 49 UAT-uri, sumele repartizate fiind cuprinse între 50 și 900 mii lei.

Consiliul Județean Vaslui va aproba în ședință extraordinară cea de a patra echilibrare a bugetelor locale. Proiectul de hotărâre are la bază adresele unităților administrativ-teritoriale, prin care solicită fonduri în vederea asigurării cheltuielilor de funcționare, până la finele exercițiului bugetar. De asemenea, edilii mai cer fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiții, precum și pentru cofinanțarea proiectelor aflate în derulare în acest moment.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui, care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019, se repartizează pentru: susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

Cum s-au repartizat banii?

La începtul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral comunelor, orașelor și municipiilor.

Prima repartizare de fonduri a fost operată în cursul lunii aprilie, când 13 UAT-uri care au primit în total suma de 4.300 lei pentru a-și putea închide bugetele pe anul 2019. Tot din fondul la dispoziția CJ-ului, alte două UAT-uri au primit suma totală de 518 mii lei: Dragomirești – 401 mii lei și Boțești – 117 mii lei.

La a doua repartizare de fonduri, aleșii locali urmau să repartizeze în total suma de 11.700 mii lei, pentru un număr de 39 UAT-uri. În urma amendamentelor depuse și aprobate, pe lângă cele 39 de UAT-uri au mai primit sume de bani și municipiul Bârlad – 500.000 lei, Bogdana – 100.000 lei, Grivița – 100.000 lei, Deleni – 100.000 lei și Vulturești – 100.000 lei.

Nu în ultimul rând, în cursul lunii iulie 2019, CJ Vaslui a repartizat pentru a treia oară sume de bani din fondul la dispoziție pentru 17 UAT-uri. Au primit sume următoarele UAT-uri: Arsura – 50 mii lei, Bogdănești – 350 mii lei, Delești – 100 mii lei, Drînceni – 250 mii lei, Duda Epureni – 200 mii lei, Epureni – 200 mii lei, Laza – 100 mii lei, Munteni de Jos – 150 mii lei, Oșești – 300 mii lei, Poienești – 100 mii lei, Ștefan cel Mare – 200 mii lei, Vulturești – 127 mii lei, Zorleni – 500 mii lei, Ciocani – 300 mii lei, Banca – 250 mii lei, Miclești – 200 mii lei și Bogdana – 100 mii lei.

Noi reguli pentru comercianții vasluieni care vând produse din campaniile promoționale

Comercianții care rămân pe stoc cu produse din diverse campanii promoționale, etichetate ca atare, sunt obligați să păstreze aceleași condiții de discount sau premiere dacă vor să vândă acele produse și după expirarea campaniei respective.

Obligația este prevăzută într-un ordin al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care are drept scop informarea consumatorilor de către operatorii economici cu privire la continuarea comercializării produselor ce au făcut obiectul campaniilor promoționale sau vânzărilor cu prime.

Vizați sunt toți comercianții care dețin stocuri de produse ce conțin etichete explicite cu informații referitoare la campaniile promoționale din care fac parte (de exemplu, produse alimentare de tipul brânzeturi, ciocolată ori băuturi carbogazoase).

Aceștia trebuie să solicite acordul ANPC dacă doresc să continue comercializarea produselor și după finalizarea campaniilor promoționale. După obținerea acordului, cu respectarea condițiilor stabilite de ordinul ANPC, produsele vizate vor putea fi vândute numai însoțite de o plachetă eliberată de Autoritatea Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Pe întreaga durată cât va fi prelungită perioada de comercializare a produselor aflate la promoție, clienți vor beneficia în continuare de prețuri cu discount și de premii, pentru că operatorii economici sunt obligați să suplimenteze și stocurile de premii.

Reprezentanții ANPC spun că, în urma controalelor efectuate, au observat de multe ori practici comerciale înșelătoare ale agenților economici, care nu informează consumatorii în mod corect, complet și clar despre produsele și serviciile pe care le oferă în cadrul companiilor promoționale pe care le derulează.

Astfel, nu de puține ori s-a întâmplat ca vasluienii să fie induși în eroare de prețurile cu discount de la rafturi, iar, odată ajunși la casă, să constate că trebuie să plătească mai mult, explicația vânzătorilor fiind că promoțiile au expirat.

Pe de altă parte, există multe reclamații făcute la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor de oameni care au câștigat premii după ce au achiziționat diverse produse aflate în campanie promoțională, dar, atunci când și-au revendicat câștigul, li s-a spus că premiile s-au terminat și că pot încerca la alte magazine care comercializează aceleași produse.

Tot inspectorii ANPC au întâmpinat multe situații în care au descoperit în magazine produse cu etichete promoționale din campaniile pascale, care erau vândute de Crăciun, la prețuri stabilite de comercianți, fără niciun discount.

Reprezentanții ANPC susțin că astfel de practici sunt ilegale și se sancționează cu amenzi de la câteva sute la câteva mii de lei.

Urmare a noului ordin, clienții vor putea cumpăra la prețuri corecte produsele aflate la promoție. (Mara GRIGORIU)

Ministerul Agriculturii renunță cu greu la cele două imobile în ruină din municipiul Vaslui

de Dănuț CIOBANU

La cererea Ministerului Agriculturii, Primăria Vaslui și-a luat angajamentul că va reabilita în cinci ani Casa Agronomului și Oficiul pentru Consultanță Agricolă. În cele două locații se vor desfășura activități ce țin de instituțiile din subordinea CL Vaslui și servicii din aparatul primarului. Cele două imobile care vor intra în proprietatea municipiului Vaslui sunt, în prezent, în paragină.

Ministerul Agriculturii a solicitat Primăriei Vaslui noi precizări, în ceea ce privește preluarea Casei Agronomului și Oficiului pentru Consultanță Agricolă.

Eduard Lăcătușu, secretarul Primăriei Vaslui, a precizat că, săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a cerut completarea hotărârilor cu privire la trecerea celor două imobile în în proprietatea municipiului Vaslui și administrarea Consiliului Local (CL) Vaslui. S-a cerut un termen în care lucrările de reabilitare vor fi finalizate și care va fi destinația noilor clădiri. Ne-am asumat ca în termen de cinci ani cele două construcții să fie reabilitate. În ceea ce privește destinația, acolo vor se vor desfășura activități ce țin de instituțiile din subordinea CL Vaslui, servicii din aparatul primarului, activități ale altor instituții publice centrale cu reprezentare la nivel local”, a precizat Eduard Lăcătușu.

În ședința ordinară din luna iunie 2019, CL Vaslui a aprobat două hotărâri privind preluarea Casei Agronomului și Oficiul pentru Consultanță Agricolă. Prima vizează transmiterea din domeniul public al statului și administrarea Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, în domeniul public al municipiului Vaslui a terenului în suprafață de 2344 metri pătrați (mp) și a construcțiilor în suprafață de 224 mp, respectiv 61 mp, situate în strada Călugăreni nr.4. A doua hotărâre privește transmiterea din domeniul public al statului și administrarea DAJ Vaslui, în domeniul public al municipiului Vaslui a terenului în suprafață de 611 mp și a construcției în suprafață de 519, situate în strada Eternității nr.1.

În urmă cu mai mulți ani s-a încercat repararea celor două clădiri. În cazul Casei Agronomului, după ce a fost decopertată tencuiala și tâmplăria exterioară, lucrările au fost sistate din lipsă de finanțare. Același lucru s-a întâmplat și cu fostul Oficiu pentru Consultanță Agricolă.

După aprobarea de către CL Vaslui a celor două hotărâri, se vor demara procedurile necesare pentru emiterea unei hotărâri de guvern cu privire la transferul dreptului de proprietate publică a „Casei Agronomului” și a „Oficiului pentru Consultanță Agricolă”.

Salariile grase de la stat sunt cel mai feroce concurent al oamenilor de afaceri vasluieni

de Dănuț CIOBANU

Sectorul de stat pune pe butuci mediul de afaceri din județul Vaslui. Prin salariile mari pe care le oferă, statul s-a transformat în principalul concurent al mediului economic. Dacă nu pleacă în străinătate, angajații din privat profită de orice oportunitate pentru a se angaja la stat. O concurență neloială care provoacă diminuarea sau sistarea activității în rândul operatorilor economici, în timp ce aparatul de stat se umflă constant.

Creșterea constantă a numărului de bugetari din ultimii ani pune în dificultate sectorul economic de la nivelul județului Vaslui. Tot mai mulți specialiști din mediul privat sunt atrași de salariile mari oferite de stat, în timp ce firmele au probleme serioase cu menținerea forței de muncă.

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, ne-a precizat că migrația către sectorul de stat este firească, în condițiile în care nivelul de salarizare este net superior față de mediu economic.

„În momentul când apar noi oferte de locuri de muncă la stat, angajați de la privat pleacă. Este o judecată simplă. Statul face o concurență total neloială agenților economici. Atunci când concurența este reprezentată de stat, nu este normal ceea ce se întâmplă. Între cele două sectoare ar trebui să fie colaborare, să existe o strategie unitară de dezvoltare, nu o concurență neloială”, a spus Ovidiu Copacinschi.

La nivelul județului Vaslui, marea majoritate a salariaților provin din sistemul bugetar. Astfel, la începutul acestui an, dintr-un total de 54.271 salariați, aproximativ 38.000 erau angajați în sistemul bugetar. Singurele activități din sectorul de producție mai sunt câteva firme din industrie, agricultură, confecții și comerț.

Probleme în economie

În perioada ianuarie – iunie 2019, în județul Vaslui au fost radiate din Registrul Comerțului 1.092 de firme, ceea ce înseamnă o dinamică pozitivă de 151% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când au fost radiate doar 435 de firme. Potrivit acelorași date, în primele șase luni ale acestui an și-au suspendat activitatea 131 firme și un număr de 147 de societăți comerciale au fost dizolvate.

„Ne uităm la Registrul Comerțului, unde lunar un număr mare de societăți își închid activitatea. Sunt două cauze pentru numărul mare de firme care ies de pe piață. Una ține de legislație, pentru că în anul trecut cadrul legislativ s-a schimbat în fiecare zi. Ar trebuie ca 40 de ani să nu schimbăm legislația, pentru a avea predictibilitate. A doua cauză pentru care economia nu funcționează este aceea că avem patru milioane de români care muncesc în Europa și contribuie la PIB-ul acelor țări”, a spus Ovidiu Copacinschi.

Cei mai puțini salariați din Moldova

La finalul acestui an, numărul mediu de salariați din județul Vaslui este prognozat la 55.900 persoane. Conform datelor Comisiei naționale de prognoză, în anul 2022 județul Vaslui va avea un total de 61.000 de salariați. Potrivit acelorași estimări, Iașiul va avea peste trei ani un număr total de 189.200 angajați, Bacău – 123.700 angajați, Suceava – 118.400 angajați, Neamț – 94.700 angajați și Botoșani 63.700 angajați. Spre exemplu, în timp ce județul Bacău va avea peste trei ani un plus de 11.000 de salariați comparativ cu acest an, Vasluiul va bifa în anul 2022 o majorare de numai 5.000 de angajați.

Mesajul exasperat al USR Bârlad în legătură cu străzile orașului: ”Primăria peticește drumurile continuu, fără nicio strategie”

Încercările disperate ale conducerii Primăriei Bârlad de a petici străzile orașului pe ultima sută de metri, înainte de alegerile locale ce vor avea loc peste nouă luni, nu le-au scăpat useriștilor bârlădeni.

Într-o postare pe o rețea de socializare, Organizația municipală USR Bârlad constată lipsa de strategie, de viziune și modul haotic în care edilii locali se grăbesc să cosmetizeze drumurile publice.
”Vă puteți imagina că mergeți pe un drum lin, proaspăt asfaltat, fără nici o groapă? Înseamnă că imaginația nu v-a purtat în municipiul Bârlad”, este începutul ironic al postării useriștilor.
”Străzile municipiului Bârlad arată, pe zi ce trece, mai rău și mai rău. Primăria peticește drumurile continuu, fără nicio strategie. Străzile principale și secundare ale Bârladului arată ca după un mic război. De ani, nu s-a mai făcut nici o asfaltare cap-coadă majoră în municipiu, iar străzile peticite seamănă mai mult cu un drum dezafectat, decât cu unele potrivite circulației”, scriu useriștii.
Ca toți cetățenii urbei care chiar au crezut că actuala administrație va aduce schimbări neașteptate, useriștii trag linie: ”Rezultatul reparațiilor fără nici o strategie? Bârlădenii își strică mașinile zi de zi în gropi. Traficul este îngreunat, din cauza scăderii vitezei mașinilor care trebuie să circule mai încet, implicit și poluarea crește și ajungem să respirăm un aer murdar”.
Ar fi de adăugat și fondurile uriașe aruncate în vânt în fiecare an, bani grei adunați din taxele și impozitele pe care cetățenii orașului și-i rup de la gură cu speranța că odată și odată se va găsi cineva care să-i cheltuie cu cap.
USR Bârlad și-a ilustrat postarea cu o serie de fotografii făcute în parcarea Pieței ”Sf. Ilie”.
”Pozele de mai jos sunt din parcarea de lângă Piața Mare. O parcare cu plată – 1 leu ora – care astăzi este, evident, peticită. Probabil, peste câteva luni, drumarii vor trebui să revină. Banii pe care îi cheltuie primăria în multiple peticeli ar putea fi folosiți pentru o asfaltare solidă și rezistentă, după care nu trebuie să revii odată la câteva luni. Se pare că mai avem de așteptat”.

 

Perdaful dat de un polițist unei bârlădence care sunase la 112, speriată de un grup de drogați din Grădina Publică

de Simona MIHĂILĂ

Incident halucinant petrecut la linia telefonică 112, între o bârlădeancă și un polițist. Femeia a fost absolut siderată când apelul ei pe numărul unic de urgență s-a transformat într-o virulentă prelegere despre discriminare rasială, dar și o lecție de educație civică, în care ea părea elevul prins cu lecția neînvățată, iar polițistul era virtutea întruchipata. În timpul acesta, un grup de tineri, cel mai probabil consumatori de etnobotanice, băgau lumea în sperieți în Grădina Publică. Acesta a fost și motivul pentru care bârlădeanca a sunat la 112.

Incidentul a avut loc luni, în jurul orelor 17.00, după ce femeia (pe care o vom numi Mirela P.), de 44 de ani, și-a condus băiețelul la antrenamentul de baschet de pe terenul de sport din Grădina Publică. În imediata apropiere a terenului, se afla un grup de tineri din care, la un moment dat, unul s-a desprins și a vomitat chiar în fața copiilor care se îndreptau spre antrenament.

”Tânărul, de aproximativ 23 – 24 de ani, era într-o evidentă stare de agitație. Avea un tremur neobișnuit, ochii sticloși și, deși vomitase, starea lui nu era una tipică de indigestie. Mergea dezarticulat, râdea fără rost, tremura. Parcă era drogat. Ce m-a mirat este că prietenii săi nu erau foarte îngrijorați, ca și cum erau obișnuiți cu așa ceva”, ne-a povestit Mirela P.

Consumatorii de etnobotanice, noile ”celebrități” ale Grădinii Publice din Bârlad

De altfel, femeia spune că în locul cu pricina, mai tot timpul stau adunați tineri, aparent fără ocupație, despre care vizitatorii frecvenți ai Grădinii Publice afirmă că i-au văzut consumând substanțe interzise.

”Nu era ca și când auzisem prima dată asemenea lucruri despre tinerii care stau adesea grupați în acea zonă a parcului. Trec zilnic cu copilul meu, mai trec și alți copii care merg la antrenamente, dar alți oameni cam evită acea alee din cauza acestor indivizi despre care se știe că s-ar droga. Să văd acel băiat vomitând, în fața copiilor aceștia mai mici, știind care este motivul real, mi s-a părut inadmisibil să nu iau atitudine”, a spus femeia.

A sunat imediat la 112, dar tinerii și-au dat seama de intenția Mirelei P. Au început să se agite și mai tare, să o privească amenințător și să comenteze la adresa ei. Inclusiv tânărul care a vomitat a înțeles unde sună femeia și a rupt-o la fugă, clătinându-se și continuând să tremure.

”Mărturisesc, îmi era frică de ei. Știam că tinerii au înțeles că despre ei vorbeam. Operatoarea de la 112 mi-a direcționat apelul către Ambulanță, iar de acolo, la Poliție și, în scurt timp, un polițist mi-a cerut să spun despre ce este vorba. Sub imperiul fricii, pentru că mă simțeam privită de indivizii aceia, am încercat să descriu cât mai bine atât locul, cât și pe ei. În descriere, am folosit expresia <niște băieți mai… bruneței>, sugerând, recunosc faptul că tinerii mi se păreau de etnie rromă. Și cred că așa și era și îmi mențin această observație”.

Să fim atenți la exprimare! Drogații mai pot aștepta

În momentul în care a auzit expresia folosită de Mirela P., polițistul a luat foc. A uitat de caracterul urgent al apelului, de situația de pericol în care se

simțea femeia și s-a lansat într-o tiradă educațională despre ”discriminare”.

”Credeam că nu aud bine. Eu mă temeam să nu fiu linșată, eram în fața unei posibile grupări de dealeri și consumatori de droguri, îmi riscam siguranța punându-i Poliției pe tavă, cu indicii clare, iar polițistul îmi făcea morală la telefon. Și, pe deasupra mai era și ofuscat că am îndrăznit să sugerez despre indivizii aceia că erau țigani! Dar dacă sunam și spuneam că mă violează un țigan, tot așa ar fi procedat poliția? Ar fi considerat mai grav limbajul meu <discriminatoriu> decât infracțiunea de viol?”, se întreabă Mirela P.

Femeia a încercat să-i spună polițistului că nu e momentul de asemenea discuții și că ea a sunat la 112 ca să ceară ajutor, nicidecum să stea la taclale despre eleganța în exprimare.

După perdaf, polițistul i-a spus femeii să sune la salvare

Cireașa pe tort a fost pusă în momentul în care polițistul i-a transmis femeii să sune la Ambulanță dacă este așa de îngrijorată de starea de sănătate a tânărului căruia i s-a făcut rău.

”Sunt sub șoc, încă. Pentru asta îi plătim noi pe indivizii ăștia? În buzunarele unor astfel de oameni intră atâta amar de bani, de sporuri, de vouchere de vacanță, de avantaje de tot felul, de pensii acordate în floarea vârstei, când sunt buni de muncă? Aici a ajuns Poliția Română?”, s-a întrebat Mirela P.

Am solicitat un punct de vedere de la Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui. Mihaela Ștraub, reprezentant al Biroului de presă, ne-a declarat că va comunica celor din conducere situația pe care i-am prezentat-o și că va reveni cu informații.

Mirela P. mai spune că, în urma discuției cu polițistul, a primit dovada că nu mai poate avea încredere în nicio instituție plătită să ne protejeze: ”Suntem pe cont propriu. Toate aceste structuri – Poliția locală, Poliția Română, Jandarmeria – există degeaba, funcționează doar pentru a fi plătiți, nu au nicio legătură cu rolul pentru care au fost create. Noi existăm doar pentru a plăti taxe și impozite, ca să fie bani de salarii. Atât!”.

(Facsimil) PSD Bârlad a făcut anunțul oficial: șoseaua de centură a Bârladului intră în linie dreaptă

Așa cum am anunțat în ediția de ieri a ziarului (detalii AICI), pregătirile pentru lucrările la șoseaua de centură a Bârladului intră în linie dreaptă, după ce Guvernul a aprobat o hotărâre în baza căreia vor începe exproprierile pe traseul pe care va trece șoseaua.

Tot în cursul zilei de ieri, Organizația municipală a PSD Bârlad a transmis un comunicat de presă în care a anunțat oficial declanșarea procedurilor

”Ne ținem de cuvânt! Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă își respectă promisiunile! S-au declanșat procedurile de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național <Varianta de ocolire Bârlad>. Este ultima etapă înaintea fazei de execuție al acestui obiectiv fundamental pentru Bârlad, estimat să se finalizeze în primăvara anului 2021. Ca de fiecare dată Partidul Social Democrat dovedește competență administrativă și grijă față de nevoile cetățeanului. Pe această cale, adresăm mulțumiri celor care au aprobat, precum și celor care au sprijinit vreme de 10 ani îndeplinirea acestui deziderat colectiv: deputat Adrian Solomon, deputat Ana Birchall, senator Gabriela Crețu”, se arată în comunicatul PSD Bârlad.

Șoseaua de centură a Bârladului este investiția pe care bârlădenii o așteaptă cel mai mult, fiind, de departe, și cea mai folosită promisiune electorală din ultimii 20 de ani. Aproape toți candidații la Primăria Bârlad, din tot acest timp, le-au promis bârlădenilor variantă ocolitoare, conștienți fiind cu toții că aceasta este o minciună. O investiție de o asemenea anvergură nu putea fi niciodată realizată de primărie și nici măcar de Consiliul Județean, singura șansă fiind fondurile guvernamentale sau europene.

Lucrurile au început să prindă contur abia în 2015, când, la invitația deputatului Adrian Solomon, la Bârlad a sosit Iulian Matache, ministrul Transporturilor din acea perioadă. În cadrul unei conferințe de presă, acesta a anunțat că va fi organizată licitația pentru realizarea șoselei de centură. Acest lucru s-a întâmplat, însă, în iulie 2017, la scurt timp după o altă vizită la Bârlad, a lui Răzvan Cuc, cel care a preluat portofoliul Transporturilor după Matache.

Ziua de 23 octombrie 2018 rămâne memorabilă în parcursul acestei investiții, pentru că atunci a fost semnat contractul pentru execuția șoselei de centură a Bârladului.

Documentele au fost semnate la Consiliul Județean Vaslui, în prezența vicepremierului Paul Stănescu, a secretarului de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Adrian Gândea, a secretarului de stat la Ministerul Economiei, Constantin Ivan, a deputatului PSD Adrian Solomon, precum și a oficialităților județene.

”Dupa o epopee ce a inceput acum mulți ani, iata ca putem vorbi astăzi, 23 octombrie 2018, despre sfarsitul unui drum greu in care au fost depasite obstacole financiare, birocratice sau politice. Semnarea contractului de executie a Centurii ocolitoare a Barladului inseamna ca exista finantare, exista conditii de implinire a acestei dorinte a barladenilor si de indeplinire a unei promisiuni electorale a guvernului PSD. Sunt bârlădean, locuiesc aici, familia mea locuiește aici, copilul meu crește și învață aici și am simțit, ca fiecare concetățean al meu, neajunsurile pe care le-a adus lipsa unei centuri ocolitoare. Evenimentul de astăzi îmi dă, așadar, nu doar satisfacția unei promisiuni respectate, ci și sentimentul unei împliniri personale”, a declarat atunci deputatul Adrian Solomon.

 

Reconversia fostelor sere din Parcul Copou a primit finanțare europeană

Consiliul Local (CL) Vaslui a aprobat în ultima ședință extraordinară documentația tehnico-economică, revizuită în luna august 2019, a proiectului «Reconversia unui teren degradat din zona Copou în zonă verde și de agrement».

În urma solicitării de clarificare din partea Agenției pentru Dezvoltare Rurală (ADR) Nord Est, este nevoie de o hotărâre de aprobare a CL Vaslui a formei actuale a documentației. Singura modificare apărută se referă la corelarea cheltuielilor diverse și neprevăzute cu cheltuielile neeligibile, astfel încât proporțional cu cheltuielile neeligibile, cheltuielile diverse și neprevăzute să fie la rândul lor neeligibile. Proiectul este eligibil pentru a primi finanțare în cadrul POR 2014-2020, Axa Prioritară nr. 4 și are cu un buget de 14.271.546 lei.

Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor construcții anterioare. În acest moment, proiectul se află în etapa de precontractare la Organismul Intermediar POR din cadrul ADR Nord Est.

Parcul dendrologic Copou reprezintă unul dintre cele mai extinse parcuri din țară (11 hectare) constituind principala zonă de relaxare pentru vasluieni. Având în vedere că spațiile verzi existente în municipiul Vaslui sunt sub limita impusă de Uniunea Europeană de 26 metri pătrați/cap locuitor, proiectul de reconversie a fostelor sere din zona Parcului Copou este binevenit. (Dănuț CIOBANU)

SC Transurb Vaslui înființează trei stații noi de autobuz

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Local Vaslui va aproba în ședința de la finalul acestei săptămâni un proiect de hotărâre privind înființarea mai multor stații de autobuz. Decizia de înființare a stațiilor a fost luată în urma cererilor venite din partea cetățenilor și agenților economici din municipiul Vaslui.

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba înființarea unor stații de autobuz pe mai multe străzi: strada Călugăreni pe ambele sensuri, în dreptul imobilului nr. 206, cu trecere pentru pietoni între cele două stații, pe str. Mihail Sadoveanu pe ambele sensuri, în dreptul imobilelor nr. 29 și 41A, cu trecere pentru pietoni între cele două stații și pe str. Gării pe sensul dinspre Gara CFR Vaslui.

În ședința din luna iulie 2019, CL Vaslui a acordat SC Transurb un sprijin financiar în valoare de 960.000 de lei. Banii au fost alocați pentru acoperirea pierderilor contabilizate de societate în ultimii ani.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că ajutorul financiar reprezintă o gură de oxigen pentru SC Transurb care îi permite să continuie activitatea de la zero.

„Să sprijinim societate cu această sumă de bani. Toate sunt societăți în subordinea CL Vaslui și trebuie sprijinite, pentru că prestează un serviciu public”, a explicat Vasile Pavăl.

Veniturile totale prognozate pentru acest an de SC Transurb Vaslui se ridică la suma de 6.029 mii lei, în timp ce cheltuielile totalizează 5.960 mii lei. Astfel, profitul brut prognozat de pentru anul 2019 este în valoare de 69 mii lei.

La fundamentarea bugetului s-a avut în vedere nivelul mediu al veniturilor obținute atât din încasări proprii, cât și diferențe de tarif alocate de la bugetul local pentru facilitățile acordate unor categorii de cetățeni ai municipiului, prețurile estimate la energie electrică și combustibil, cheltuielile de personal pentru cei 89 de salariați ai societății etc.

Primarul Dumitru Boroș se pregătește să spargă din nou pușculița Bârladului: peste 16.000 euro pentru activitățile culturale din luna octombrie

Dezmăț pe bani publici. Consilierii locali bârlădeni urmează să-și dea vineri, 30 august, votul pentru programul și devizul estimativ pentru activitățile cultural-artistice și sportive care ar urma să se desfășoare în oraș, în cursul lunii octombrie. Nota de plată, sare și piper pe rana deschisă a unui Bârlad chel, căruia îi lipsește tichia de mărgăritare culturale: 76.300 lei.

Încă o lovitură fatală pentru bugetul Bârladului vine tot de la cei care au fost aleși să păzească vistieria greu încercată de-a lungul timpului cu cheltuieli inutile, dar care au înzorzonat imaginea edililor locali. Dovada a fost postată pe site-ul Primăriei Bârlad, care anunță o nouă ședință ordinară a Consiliului local, în care va fi supus la vot un proiect de hotărâre privind programul și costurile activităților culturale din luna lui Brumărel.

În program, chiar prima pe listă, o activitate care n-are nici în clin, nici în mânecă, cu domeniul cultural: sărbătorirea cu pompă a Zilei Internaționale a persoanelor vârstnice (1 octombrie). Manifestarea ar urma să includă un simpozion și un ceremonial religios pentru cuplurile de bârlădeni care aniversează 50 de ani de la căsătorie și e o “tradiție” pe care primarul liberal Boroș n-are cum să o rateze, în prag de an electoral.

Socotelile arată că, pentru masa festivă la care vor participa 85 de familii, pentru premii, flori, materiale și servicii publicitare și onorariul artiștilor invitați să cânte la eveniment, bârlădenii vor plăti 25.000 lei. Asta, deși nu vor participa efectiv la Nunta de Aur și vor admira din fotografii momentele în care Dumitru Boroș va dansa și va petrece cu nuntașii, pardon votanții, septuagenari și octogenari.

De la pensionari la alte categorii de vârstă cu priză “electorală”: părinții și profesorii elevilor cu merite deosebite. Primăria vrea să celebreze Ziua Mondială a Educației (5 octombrie) cu o festivitate de premiere a copiilor laureați în anul școlar 2018 – 2019. Premiile, diplomele, florile și materialele promoționale scot din pușculița orașului 35.000 lei.

Pe ce vor să mai cheltuie aleșii locali banii contribuabililor? Pe un simpozion despre “Totalitarism și Holocaust” (doar nu degeaba Bârladul e orașul natal al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej!) și o întâlnire a Cenaclului literar “Alexandru Vlahuță”. Totalul estimat: 1.500 lei, pentru transportul, diurna și cazarea invitaților, materiale și servicii publicitare.

Tot în luna octombrie, urmează să fie marcată și Ziua Palatului Comunal din Bârlad (19 octombrie), prin muzică, dans și o expoziție de artă plastică, toate acestea ridicând nota de plată la 9.000 lei, dar și Ziua Armatei Române (25 octombrie), pentru care se pregătește un ceremonial militar cu depunere de coroane de flori și o retragere cu torțe, care costă 6.000 lei.

Dacă facem o socoteală simplă, rezultă peste 16.000 euro “investiți” în zestrea culturală a orașului, care zestre se subțiază de la an la an, cu activități dintre cele mai lipsite de fior cultural, cu public redus și cu impact social asemenea.

Le reamintim consilierilor locali bârlădeni că izvorul de bani publici nu este unul nesecat și că responsabilitatea lor e să chibzuiască fiecare vot pe care îl dau, nu să facă pe plac unui primar care a dovedit în repetate rânduri că e avid de imagine. (Simona MIHĂILĂ)

Boroș, supărat că nu e primit la PSD cu lista sa de ”realizări”

Comedie în toată regula. Campania electorală a primarului Dumitru Boroș s-a mutat pe facebook, acolo unde edilul-șef a constatat că paginile sale personale de socializare (două la număr), cele ale PNL, cea a Primăriei, ”Cetățeanul bârlădean” (administrată de distinsa dumnealui soție) precum și surprinzător de multe conturi false care-l preaslăvesc, nu mai sunt de ajuns. Și fiindcă realizările cu care se mândrește sunt așa de multe încât nu mai încap în nemărginirea Facebook-ului, Boroș s-a gândit să le afișeze și pe pagina PSD Bârlad. Ca să se asigure, astfel, că nu rămâne niciun bârlădean nepus la curent cu ”lista de realizări”. Că, cine știe, în necunoștință de cauză omul ar putea face greșeala de a nu-l vota pe edilul-șef și la alegerile de anul viitor, când va candida pentru un nou mandat.

În avântul său neobosit de a împărtăși lumii bilanțul sclipitor al celor trei ani și jumătate de când e în fruntea urbei, primarul Boroș a primit o lovitură complet lipsită de eleganță din partea opoziției, care i-a șters postarea.

Adânc lezat de gestul insensibil al pesediștilor, Dumitru Boroș s-a întors pe propria sa pagină de socializare unde i-a pârât: PSD Bârlad are o retorică pe care vrea să o transmită bârlădenilor în sensul că actualul primar nu a făcut nimic. Am gândit că pentru corecta informare a bârlădenilor, să postez si pe pagina Organizației PSD Bârlad proiectele de finanțare cu fonduri europene semnate până acum. Cu uimire, am constatat că postarea mea a fost ștearsă, fără nicio explicație, ba chiar au blocat si posibilitatea de a mai face vreun comentariu . De aici se desprinde concluzia că nu îi interesează ce se realizează în oraș(…)”.

”Explicația” pe care și-ar fi dorit-o Boroș nu a întârziat să apară. PSD Bârlad i-a replicat că ”realizare” nu înseamnă proiecte depuse, ci proiecte duse la îndeplinire.

Domnul Boroș vrea să dialogheze și se plânge că e boicotat. PSD îi blocheaza fake-urile, nu-i votează proiectele cu dedicație pentru clientelă, nu-l lasă să suprataxeze barladenii. Boicotat de Prefectură fiindcă îi respinge initiativele aberante, de funcționarii din primărie tot de el angajați etc. Domnule Boroș, cel mai logic, dar și cel mai greu de asumat amănunt, este că sunteți boicotat de propria incompetență. Fluturați hârtii prin conferințe, postați în neștire informații despre termene, dar n-ați bifat NIMIC concret. Vă plângeți că pe propria noastră pagină FB nu permitem propagarea minciunilor dumneavoastră, când aproape toată presa geme de osanale cumpărate … chiar, la ce preț? Cam care e suma pe care o cheltuiți pentru “promovarea informațiilor de interes public” , adică de promovare constantă exclusiv a imaginii dvs? Suma reală, nu cea acoperită de contracte la fel de mincinoase precum realizările pe care le trâmbițați. Ca să fie clar, prin verbul <a realiza> intelegem, odată cu DEX-ul dar din păcate nu și cu dvs, <a aduce ceva la indeplinire, a înfăptui, a face să devină real>. De aceea, pe lângă scurta si tardiva lecție de lingvistică, vă cerem să nu mai <constatați cu uimire> că nu participăm la acest cor propagandistic liberal si să vă pregătiți decent ieșirea din scenă. Măcar atât!”, au scris pesediștii pe pagina Organizației municipale PSD Bârlad.

Poftiți la o plimbare romantică pe strada Dragoș Vodă din Bârlad, unde abundența se revarsă în calea noastră!

În timp ce valul de ”realizări” edilitar-gospodărești se agită zgomotos pe conturilor de socializare ale primarului Boroș și ale prietenilor și membrilor familiei sale, pe străzile Bârladului au reușit să reverse, deocamdată, doar valurile de vegetație. De-o abundență grăitoare pentru sloganul electoral ”Adio, sărăcie!”, pe care ni l-a strigat în toate discursurile edilul-șef liberal, tufe de toate felurile ni se aștern în cale.

Dor cei mai grei de cap nu înțeleg dacă acesta este o mostră a înaltului nivel de civilizație promis în campania electorală din 2016 sau e doar o modalitate de a masca denivelările trotuarului.

După o bună perioadă de timp în care vegetația luxuriantă le-a făcut memorabile plimbările bârlădenilor pe Dragoș-Vodă, un cetățean le-a transmis autorităților complimentele sale: ”Halal consilieri! Aveți miopie?”.

Complet lipsit de romantism acest cetățean! (Simona MIHĂILĂ)

Operatorii din Vaslui și Bârlad intra în activitate după aprobarea tarifelor de salubritate

Implementarea sistemului integrat de management al deșeurilor din județul Vaslui intră în linie dreaptă. După următoare ședință a Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui, în care se vor aproba tarifele aferente contractului de delegare a gestionării serviciilor de salubritate, vor intra în activitate alți doi operatori economici. Este vorba despre operatorii care se ocupă de colectarea și transportul deșeurilor din zonele Vaslui și Bârlad. Zona Vaslui cuprinde 29 de UAT-uri iar zona Bârlad are 22 de UAT-uri, ceea ce înseamnă că un procent de 60% din UAT-urile județului Vaslui vor fi conectate la sistemul integrat de management al deșeurilor.

Ședința va avea loc în următoarele zile. În urma discuțiilor care au avut loc au fost stabilite prețurile și urmează votul final din ședința ADI Vaslui. Imediat după ce vor fi aprobate tarifele serviciului de salubritate vom da ordin de începere a activității în zonele Vaslui și Bârlad, iar apoi va intra în activitate operatorul din Huși”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

În prezent, sistemul de management al deșeurilor din județul Vaslui este deschis doar în zona Negrești, unde sunt arondate opt UAT-uri. După ce operatorul care va presta serviciile de salubritate în zona Huși își va obține autorizația de mediu, vor fi deservite alte 13 UAT-uri. ADI Vaslui va pregăti în perioada următoare relicitarea pentru zona Roșiești, care înglobează un număr total de 14 UAT-uri.

Tarifele care vor fi aprobate în Adunarea Generală a ADI Vaslui sunt următoarele: tarif depozitare pentru deșeurile generate de populație 103,85 lei/tonă; tarif depozitare deșeuri generate de instituții, industrie și comerț 94,66 lei/tonă; tarif sortare pentru deșeuri reciclabile generate de populație 140,19 lei/tonă; tarif sortare pentru deșeurile reciclabile generate de instituții, industrie și comerț 136,62 lei/tonă.  (Dănuț CIOBANU)

CL Vaslui aprobă regulamentul pentru pista de role: accesul la distracție este gratuit

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba în această săptămână regulamentul de funcționare a pistei pentru skateboarding și role.

Potrivit proiectului de hotărâre, accesul publicului în interiorul pistei este gratuit. Cu acordul prealabil al administratorului pistei, aceasta poate găzdui organizarea unor evenimente, cursuri sau competiții de profil, de către ONG-uri sau persoane juridice. Perioada de funcționare a pistei este următoarea: 1 mai – 31 octombrie: orele 10.00 – 21.00; 1 noiembrie – 30 aprilie: orele 10.00 – 19.00. Programul de funcționare poate fi modificat în funcție de condițiile meteorologice, precum și în cazul organizării unor evenimente, concursuri sau competiții. Utilizarea echipamentului de protecție este obligatorie și se compune din cască de protecție; o pereche apărătoare de mâini; o pereche de cotiere; o pereche de genunchiere. Vârsta minimă a utilizatorilor este de 6 ani. Minorii cu vârsta între 6 – 14 ani vor fi obligatoriu însoțiți de un adult.

Primăria Vaslui a promis că în septembrie pista va fi inaugurată, iar copiii vor putea să meargă să se dea cu rolele.

Contractul de execuție a fost câștigat de SC Consprest SA Vaslui, iar din cursul lunii septembrie 2018 s-au început lucrările la parcul pentru role. Pista se construiește în zona Teatrului de Vară, lângă sala de sport a Liceului Sportiv. Zona special amenajată este asemenea unui traseu prevăzut cu rampe și obstacole specifice și spații cu diferite grade de dificultate. Conform devizului general întocmit de proiectant, valoarea obiectivului de investiții este de 852.397 lei (cu TVA). (Dănuț CIOBANU)

Va fi schimbată înfățișarea străzii Ștefan cel Mare din Bârlad

Strada Stefan cel Mare, una dintre cele mai vechi și mai renumite din Bârlad, dar și o importantă arteră rutieră care leagă centrul urbei de cartierul Podeni (strada fiind cuprinsă între Hotel ”Moldova” și sensul giratoriu de la Podul Pescăriei) își va schimba înfățișarea cu care s-au obișnuit localnicii în ultimii ani.

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local (CL) Bârlad, ce va avea loc vineri, se află un proiect de hotărâre privind supralărgirea acestei străzi. Mai exact, consilierii municipali vor analiza Planul Urbanistic de Detaliu necesar investiției.

Dacă proiectul va fi aprobat, lățimea spațiului verde care separă cele două sensuri de mers de pe strada Ștefan cel Mare va fi diminuat cu doi metri (câte un metru de o parte și de alta), iar fâșiile sacrificate vor fi transformate în parcări auto. În acest fel, carosabilul rutier va căpăta lărgime.

Proiectul mai prevede și rezolvarea comunicarii dintre cele doua sensuri de circulatie, fara a fi necesară folosirea sensului giratoriu. Practic, va fi creata posibilitatea trecerii mașinilor de pe un sens pe altul, fără ca șoferii să mai fie nevoiți să parcurgă întreaga stradă.

Lățimea spațiului verde, după îngustare, va fi ce circa 2,10 metri . De asemenea, este prevăzută desființarea tronsonului din rețeaua de iluminat public amplasată în mijlocul scuarului.

Deși în documentele făcute publice pe site-ul Primăriei Bârlad nu este menționată defrișarea copacilor de pe spațiul verde existent, se pare că aceștia vor fi tăiați. Se face, însă, precizarea că pe scuar va fi plantată ”vegetație înaltă dispusă asffel încât să nu incomodeze vizibilitatea conducătorilor auto”. (Simona MIHĂILĂ)

 

Boroș, prins cu minciuna pe facebook

Primarul Dumitru Boroș a fost prins cu o minciună de toată jena, după ce, în cadrul unei postări pe contul său de socializare, le-a spus internauților bârlădeni că nu a putut să asfalteze strada Gheorghe Emandi din cauza consilierilor PSD, care s-au împotrivit alocării banilor necesari investiției.

Nu este pentru prima dată când Boroș se spală pe mâini în fața cetățenilor de responsabilitățile sale, mizând pe faptul că cei mai mulți oameni nu cunosc legile și cred cu ușurință tot ce li se spune.

Ce le ascunde Boroș bieților oameni care nu cunosc mecanismele după care funcționează administrația publică locală este faptul că nu avea nevoie de voturile consilierilor PSD pentru a asfalta strada Gheorghe Emandi.

De altfel, într-o altă postare pe facebook, PSD Bârlad i-a dat replica. Una la care Boroș nu a mai avut argumente:

”Mincinosul mincinosilor, adica Boros de la Barlad, disperat ca la 3 ani si 2 luni de cand a ajuns primar al orasului nu prea a facut mare lucru, incearca sa-si ascunda incompetenta, impotenta administrativa si habarnismul cronic prin minciuni pe care nici copiii nu le mai pot crede.
Pe pagina sa de facebook intr-un raspuns la un comentariu acuza consilierii locali PSD ca n-ar fi votat asfaltarea strazii Gheorghe Emandi.
Ii atragem atentia respectuos, deocamdata, primarului sa citeasca cu atentie Legea Administratiei Publice Locale 215/2001 republicata si modificata prin Codul Administrativ si va afla ca hotararile legate de buget, aprobarea indicatorilor tehnico economici ale obiectivelor de investitii se adopta cu majoritate simpla, ADICA 11 VOTURI!
Prin urmare, avand in vedere majoritatea PNL – Sarbu (consilierul Bogdan Sârbu – n.r.), voturile consilierilor PSD nu erau necesare, daca ar fi sa fie adevarata minciuna de mai sus”.
De asemenea, în postarea lor, pesediștii le explică cetățenilor de pe Gheorge Emandi că strada lor ar fi putut fi asfaltată încă din luna august 2016, dar Boroș a preferat să restituie banii în loc să-i cheltuiască.

”Banii proveneau din rezerva rezultata din creditul CEC pentru cofinantarea proiectului european privind asfaltarile din Deal II, Complex scolar, Bariera Puiesti. Ai preferat stimate primar incompetent să renunți la 3 milioane de lei (30 miliarde de lei vechi) din creditul respectiv, în decembrie 2017. Mai mult, ai rambursa anticipat 2,9 milioane de lei din același credit în aceeași lună. Ai dat cu piciorul la șase milioane de lei vitali pentru dezvoltarea infrastructurii orașului
Daca ai fi fost un bun administrator si un primar priceput ai fi rezolvat problema respectiva inca de atunci. Ramai in istoria Barladului ca cel mai prost primar ever!”, și-au încheiat pesediștii postarea.

CL Vaslui a solicitat Ministerului Tineretului preluarea în administrare a Sălii Polivalente

Vineri, 23 august 2019, în cadrul unei ședințe extraordinare de îndată, Consiliul Local (CL) Vaslui a aprobat o hotărâre privind transmiterea unor imobile din domeniul public al Statului Român în domeniul public al municipiului.

Prin această hotărâre, autoritățile publice din municipiul Vaslui își afirmă disponibilitatea de preluare din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Tineretului și Sportului prin Clubul Sportiv Viitorul Vaslui a Sălii Polivalente și a terenului de fotbal cu gazon în suprafață de 9.776, 41 metri pătrați.

Sala de sport și terenul de fotbal care vor intra în domeniul public al municipiului Vaslui sunt situate pe strada Decebal. Prin aceiași hotărâre, autoritățile locale își asumă obligația de a realiza lucrări de reabilitare și modernizare a celor două locații, păstrându-se destinația actuală a imobilelor.

Ulterior aprobării de către CL Vaslui a solicitării de preluare a sălii de sport și terenului de fotbal, se vor demara procedurile necesare emiterii unei hotărâri de guvern cu privire la transferul dreptului de proprietate publică asupra celor două imobile.

Hotărârea aprobată de CL Vaslui se înscrie în demersul autorităților locale de a sprijini financiar activitatea sportivă, care se desfășoară pe o infrastructură învechită (terenuri degradate, clădiri cu acoperișul deteriorat cu infiltrații etc.), care nu permit folosirea lor în condiții de siguranță de sportivi. Aceste condiții duc la imposibilitatea organizării de competiții sportive, în condițiile în care actualul proprietar nu alocă fondurile necesare reabilitării și întreținerii acestor imobile. La rândul său, CL Vaslui nu poate aproba sumele necesare în bugetul local pentru aceste imobile pe care nu le deține în proprietate. (Dănuț CIOBANU)

Primarul Boroș, poftit să rezolve o ecuație imposibilă

Dacă pentru mulți bârlădeni, bâlciul anual este un prilej mult așteptat să-și înnoiască garderoba sau să facă mici achiziții pentru gospodărie, de la standurile închiriate de Primărie comercianților veniți din toate colțurile țării, locatarii din zonă trăiesc un adevărat coșmar. O dată pentru că aglomerația de vizitatori și muzica dată la maximum spulberă liniștea nopților de vară, iar a doua oară pentru că se trezesc brusc fără locuri de parcare.

Enervat la culme că nu mai are unde să își parcheze mașina, un bârlădean care locuiește pe Strada Căpitan Grigore Ignat îi cere primarului Dumitru Boroș, într-o postare pe un grup de socializare, să recomande o soluție pentru toți plătitorii de taxe care se simt discriminați că Primăria nu le pune la dispoziție locuri de parcare.

Bogdan A. a scris cu majuscule că lipsa de reacție a autorităților îl obligă, practic, să își mute domiciliul în alt oraș, din moment ce în Bârlad are parte numai de taxe și de bătaie de joc. Mai mult chiar, bârlădeanul în cauză spune că achită și taxa obligatorie de cimitir reintrodusă de administrația Boroș.

“Suntem câteva zeci de familii care locuim pe Strada Cpt. Grigore Ignat, unii dintre noi avem mașină, pe care o parcăm în fața blocului, neavând locuri de parcare… Acum, în perioada bâlciului, NE OBLIGAȚI SĂ NE MUTĂM CU TOTUL DIN ORAȘ, locurile din fața blocurilor fiind închiriate către vânzătorii ambulanți! Chiar nu vă e rușine să vă bateți joc în felul acesta de noi? Plătesc impozite începând de la cimitirul de pe deal (unde nu am PE NIMENI ÎNMORMÂNTAT), și până la pământul de sub casă. Sunt cu toate taxele plătite la zi și sunt obligat să dorm cu teamă că nu am unde să-mi las mașina peste noapte. Cam ce soluții se găsesc în astfel de situații? Luăm mașinile peste noapte cu noi în apartament? Sau cum se procedează?”, a scris bârlădeanul furios.

Pentru că nu a primit niciun răspuns de la primarul Boroș sau de la vreun vajnic susținător al acestuia în mediul online, alți internauți i-au făcut diverse recomandări lui Bogdan A. Sugestia care s-a bucurat de cele mai multe aprecieri a fost aceea de a parca mașina (respectiv mașinile tuturor celor care nu găsesc loc de garare) direct în curtea edilului. Poate că, în acest mod, ar realiza și primarul Boroș că lipsa locurilor de parcare reprezintă o urgență, nu e doar un subiect de discuție folositor în campania electorală.

Alte opinii au venit în favoarea mutării iarmarocului la Centrul de Afaceri, acolo unde este suficient loc pentru toate standurile, dar și pentru parcarea autoturismelor, atât ale comercianților, cât și ale vizitatorilor.

În toiul discuțiilor online, bârlădenii au ținut să îi reamintească lui Dumitru Boroș promisiunile sale de pe vremea când umbla pe la porți, să le ceară voturile: “După 3 ani de mandat se vede clar ce a făcut, sau mai bine zis ce n-a făcut. E jale tot orașul. Aș vrea să îl întreb unde sunt cele 1500 locuri de muncă promise, unde sunt străzile reparate, de ce orașul colcăie de maidanezi? Te împiedici la propriu de tot ce înseamnă MIZERIE în oraș, la ora actuală. Să vezi de-acum mârlăneală și țărănoii prin zonă pe la noi…”

Alții, iritați de aglomerația iscată de venirea iarmarocului, au făcut haz de necaz pe seama marilor “realizări” ale primarului liberal: “Toate ca toate, dar măcar avem copăcei și floricele!”. Păcat că, doar privindu-le pe acestea, nu-i trec nimănui nervii atunci când nu găsește un loc de parcare, în orașul în care, cu teșchereaua plină din taxele colectate în bâlci, administrația a uitat de nevoile localnicilor. (Simona MIHĂILĂ)

Criza forței de muncă din construcții a pus pe butuci investițiile din județul Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Proiectele de dezvoltare de la nivelul județului Vaslui bat pasul pe loc. Constructorii au proiecte multe în derulare, dar nu au capacitatea de a le finaliza la termen.

Cheltuielile realizate la secțiunea dezvoltare în prima jumătate a anului arată că unele investiții preconizate pentru 2019 au toate șansele să nu fie finalizate. La data de 30 iunie 2019, la capitolul funcționare, bugetul Consiliului Județean (CJ) Vaslui era realizat în proporție de 45%, în timp ce cheltuielile de la secțiunea dezvoltare erau de numai 8,58%.

„Avem o activitate foarte slabă la investiții, ceea ce ne arată că județul nostru stagnează. Vă dau câteva exemple pe anumite domenii privind realizarea cheltuielilor: învățământ – 11%, sănătate – 13,65%, cultură – 19%, transport – 8% etc. Drumurile noastre sunt într-o situație cum nu se poate mai rea și noi avem o astfel de execuție bugetară. Aceasta este imaginea reală a județului, un județ care nu se dezvoltă”, a spus consilierul Gheorghe Viziteu, în ședința CJ Vaslui.

Nu se lucrează în șantiere

Mircea Țuțuianu, directorul executiv al Direcției Economice din cadrul CJ Vaslui, a răspuns că aceste cifre se raportează la întregul an și este de așteptat ca ele să se modifice.

„Constructorii nu au capacitate de a lucra. Noi alocăm bani pentru investiții, asigurăm sursa. Firmele care implementează proiectele își primesc imediat banii, dar dacă lucrările nu se fac atunci nu plătim. Este o criză de forță de muncă, iar constructorii au lucrări în toate comunele. Acesta este ritmul lucrărilor după care noi facem plățile”, a spus Mircea Țuțuianu.

Pentru a relansa sectorul investițiilor, aparatul tehnic din cadrul CJ Vaslui a luat o serie de măsuri, care însă nu s-au soldat cu efecte pozitive.

„Am reziliat contracte de lucrări și am demarat noi proceduri de licitație pentru adjudecarea execuției. În acest fel, am pierdut șase luni de zile, iar la licitație a venit același constructor și ne aflăm în aceiași situație”, a explicat Mircea Țuțuianu.

La rândul lui, Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a precizat că la această dată contractele de investiții sunt în derulare, iar la sfârșitul anului vor fi cifre mai mari la secțiunea de dezvoltare.

„Aceasta esta capacitatea constructorilor care au lucrări în județ. Sper ca la sfârșitul anului să avem o execuție mai bună”, a spus Ciprian Trifan.

Proiecte licitate

CJ Vaslui derulează prin PNDL 2 un umăr de 17 proiecte, care totalizează 180 milioane de lei. 13 proiecte vizează reabilitarea infrastructurii rutiere, trei proiecte privesc reabilitarea unor poduri, iar printr-un proiect se finanțează construcția unui imobil la Școala Inclusivă „Sfânta Ecaterina” din Huși. Toate proiectele sunt licitate și sunt în diferite faze privind proiectarea și obținere a unor avize.

La această dată, se lucrează la modernizarea drumului DJ 243 C – Voinești, care este finalizat în proporție de 70% și DJ 245 E – Costești, care este finalizat în proporție de 65%. De asemenea, se lucrează și pe două tronsoane din cele trei de pe DJ 244 H Dodești – Viișoara.

Din data de 1 august 2019 s-a emis ordinul de începere a lucrului și pe DJ 248 A – Todirești, cu o lungime de 10 kilometri, arteră rutieră extrem de importantă pentru județul Vaslui, pe unde se face legătura cu județul Iași.

Alte două proiecte sunt în procedurile de avizare, urmând ca și pe aceste trasee constructorul să demareze lucrările. Este vorba despre DJ 159 – Pungești – Gîrceni și DJ 246 Codăești – Tăcuta.

La această dată este în proiectare și DJ 243 B de pe raza comunei Ciocani, iar după obținerea avizelor se va emite ordinul de începere a lucrului.

Tot în procedurile de avizare sunt și proiectele care prevăd modernizarea DJ 244 K – Tanacu-Tătărăni, DJ 245 C Băcani-Bogdănița și DJ 246 – Ferești, unde se reabilitează 4,5 kilometri.

Șoseaua de centură a municipiului Vaslui intră în proiectare

de Dănuț CIOBANU

Proiectanții vor începe lucrul la centura ocolitoare a municipiului Vaslui. Contractul de proiectare al șoselei a fost adjudecat în cursul lunii iulie 2019, iar specialiștii vor contura traseul pe unde va trece centura. Actuala variantă de ocolire de pe strada Decebal va fi inclusă în străzile orășenești, urmând să fie modernizată cu două benzi pe sens, un sistem de iluminat public modern etc.

Proiectul privind construcția centurii ocolitoare a municipiului Vaslui a intrat în linie dreaptă. În cursul lunii iulie 2019 a fost semnat contractual de proiectare, iar în perioada următoare vor demara lucrările pentru stabilirea traseului șoselei de centură.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că urmărește îndeaproape modul de derulare al proiectului și este în legătură cu specialiștii care vor proiecta centura de ocolire.

„Centura va fi construită pe direcția Bârlad – Iași. A fost semnat contractul de finanțare al proiectului, care se implementează de către Ministerul Transporturilor. Am discutat despre derularea proiectului cu reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași. Centura ocolitoare va începe de la Podul Moșneagu, va merge în paralel cu râul Vasluieț și va ieși prin satul Moara Domnească, comuna Văleni, la drumul național care duce la Iași. Este vorba de o distanță de șapte kilometri”, a spus Vasile Pavăl.

Strada Decebal, actuala variantă ocolitoare a municipiului Vaslui, va deveni una din principalele artere din interiorul orașului, după ce în zonă au fost construite mai multe obiective economice.

În cursul lunii iulie 2019, Primăria Vaslui a demarat proiectul care vizează asigurarea utilităților publice către noul bazar și târgul auto, lucrări care vor fi realizate plecând de la utilitățile învecinate de pe strada Decebal.

Vom intra de pe strada Decebal la lucru spre obiectivul de bază. În această vară vrem ca utilitățile spre bazar și târgul auto să fie realizate, astfel încât să putem trece la modernizarea străzii Decebal. Această stradă va fi reabilitată pe proiectul pe care îl avem pregătit, va fi o stradă cu două benzi pe sens, vom implementa un sistem de iluminat public modern, cu tot ce înseamnă o stradă orășenească. Pentru că eu o consider deja nu o stradă preorășenească ci orășenească, care s-a mobilat cu obiective în stânga și dreapta, a mai spus Vasile Pavăl.

Municipiul Vaslui este în sărbătoare. Trei zile de concerte, distracție și voie bună

de Dănuț CIOBANU

Municipalitatea a deschis oficial o nouă ediția a Zilelor Culturale ale municipiului Vaslui, care au loc în perioada 15-17 august.

Deschiderea a avut loc, joi, 15 august, 2019, în fața sediului Primăriei Vaslui. În fața a sute de vasluieni, au avut loc câteva momente artistice realizate de Fantasia și MuzArt.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a declarat la deschiderea festivităților că orașul este pregătit de sărbătoare și i-a invitat pe toți vasluienii să participe cu bucurie zilele culturale. „Sper să fie o ediție de succes. Acest lucru nu se poate realiza dacă nu participă toți la această sărbătoare și sunt convins că vom participa. Mulțumesc celor de la Palatul Copiilor Vaslui și oaspeților de la Iași și celor care asistă la acest moment. Primăria Vaslui a făcut o tradiție ca la mijlocul lunii august să organizăm aceste manifestări. Vasluiul s-a pregătit pentru această sărbătoare. Vă doresc câteva zile liniștite și plăcere de a participa la manifestări. Haideți ca trei zile să fim alături de cei care au trudit pentru ca aceste zile să fie o adevărată sărbătoare!”, a spus Vasile Pavăl.

După momentul din fața Primăriei Vaslui a avut loc o paradă a personajelor de poveste pe traseul urmat și în anii trecuți: str. Spiru Haret –str. M.Kogălniceanu – Parcul Copou. Alaiul format din actori, animatori stradali, personaje de poveste, acrobați pe catalige, majorete și grupuri sportive a fost însoțit pe traseu de conducerea Primăriei Vaslui, membri ai Consiliului Local Vaslui, formații de la Palatul Copiilor și echipele sportive ale Liceului cu Program Sportiv Vaslui. Trecătorii au rămas plăcut surprinși și au admirat parada viu colorată, plină de distracție și voie bună.

Ajunși la destinație, în Parcul Copou, participanții la defilare au avut parte de alte surprize. Pe scena amenajată în parc, au avut loc câteva momente artistice de dansuri și cântece, realizate de actorii trupei de teatru ai Asociației Culturale „Podul Înalt” Muntenii de Jos, coordonat de prof. Romică Brunchi, dar și pe artiștii Asociației Culturale „Domisong”, coordonată de prof. Carmen Trufia.

Conform programului publicat de organizatori, prima seară este dedicată folclorului: Grupul „Floarea Dorului”, Rapsodia Vasluiului, Hora Vasluiului și ansamblul de muzică tradițională românească ”Icoane”, alături de Ioan Bocșa. În a doua seară, pe scena din Piața Civică vor concerta Hands of Angels și Holograf, pentru ca în ultima seară să aibă spectacol Smiley.

De-a lungul celor trei zile de sărbătoare, programele artistice sunt dublate de o serie de manifestări: expoziții de pictură, lansări de carte, teatru de păpuși etc.

Trei tineri liceeni au condus, pentru o zi, Primăria Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Vineri, 16 august 2019, la sediul Primăriei Vaslui a avut loc conferința de prezentare a proiectului „Primar pentru o zi”. În urma selectării proiectelor depuse în cadrul programului, trei liceeni vasluieni au ocupat pentru o zi postul de primar, respectiv viceprimar al municipiului Vaslui. Fotoliul de primar a fost ocupat de Amalia Postolache, iar cei doi viceprimari au fost Denisa Borza și Vlad Volocaru.

Amalia-Maria Postolache, de la Liceul «Emil Racoviță» Vaslui, a câștigat postul de primar cu un proiect intitulat «Strategia de dezvoltare pentru Tineret». Proiectul vizează înființarea unui centru pentru tineri, unde să fie organizate activități, ateliere, puncte de diseminare a informațiilor către tineri.

“Miercuri, 14 august 2019, am văzut cum decurge o zi în cadrul primăriei, care sunt responsabilitățile și activitățile din teren. Am mers jumătate de zi cu domnul primar Vasile Pavăl prin oraș și am luat contact cu realitățile. Mă bucur că am trăit această experiență. Sper ca și alți colegi ai mei să câștige acest proiect și să participe la activitățile de la primărie”, a spus Amalia Postolache.

Denisa-Elena Borza, elev la Liceul «Mihail Kogălniceanu» Vaslui, a fost unul dintre viceprimarii municipiului pentru o zi. Proiectul cu care a participat la program a abordat tematică privind întoarcerea acasă a tinerilor plecați în străinătate sau în alte orașe ale țării.

Tinerii sunt una din valorile pe care le are municipiul Vaslui și de aceea m-am focusat pe acest subiect. O primă etapă a proiectului privește înființarea unui centru pentru antreprenori care să le ofere tinerilor consultanță în ceea ce privește piața muncii locale, iar o a doua etapă a proiectului se axează pe organizarea unui târg de meserii, iar liceeni care doresc să poată lucra pentru a-și ajuta familiile pe timpul vacanței. Ziua mea ca viceprimar a început cu ședința de dimineață, după care am făcut o vizită la SC Goscoom pentru a vedea cum sunt colectate deșeurile menajere. Am fost impresionată de tot ceea ce am văzut”, a spus Denisa Borza.

Tradiții vasluiene

Vlad-Ștefan Volocaru, elev la Liceul «Ștefan Procopiu», a fost al doilea viceprimar pentru o zi al orașului. Proiectul cu care a participat la selecția a vizat domeniul cultural: tradițiile țărănești, casa românească, fotografiile țărănești.

“Experiența la primărie a fost uimitoare, a fost ceva nou în viața mea. Eu nu am o experiență civică, nu am avut pe nimeni în familie care să realizeze astfel de activități. Am vizitat la primărie departamentul de asistență socială și am văzut cum se lucrează acolo. Vin foarte mulți oameni și trebuie să fii puternic din punct de vedere emoțional. Am fost la mai multe centre de bătrâni și peste tot este un mediu plăcut, au toate condițiile. Aș vrea să mai particip și la anul la acest program”, a spus Vlad Volocaru.

Vasile Pavăl a spus că activitățile din cadrul programului «Primar pentru o zi» sunt foarte interesante, iar tinerii au luat contact cu activitatea instituției.

“Miercuri, de dimineață, tinerii au fost prezenți la Primăria Vaslui, iar după ședința de dimineață au plecat pe teren. Împreună cu mine și cu colegii mei, cei trei câștigători au participat la diferite activități. Ideile prezentate de ei sunt interesante și noi vom căuta să le punem în practică. Vrem să înființăm un centru pentru tineri, unde permanent să fie activități. De asemenea, avem în vederea mai multe acțiuni în ceea ce privește tinerii vasluieni care acum trăiesc în alte orașe ale țării sau în străinătate. La fel de interesant este proiectul privitor la tradiții și vrem ca în noul Centru Cultural să organizam o expoziție de acest fel despre Vaslui, pentru că avem foarte multe poze pe care să le expunem”, a spus Vasile Pavăl.

La jumătatea lui august, edililor li s-a făcut milă de bârlădenii chinuiți de căldură

Bârlădenii pot, în sfârșit, să se hidrateze de la punctul de distribuire a apei amenajat de Primărie, în spatele Bisericii „Domneasca”, după nenumărate valuri de temperaturi caniculare.

În timp ce în alte orașe de mărimea Bârladului punctele de prim – ajutor și de distribuție a apei sunt o obișnuință de mai multe săptămâni, la Bârlad edilii le-au venit în ajutor trecătorilor … cu o copertină. Toată vara dozatoarele de apă s-au lăsat așteptate. Adrian Arnăutu, omul lui Boroș, plătit din bani publici ca să scrie comunicate (multe din acestea cu informații false) nu s-a sfiit, totusi, să publice o informare, încă de pe 19 iunie, potrivit căreia copertina în cauză se numește ”punct de distribuție apă”.

Legea spune că distribuirea de apă se face atunci când în atmosferă se înregistrează minimul 37 de grade, la umbră, dar tot în această lege se menționează că e nevoie de asigurarea apei potabile și în cazul în care temperaturile resimțite afară sunt sub 37 de grade, dar din cauza indicelui de confort termic, sunt resimțite ca fiind mai mari cu 4-5 grade.

În cele două luni și jumătate de vară, care au trecut până acum, zeci de bârlădeni au leșinat pe stradă deseori, întrucât temperaturile resimțite depășeau 37 de grade, iar indicele de confort trecea de limita 80 de unități.

Punctul de distribuție a apei este deschis de dimineață până la 15:30, pe tot parcursul săptămânii, în zilele caniculare. La ora 15.30, când soarele arde cel mai tare, se sigilează și ”butoaiele”. Punctul se închide, din pricină că angajații de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei își termină programul de lucru.

Prelungirea programului s-ar fi putut realiza dacă primarul ar fi luat legătura cu voluntarii din Bârlad, majoritatea elevi aflați în vacanță, care, cu siguranță, ar fi dorit să dea o mână de ajutor municipalității și, prin rotație, să facă voluntariat la punctul de distribuție al apei. Pentru asemenea idei, probabil că Boroș are nevoie să suplimenteze numărul de consilieri personali. Cei doi militari pensionari, angajați de primar pe post de consilieri personali, sunt prea ocupați în timpul serviciului: Costel Tudor să scrie poezii pe care le publică pe facebook, iar Iulian Bâca… nu se știe exact pentru ce ia leafă din banii noștri.

Cum vara se anunță destul de fierbinte și lungă, poate că ideea ar putea fi preluată de reprezentanții Primăriei.

Ieri, în prima parte a zilei, 60 de litri de apă fuseseră consumați de bârlădenii încălziți și însetați. (Mihaela NICULESCU)

Blocuri ANL pentru locuințe de serviciu și închiriere

Construcția de locuințe este una din prioritățile de investiții ale Primăriei Vaslui pentru anul 2019. Astfel, pe strada Ceramicii din Zona Industrială vor fi ridicate două blocuri de locuințe.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că a fost demarată licitația în vederea construirii unui bloc cu 20 de locuințe de serviciu, investiție care va fi realizată de Agenția Națională pentru Locuințe (ANL). În aceiași locație, se va mai construi un bloc cu 40 de apartamente pentru tineri, destinate închirierii.

Primăria Vaslui va suporta din bugetul local execuția utilităților aferente construcției, precum și a sistematizării amplasamentului (apă, canalizare, energie electrică, gaze, telefonie, căi de acces, alei pietonale, spații verzi).

Noile construcții se alătură celor trei blocuri ANL existente în Zonă Industrială, unde locuiesc cu chirie 80 de familii.

În prima jumătate a acestui an, Primăria Vaslui a finalizat operațiunea de intabulare în cartea funciară a celor trei blocuri ANL din Zona Industrială, inclusiv faza de apartamentare. “Operațiunea cadastrală s-a finalizat, iar cele 80 de apartamente vor putea fi vândute. Sunt mai multe cereri din partea chiriașilor pentru a-și cumpăra apartamentele. Înainte de începerea vânzării vom organiza o întâlnire cu toți locatarii, pentru a le spune oamenilor că s-a făcut apartamentarea și pot cumpăra. Le voi spune exact data de la care își pot cumpăra apartamentul.”, a spus Nicu Palade, directorul SC Locativa SRL.

Un apartament ANL cu două camere va fi vândut cu un preț de 151.000 lei, preț care a fost aprobat în CL Vaslui.  (Dănuț CIOBANU)

18 august 2019 – Comune vasluiene în sărbătoare

Sărbătoarea Sfintei Marii aduce voie bună în multe localități din județul Vaslui care organizează Ziua Comunei. Spre deosebire de anii precedenți, când Ziua Comunei era sărbătorită pe 15 august, în acest an, la îndemnul preoților din comune, serbările câmpenești și manifestările culturale vor avea loc duminică, pe 18 august. Prilejul este numai bun pentru ca oamenii să îmbrace haine de sărbătoare și să participe cu mic, cu mare la manifestările pregătite de autoritățile locale.

Suntem pe ”cai mari”: județul Vaslui a devenit cel mai mare importator de gunoaie din Moldova

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui prelungește cu un an perioada în care județul Galați poate depozita deșeuri la groapa Roșiești. Lunar, 59 de primării gălățene vor livra la Roșiești 3.100 tone deșeuri menajere. Gunoaiele din județul învecinat sunt salvatoare pentru sistemul de management al deșeurilor Vaslui. În perioada iunie 2018-iunie 2019, la Roșiești a fost depozitată o cantitate totală de 72.715 tone deșeuri, față de 79.724 tone deșeuri prevăzută a fi stocată anual.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va aproba în ședința din această săptămână un proiect de hotărâre, prin care se prelungește perioada în care județul Galați va depozita deșeuri la groapa ecologică de la Roșiești. În acest sens, va fi aprobat un act adițional la contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a județului Vaslui.

Ministerul Fondurilor Europene a precizat că acceptarea deșeurilor provenite din județul Galați poate fi doar o soluție temporară, până la finalizarea infrastructurii pentru depozitare din județul Galati sau până la identificarea unei noi soluții de depozitare conformă.

Conducerea CJ Galați a solicitat autorităților din județul Vaslui prelungirea perioadei depozitării temporare la groapa Roșiești pentru aproximativ 3.100 tone/lună de deșeuri menajere nepericuloase, generate de 59 UAT-uri. Deșeurile menajere vor fi aduse în județul Vaslui până la intrarea în operare a depozitului conform de deșeuri de la Valea Mărului, județul Galați.

În perioada iunie 2018 – iunie 2019, la depozitul ecologic de la Roșiești a fost depozitată o cantitate totală de 72.715 tone deșeuri (incluzând 17.754 tone de deșeuri din județul Galați), față de cantitatea de 79.724 tone deșeuri prevăzută a fi depozitată anual.

 

Greu de implementat

În prezent, sistemul de management al deșeurilor din județul Vaslui este deschis doar în zona Negrești, unde sunt arondate opt primării (UAT-uri). Din momentul în care operatorii de salubritate vor începe activitatea în zonele Vaslui și Bârlad, circa 60% din UAT-urile județului Vaslui vor fi conectate la sistemul integrat de management al deșeurilor. Zona Vaslui cuprinde 29 de UAT-uri, iar zona Bârlad are 22 de UAT-uri. După ce operatorul care va presta serviciile de salubritate în zona Huși își va obține autorizația de mediu, vor fi deservite alte 13 UAT-uri. Agenția de Dezvoltare Intercomunitară Vaslui va pregăti, în perioada următoare, relicitarea pentru zona Roșiești, care înglobează 14 UAT-uri.

Groapa ecologică, deschisă de un an

Depozitul ecologic de la Roșiești a fost deschis pe 23 iulie 2018. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.

Depozitul de la Roșiești are în componență o linie de sortare, echipamente de cântărire, drumuri interioare, garaje etc. Depozitul va avea două celule de depozitare, din care a doua celulă va fi deschisă de către concesionarul serviciului. Prima celulă va funcționa până în anul 2030, iar a doua celulă în perioada 2030 – 2042.

Marți, 24 iulie 2018, au fost recepționate și cele patru stații de trasfer de la Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești care au fost puse la dispoziția SC Romprest Energy SRL, pentru a fi utilizate. Concesionarul a primit și șase autocamioane cu remorcă pentru a transporta containerele de la cele patru stații de transfer.

Banii pentru proiectele de dezvoltare nu sunt cheltuiți din cauza crizei de muncitori

Criza forței de muncă se reflectă negativ asupra execuției bugetare pentru acest an. La data de 31 iulie 2019, secțiunea de funcționare a bugetului municipiului Vaslui era realizată în proporție de 52,3%. Astfel, dintr-un program de 103,3 milioane de lei, pentru funcționare s-a cheltuit suma de 54,1 milioane de lei.

În schimb, la capitolul dezvoltare realizările sunt mult mai modeste. Dintr-un program de 17,8 milioane de lei de la bugetul local pentru investiții publice, a fost cheltuită suma de 5,4 milioane de lei, ceea ce reprezintă un procentaj de numai 30,4%.

Multe din proiectele de investiții de la nivelul municipiului Vaslui bat pasul pe loc, din cauza lipsei de forță de muncă. O parte din firmele care realizează lucrările sunt din alte zone ale țării, iar atunci când au câștigat licitațiile publice au mizat pe forța de muncă de la nivel local. Cum județul Vaslui se confruntă cu o criză acută de personal, firmele de construcții au rămas descoperite și nu își mai pot realiza contractele asumate.

„Sumele de la secțiunea funcționare au finanțat activitățile din municipiu. Vorbim despre igienizare, reparații străzi, finanțare unități din subordine, activități culturale și sportive, școli, creșe sau asistență socială. La secțiunea dezvoltare am alocat bani pentru finalizarea mai multor investiții. În Cartierul 13 Decembrie vom face recepția în luna august la lucrările de modernizare a infrastructurii, iar pe strada Avram Iancu lucrările sunt, de asemenea, aproape de finalizare. Am alocat bani și pentru bazar, reparațiile de la Liceul Emil Racoviță, reabilitarea centralei termice de pe Cuza Vodă căreia i se va da o nouă destinație etc.”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

La data de 31 iulie 2019, veniturile colectate la bugetul local al municipiului Vaslui erau de 69,6 milioane de lei. Pentru acest an, veniturile estimate la buget sunt în valoare totală de 110 milioane de lei. (Dănuț CIOBANU)

Ce se va întâmpla cu gunoiul bârlădenilor? Noul operator de salubritate este așteptat să preia serviciul peste câteva săptămâni

Noul operator de salubritate își va începe activitatea la Bârlad, cel mai probabil, de la 1 septembrie. Din diverse motive, acesta nu a putut prelua acest serviciu în luna mai, așa cum era programat, astfel că, timp de aproape cinci luni, SC CUP a trebuit să asigure curățenia în oraș cu mijloacele de care dispune.

SC CUP a achiziționat 200 de pubele pe care le-a împărțit locuitorilor de la case, dar nu a mai achiziționat containere noi pentru cartierele de blocuri pentru că se știa că noul operator trebuia să-și înceapă activitatea dintr-un moment în altul.

„Dacă în zona de case am asigurat recipientele în care bârlădenii să-și poată depozita gunoiul, pentru zonele de blocuri nu am mai achiziționat containere noi, ci am mers cu cele vechi, pe care le-am mai recondiționat, dacă s-a putut. Prețul unui container variază între 1.000 și 1.500 de lei și nu ne-am permis să mai facem investiții știind că noul operator care a câștigat licitația va prelua activitatea de salubritate în Bârlad. Am fi cheltuit bani în zadar, pentru că firma de salubritate care va prelua acest serviciu de luna viitoare a achiziționat deja containere suficiente și nu ni le-ar fi cumpărat și pe ale noastre. Este o realitate faptul că orașul, în special în zonele din apropierea cartierelor de case, este plin de gunoaie. Bârlădenii nu au învățat nici până acum cum să depoziteze gunoiul. Nu numai că nu îl triază înainte, dar îl aruncă lângă containere, de multe ori. Noi am încercat să golim containerele la fiecare 6-8 ore, tocmai pentru a evita formarea de munți de gunoaie și a nu pune sănătatea cetățenilor în pericol”, a declarat, pentru Est News, Adrian Bobeică, directorul CUP SA.

Acesta a menționat că depozitarea în continuare a deșeurilor menajere amestecate cu material vegetal, resturi de mobilă, sau gunoi inert (moloz), va genera costuri suplimentare, deoarece noul operator nu va ridica gunoiul inert și nici deșeurile vegetale decât contra cost.

După preluarea activității de salubritate de către noul operator, în zona Centrului de Afaceri va fi amenajată o rampă pentru depozitarea deșeurilor vegetale și a gunoiului inert, care va fi păzită și dată în administrarea CUP. În paralel, Poliția Locală va trebui să identifice și să amendeze cetățenii care aruncă la punctele gospodărești deșeurile menajere la întâmplare, precum și pe cei care lasă la container gunoiul inert sau vegetal. Se pare că, în sfârșit, Primăria a realizat că identificarea cetățenilor certați cu bunul simț nu se poate face fără un sistem video de monitorizare, așa că va cumpăra în prima fază 16 camere de luat vederi, care vor fi montate în zona centrală (Piața Sf. Ilie, str. Mihai Viteazu, Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” etc.). (Mihaela NICULESCU)

(FACSIMIL) Complicații în scandalul ”Terenuri pentru VIP-uri”: primarul liberal Dumitru Boroș riscă dosar penal

de Simona MIHĂILĂ

Se complică situația în scandalul ”Terenuri pentru VIP-uri”, cel care a zguduit din temelii mandatul primarului liberal Dumitru Boroș: edilul-șef riscă dosar penal dacă va pune în aplicare hotărârea de atribuire a celor 200 de loturi de casă, în condițiile în care această hotărâre nu are avizul de legalitate al Instituției Prefectului. Scandalul a izbucnit după ce o parte din presa locală a remarcat că pe lista norocoșilor ce vor primi casă se află și copiii unor nume sonore din peisajul politic local, ai unor apropiați ai primarului  Boroș, precum și membri PNL.

Ce a înțeles primarul Boroș din tot acest scandal a fost să trieze populația Bârladului pe două categorii: solicitanți de teren de casă din vremea PSD și solicitați din vremea PNL. Declarațiile cu coloratură politică au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă care, în loc să se desfășoare la primărie, a avut loc la sediul PNL Bârlad. De la loja partidului său politic a înțeles Boroș că trebuie să le vorbească, despre problemele orașului, celor peste 50.000 de locuitori a Bârladului. Gest de o impertinență nemaiîntâlnită la Bârlad, sau la nivel central. Niciodată, nu doar în istoria recentă, nu s-a mai întâmplat ca un ales local, să țină conferințe de presă în legătură cu administrația publică în sedii de partide politice și nu în clădirea emblemă a urbei – Primăria.

Surse din PNL Bârlad și, culmea, din anturajul apropiat al lui Boroș, le-au declarat ziariștilor că unul dintre motivele pentru care edilul-șef s-a ascuns în sediul PNL pentru a vorbi de activitatea sa de primar a fost că numai așa putea fugi de întrebările incomode ale ziarului Est News, ziar pe care primarul nu l-a invitat la conferință, supărat fiind că nu-i laudă ”realizările”. La sediul primăriei, însă, unde accesul ziariștilor nu poate fi preferențial ca pe tarlaua lui proprie, primarul s-ar fi putut trezi cu presa nedorită pe cap, taman în timpul ”conferinței de presă”.

 

Precizam zilele trecute că hotărârea Consiliului Local (CL) Bârlad, prin care s-au stabilit numele celor 200 de bârlădeni ce vor primi gratis teren de casă (conform Legii 15/2003) nu a fost validată de Prefectură. Compartimentul juridic a sesizat o serie de încălcări ale legii și le-a cerut autorităților de la Bârlad să o anuleze.

Într-o conferință de presă organizată alaltăieri, primarul Boroș, cel acuzat de cetățeni că ar fi favorizat includerea pe listă a copiilor unor apropiați ai săi (cel mai răsunător nume fiind al lui Daniel Buzamăt, vicepreședintele organizației județene a PNL), a avut o răbufnire cel puțin stupefiantă.

Deși este avocat și ar trebui să cunoască legile, Boroș anunțat că nu se va supune cerințelor Prefecturii. Și mai ciudat este că argumentele lui Boroș nu au nicio legătură cu legile în baza cărora Prefectura a solicitat anulare hotărârii. Dimpotrivă, în declarația pe care a susținut-o public la partid, primarul Bârladului a vorbit despre cereri depuse în vremea administrației PSD versus cereri depuse în vremea administrației PNL (adică de când e el primar).

Coloratura politică pe care a dat-o acestui caz (la pachet cu conferința de presă ținută la PNL Bârlad),în care  victime vor cădea și oameni nevinovați, pune sub un mare semn de întrebare considerația pe care primarul liberal o acordă legilor, instituțiilor statului și oamenilor simpli care nu sunt membri de partid și care așteaptă dreptate. Cu atât mai mult cu cât bârlădenii au avut așteptări mari de la el, în momentul în care l-au votat!

 

Am rămas stupefiat de declarația primarului de Bârlad, domnul Dumitru Boroș

 

Pus la curent cu declarațiile politice făcute de Boroș la sediul PNL, prefectul Eduard Popica a reacționat. Ieri, a transmis un comunicat de presă în care i-a pus în vedere lui Boroș să nu confunde administrația locală cu politica de partid.

Am rămas stupefiat de declarația primarului de Bârlad, domnul Dumitru Boroș, mai cu seamă că este avocat și ar trebui să cunoască efectele care le produce punerea în aplicare a unei hotărâri de Consiliul Local (CL)”, se arată în comunicatul semnat de prefect.

Practic, faptul că Boroș ”a luat-o pe arătură” în fața ziariștilor, atunci când a invocat motive politice pentru a-și justifica decizia de a călca în picioare solicitarea celei mai importante instituții a statului român de pe teritoriul județului, nu a rămas neobservată.

Hotărârea privind aprobarea listei persoanelor propuse pentru atribuirea de teren, în vederea construirii unei locuințe proprietate personală, a fost respinsă din punctul de vedere al legalității, nu din motivele pe care le-a invocat un partid politic sau primarul de Bârlad.

Cine sunt cei pe care-i protejați din lista celor 200 de bârlădeni propuși să primească teren de casă, domnule primar?

 

Lui Boroș i-a mai scăpat, în conferința de presă de la partid, că un alt motiv pentru care nu vrea să anuleze hotărârea este faptul că vrea să protejeze anumite persoane de pe listă. A spus că atât timp cât ar dura reverificarea dosarelor, acei oameni ar depăși vârsta de 35 de ani și și-ar pierde drepturile conferite de Legea 15. Nu a spus însă, care este numele persoanelor cărora vrea cu tot dinadinsul să le dea teren gratis și nici dacă și acestea fac parte din cercul de prieteni despre care bârlădenii vorbesc, iar Est News nu a putut adresa această întrebare întrucât nu a fost invitat la conferință.

Pe Boroș, care ne citește pe nerăsuflate articolele, nu-l oprește nimic să răspundă totuși: care este numele persoanelor care consideră el că trebuie să primească teren de casă repede-repede și de ce acestea sunt mai importante decât alte persoane care, la fel ca ele, întrunesc condițiile legale de a primi un teren?

Până ce Boroș va răspunde acestei provocări lansate de noi, precizăm că prin refuzul său de a anula hotărârea nu rezolvă nimic. Explicația este una legală și i-a fost expusă chiar de Prefectură:

”Dacă primarul municipiului Bârlad nu va lua act de adresa nr.10715/26.07.2019, Instituția Prefectului-județul Vaslui se vede obligată să acționeze în contencios administrativ Hotărârea de CL. Totodată, prin acțiunea în instanță aducem la cunoștință faptul că Hotărârea de CL nr. 202/.11.07.2019 este suspendată și nu poate fi pusă în aplicare.

Punerea în aplicare a acestei hotărâri produce efecte juridice și nu vreau să ajung în situația în care o Hotărâre de CL este pusă în aplicare, dar este anulată de instanță. Prin declarațiile făcute, domnul Dumitru Boroș încearcă să denigreze instituțiile statului și să politizeze activitatea Instituției Prefectului, instituție care a ajutat mereu municipiul Bârlad, prin celeritatea cu care a studiat HCL-urile, toate fiind făcute doar în slujba cetățeanului. Lăsând la o parte orice aspect, regret enorm că un jurist poate avea o astfel de ieșire publică, se mai arată în comunicatul prefectului Popica.

Semnalul de alarmă este clar, așadar: dacă Boroș acționează împotriva legii, va răspunde penal pentru acțiunile sale. Lucrurile s-ar complica infinit mai mult dacă oamenii care vor intra ilegal în posesia acelor terenuri vor începe să-și ridice case pe acestea. Bani cheltuiți, muncă, sacrificii, credite bancare – toate acestea vor sta la temelia caselor pe care tinerii se vor vedea, cel mai probabil, siliți de instanță să le demoleze de pe terenurile pe care le-au primit ilegal. Tineri împinși, fără voia lor, într-un conflict juridic cu statul român, doar pentru că un primar nu a vrut să respecte litera legii.

CJ Vaslui sfătuiește primarii să dezvolte comunitățile, nu să stea cu mână întinsă la Guvern

de Dănuț CIOBANU

Rectificarea bugetului consolidat al statului nu este așa cum se așteptau primarii. UAT-urile din județul Vaslui primesc în total 4,2 milioane de lei, multe comune având alocată suma de 2.000 lei. Conducerea CJ Vaslui îi avertizează pe primari că în luna august nu pot primi fonduri ca la începutul anului. Pentru a avea bani mai mulți, primarii ar trebui să colecteze mai bine taxele și impozitele locale și să încurajeze investițiile în comunitățile lor.

În cursul acestei săptămâni, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de rectificare bugetară. Conform actului normativ, cele 86 de unități administrativ teritoriale din județul Vaslui ar urma să primească în total suma de 4.221.000 lei. Un număr de 60 de UAT-uri vor primi pentru echilibrare sume mai mici de 10.000 lei. Comunele care primesc la rectificarea cea mai mică sumă, adică 2.000 de lei, sunt: Alexandru Vlahuță, Bogdana, Dimitrie Cantemir și Pogonești. Un alt grup de localități primește de la Guvernul României suma de 3.000 lei: Arsura, Boțești, Ciocani, Fruntișeni, Ibănești, Miclești, Pochidia, Rafaila, Șuletea, Tătărăni. Printre comunele cu cele mai mari sume se numără Ferești – 104.000 lei, Văleni – 53.000 lei, Tutova – 44.000 lei, Fălciu 41.000 lei.

În cazul orașelor, sunt acordate următoarele sume: Vaslui – 1.391.000 lei, Bârlad – 1.075.000 lei, Huși – 305.000 lei, Negrești 55.000 lei, Murgeni – 43.000 lei.

Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că în acest moment proiectul de rectificare a bugetului consolidat al statului este lansat în dezbatere publică și urmează să fie aprobată o hotărâre de guvern în acest sens.

“Rectificările sunt doar niște corecții ale bugetului, nu redefinesc un buget în totalitatea lui. Banii sunt repartizați pentru acoperirea cheltuielilor care țin de asistența socială. Dacă creșterea economică va permite, se vor mai distribui în teritoriu și alte sume. Însă, autoritățile locale trebuie să știe că nu vine un calup de bani în luna ianuarie și unul în luna august. Nu pot să anticipez dacă vor fi sau nu nemulțumiri din partea primarilor. Conducerile UAT-urile trebuie să fie foarte atente în ceea ce privește colectarea taxelor și impozitelor locale, să creeze mediul favorabil pentru a beneficia de investiții, să facă toate eforturile pentru a-și crește veniturile. Politica de coeziune a funcționat foarte bine la nivel național, iar județul nostru a primit sume importante de bani de la alte județe”, a spus Ciprian Trifan.

La rândul lui, Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu, a precizat că este posibil ca UAT-urile să mai primească și alte fonduri: “Cred că au dat bani doar pentru plata indemnizațiilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap. Noi așteptăm fondurile pentru repararea infrastructurii rutiere, avariate de inundațiile din această primăvară”.

CJ Vaslui dă aproape 8 milioane lei

CJ Vaslui va repartiza UAT-urilor suma de 7.597.000 lei din fondul la dispoziție. Sumele vor fi distribuite în teritoriu după ce Guvernul României va adopta rectificarea bugetului consolidat al statului.

În cursul lunii iulie 2019, CJ Vaslui a repartizat pentru a treia oară sume de bani din fondul la dispoziție pentru 17 UAT-uri. Au primit bani următoarele UAT-uri: Arsura – 50 mii lei, Bogdănești – 350 mii lei, Delești – 100 mii lei, Drînceni – 250 mii lei, Duda Epureni – 200 mii lei, Epureni – 200 mii lei, Laza – 100 mii lei, Munteni de Jos – 150 mii lei, Oșești – 300 mii lei, Poienești – 100 mii lei, Ștefan cel Mare – 200 mii lei, Vulturești – 127 mii lei, Zorleni – 500 mii lei, Ciocani – 300 mii lei, Banca – 250 mii lei, Miclești – 200 mii lei, Bogdana – 100 mii lei.

La începutul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor. În urma celor trei repartizări de fonduri, CJ-ul mai are la dispoziție 8.447 mii lei.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019 se repartizează pentru: susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

CJ Vaslui urgentează finalizarea ultimelor 10 proiecte de pe PNDL 1

Consiliul Județean (CJ) Vaslui mai are în derulare 10 proiecte finanțate prin PNDL 1. Este vorba despre modernizarea unor drumuri județene, reabilitarea sistemului de apă și canal, amenajarea noului centru cultural etc.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că aproximativ 70% din lucrările acestor proiecte sunt realizate și recepționate și urmează să fie finalizate în perioada următoare.

Mai avem de organizat o licitație pentru un segment de drum unde valoarea de execuție a crescut cu 20%. În scurt timp vom ști câștigătorul și se va trece la lucru. La centrul multifuncțional cultural, care este cel mai important proiect pe care îl avem finanțat pe PNDL 1, sperăm ca lucrările să fie finalizate până la sfârșitul anului. Lucrările sunt avansate și vrem ca la data de 31 decembrie 2019 să redăm această clădire culturii vasluiene. În anul 2020, la noul centru se va desfășura Festivalul de Umor “Constantin Tănase”, a spus Ciprian Trifan.

În cursul anului 2017, lucrările la proiectul Proiectul «Reparații capitale și refuncționalizarea Casa Armatei Vaslui – Centrul Cultural Județean Multifuncțional» s-au blocat din cauza intrării în insolvență a SC Corevas Vaslui. Ulterior, CJ Vaslui a refăcut proiectul și expertiza pentru a nu fi probleme cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și a demarat organizarea unei noi licitații publice. Astfel, în cursul lunii noiembrie 2018, CJ Vaslui a semnat cu SC Nortek Trust AG SRL Bacău contractul de execuție a proiectului.

Inițial, proiectul trebuia finalizat până la sfârșitul anului 2018, dar CJ Vaslui a obținut o prelungire cu încă doi ani a termenului de execuție. Contractul semnat cu Ministerul Dezvoltării prevede ca proiectul să beneficieze de o finanțare de la bugetul de stat de 92 miliarde de lei vechi. (Dănuț CIOBANU)

Primăria Vaslui extinde acordarea scutirilor fiscale și pentru agenții economici

de Dănuț CIOBANU

Firmele care au datorii la bugetul local al municipiului Vaslui vor beneficia de scutiri de majorări de întârziere. Primăria Vaslui pregătește un proiect pentru acordarea de facilități fiscale persoanelor juridice, după ce în luna trecută au beneficiat de scutiri și persoanele fizice. În total, persoanele fizice au debite la bugetul local în sumă de 4,5 milioane de lei. Scutirile se aplică în proporție de 100% pentru majorările de întârziere, aferente obligațiilor fiscale principale.

Primăria Vaslui pregătește un proiect de hotărâre pentru acordarea unor înlesniri la plată, constând în scutirea de majorări de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale datorate bugetului local de către persoanele juridice. Decizia vine după ce în ultima ședință a Consiliului Local (CL) Vaslui s-a adoptat o hotărâre identică pentru scutirea de majorări de întârziere pentru persoanele fizice, care contabilizează datorii la bugetul local.

“În data de 31 iulie 2019, Guvernul a fost aprobat Ordonanța nr. 6 privind înlesnirea unor facilități fiscale. Actul normativ dă posibilitatea autorităților locale să aprobe scutiri de majorări și pentru persoanele juridice. Inițiativa va fi prezentată CL Vaslui pentru a fi aprobată”, a precizat Eugen Boț, directorul economic al Primăriei Vaslui.

Datorii de 4,5 milioane la bugetul local

Facilitățile adoptate de CL Vaslui pentru persoanele fizice se vor aplică până la data de 31 decembrie 2019. Măsura are ca obiectiv prevenirea acumulării de noi datorii către bugetul local, stimularea achitării obligațiilor fiscale restante și creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale. De asemenea, Primăria Vaslui urmărește stimularea încasării unor impozite și taxe la bugetul local a căror recuperare prin procedura executării silite ar putea fi de durată mare în timp.

“În cazul persoanelor fizice, sunt înregistrate debite la bugetul local care se ridică la suma de 4,5 milioane de lei. Dorim să recuperăm un procent cât mai mare din aceste datorii. În toată țara s-au adoptat astfel de facilități, inclusiv în orașele din județ: Bârlad, Huși și Negrești”, a mai spus Eugen Boț.

Pentru a beneficia de scutire, persoanele fizice vor depune o cerere, însoțită de o copie a actului de identitate, precum și dovada achitării obligațiilor fiscale principale datorate. Cererea va fi analizată, urmând a se întocmi un referat de către Serviciul Finanțe Publice Locale, referat ce va fi supus spre aprobare primarului municipiului Vaslui. În baza referatului aprobat, va fi emisă decizia de acordare/neacordare a scutirii. Scutirile se aplică în proporție de 100% pentru majorările de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale, dacă obligațiile bugetare certe, lichide și exigibile, inclusiv amenzile contravenționale vor fi achitate până la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2019, inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

Cum arată bugetul?

La data de 31 iulie 2019, veniturile colectate la bugetul local al municipiului Vaslui erau de 69,6 milioane de lei. Pentru acest an, veniturile estimate la buget sunt în valoare totală de 110 milioane de lei. Tot pentru acest an, municipalitatea prognozează că va colecta din impozite și taxe locale suma de 30,4 milioane de lei. În primele șapte luni ale acestui an, s-a încasat din impozite locale suma de 21,5 milioane de lei, ceea ce reprezintă un procent de 70% din programul asumat. La data de 30 septembrie este fixat termenul de plată pentru a doua tranșă de plată a taxelor și impozitelor locale. Persoanele care nu achită obligațiile fiscale până la această dată vor plăti majorări de întârziere de 1%/lună sau fracțiuni de lună. Pentru luna august, programul de încasări din taxe și impozite locale este stabilit la suma de 1,3 milioane de lei, iar în luna septembrie programul totalizează suma de 2,8 milioane de lei.

Marcaje rutiere refăcute și semne noi de circulație pe mai multe drumuri județene

Consiliul Județean (CJ) Vaslui continuă și în acest an implementarea proiectului privind asigurarea sistemului de semnalizare rutieră orizontală și verticală pe drumurile din județ. Până la această dată au fost refăcute marcajele pe mai multe sectoare de drumuri, printre care Crețești – Murgeni, Rebricea – Iași și Bârlad – Dragomirești. Tot în cadrul proiectului au fost montate semne de circulație noi la Pădureni, Iana și Munteni de Sus.

“În funcție de fondurile de care dispunem vom continua acest proiect, pentru creșterea siguranței rutiere pe drumurile județene. Noi avem încheiat un protocol de colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui, în scopul asigurării unui climat de siguranță pentru circulația pe drumurile județene”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Astfel, va fi refăcut sistemul de semnalizare rutieră orizontală și verticală, se vor inventaria indicatoarelor și marcajelor lipsă sau deteriorate și vor fi identificate sectoarelor de drum cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere și propunerea măsurilor de prevenire a acestora. În urma implementării proiectului se dorește ca fiecare drum județean să aibă o evidență proprie în ceea ce privește semnalizarea rutieră, precum și o schemă de amplasare a viitoarelor semne de circulație și a marcajelor rutiere, unde este cazul.

În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri. Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.  (Dănuț CIOBANU)

Primăria Vaslui va semna contractele de finanțare pentru investiții de 27 milioane de euro

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui va parafa până în luna septembrie contractele de finanțare pentru proiecte în valoare de 27 milioane de euro. Lucrările la primele două obiective, care vizează construcția unei creșe și a unei grădinițe, vor începe în primul trimestru din anul 2020. Creșa va fi construită pe locația fostei unități militare, iar grădinița va fi ridicată pe un teren din fața Spitalului Județean de Urgență Vaslui. Restul proiectelor privind Parcul Copou, Liceul «Ion Mincu», casele sociale de la Rediu vor fi contractate în perioada următoare.

Primăria Vaslui a semnat contractele de finanțare pentru primele două proiecte finanțate pe Axa Prioritară 4, din cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020. Este vorba despre proiectele privind construcția unei creșe și a unei grădinițe. Alte două proiecte privind construcția de case sociale în suburbia Rediu și dezvoltarea rețelelor de transport local sunt în prezent la verificare la Ministerul Dezvoltării.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că în perioada imediat următoare vor fi semnate contractele de finanțare pentru alte două proiecte care vizează extinderea parcului Copou și construcția unor ateliere școlare la Liceul „Ion Mincu”. „Avem o finanțare de 27 milioane de euro de care trebuie să profităm. Vrem ca până în luna septembrie 2019 această sumă să fie asigurată ca sursă sigură de finanțare a investițiilor. De regulă, întocmirea proiectelor durează aproximativ 60 de zile. În acest ritm, ne dorim ca în primul trimestru al anului 2020 să se înceapă lucrările la creșă și la grădiniță”, a precizat Vasile Pavăl.

Creșa va fi construită pe terenul care a aparținut fostei unități militare din centrul municipiului Vaslui. De asemenea, grădinița va fi ridicată pe un teren din fața Spitalului Județean de Urgență Vaslui, urmând ca grădinița din Cartierul 13 Decembrie care funcționează la parterul unui bloc să fie desființată.

„În aceste zile s-a terminat perioada de înscriere la creșă. În total, noi avem în creșe 124 de locuri și am înregistrat 117 dosare de înscriere. Am admis doar 73 de dosare, pentru locurile care erau libere. De aceea este necesar să fie construită în cel mai scurt timp o nouă creșă”, a spus Dragoș Cazacu, viceprimarul municipiului Vaslui.

Investiții în mediu și educație

Pe Axa Prioritară 4 din cadrul POR 2014-2020, Primăria Vaslui a depus pentru obținerea de finanțare nerambursabilă un număr de nouă proiecte, din care proiectul privind construcția unui pasaj în Crucea Gării a fost retras de la finanțare.

Unul din proiecte vizează extinderea rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători. Proiectul are la bază o componentă referitoare la achiziționarea de mijloace de transport de călători ecologice și o componentă care privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport local din municipiul Vaslui. Tot pe segmentul transportului local, municipalitatea a întocmit un proiect care vizează realizarea unui depou pentru transportul public local. Tot cu fonduri de la Uniunea Europeană, Primăria Vaslui va finanța reconversia unui teren degradat din zona Parcului Copou în zonă verde și de agrement. Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor construcții anterioare.

Printr-un alt proiect european, municipalitatea vizează reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ preuniversitar – Liceul «Ion Mincu». Potrivit documentației tehnico-economice, investiția constă în realizarea unei construcții noi, cu regim de înălțime demisol și parter și cu funcțiune de ateliere școlare, pentru un efectiv de 267 elevi. La demisol va funcționa un atelier de construcții, unde elevii vor învăță tehnici de construcție, iar la parter va fi deschis un atelier auto.

Marcel Guguianu merită mai mult decât o plăcuță ponosită cu numele lui! Nu-i așa, domnule primar?

„Angajații Primăriei și consilierii edilului să mai iasă din birouri, că sunt multe de văzut în neregulă în oraș!”. Acesta este mesajul pe care bârlădeanul Nicu Fornea l-a trimis redacției noastre împreună cu o imagine surprinsă la câțiva pași de Primărie.

 Ca și cum n-ar fi fost de ajuns că Pavilionul „Marcel Guguianu” este flancat de două terenuri neîngrijite, unul plin de scaieți tot timpul anului, iată că și plăcuța cu numele străzii, montată pe gardul Pavilionului, arată deplorabil, după ce vopseaua s-a scorojit, de parcă plăcuța ar fi fost montată acum 100 de ani.

Se pare că nimeni nu a observat, nici măcar directorul muzeului, în patrimoniul căruia se află colecția sculptorului de talie mondială. Dacă în centrul orașului plăcuțele cu numele străzilor arată în așa hal, nu e de mirare că în cartierele mărginașe inscripțiile de pe plăcuțe nu se mai văd deloc, iar în unele locuri tăblițele lipsesc cu desăvârșire.

Sculptorul bârlădean care a lăsat orașului cea mai mare parte a creației sale artistice merită mai mult decât ceea ce se vede că fac autoritățile, nu e așa domnule primar și domnule Mircea Mamalaucă, director al Muzeului „Vasile Pârvan”? (Mihaela NICULESCU)

Noi măsuri pentru fluidizarea traficului din municipiul Vaslui

Din această săptămână, Primăria Vaslui începe implementarea măsurilor privind fluidizarea traficului. Primele măsuri care vor fi luate vizează restricționarea accesului în centrul orașului în anumite intervale orare, pentru autovehiculele care aparțin școlilor de șoferi și prestatorilor de servicii de aprovizionare și salubritate. De asemenea, a fost începută activitatea de montare a unor noi semne de circulație.

„Avem un raport adoptat în Consiliul Local (CL) Vaslui, pe care îl vom implementa etapizat. În prezent, mai avem de obținut o serie de avize de la Poliția Rutieră, pentru a pune în practică toate aceste măsuri”, a spus Daniel Neacșu, viceprimarul municipiului Vaslui.

CL Vaslui a aprobat luna trecută o hotărâre privind măsurile de fluidizare a circulației și creșterea siguranței rutiere. Printre măsurile prevăzute în raport se numără restricționarea accesului în anumite intervale orare pentru autovehiculele care aparțin școlilor de șoferi și prestatorilor de servicii de salubritate; instituirea de sensuri unice prin semnalizare corespunzătoare; suplimentarea și revizuirea marcajelor rutiere; fluidizarea traficului prin instituirea de noi sensuri giratorii etc.

În municipiul Vaslui sunt înregistrate 22.279 mijloace de transport (17.486 – la persoane fizice și 4.793 – la persoane juridice). La acestea se adaugă și cele aflate în tranzit. De asemenea, există un număr de 8 sensuri giratorii și 4 intersecții semaforizate.

Cele mai multe aglomerări în trafic se înregistrează în zona centrală a orașului, Spitalul Județean de Urgență, Zona Gării – Bd. Republicii și str. Gării, de pe strada Podul Înalt și de la intersecția str. Călugăreni cu șoseaua Bacăului.  (Dănuț CIOBANU)

(Facsimil) Intorsătură neașteptată în scandalul ”Terenuri pentru VIP-uri”: Prefectura Vaslui a cerut anularea hotărârii privind atribuirea terenurilor

de Simona MIHĂILĂ

O întorsătură neașteptată în scandalul ”Terenuri pentru VIP-uri” vine ca o palmă pentru primarul Dumitru Boroș, dar ca o veste ce reînvie speranțele a sute de bârlădeni ce și-au depus dosarul pentru obținerea un loc de casă. Instituția Prefectului Vaslui a cerut autorităților Bârladului să revoce hotărârea de Consiliu Local (CL) prin care s-a stabilit lista cu bârlădenii ce urmau să primească un teren de casă, conform Legii 15/2003.

Decizia Prefecturii de a nu valida hotărârea CL și de a solicita anularea acesteia a venit ca urmare a unei adrese trimisă de Organizația municipală a PSD Bârlad, prin care s-a cerut verificarea condițiilor de legalitate.

”Urmare adresei dumneavoastră (…) vă comunicăm că în urma verificării legalității Hotărârii CL Bârlad nr. 202/11.07.2019, privind aprobarea listei persoanelor propuse pentru atribuirea de teren conform Legii 15/2003 (…), prin adresa 10715 din 26.07. 2019, a fost solicitată revocarea în cadrul Consiliului Local a actului administrativ sus-menționat”, se arată în răspunsul trimis la PSD Bârlad de către conducerea Prefecturii Vaslui.

Hotărârea, adoptată în ședința ordinară a CL din luna iulie, a declanșat un scandal de proporții la Bârlad (detalii AICI și AICI), după ce ziariști din presa locală au remarcat că pe lista de priorități se află rude ale unor consilieri municipali, dar și apropiați ai primarului Dumitru Boroș, precum și mai mulți membri ai PNL.

Informația stârnit o adevărată isterie pe rețelele de socializare, acolo unde și-a exprimat revolta un număr considerabil de bârlădeni care își depuseseră dosar pentru un teren de casă și care au descoperit că numele lor nu se află pe listă deși, susțin ei, întrunesc condițiile necesare. Mai mult, după ce au analizat punctajele acordate, oamenii au ajuns la concluzia că rudele VIP-urilor nu ar fi avut ce să caute pe listă, întrucât nu ar îndeplini condițiile cele mai bine punctate: vechimea cererii, starea civilă, număr de copii etc.

Scandalul s-a amplificat mai cu seamă după ce în spațiul public au ajuns informații potrivit cărora pe listă se află persoane ai căror părinți dețin apartamente și terenuri mai mari de 500 mp (ceea ce ar fi trebuit să le descalifice, conform regulamentului), ori au depășit vârsta de 35 de ani,.

Prefectul Eduard Popica a acordat o sesiune specială de audiențe în care i-a invitat la discuții pe bârlădenii nemulțumiți. La întâlnirea la care au fost prezenți membri ai comisiei ce a analizat dosarele, precum și primarul Boroș, nu au reușit să ajungă cei mai mulți dintre bârlădenii contestatari, aceștia fiind plecați la muncă, în străinătate. Puținii care au răspuns invitației prefectului s-au dovedit a nu întruni, într-adevăr, condițiile legale de atribuire a unui teren.

Scandalul a provocat convulsii și în rândul VIP-urilor blamate că și-au folosit influența pentru a pune mâna pe un teren. De exemplu, consilierul PSD Sorin Răducanu a făcut, în numele fiului său care se afla pe lista buclucașă, cerere de renunțare la dreptul de a primi un teren, după care și-a depus demisia (AICI) din CL. La doar o zi distanță, și-a retras demisia (AICI), la solicitarea șefilor din PSD, care au considerat că gestul de renunțare la teren, făcut de fiul său, este suficient. Cu atât mai mult cu cât băiatul lui Răducanu nu ocupa o poziție care să-i garanteze primirea unui lot.

Și Daniel Buzamăt, vicepreședintele organizației municipale a PNL, ale cărui fiice (două la număr) urmau a primi câte un teren de casă, a cedat presiunilor publice. La fel ca Răducanu, acesta a depus la primărie, în numele fetelor, cereri de renunțare la teren. Surse din PNL ne-au spus că primarul Boroș i-ar fi cerut să retragă dosarele fiicelor, pentru a nu-i afecta imaginea, mai ales că tocmai s-a hotărât să candideze pentru un nou mandat de primar.

În cazul în care primarul Boroș va refuza să propună CL Bârlad revocarea hotărârii, Prefectura Vaslui se va adresa instanței de judecată.

SC Financiar Urban Pitești, operatorul de salubritate, vine în municipiul Vaslui odată cu noua taxă de salubritate

de Dănuț CIOBANU

SC Financiar Urban Pitești va prelua în perioada imediat următoare serviciile de salubrizare din municipiul Vaslui. Odată cu noul operator se va trece la taxa de salubritate. Pentru anul 2019, taxa specială de salubritate rămâne la același nivel de 9 lei/lună/persoană, cât este și tariful de salubrizare practicat de SC Goscom Vaslui.

Procedura privind preluarea serviciilor de salubritate din municipiul Vaslui de SC Financiar Urban Pitești este aproape de final. În prezent, mai sunt de clarificat o serie de probleme la Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Vaslui, între noul operator și firma care gestionează depozitul ecologic de la Roșiești.

Am avut discuții cu reprezentanții noului operator și mai sunt de obținut unele documente. Când va intra în activitate firma de la Pitești vom trece la taxa de salubritate, în locul tarifului de salubritate. Până la preluarea serviciului, SC Goscom se ocupă de curățenie orașului”, a spus Daniel Neacșu, viceprimarul municipiului Vaslui.

Pentru anul 2019, taxa specială de salubritate rămâne la același nivel de 9 lei/lună/persoană, cât este și tariful de salubrizare practicat de SC Goscom Vaslui.

La sfârșitul anului 2018, autoritățile locale din municipiul Vaslui au precizat că SC Financiar Urban Pitești va intra în activitate începând cu luna ianuarie 2019. Ulterior, s-a anunțat că noul operator va începe activitatea de colectare a deșeurilor menajere începând cu luna februarie 2019.

“Am avut o reținere, pentru că nu este în regulă cu acești operatori în toată țara. Acest operator are o problemă cu serviciile pe care le prestează în Giurgiu și în alte orașe și să fim atenți să nu avem probleme și noi cu igienizarea. Voi avea o discuție cu acest operator. Ei vin cu un alt ritm, cu o ală mentalitate în ceea ce privește serviciile de salubritate”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Începând de luni, 23 iulie 2018, a fost deschis depozitul ecologic de la Roșiești. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești. Pe 24 iulie 2018 au fost recepționate și cele patru stații de transfer de la Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești, care au fost puse la dispoziția SC Romprest Energy SRL pentru a fi utilizate.

Județul Vaslui s-a transformat în teritoriul monumentelor istorice în ruină

de Dănuț CIOBANU

O mare parte din monumentele istorice din județul Vaslui se află în paragină. Direcția de Cultură Vaslui a întocmit o listă cu 21 obiective de patrimoniu, care au nevoie urgentă de restaurare. În caz contrar, multe din construcțiile încărcate de valoare istorică și arhitecturală vor dispare în viitorul apropiat.

Județul Vaslui are înscrise 438 de poziții pe lista monumentelor istorice: 81 de categorie A (adică de interes național) și 357 de categorie B (de interes local). Toate aceste obiective (clădiri, situri arheologice, monumente de for public) au o importanță arhitecturală aparte și o semnificație istorică deosebită. Lista monumentelor istorice din județul Vaslui este menținută și actualizată o dată la cinci ani de către Ministerul Culturii, în colaborare cu Direcția pentru Cultură (DC) Vaslui, fiecare monument având un cod de identificare.

Pentru a cunoaște situația monumentelor istorice, DC Vaslui a desfășurat acțiuni de verificare a stării de conservare și a modului de respectare de către proprietarii/administratorii de monumente istorice a prevederilor legale din domeniul protejării patrimoniului.

„În urma verificărilor în teren, constatăm că predomină o stare precară de conservare pentru multe monumente istorice.Periodic sunt trimise informări către autoritățile locale, dar și către Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului, cu privire la evoluția stării de conservare a monumentelor istorice din județ”, a spus Cristina Crețu, reprezentantul DC Vaslui.

Printre monumentele istorice din categoria A care necesită intervenții de urgență se numără Conacul Rosetti-Balș din satul Pribești, comuna Codăești, Casa Mavrocordat, din municipiul Vaslui, Casa Adam Mitache, din municipiul Huși, Conacul Rosetti-Solescu, din comuna Solești, Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, din comuna Lipovăț, Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, din comuna Pogana, Mănăstirea Fâstâci, din comuna Cozmești, Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, din comuna Vinderei etc.

La această dată, județul Vaslui are 55 de biserici de lemn, care prezintă o vechime și o valoare arhitecturală deosebite, incluse în lista monumentelor istorice. Din numărul total,15 sunt clasate ca monumente de categoria A. Din nefericire, nicio biserică de lemn din județul nostru nu a fost înscrisă, de-a lungul timpului, în Programul Național de Restaurare.

„Aceste biserici se află într-o stare avansată de degradare. Fără o implicare imediată a autorităților competente, există riscul ca într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, aceste biserici de lemn să ajungă într-o stare ireversibilă de degradare sau chiar să dispară”, a mai spus Cristina Crețu.

CJ Vaslui a declanșat marea asfaltare. Mai multe drumuri județene sunt modernizate

de Dănuț CIOBANU

Cele 17 proiecte finanțate prin PNDL 2, care sunt derulate de Consiliul Județean Vaslui, au intrat în linie dreaptă. Două drumuri județene de la Roșiești și Bunești Averești și podul de la Sărățeni au fost deja recepționate. În scurt timp vor fi finalizate lucrările și la drumurile județene din zona Voinești și Costești. Din data de 1 august s-a dat ordinul de începere a lucrului și pe tronsonul de 10 kilometri din comuna Todirești, care face legătura cu județul Iași. Sunt în proiectare și avizare alte drumuri de la Ciocani, Tanacu, Pungești, Codăești etc.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui accelerează implementarea proiectelor care dispun de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 2. Instituția derulează 17 proiecte, care totalizează 180 milioane de lei. 13 proiecte vizează reabilitarea infrastructurii rutiere, trei proiecte privesc reabilitarea unor poduri, iar printr-un proiect se finanțează construcția unui imobil la Școala Inclusivă „Sfânta Ecaterina” din Huși.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a declarat că toate proiectele sunt licitate și sunt în diferite faze privind proiectarea și obținere a unor avize. La unitatea de educație de la Huși se lucrează la demolarea unei clădiri, pentru ca în locul acesteia să fie construită alta: „În perioada imediat următoare vom recepționa două proiecte pe infrastructură. Drumurile reabilitate sunt DJ 244 M Roșiești – Idrici cu o lungime de 2,5 kilometri și DJ 244 L Bunești Averești cu o lungime de 2,5 milometri. De asemenea, am recepționat proiectul privind reabilitarea podului de la Sărățeni”, a precizat Ciprian Trifan.

La această dată, se lucrează la modernizarea drumului DJ 243 C – Voinești, care este finalizat în proporție de 70% și DJ 245 E – Costești, care este finalizat în proporție de 65%. De asemenea, se lucrează și pe două tronsoane din cele trei de pe DJ 244 H Dodești – Viișoara.

Legătură cu județul Iași, reabilitată

La 1 august 2019 s-a emis ordinul de începere a lucrului și pe DJ 248 A – Todirești, cu o lungime de 10 kilometri, arteră rutieră extrem de importantă pentru județul Vaslui, pe unde se face legătura cu județul Iași.

„Proiectul de la Todirești a trecut de avizare și proiectare și se începe lucrul. Drumul trece prin localitățile Drăgești și Sofronești, până la limita cu județul Iași. La ieșirea din Sofronești vom reabilita și un pod. Acesta este un proiect foarte important pentru județul nostru”, a mai spus Ciprian Trifan.

Alte două proiecte sunt în procedurile de avizare, urmând ca și pe aceste trasee constructorul să demareze lucrările. Este vorba despre DJ 159 – Pungești – Gîrceni și DJ 246 Codăești – Tăcuta. La această dată este în proiectare și DJ 243 B de pe raza comunei Ciocani, iar după obținerea avizelor se va emite ordinul de începere a lucrului. Tot în procedurile de avizare sunt și proiectele care prevăd modernizarea DJ 244 K – Tanacu-Tătărăni, DJ 245 C Băcani-Bogdănița și DJ 246 – Ferești, unde se reabilitează 4,5 kilometri.

Investiții de 860 milioane de lei

În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020.  Județul Vaslui a avut declarate eligibile pentru finanțare 251 de proiecte, investiții care sunt derulate de CJ și autoritățile publice locale. Valoarea totală a proiectelor din cadrul PNDL 2 se ridică la suma de 860 milioane de lei. Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe.

Temă de vacanță pentru prefectul Popica: ministrul de Interne i-a cerut analiză privind gradul de rezolvare a dosarelor penale deschise de polițiștii din județ

Vânzoleală maximă la Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui, Jandarmerie și la Prefectură. Ministrul interimar al afacerilor interne, Mihai Fifor, le-a solicitat prefecților și șefilor structurilor județene ale M.A.I. să efectueze în cel mai scurt timp o analiză privind principalele riscuri și vulnerabilități existente la nivelul fiecărui județ.

Solicitarea a fost transmisă, miercuri, în cadrul unei videoconferințe. Ministrul interimar al afacerilor interne a solicitat ca analiza să se axeze în principal pe vulnerabilitățile ce țin de ordinea publică, nivelul infracționalității, stadiul și gradul de rezolvare a sesizărilor și a dosarelor penale, precum și pe principalele riscuri la adresa cetățenilor în fiecare județ. Fifor a solicitat, de asemenea, ca analiza să cuprindă și situațiile referitoare la siguranța în școli, la numărul de infracțiuni comise în incinta unităților de învățământ și în zona adiacentă acestora. Aceste rapoarte urmează să fie finalizate în maximum o săptămână.

De asemenea, prefecții au primit dispoziție să ia măsurile necesare, în colaborare cu inspectoratele școlare județene, pentru a se asigura că unitățile de învățământ sunt pregătite pentru începerea anului școlar. Mihai Fifor le-a cerut prefecților să își amâne concediile, pentru a asigura personal comanda instituțiilor în această perioadă și să se implice activ în coordonarea instituțiilor județene, cu accent pe cele cu atribuții în garantarea siguranței și a ordinii publice. (Paul ALEXA)

Țânțarii din Vaslui, sub amenințarea ”atacurilor aeriene”

La Vaslui, razboiul împotriva tantarilor s-a mutat in aer. Ieri dimineață, vasluienii au fost treziti din somn de un zgomot infernal, care i-a nelinistit.

S-au dumirit in scurt timp, insa, că liniștea le-a fost deranjată de un elicopter care pulveriza insecticid împotriva țânțarilor, muștelor și a capuselor. Primaria Vaslui a luat aceasta masura, dupa mai multe incercari esuate de a curata orasul de enervantele si periculoasele insecte, prin metode clasice, ”terestre”.

Țantarii s-au înmulțit in ultima perioada, iar vasluienii fac fata cu greu situatiei, mai ales seara. Oamenii spera ca aceste stropiri vor avea mai mult succes.

In plus, maine incepe Hora din Strabuni, iar spectacolele sunt programate a avea loc in aer liber si atat musafirii, cat si gazdele trebuie sa se simtă confortabil si sa se bucure de cel mai asteptat eveniment al anului. (D. M.)

Talciocul Bârladului – dai bani să fugi, să nu-l mai vezi! Comercianții, nemulțumiți de ”condiții”

Imagini dezolante în Talciocul din Bârlad. Locul amenajat, teoretic, pentru vânzarea de produse specifice talciocului arată mai degrabă ca o adunătură de construcții improvizate asemănătoare cu cele întâlnite în Evul Mediu.

Printre ele se mai găsesc câteva chioșcuri din lemn, pe care, în urmă cu mai mulți ani, DAPPC le-a scos la licitație. Starea majorității acestor chioșcuri nu este tocmai bună și se pare că din decembrie oamenii vor plăti nu doar chirie, ci și garanții materiale.

„Acum vreo șapte-opt ani, am obținut un chioșc în urma unei licitații pentru care am plătit 50 de lei. Ulterior, am încheiat contract cu DAPPC și plătim lunar 155 lei chirie. Am înțeles că spre sfârșitul anului chiria ni se va majora, atât nouă cât și celor care au tarabe construite de ei. Acum că plătim, plătim, dar condițiile în care ne desfășurăm activitatea sunt incalificabile. Avem un WC ecologic care ne creează probleme și efectiv ne vărsăm mațele ori de câte ori se înfundă și ies dejecțiile la suprafață. Când e cald nu putem respira. Nu cred că așa trebuie să arate un oraș în secolul XXI” a declarat, pentru Est News, o comerciantă veche, ce vinde în Talcioc.

Primarul actual a promis, dar nu a făcut nimic

Oamenii sunt revoltați că Primăria nu ia nici o măsură și că după ce i-a mutat din zona centrală au fost lăsați de izbeliște, fiecare să se descurce cum poate.

„În campania electorală de acum trei ani, primarul actual ne-a promis atunci că dacă îl vom vota, va ține cont de doleanțele noastre și mai mult, va amenaja un talcioc civilizat, așa cum există în alte orașe din țară. Nu s-a ținut de cuvânt, nu l-am mai văzut în talcioc, decât o singură dată, și atunci nu a venit să ne întrebe nimic, ci pentru că avea nevoie de un obiect care se găsește doar aici”, s-a plâns un comerciant care a închiriat un spațiu în talcioc și care plătește lunar la DAPPC 300 de lei.

Întrebați care ar fi problemele cele mai arzătoare ale lor, pe care ar dori să le adreseze primarului, oamenii au spus că pe lângă problema WC-ului și a câinilor comunitari ar fi și alte probleme care aparent pot părea neimportante. De pildă, că nu doar în chioșcurile improvizate, ci și și în chioșcurile câștigate prin licitație, plouă, oamenii fiind nevoiți să-și învelească cu nailon spațiul în care își țin marfa, faptul că ei sunt cei care plătesc un om pentru a le păzi marfa, că terenul pe care este situat acest talcioc este accidentat, plin de bălării și acareturi uitate de mulți comercianți care au renunțat să mai vândă în talcioc, că nu sunt respectați ca cetățeni ce contribuie prin aceste taxe la creșterea bugetului local.

Oamenii au declarat că la anul, când Dumitru Boroș va reveni, poate, în talcioc, în campania electorală, îi vor spune că nu a făcut nimic în cei patru ani de mandat.

„Nu știm ce-i vom spune dacă va avea curajul să ne promită din nou că va amenaja un talcioc civilizat. Primarul Constantinescu ne-a mințit atunci când ne-a mutat din centru că ne va crea condiții aici, în marginea orașului, lângă Unitatea Militară. După ce ne-a mutat, a uitat de noi. Așa s-a întâmplat și cu Dumitru Boroș, care de trei ani nu s-a mai interesat de soarta noastră, a celor care își câștigă pâinea amară și puțină vânzând în Talcioc. Oare în trei ani de zile nu se putea amenaja un WC care să fie racordat la rețeaua de canalizare? Măcar atât. Noi, cei din talcioc, vom vota cu cine vom crede sau nu vom mai vota pe nimeni”, a precizat un alt comerciant din Talcioc. (Mihaela NICULESCU)

Județul Vaslui ridică cortina unei noi ediții a Festivalului Folcloric Internațional „Hora din străbuni”

de Dănuț CIOBANU

Județul Vaslui se pregătește să găzduiască a VI-a ediție a Festivalului Folcloric Internațional „Hora din străbuni”. Festivalul va avea loc în perioada 2 – 6 august 2019 în mai multe localități ale județului: Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești, Pădureni, Hoceni și Vetrișoaia. Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Județean Vaslui, Primăria Vaslui și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui.

Ieri, la Teatrul de Vară Vaslui, a avut loc o conferință de presă, în care organizatorii au prezentat ultimele detalii legate de organizarea festivalului.

„În afară de municipiul Vaslui și în alte localități vor fi organizate spectacole. Nu a fost ușor, pentru că atunci când vrei să aduci ansambluri de departe apar tot felul de opreliști. Într-un procent de 90% am realizat tot ce ne-am propus. Nu va ajunge la festival un ansamblu din India și Doina Olteniei, care a avut o problemă tehnică și nu mai poate ajunge. Festivalul de la Vaslui implică o participare internațională, națională și județeană. Noi am căutat să implicăm și ansamblurile județene, pentru a crea o emulație”, a spus Lucian Onciu, directorul Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui

Până la această s-au cumpărat toate cele 300 de abonamente și mai sunt de vândut o parte din bilete. Având în vederea experiența de la edițiile trecute, organizatorii se așteapta ca restul biletelor să fie achiziționate în ziua în care au loc spectacolele. Evenimentul va fi transmis în direct de posturile de televiziune TVR 3 și TVR Iași.

„Noi suntem gazde bune în ceea ce privește scena, dar și ospitalitatea care nu se vede pe scenă, din momentul în care vor sosi invitații. Vineri ajung în județ aproape toate ansamblurile folclorice. Sperăm să fie vreme favorabilă și spectacolele să se desfășoare la Teatrul de Vară, care are o capacitate de 913 locuri. Dacă va ploua, evenimentul se va muta la Sala Sporturilor. Ultima zi a festivalului se va desfășura în Centrul Civic Vaslui”, a mai spus Lucian Onciu.

Județul Vaslui, pregătit pentru festival

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că s-au făcut toate pregătirile pentru ca evenimentul să se desfășoare în condiții bune. În acest sens, la Primăria Vaslui a fost înființat un comandament care funcționează 24 din 24 de ore, pentru a se putea interveni acolo unde sunt probleme. De asemenea, instituțiile de pază și ordine sunt pregătite să acționeze, dacă vor apărea evenimente nedorite.

„Am vizitat fiecare locație pentru a fi pregătită bine, într-un oraș curat și plăcut. Dacă vasluienii vor răspunde așa cum ne așteptăm, cu disciplină și ospitalitate, ne putem gândi la un succes. Dar până atunci avem câteva zile de foc. Programul este frumos realizat. Vin la noi formații de top, iar cei din Panama și Argentina nu știu când ar fi avut posibilitatea să ne viziteze. Au prilejul cu acest festival, iar noi trebuie să ne luăm rolul de gazdă în serios. E un câștig acest festival pentru noi și reprezintă evenimentul central al acestui an. Cel mai greu pentru organizatori este ca ediția următoare să fie la același standard ca cea trecută”, a spus Vasile Pavăl.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că Festivalul „Hora din străbuni” a devenit un simbol pentru județul Vaslui.

„Sunt 11 țări care prin reprezentanții lor vin în județul Vaslui. Alte ansambluri folclorice vin pentru prima dată în România. Localitățile în care sunt organizate spectacole vor arăta că județul Vaslui este un județ frumos, care merită un astfel de festival. Mulțumesc celor care muncesc la acest proiect, cu toții s-au implicat exemplar. Festivalul este ca un răsunet extraordinar de frumos de la celelalte ediții și până în prezent. Sperăm ca și în continuare să fie așa”, a spus Ciprian Trifan.

Se urnesc lucrările în Comuna Dimitrie Cantemir

După ce, timp trei ani de zile nu s-a făcut mai nimic, în comuna Dimitrie Cantemir se renovează școlile, se asfaltează drumurile și se construiesc poduri.

Primăria Dimitrie Cantemir a funcționat în regim de avarie până în acest an. Vreme de aproape trei ani nu s-au făcut investiții, iar lucrările începute au rămas neterminate. S-a ajuns în această situație jalnică fiindcă primăria a avut conturile blocate.

“Conturile au fost blocate din cauză că firma care castigase o licitatie a subcontractat lucrarea respectivă. Conform legilor în vigoare, din 2011 încoace, firma care câștigă licitația numai are voie să subcontracteze lucrarea. Curtea de Conturi a făcut verificări și a stabilit ca acel contract de subcontractare este ilegal și ne-a blocat conturile. Timp de aproape trei ani de zile noi am fost cu conturile blocate. Curtea de conturi ne-a obligat pe noi să dăm banii înapoi, circa 3,6 milioane de lei. Consiliul Județean ne-a ajutat să ne achităm de această datorie, repartizând comunei noastre fonduri “, ne-a explicat Vasile Lernicu, primarul interimar al comunei Dimitrie Cantemir

Colac peste pupăză, primarul Vasile Dumitru a fost suspendat din funcție fiind găsit în incompatibilitate. De voie, de nevoie, viceprimarul Vasile Lernicu a preluat conducerea și s-a descurcat cum a putut. În acest an, având conturile primăriei deblocate, autoritățile locale au dat drumul la lucrări în comună

“Vom reabilita, în acest an, școlile din satele Gușiței și Grumezoaia, și vom anvelopa școala din Hurduci. Tot in 2019 vom pune în practică un proiect cu două drumuri comunale DC 37 si DC38 . S-a ținut licitatia, a fost câstigată de Viacons Rutier. Mai avem de facut intabularea la drumuri și să dăm autorizare de construire. Vom construi și două poduri, unul în satul Guiței și unul în satul Plotonești. Mai trebuie să obținem un aviz de la E-ON ca să putem demara lucrările. Lucrarea a fost scoasă la licitație, a câștigat-o tot Viacons Rutier”, a mai spus primarul.

Autoritățile locale au mai reusit, în acest an, să pună piatră pe câteva drumuri, să curețe șanțurile și să decolmateze râul Elan, în aval, pe o distanță de 1.000 de metri . (Cristian DIMA)

Primăria Bârlad, ca acum 100 de ani: bârlădenii nu pot beneficia de niciun serviciu online direct pe site-ul instituției

Tehnologia de vârf nu e pentru toți! Deși trăiesc în era comunicării online, bârlădenii nu-și pot folosi telefoanele mobile inteligente, și nici tabletele sau laptop-urile, pentru a accesa mai ușor servicii administrative care țin de autoritățile locale, direct pe site-ul Primăriei. În loc să fie folosit drept platformă de interacțiune cu cetățenii, acest website este, de cele mai multe ori, portavocea primarului Dumitru Boroș și se limitează la postări laudative.

Dacă în alte orașe, inclusiv cele de provincie, administrația locală aproape că s-a mutat cu totul online, pentru a veni în sprijinul tuturor oamenilor care nu au timp de pierdut pentru procurarea și depunerea unor documente, în Bârlad folosirea tehnologiei de ultimă generație nu reprezintă o preocupare, darămite să fie o prioritate pentru autoritățile locale. Asta, cu toate că ar presupune costuri reduse.

Curioșii care ajung pe site-ul Primăriei Bârlad cu gândul să depună un formular în mod electronic și să scutească, astfel, un drum la ghișeu și, eventual, statul la coadă, au neplăcuta surpriză să nu găsească nici măcar un serviciu disponibil online. Ba, mai mult, dacă vor să reclame acest lucru sau să trimită alte propuneri ori sugestii către autoritățile locale, trebuie să-și pună pofta în cui. Datele de contact ale Primăriei sunt bine ascunse pe site, la categoria “Relații cu publicul”, acolo unde cei interesați au la dispoziție o listă de numere de telefon de la birourile instituției și câteva adrese de e-mail.

Nu apare pe site nici facilitatea plății online a taxelor și impozitelor locale, deși aceasta există încă din toamna anului trecut (dacă o mai fi existând, că nu avem de unde să știm!), tot la insistențele presei. Bârlădenii care intră pe site-ul Primăriei ca să obțină îndrumare pentru plata online a dărilor la bugetul local, nu vor găsi aici nicio secțiune. Conducerea instituției s-a mulțumit cu un comunicat și cu apariția informației în presa, la vremea când serviciul a fost pus in funcțiune și cu asta basta. Cine a ratat articolele pe acest subiect, la momentul respectiv, nu are de unde să știe că poate achita impozitele, amenzile și taxele din fața ecranului de calculator sau de pe telefon. Decât dacă, evident, fac un drum la Primărie, ca să piardă vremea și să stea pe capul funcționarilor.

Niște primari de prin țară, să-l învețe și pe Boroș ce este de făcut, vă rugăm!

În vreme ce bârlădenii sunt privați de informații utile și plimbați pe la ghișee, site-urile altor primării din țară și din zona Moldovei abundă de servicii online. În municipiul Roman, de exemplu, la conducerea căruia se află tot un primar liberal (și bârlădean pe deasupra!), există chiar o aplicație care se poate descărca de pe site-ul primăriei, atât pe calculator, cât și pe smartphone, aplicație care le permite locuitorilor să fie în legătură permanentă cu autoritățile locale, să ceară lămuriri, să pună întrebări în legătură cu proiectele pe care urmează să le adopte consiliul local. Cu alte cuvinte, transparență maximă și implicarea plătitorilor de taxe în gestionarea problemelor de administrație.

Iată ce alte servicii au la îndemână locuitorii din orașele în care autoritățile nu se ascund în spatele unor numere de telefon, ci comunică direct cu cetățenii. În primul rând, un serviciu online de plată electronică, pe site-ul primăriei, pentru toate taxele și impozitele locale, care face ca toate cozile la ghișee să devină doar o amintire. Apoi, un serviciu de programări online pentru eliberarea cărților de identitate și pentru căsătorie, unde doritorii își pot alege nu doar data, ci și ora la care se va oficia evenimentul.

Tot în categoria serviciilor online intră și accesul rapid la consultările publice pe diverse teme de interes și de actualitate, secțiune unde toată lumea își poate scrie părerea și argumenta poziția în legătură cu prioritizarea proiectelor pentru comunitatea locală. În plus, pentru că opinia fiecărui plătitor de taxe trebuie ascultată, site-urile mai multor primării oferă posibilitatea de a completa chestionare online, legate de gradul de satisfacție a cetățenilor, de calitatea serviciilor publice și de alte subiecte importante pentru oraș sau județ.

Nici pomeneală de toate aceste lucruri pe site-ul Primăriei Bârlad, care se vrea a fi mai mult un tablou al “conducătorului mult iubit” al urbei, expus sub ochii tuturor privitorilor gratis, pardon, pe bani publici!  (Simona MIHĂILĂ)

Construcția noului bazar, un proiect prea mare pentru municipiul Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Proiectul noului bazar continuă să provoace nemulțumiri în rândul consilierilor din cadrul Consiliul Local Vaslui. Aleșii din opoziție susțin că valoarea contractului de lucrări a crescut foarte mult, iar proiectul trebuia să fie implementat etapizat. Mai întâi să fie construite doar trei clădiri ale bazarului, din cele cinci prevăzute în proiect. Ulterior, în raport de activitatea comercială, urmau să fie ridicate și celelalte două construcții.

Proiectul de construcție a bazarului și târgului auto rămâne în atenția Consiliului Local (CL) Vaslui. Consilierii din opoziție au susținut în ultima ședință că valoarea contractului de lucrări a crescut foarte mult, comparativ cu suma inițială. „Am plecat la licitație cu o valoare de 17 milioane de lei a contractului de lucrări. Apoi s-a majorat contractul cu 800.000 de lei, ca urmare a aprobării OUG 114/2018. Vreau să știu dacă suma de 800.000 de lei s-a aplicat la valoarea inițială licitată de 17 milioane de lei sau la suma de 21,5 milioane de lei?”, a întrebat Valentin Dragomir, consilier PNL.

Dragomir a mai adăugat că la aprobarea contractului nu a fost de acord cu întregul proiect și a propus ca acesta să fie implementat etapizat.

„Am aprobat cinci construcții pentru bazar. De ce nu am făcut doar trei, să vedem dacă vor fi folosite?! Ce este acum în bazar ar intra în aceste trei clădiri. Apoi, dacă vedem că este o activitate intensă, mai facem o clădire. Eu am făcut această propunere, dar s-a mers pe proiectul care prevede cinci clădiri”, a mai spus Valentin Dragomir.

Consilierul local a primit un răspuns din partea aparatului tehnic din cadrul Primărie Vaslui.

„La contractul de bază de 17 milioane de lei s-a mai adăugat suma de 1,3 milioane de lei, care reprezintă cheltuielile legate de racordarea la rețeaua de gaze naturale, curent electric sau obținerea unor avize. Este posibil să nu se ajungă la valoarea maximă, iar banii care nu se cheltuie vor rămâne la buget”, a precizat reprezentantul Primăriei Vaslui.

Contract actualizat

În cadrul ședinței CL Vaslui din luna mai 2019, s-a reactualizat valoarea investiției este „Amenajare platformă bazar și târg auto”. Valoarea totală aprobată a proiectului se ridică la suma de 21.500.000, în timp ce valoarea actualizată se ridică la suma de 22.300.000 lei, ceea ce înseamnă o diferență de 800.000 lei. Actualizarea s-a realizat în urma intrării în vigoare a OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare. În condițiile în care salariul minim brut lunar din sectorul construcțiilor a fost majorat la 3.000 de lei, valoarea minimă a manoperei a fost actualizată la 17 lei/oră.

Licitația publică pentru obiectivul «Amenajare Platformă Bazar și Târg Auto» s-a organizat în data de 14 noiembrie 2017 și a fost câștigată de o asociere de firme. Asocierea de firme este formată din SC Vires Construct SRL Cluj-Napoca (lider) și SC Hermanas Rubio Grupo Constructor Herce SLU Spania.

La Oltenești se investește masiv pentru un trai civilizat

Autoritățile locale din Oltenești dezvoltă comuna de la un an la altul. În prezent se construiește o grădiniță, se fac poduri peste râuri și se forează la mare adâncime pentru ca apa potabilă să ajungă la robinetele din casele tuturor localnicilor.

Olteneștiul ține pasul cu comunele din județul nostru care se modernizează sistematic. Aici, toate cele patru școli vechi, au fost extinse și modernizate, reabilitarea acestora finalizându-se în urmă cu puțin timp.

Acum ne putem mândri că avem școli model. Despre comuna noastră nu se poate spune că sunt școli cu WC-ul în fundul curții și că nu se respectă condițiile de igienă. Toate școlile au acum grupuri sanitare pentru fete și pentru băieți și săli de clasă mari și moderne” – ne-a spus cu mândrie primarul Constantin Galeru.

Autoritățile locale sunt preocupate și de cei mici, construirea unei grădinițe fiind în toi.

Copiii de grădiniță învățau până acum într-o sală de clasă la școală, cu copiii de clasele V-VIII, de-a valma. Ăștia mari îi călcau în picioare pe ăștia mici. Când am intrat primar, părinții mi-au cerut să fac o grădiniță. Nefiind condiții pentru desfășurarea activității, am hotărât să o facem. Va fi o grădiniță modernă cu etaj cu dormitoare, locuri de joacă atât în interiorul grădiniței cât și în exterior. Vor două săli de clasă mari, una pentru grupa mică, una pentru grupa mare, grupuri sanitare și o sală de mese “, a mai spus primarul.

Toti localnicii vor avea apă potabilă la robinetele din case

În prezent, apa bună de băut curge la robinete doar în satele Oltenești, Pihna, Târzii și Zgura. În Curteni și Vinețești , oamenii pot lua apă din fântâni, dar nu este bună de băut.

Am început lucrările chiar luna asta, în iulie. Am forat două puțuri de 130 și 160 de metri adâncime. Au fost aduse materialele, conductele și tot ce trebuie pentru această lucrare. Sperăm ca anul viitor, în martie-aprilie, oamenii din satele Vinețești și Curteni să beneficieze de această apă. Sunt vreo 300 de familii. În aceste două sate erau probleme cu apa potabilă. Oamenii cărau apă de la fântână și din păcate nu era bună de băut. Rezolvând și această problemă toți locuitorii comunei vor avea apă la robinetele din case”– ne-a declarat Constantin Galeru.

Pentru rezolvarea situației apei potabile din cele două sate, autoritățile locale vor cheltui peste șapte milioane de lei, fonduri obținute prin PNDL 2

O altă prioritate a autorităților locale este construirea de poduri peste râurile Crasna și Lohan , fiindcă agricultorii nu pot ajunge cu utilajele la terenurile care se află de o parte și de alta a râurilor. “Mai avem trei poduri a căror construcție va începe luna asta. Sperăm ca până în luna decembrie să le finalizăm. Podurile vor fi construite pe cele două râuri care străbat comuna Oltenești. Două poduri vor fi pe râul Crasna, iar al treilea pe Lohan. Este necesară construirea acestor poduri pentru că nu mai sunt poduri peste râuri, iar întreprinzătorii agricoli, cu terenuri de o parte și de alta a râurilor, au mari dificultăți pentru a ajunge la terenurile lor cu combinele, tractoarele și camioanele”, ne-a mai spus primarul. De aceste poduri vor beneficia și agricultorii din comunele învecinate, care trec prin Oltenești pentru a ajunge la drumul județean. Fiecare pod va costa peste un milion de lei. (Cristian DIMA)

Consiliul Local Vaslui a acoperit din nou pierderile Transurb

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Local (CL) Vaslui a acordat SC Transurb un sprijin financiar în valoare de 960.000 de lei. Banii sunt alocați pentru acoperirea pierderilor contabilizate de societate în ultimii ani. Dacă conducerea Primăriei Vaslui spune că banii sunt o gură de oxigen pentru societate, consilieri din opoziție susțin că se aruncă banii într-o gaură neagră.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că ajutorul financiar reprezintă o gură de oxigen pentru SC Transurb și îi permite să continuie activitatea de la zero. „Să sprijinim societate cu această sumă de bani. Toate sunt societăți în subordinea CL Vaslui și trebuie sprijinite, pentru că prestează un serviciu public”, a explicat Vasile Pavăl.

Florin Dragomir, consilier PNL, a spus că în perioada 2013 – 2015 subvenția anuală către SC Transurb nu trecea de un milion de lei, însă în ultimii ani ajutorul financiar a depășit valoarea de 2 milioane de lei. „Tot acordam bani la societatea și situația e tot rea. Acum completăm din nou capitalul social, dar avem garanția că în perioada următoare nu vor veni iar să solicite o subvenție? Să fim informați și noi pe ce se cheltuie sumele pe care le dăm”, a spus Valentin Dragomir.

Bani aruncați într-o gaură neagră!

Sorin Radu, consilier PNL, a completat că la SC Transurb sunt mai multe probleme în ceea ce privește managementul.

„De doi ani tot dăm bani la Transurb, iar societatea nu e unde trebuie să fie. Serviciul trebuie făcut, dar nu în condițiile acestea, în care finanțăm o gaură neagră. Acum dăm suma de 960.000 de lei pentru reîntregirea capitalului de lucru. De-a lungul timpului, societatea a avut pierderi, iar cu acestă sumă noi le acoperim. În perioada următoare, CL Vaslui va trebui să mai acorde o altă sumă de 350.000 de lei, pentru completarea capitalului social”, a spus Radu Sorin.

Și Marius Arcăleanu, consilier PNL, a acuzat conducerea societății că nu își face treaba. „Ați cumpărat trei troleibuze care zac în curtea Transurb. Ați aruncat cu banii pe fereastră!”, a spus Arcăleanu.

Veniturile totale prognozate pentru acest an de SC Transurb Vaslui se ridică la 6.029 mii lei, în timp ce cheltuielile totalizează 5.960 mii lei. Astfel, profitul brut prognozat de pentru anul 2019 este în valoare de 69 mii lei.

La fundamentarea bugetului s-a avut în vedere nivelul mediu al veniturilor obținute atât din încasări proprii, cât și diferențe de tarif alocate de la bugetul local pentru facilitățile acordate unor categorii de cetățeni ai municipiului, prețurile estimate la energie electrică și combustibil, cheltuielile de personal pentru cei 89 de salariați ai societății etc.

Performanțe frumoase ale talentaților piloți de la Cercul de Karting al Clubului Copiilor din Bârlad

Rezultate bune pentru echipajul Cercului de Karting de la Clubul Copiilor „Spiru Haret” din Bârlad, la Campionatul Național de Karting școlar, „Micul pilot”, ediția 2019.

După trei din cele șase etape ale campionatului care se desfășoară anual în perioada mai – octombrie, echipa de karting de la Clubul „Spiru Haret” s-a clasat pe locul 6 din 34 de echipe înscrise. Vineri va avea loc a IV-a etapă, la Târgul Secuiesc, unde elevii bârlădeni pasionați de karting speră să obțină rezultate bune.

Până acum, cele mai bune rezultate la individual le-au obținut Sergiu Gînju, locul I la Bacău, Andrei Coșeru, locul II la București și Bogdan Burlibașa, locul III, la Bacău.

Echipajul bârlădean este compus din șapte piloți: Andrei Coșeru și Sergiu Gînju la categoria Bambi (motorizare 50 cc), Andrei Iftenie, categoria Pufo junior ( 60 cc), Denis Costache, categoria Pufo junior (60 cc), Alexandru Stratica, categoria Mini (60 cc), Mihai Sebastian Popa, categoria Kadet (80 cc) și Bogdan Petru Burlibașa categoria KF junior (125 cc). În afară de cei trei elevi care s-au calificat pe podium, ceilalți patru au reușit clasări aproape de podium.

Eu cred că dacă la echipe suntem pe locul 6 din 34 înscrise, rezultatele acestea sunt destul de bune ținând cont de posibilitățile financiare pe care le are Clubul „Spiru Haret” și de faptul că nu are nici o bază de antrenament, echipajul antrenându-se pe o pistă amenajată din Bacău”, ne-a declarat Marius Gîmbuță, directorul Clubului Copiilor „Spiru Haret” și antrenorul de la acest club.

Premiile obținute la finalul campionatului „Micul pilot” vor fi decernate în cadrul galei care va avea loc în luna decembrie.

Acest campionat este un proiect educațional, aprobat în calendarul activităților extrașcolare naționale de Ministerul Educației Naționale și se adresează palatelor și cluburilor copiilor, precum și unităților școlare din țară care au cercuri de carting. „Micul Pilot” se desfășoară pe 9 categorii de vârstă și motorizare. (Mihaela NICULESCU)

Autoritățile Bârladului, depășite de gunoaie! Chiar nu pot fi luate măsuri împotriva celor care aruncă gunoiul lângă containerele goale?

A duce gunoiul la container a devenit un sport extrem pentru tot mai mulți bârlădeni civilizați, care sunt nevoiți să ocolească munții de resturi menajere, haine îmbâcsite, moloz, crengi și orice altceva mai lasă în urmă cetățenii certați cu bunul-simț. Cei pentru care autoritățile din Bârlad nu au sau nu vor să caute ac de cojoc și, pe cale de consecință, îi lasă să-și facă, pur și simplu, de cap, spre disperarea și furia celor din jur.

Grupurile de socializare din Bârlad dau în clocot după ce, săptămânal, curg râuri de fotografii cu tablouri revoltătoare din zonele de colectare a deșeurilor menajere, iar administrația locală se face că plouă.

Oamenii se întrec în a cataloga atitudinea nepăsătoare a responsabililor din fruntea orașului, pe care nu pare să-i deranjeze peisajul demn de lumea a treia care se desfășoară în apropierea containerelor de gunoi. De la cuvinte precum “nepăsare”, “indolență” și până la “incompetență” și “ignoranță”, bârlădenii încearcă să atragă atenția că modul în care e gestionată problema deșeurilor în toate cartierele din oraș a devenit o problemă de sănătate publică.

În condițiile în care mormanele de gunoaie se adună peste noapte și se înmulțesc peste week-end, zona pubelelor a devenit raiul șoarecilor și al șobolanilor, rai din care nu lipsesc nici gândacii sau muștele. Atmosfera este una sinistră și, deși atât ziarul nostru cât și o sumedenie de bârlădeni au semnalat în repetate rânduri gravitatea situației, nimeni nu a luat măsuri. După aplicarea unor amenzi pur demonstrative, în cadrul unei așa-zise campanii de conștientizare publică desfășurată anul trecut, poliția locală din Bârlad este inexistentă în problema deșeurilor.

Asta, deși la unele spații de colectare se află plăcuțe vizibile, care atenționează că locațiile sunt supravegheate video și că este interzisă depozitarea molozului și a crengilor. Așadar, dacă e să dăm crezare acestor lucruri, poliția locală ar avea, dacă ar vrea, suficiente probe pentru a-i amenda pe cei care încalcă legea și se joacă în permanență cu răbdarea și nervii vecinilor.

Revoltați că orașul n-a avut baftă să aibă în frunte un gospodar, bârlădenii dau exemplele altor municipii din Moldova, unde zona containerelor de gunoi este menținută mereu curată, iar mirosurile grele nu se mai simt demult. Cele mai multe voci spun că amenzile usturătoare, aplicate fără întrerupere de polițiștii locali și de reprezentanții de la Garda de Mediu, ar putea rezolva definitiv problema.

Unde e soluția și de ce întârzie? Dacă e să ne uităm în Legea administrației publice, singurii răspunzători pentru modul în care se prezintă un oraș, atât la periferie, cât și în centru, sunt primarul și subordonații săi, cu toții plătiți din bani publici să-și îndeplinească fișa postului. Dacă ne uităm la fotografiile care prezintă realitatea din teren, concluzia este că un oraș arată după cum îi sunt conducătorii. SOS, Primăria Bârlad, când preconizați ieșirea din lumea a treia?  (Simona MIHĂILĂ)

Se lucrează de zor, la Berezeni: asfaltări de un milion de euro și apă curentă în toate gospodăriile

În această perioadă a concediilor se muncește intens la Berezeni, comuna devenind un adevărat șantier. Chiar dacă lucrările de asfaltare creează un ușor disconfort, oamenii sunt mulțumiți că vor scăpa de noroaie. În plus, autoritățile locale au rezolvat și problema apei potabile.

Comuna Berezeni arată ca un adevărat șantier în această perioadă, fiindcă se asfaltează, pe rând, toate drumurile sătești principale. Se lucrează curat și ordonat, pentru ca traficul prin comună să nu fie afectat. Oamenii resimt un ușor disconfort, doar atunci cand trebuie să ocolească asfaltul proaspăt turnat.

“De-a lungul drumurilor vor fi rigole de scurgere și podețe peste ele, în dreptul fiecărei case. SC Transmir execută această lucrare de 1.000.000 de euro, iar finanțarea am obținut-o prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 2). Sperăm ca la sfârșitul lui octombrie să terminăm de asfaltat toate drumurile sătești principale. Modernizarea comunei nu se va opri aici. Ne dorim să asfaltăm toate drumurile sătești, pentru ca accesul să fie mult mai facil pentru toți locuitorii comunei noastre”, ne-a declarat Toader Dima, primarul comunei Berezeni.

Autoritățile locale au rezolvat și problema apei potabile

Până acum cumpăram apa de la Fălciu și aveam probleme mari cu distribuirea apei către populație, oamenii fiind nevoiți să care apa cu găleată dintr-un bazin. De acum încolo vor avea apă la robinete. Pentru a rezolva această situație neplăcută, am forat trei puțuri la 70 de metri adâncime, fiecare puț asigurând un debit de cinci-șase metri cubi de apă pe secundă. Apa va trece printr-o stație de tratare și va merge într-un bazin de 700 de metri cubi. De acolo, prin cădere, apa va ajunge, prin țevi, la robinetele din casele oamenilor. Această lucrare va fi terminată, cel târziu la 1 noiembrie”, a precizat primarul.

Pentru ca toți locuitorii comunei Berezeni să aibă, în case, apă la robinete, se vor cheltui peste trei milioane de lei, fonduri obținute prin PNDL 2, datorită proiectului <Suplimentarea sursei de apă potabilă prin captări alternative pentru alimentarea cu apă în comuna Berezeni, judeul Vaslui >.

Pe lângă aceste investii, la Berezeni va fi construită și o grădiniță, ceea ce demonstrează preocuparea autorităților locale pentru formarea tinerilor, oferind educație și condiții pe durata în care copiii își formează caracterul.

Lucrările vor demara astăzi, 29 iulie. Grădinița va fi construită într-unul din satele componente ale comunei, mai precis, în Satul Nou. Imobilul va avea două săli de clasă moderne și luminoase, băi pentru fete și pentru băieți, sală de gimnastică și sală de masă. În exterior va fi amenajat un spațiu de joacă cu leagăne si tobogane. (Cristian DIMA)

Proiectul pasajului pietonal din Crucea Gării Vaslui a pierdut finanțarea europeană

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui a renunțat la proiectul de reconfigurare a nodului de circulație rutieră de la Crucea Gării. Municipalitatea a depus pe axa dedicată transportului trei proiecte, care depășeau finanțarea nerambursabilă europeană. Pentru a implementa cele trei investiții, bugetul local trebuia să participe cu o finanțare de 45 milioane lei. Cum alocarea unei astfel de sume ar fi blocat toate investițiile din oraș pe următorii trei ani, s-a ales să se meargă înainte doar cu două proiecte.

Primăria Vaslui a retras din portofoliu de proiecte depuse pentru obținerea de finanțare europeană pe cel privind reconfigurarea nodului de circulație rutieră Crucea Gării. Proiectul privind pasajul pietonal, alături de proiectul de extindere a rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public local și proiectul privind construcția unui depou au fost depuse pe Axa 4.1 privind dezvoltarea transportului, din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.

Pe această axă privind transportul, finanțarea europeană nerambursabilă se ridică la suma de 107 milioane de lei, în timp ce cele trei proiecte au o valoare totală de 152 milioane de lei. Printr-o scrisoare trimisă autorităților locale, Agenția de Dezvoltare Nord Est a anunțat că finanțează proiectele doar într-un procent de 100% și nu de 120% cum a fost precizat înaintea depunerii documentațiilor pentru evaluare. În acest fel, dacă Primăria Vaslui dorește să implementeze toate cele trei proiecte, va fi nevoită să suporte de la bugetul local suma de 45 milioane de lei.

Radu Sorin, consilier PNL, a spus că se renunță la un proiect foarte important, fără a se ști punctajele celorlalte.

“Proiectele nu se judecă doar din punct de vedere financiar, ci din perspectiva oportunității. Suntem puși să decidem în necunoștință de cauză. Acest proiect a fost introdus la punctele suplimentare de pe ordinea de zi și l-am primit cu câteva ore înainte de ședință. Trebuia să discutăm în comisii, deoarece este un proiect capital pentru oras” , a spus Sorin Radu.

Investiții blocate

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a răspuns că la punctaje proiectul privind pasajul a fost pe primul loc, pe locul secud rețelele de transport, iar pe locul al treilea s-a situat construcția depoului.

“Dacă suportăm de la bugetul local sumă de 45 milioane de lei vom bloca investițiile pentru următorii trei ani. Nu renunțăm la pasaj, căutăm alte surse. Pentru a nu pierde finanțarea, am decis să mergem înainte cu cele două proiecte. La proiectul privind depoul, va trebui să suportăm o parte din finanțare de la bugetul local”, a spus Vasile Pavăl.

Reconfigurarea nodului de circulație rutieră Crucea Gării vizează intersecția străzilor Republicii, Ștefan cel Mare și Traian unde, în prezent, este un sens giratoriu cu o rază de 21 de metri. Valoarea proiectului este de aproximativ 34 milioane de lei.

Rău platnicii la bugetul local, în vizorul Consiliului Local Vaslui

Consilierii locali vasluieni au avertizat că există riscul ca înlesnirile fiscale acordate rău platnicilor la bugetul local să creeze un precedent periculos. CL Vaslui a aprobat în ultima ședință procedura de acordare a unor facilități, constând în scutirea de majorări de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale datorate bugetului local de către persoanele fizice. Obligațiile de plată vizează impozite și taxe locale, redevențe, prestații, chirii și alte obligații datorate bugetului local.

“Consider că este incorectă această măsură, pentru cei 97% vasluieni care și-au achitat la timp taxele și impozitele locale. Este posibil să creem un precedent, iar în anul viitor să avem aceleași cereri de la cetățenii care nu au achitat obligațiile la bugetul local”, a spus Iancu Arcălianu, consilier PNL.

Eugen Boț, director economic în cadrul Primăriei Vaslui, a răspuns că aceste facilități fiscale sunt acordate doar pentru anul 2019 și nu se referă la contribuabilii care și-au achitat impozitele locale. “Avem debitori din anii trecuți și sperăm să mai aducem bani în plus la bugetul local. În anul 2020 nu vor mai fi aceste facilități fiscale”, a precizat Eugen Boț.

Pentru a beneficia de scutire, persoanele fizice vor depune o cerere, însoțită de o copie a actului de identitate, precum și dovada achitării obligațiilor fiscale principale datorate. Cererea va fi analizată, urmând a se întocmi un referat de către Serviciul Finanțe Publice Locale, referat ce va fi supus spre aprobare primarului municipiului Vaslui. În baza referatului aprobat, va fi emisă decizia de acordare/neacordare a scutirii. Scutirile se aplică în proporție de 100% pentru majorările de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale, dacă obligațiile bugetare certe, lichide și exigibile, inclusiv amenzile contravenționale vor fi achitate până la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2019, inclusiv, sub sancțiunea decăderii. (Dănuț CIOBANU)

Fermierii vasluieni nu au bani și sunt nevoiți să își vândă recolta de grâu de pe tarla

de Dănuț CIOBANU

Fermierii din județul Vaslui își vând producția de grâu direct de pe câmp. Ei primesc de la furnizori sămânță, îngrășăminte și pesticide, iar plata o fac de pe tarla. Fermierii se plâng că prețul la grâu este foarte mic, în timp ce cheltuielile în agricultură au crescut constant. O altă nemulțumire este legată de calitatea grâului, care din cauza ploilor nu este panificabil și are un preț mai mic. Practic, după un an agricol, singurul profit pentru mulți agricultori constă în subvențiile primite de la UE.

Mulți fermieri vasluieni continuă să vândă direct din câmp recolta obținută în acest an la grâu. Producătorii agricoli au încheiat contracte cu firmele care le oferă sămânță certificată, îngrășăminte chimice și pesticide și în schimbul acestor inputuri le livrează grâu direct din câmp. În funcție de evoluția prețurilor pe piața grâului, o astfel de soluție poate să fie bună sau rea. Spre exemplu, la sfârșitul anului trecut, prețurile la grâu au fost mai mici decât la recoltare, iar fermierii care au vândut direct din câmp au fost avantajați în comparație cu cei care au stocat recolta și au așteptat un preț mai bun.

Dan Mușetoiu, fermier din zona Negrești, a spus că în acest an producția medie la grâu va fi de 4.000 kilograme/hectar, în timp ce prețurile de pe piață sunt de 0,62 lei/kilogram la grâul panificabil și 0,60 lei/kilogramul la grâul furajer.

„Producția de grâu o vom vinde pentru a plăti inputurile furnizate de distribuitori, dar nu suntem hotărâți cui și cât vindem. Prețurile la grâu nu sunt atât de bune. De 10 ani avem același preț la grâu, în timp ce celelalte produse s-au scumpit de 20 de ori. Noi avem spații pentru a depozita grâul, dar suntem nevoiți să vindem pentru a plăti inputurile pe care le avem de la firme”, a spus Dan Mușetoiu.

Practic, la acest preț, pentru a acoperi cheltuielile legate de înființarea unui hectar de grâu, care se ridică la 3.000 de lei, fermierii ar trebui să realizeze o producție de 5.000 kilograme/hectar.

Salvarea fermierilor vine din subvențiile europene pe suprafață de 180 euro/hectar, bani care reprezintă profitul multor ferme agricole.

Grâul nu este panificabil

Pe lângă prețurile mici, fermierii mai au problemă în ceea ce privește umiditatea grâului. Umiditatea standard este de 12%, iar după recoltarea primelor suprafețe de grâu umiditatea este de 14 – 16%. Din această cauză, mulți fermieri amână treieratul grâului și îl mai lasă pe câmp pentru a se usca, iar cei care recoltează îl depozitează în magazii unde este lopătat pentru a se usca.

„Avem speranțe că producția va fi bună, însă s-ar putea să avem o dezamăgire cu privire la calitatea producției de grâu. Nu cred să avem parametri necesari pentru a fi un grâu panificabil. Au fost ploi foarte multe în acest an și nu am putut face la timp tratamentele necesare și din această cauză vor fi diminuări în calitatea producției de grâu”, a mai spus Dan Mușetoiu.

În toamna anului trecut, la nivelul județului Vaslui a fost semănată o suprafață totală de 86.057 hectare, din care grâu (61.744 hectare), orz (4.851 hectare), rapiță (12.193 hectare) etc. Până la această dată, au fost recoltate în total 41.957 hectare, ceea ce reprezintă un procent de 40%. La grâu s-a obținut o producție medie de 4.813 kilograme/hectar, la orz o cantitatea medie de 4.622 kilograme/hectar, iar la cultura de rapiță o producție medie de 1.836 kilograme/hectar.

În prezent, în județul Vaslui sunt înregistrate spații de depozitare pentru o cantitate totală de 543.000 tone de cereale. În cele 27 silozuri existente se pot stoca 194.000 tone de cereale, iar în cele 121 magazii se pot depozita 350.000 tone de cereale.

Vasluienii mai au de așteptat încă patru ani pentru a vedea toate drumurile județene asfaltate

de Dănuț CIOBANU

Județul Vaslui nu va mai avea, în următorii patru ani, drumuri județene pietruite sau din pământ. Acesta este promisiunea conducerii Consiliului Județean Vaslui, făcută la ultima ședință în care s-a discutat starea infrastructurii rutiere. Presiunea din teritoriu este tot mai mare, iar cetățenii cer ca drumurile să fie asfaltate mai repede. În prezent, Vasluiul mai are 342 kilometri de drumuri județene pietruite și 121,9 kilometri de drumuri din pământ.

La ultima ședință a Consiliului Județean (CJ) Vaslui, mai mulți consilieri județeni din PSD s-au plâns de infrastructura foarte proastă din teritoriu și au cerut ca lucrările de modernizare a drumurilor să se facă mai rapid.

Pe lângă drumurile proaste, nici marcajele de la intrările în județul Vaslui nu arată mai bine.

“Corneliu Bichineț, fostul președintele al CJ Vaslui, și-a făcut un titlu de glorie când a montat tablele la ieșirile din județ. Acum, acele table arată prost, harta județului este ruginită și nu se mai vede nimic. Peste tot este așa, la ieșirile din județ. Cei care administrează drumurile județene și naționale să facă ceva. Suntem un județ sărac, dar măcar să avem și noi o intrare cum trebuie. Cei de la Iași și Neamț au intrări bune”, a spus Gheorghe Croitoru, consilier județean PSD.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că în perioada următoare toate ieșirile din județ vor fi marcate corespunzător, însă în ceea ce privește asfaltarea drumurilor situația este mai delicată.

“Cu cât acoperim mai multe drumuri cu asfalt, vin persoane din zonele unde drumurile nu sunt asfaltate și ne întreabă de ce la ei nu se asfaltează, dar la alții da! Nu putem face deodată aceste drumuri. Avem multe proiecte finanțate de la bugetul național sau cu fonduri europene și încercăm să atragem și alte fonduri. Domnilor consilieri, să transmiteți și să preluați informații din UAT-uri, despre situația infrastructurii. În mandatul următor, niciun kilometru de drum județean să nu fie neasfaltat”, a spus Dumitru Buzatu.

Drumuri județene din pământ

La această dată, județul Vaslui continuă să înregistreze la capitolul infrastructură sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ. Conform datelor CJ Vaslui, la nivelul județului sunt înregistrate 51 de drumuri județene, cu o lungime totală de 940 de kilometri: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ. 

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832 kilometri), Nord-Vest (1.738 kilometri), Centru (1.558 kilometri) și Vest (1.397 kilometri). Cele mai puține drumuri de pământ sunt în Sud-Vestul Olteniei (825 kilometri) și în Sudul Munteniei (878 kilometri). Regiunea București-Ilfov are doar 17 kilometri de drumuri de pământ.

Chinul unui contribuabil bârlădean: cu chitanțele în mână, nu-și poate recupera banii de impozit pe care Primăria i-a încasat de două ori

Un contribuabil bârlădean se chinuie de un an să-și recupereze banii pe care Primăria i-a încasat de două ori ca impozit pe apartament, pentru anii 2016 și 2017. Bărbatul a făcut mai multe sesizări la Biroul de Taxe și Impozite Persoane Fizice, dar în răspunsurile care i s-au dat se precizează că nu Primăria trebuie să-i restituie banii, ci fosta proprietară a apartamentului, de la care bărbatul a cumpărat locuința în urmă cu patru ani.

Povestea lui O.V. a început în 2015, când a cumpărat un apartament pe Bulevardul Epureanu 35, de la o femeie care mai avea un apartament pe strada G-ral Vasile Milea. Omul și-a plătit la timp impozitul pentru apartamentul cumpărat. Anul trecut, când a mers să plătească impozitul, funcționara de la ghișeul Biroului Taxe și Impozite i-a spus că mai întâi trebuie să-și achite datoriile și abia apoi să plătească impozitul pe anul curent.

„Am aflat cu stupoare că am de achitat un debit restant de 493 de lei, adică impozitul pe 2016 și 2017 pentru apartamentul din Bulevardul Epureanu 35. Am încremenit, pentru că știam că l-am plătit în fiecare an, conform chitanțelor care mi s-au eliberat, în 14.09.2016 și 13.01.2017. Cineva din Primărie m-a sfătuit să plătesc debitul restant și ca să pot achita impozitul pe anul 2018, iar ulterior, pe baza unei cereri, îmi voi primi banii înapoi. Rău am făcut! Nu trebuia să achit nimic, pentru că ieșeam mai ieftin. Penalitățile pentru doi ani nu ajungeau la 500 de lei în nici un caz. Din 2018 tot fac adrese la Primărie, dar răspunsurile sunt în defavoarea mea. Mă trimit să-mi recuperez banii de la fosta proprietară a apartamentului pe care l-am cumpărat acum patru ani, pentru că, spun ei, banii au fost direcționați către rolul respectivei, adică i-am achitat impozitul pe doi ani, pentru un alt apartament pe care îl deține”, ne-a declarat mâhnit contribuabilul O.V.

Explicația Primăriei Bârlad

Reprezentanții Primăriei au încercat să ne explice cum stau lucrurile și că problemele s-ar fi încurcat tocmai din cauza contribuabilului O.V., care nu a făcut cunoscută tranzacția din 2015 și nu a anunțat că este noul proprietar al apartamentului din Bulevardul Epureanu nr. 35. Din această cauză, spun reprezentanții Primăriei, banii încasați pentru impozitul pe anii 2016 și 2017 nu s-au dus pe rolul lui O.V.

Cerassela Apostol

„Conform legii, cumpărătorul trebuie să anunțe în 30 de zile de la cumpărare că a devenit proprietarul imobilului. O.V. ne-a făcut cunoscut acest lucru după doi ani de la încheierea tranzacției. În tot acest timp, banii achitați de O.V. au mers pe rolul doamnei C.S., care figura ca proprietară. I-am trimis răspuns domnului O.V. la nenumăratele adrese, dar nu vrea să înțeleagă. Nu s-ar fi ajuns aici dacă prezenta în 2015 actul în baza căruia s-a făcut tranzacția și în urma căruia a devenit proprietarul respectivului apartament.”, ne-a declarat Cerassela Apostol, șef Birou Taxe și Impozite – Persoane Fizice, din cadrul Primăriei Bârlad.

Contribuabilul păgubit recunoaște că nu a anunțat în termen de 30 de zile că a cumpărat un apartament, dar spune că Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bârlad a trimis Primăriei, în 2015, o copie a documentului doveditor. Întrebată de ce Primăria nu a luat în calcul această copie, Cerassela Apostol a declarat că este posibil să o fi primit și că în acest caz i-a trimis acasă contribuabilului o adresă pentru a se prezenta la Primărie în termen de 15 zile, însă acesta nu a venit.

Contribuabilul păgubit: ”Primăria minte!”

O.V. neagă că ar fi primit o astfel de adresă: „Eu urmăresc aproape zilnic poștașul. Sunt pensionar ca și soția mea și suntem operați de boli grele. Stăm mai mult acasă. Nu am primit nicio adresă. Primăria minte! Eu știu clar că mi-am plătit impozitul, am chitanțele, dar nu pot să-mi recuperez banii. Am fost și în audiență la domnul primar și m-a îndemnat să dau în judecată șefa Biroului. Eu știu că într-o tranzacție sunt implicate două părți – vânzător și cumpărător. Oare, numai eu, în calitate de cumpărător, trebuie să am de suferit? Cea care a vândut apartamentul nu are nicio obligație? Nu trebuia și ea să prezinte dovada tranzacției? Am plătit pentru ea, iar Primăria mă trimite să recuperez banii de la o persoană pe care nu am văzut-o niciodată, care locuiește în străinătate de multă vreme. Tranzacția s-a făcut printr-o procură. E normal să-mi cer drepturile. Ultima dată am făcut adresă pe 3 iulie, către Liviu Angheluță, directorul economic al Primăriei. Au trecut 50 de zile și nu am primit nici până acum răspuns”, a mai adăugat O.V.

Cerassela Apostol a declarat reporterului Est News că Primăria i-a trimis răspuns la ultima adresă, lucru negat cu vehemență de pensionarul păgubit. Șefa Biroului Taxe și Impozite a dat de înțeles că datoria este ca și prescrisă.

Contribuabilul, care trăiește alături de soția sa, din două pensii modeste, nu poate concepe că nu va avea câștig de cauză în fața Primăriei. Va lupta pentru stabilirea adevărului și nu neapărat pentru a primi cei 493 de lei. Acesta declară că se va adresa instanței, căreia îi va prezenta toate actele care dovedesc că el are dreptate și că funcționarii de la Primărie vor doar să-și acopere greșeala. (Mihaela NICULESCU)

PSD Bârlad sesizează Parchetul în scandalul ”Terenuri pentru VIP-uri”

de Simona MIHĂILĂ

Scandalul declanșat la Bârlad, în urmă cu o săptămână, legat de atribuirea de trenuri de casă copiilor unor persoane din politica locală și din anturajul primarului Dumitru Boroș, trece la un nou nivel. Organizația municipală a PSD a anunțat, prin intermediul unui comunicat postat pe pagina socializare a partidului, că va sesiza procurorii în legătură cu neregulile semnalate de bârlădeni.

Roxana Miron

Am hotărât să înaintăm dovezile de încălcare a legii, depuse de către bârlădenii care au fost declarați neeligibili de Comisia pentru atribuirea de loturi de case, Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, se arată în textul comunicatului.

În plus, pesediștii bârlădeni au declarat că vor cere Prefecturii Vaslui să nu valideze hotărârea Consiliului Local Bârlad privind atribuirea loturilor ce fac obiectul scandalului.

Comunicatul a fost transmis la distanță de doar câteva ore de o conferință de presă susținută de consilierii municipali Roxana Miron Feraru, viceprimarul orașului, și Andrei Huiban, la sediul PSD Bârlad.

În cadrul conferinței, care a avut ca temă principală subiectul terenurilor, bârlădenii care se simt nedreptățiți, care consideră că le-au fost încălcate drepturile, că ar fi meritat un punctaj mai mare, ce i-ar fi putut propulsa pe lista de priorități pentru obținerea unui teren, precum și cei care au suspiciunea că documentele aduse de ei au dispărut, sau li s-au refuzat documente, au fost chemați să ia legătura cu reprezentanții PSD.

O pot face fie pe pagina de socializare a organizației, dar mai cu seamă direct cu noi. De săptămâna viitoare, consilierii PSD vor organiza audiențe la sediul PSD Bârlad, în fiecare zi de luni, de la orele 16.00. Luni, 22 iulie, eu și domnul profesor Huiban ne vom întâlni cu toți cei interesați, tot de la 16.00, la sediul partidului”, a declarat Roxana Miron Feraru.

 

Prea târziu pentru contestațiile de care a vorbit Boroș

Viceprimarul Bârladului a apreciat că gestul primarului Dumitru Boroș și al consilierilor PNL de a-i îndemna pe cetățenii nemulțumiți să depună contestații la lista propusă de primar, și aprobată de Consiliul Local (CL), este tardivă.

Legea 15 nu prevede posibilitatea ca oamenii nemulțumiți să facă o contestație, mai ales dacă există o hotărâre de Consiliu Local. Dar această posibilitate ar fi putut fi oferită înainte. După ce comisia, a cărei componență a fost stabilită prin dispoziția primarului, a finalizat evaluarea dosarelor, acea listă de priorități ar fi trebuit adusă la cunoștință publică, lăsat un termen în care oamenii care au fost declarați neeligibili să ceară lămuriri, să afle ce nu a fost în regulă cu dosarele lor și abia apoi lista să fie supusă aprobării CL. Așadar, cred că invitația lansată de domnul primar este tardivă, a spus viceprimărița Miron Feraru

Referitor la discuțiile apărute în spațiul public, unde bârlădenii au criticat virulent prezența pe lista de priorități a copiilor unor consilieri sau persoane din politica locală, viceprimarul Bârladului a declarat că, în cazul în care nu a fost încălcată legea, ei au aceleași drepturi cu ale oricărui cetățean: ”Am auzit o versiune cum că rudele unor consilieri locali care au solicitat terenuri nu ar fi trebuit să-și depună dosarele. Este fals! Conform legii, oamenii nu-și pierd drepturile legale în momentul în care rudele lor ajung în funcții publice. Prin urmare, dacă ar fi fost îndepărtați din acest motiv, gestul ar fi fost unul discriminatoriu. Criticabil ar fi, însă, ca ai să ajungă pe acea listă prin eludarea legii sau prin încălcarea drepturilor altor oameni”.

Nu este adevărat că acordarea celor 200 de terenuri e o premieră. Numai între 2004 și 2008 au fost date 290 de loturi”

Viceprimarița Bârladului a ținut să aducă în discuție și afirmația mincinoasă a primarului Boroș, potrivit căreia, inițiativa lui, de a acorda cele 200 de terenuri, ar fi ”cea mai amplă acțiune” de acest fel ”din ultimii 30 de ani”.

Afirmația are un caracter tendențios evident. Sunt menite să discrediteze toate administrațiile din Bârlad, din ’90 încoace și mai cu seamă pe cea a primarului din perioada 2004 – 2008, când au fost atribuite 290 de loturi de casă la Legea 15. Aș exemplifica doar trei dintre hotărârile de CL prin care au fost atribuite terenuri: nr. 145/2004, nr. 130/2005 și 67/2008, dar mai sunt și altele. Aceste loturi au fost acordate treptat, pentru că administrația trecută nu și-a propus să transforme această măsură într-o lovitură de imagine politică. Dacă și acum s-ar fi preluat modelul din acea perioadă, de acordare treptată a terenurilor, în urma unor analize de dosar făcută fără grabă, probabil acum nu ar mai fi apărut problemele cu care ne confruntăm. Nu s-ar mai fi făcut erori de calcul la punctaje, nu s-ar mai fi analizat dosarele pe repede înainte, în grabă”, a punctat viceprimărița.

Aceasta a mai precizat că, pentru eliminarea nemulțumirilor și evitarea erorilor, grupul consilierilor PSD va propune instituirea unei proceduri la vedere, prin care să se centralizeze toate etapele acestei depuneri de dosare pentru un loc de casă: criterii de eligibilitate, de ierarhizare, punctaje, actele necesare etc.

În Consiliul Județean, regula se confirmă: amendamentele PSD-ului se transformă în bani, amendamentele PNL-ului doar în promisiuni

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui a repartizat sume de bani din fondul la dispoziție pentru 17 UAT-uri. Dacă inițial repartizarea de fonduri a vizat doar 13 comune, au mai primit bani încă patru UAT-uri: Ciocani – 300 mii lei, Banca – 250 mii lei, Miclești – 200 mii lei, Bogdana – 100 mii lei. Cele patru comune au fost incluse în două amendamente, formulate de majoritatea PSD. Opoziția a depus opt amendamente care au fost respinse, urmând ca în ședința CJ-ului din august să fie onorate și acestea.

A treia repartizare de fonduri către unitățile administrativ teritoriale (UAT) din fondul la dispoziția Consiliului Județean (CJ) Vaslui s-a desfășurat după același tipar. Opoziția și puterea au depus mai multe amendamente, pentru ca în final să fie aprobate doar propunerile majorității.

Primul amendament a fost formulat de Gheorghe Croitoru, consilier PSD, care a solicitat ca și comuna Ciocani să primească 300 mii lei, iar comuna Bogdana suma de 100 mii lei. “Am discutat cu primarul din Bogdana și mi-a spus că are de asfaltat un drum comunal și vrea să achiziționeze un microbuz. Autoritățile din Ciocani înregistrează arierate și au nevoie de bani pentru a plăti aceste datorii. Cum s-au dat sume la alte comune, să se acorde fonduri și acestor UAT-uri”, a spus Gheorghe Croitoru.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că este de acord cu cele două propuneri, adăugând că a discutat și el cu autoritățile locale din cele două comune. “La Bogdana se vrea asfaltarea unui tronson de un kilometru de drum, care se află între două drumuri asfaltate. Pentru ambele comune sunt motivații serioase să acceptăm aceste propuneri”, a precizat Buzatu.

La rândul lui, Vasile Mariciuc, vicepreședintele CJ Vaslui, a depus un amendament prin care a propus ca și comuna Banca să primească suma de 250 mii lei și comuna Miclești suma de 200 mii lei. “La Banca, autoritățile locale vor folosi banii pentru reabilitarea unor drumuri comunale. De asemenea, în Miclești nu este un cămin cultural, iar primăria vrea să modernizeze o clădire pentru a o transforma în centru cultural. Această locație va putea fi utilizată și pentru organizarea alegerilor electorale care vor veni în perioada următoare”, a precizat Vasile Mariciuc.

Amendamentele opoziției, respinse

Consilierii liberali au venit cu opt amendamente, prin care au solicitat acordarea de fonduri pentru Al. Vlahuță – 138 mii lei, Bogdana – 200 mii lei, Oltenești – 200 mii lei, Boțești – 90 mii lei, Grivița – 200 mii lei, Tanacu – 200 mii lei, Pungești – 200 mii lei și Vetrișoaia – 200 mii lei. Acești bani vor fi folosiți pentru plata unor arierate, alimentări cu apă, rețele de canalizare, repararea de școli etc.

“Repartizarea sumei totale pe care a primit-o județul Vaslui nu a fost făcută la fel ca în alte județe. Nu s-a făcut just, către toți cetățenii județului. În țară nu s-a procedat similar ca în județul Vaslui. Acolo au primit bani toate UAT-urile, pe când la noi UAT-urile cu primari liberali au fost nedreptățite. Doar două comune cu primari liberali primesc bani, ceea ce reprezintă 7,6% din suma alocată. Nu e respectat algoritmul politic”, a spus Neculai Viziteu, consilier PNL.

După supunerea la vot a amendamentelor, cele propuse de reprezentanții PSD au fost aprobate, în timp ce liberalii au primit promisiunea că toate amendamentele vor fi rezolvate la următoarea ședință a CJ-ului din luna august. Înaintea celei de-a treia repartizări de bani, fondul la dispoziția CJ Vaslui mai avea suma de 11.074 mii lei. Pe lângă cele patru comune susținute în amendamentele aprobate, au mai primit bani un număr de 13 UAT-uri: Arsura – 50 mii lei, Bogdănești – 350 mii lei, Delești – 100 mii lei, Drînceni – 250 mii lei, Duda Epureni – 200 mii lei, Epureni – 200 mii lei, Laza – 100 mii lei, Munteni de Jos – 150 mii lei, Oșești – 300 mii lei, Poienești – 100 mii lei, Ștefan cel Mare – 200 mii lei, Vulturești – 127 mii lei, Zorleni – 500 mii lei.

Ajutor financiar de urgență de 140.000 lei pentru salvarea SC Termprod Vaslui

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba în ședința din această săptămână un sprijin financiar pentru SC Termprod. Societatea va primi suma de 140.000 lei din bugetul local, pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului de transport, distribuție șI furnizare a energiei termice pentru populație.

Potrivit proiectului de hotărâre, compensarea financiară nu trebuie să depășească suma necesară acoperiri totale sau parțiale a costurilor înregistrate cu prestarea serviciului public, luându-se în considerare veniturile relevante și un profit rezonabil de 4,5%. Sprijinul financiar este necesar pentru asigurarea continuității serviciului public de alimentare a populației cu energie termică în sistem centralizat.

În perioada octombrie 2018 – aprilie 2019, Termprod Vaslui a înregistrat pierderi din servicii publice de furnizare a energiei termice care se ridică la suma de 133.412 lei. În acest moment, societatea de termoficare nu mai deține licență de furnizare a serviciului public către populație.

Toma Tudorică, directorul SC Termprod Vaslui, a spus că a demarat demersurile pentru obținerea unei noi licențe, dar pentru acest lucru trebuie urmată o procedură standard.

Pe lângă lipsa licenței de furnizare a agentului termic, situația economico-financiară a SC Termprod este extrem de gravă. Pentru a mai putea livra agent termic în iarna viitoare este nevoie ca prețul unei gigacalorii să crească. În prezent, prețul de producție al unei gigacalorii este de 560 lei, inclusiv TVA, în timp ce populația plătește un preț de 180 de lei. Conducerea societății intenționează o majorare a tarifului de producție al unei gigacalorii la 620 de lei. În prezent, societatea mai are 172 de abonați casnici. (Dănuț CIOBANU)

Întrebare pentru Primăria Bârlad: de ce acceptați ca străzile să rămână distruse în urma intervențiilor diverselor firme la rețelele subterane?

Primăria cheltuiește bani cu peticirea străzilor și trotuarelor, iar E.ON le strică. Municipiul Bârlad e plin de trotuare sparte, în urma efectuării de lucrări pentru înlăturarea defecțiunilor apărute în rețeaua de distribuție a energiei, dar autoritățile locale par a fi oarbe. Așa, cel puțin, se deduce, pentru că, de săptămâni întregi, sau chiar luni, trotuarele stricate nu au mai fost reparate.

Evident că E.ON este obligată să suporte cheltuielile cu refacerea trotuarelor și străzilor stricate, dar atâta timp cât municipalitatea nu întreabă nimic, nimic nu se rezolvă.

Acum două zile, o echipă de la E.ON a intervenit pentru remedierea unei defecțiuni depistate pe aleea care duce spre fostul ghetou. Au spart, au făcut o gaură în asfalt și au acoperit ca pisica spărtura, cu resturile rezultate. Așa se asfaltează la noi. Pe de o parte, Primăria cheltuie bani, Reiser efort, și rezultatul este acesta pe care îl vedeți”, ne-a declarat un locatar din zonă.

Mai mulți bârlădeni, din zone diferite ale orașului, ne-au scris pe adresa de e-mail a redacției, semnalând aceeași problemă, dar și faptul că unii au facut-o cunoscută Primăriei, însă lucrurile nu s-au rezolvat. Dimpotrivă, apar tot mai multe gropi pe trotuare și străzi, orașul arătând ca o imensă colonie de cârtițe. Expresia aparține unui bârlădean nemulțumit, care și-a spus personal păsul în prezența primarului Boroș și a altor angajați ai Primăriei, aflați pe teren cu ceva timp în urmă. S-a notat problema în carnet și acolo a rămas.

Întrebarea pe care și-o pun toți bârlădenii cu simț civic este: de ce Primăria închide ochii la așa ceva, când obligația clară de a reface trotuarele distruse de lucrări aparține firmelor care sunt nevoite să intervină în asfalt, inclusiv E.ON sau Delgaz Grid? (M.N.)

Primarii vasluieni sunt cu finanțele la pământ: nu mai au bani de investiții și asistență socială

de Dănuț CIOBANU

Primarii comunelor vasluiene așteaptă cu nerăbdarea rectificarea bugetului de stat. La această dată, primăriile nu mai au bani pentru investiții, iar resursele pentru plata asistenței sociale ajung până cel târziu în luna septembrie. Chiar dacă Consiliul Județean Vaslui mai alocă bani din fondul la dispoziție, sumele sunt total insuficiente pentru autoritățile locale. Primarii privesc cu speranță către Guvern și au propus ca plata asistenței sociale să fie preluată la bugetul statului.

Primarii din comunele județului Vaslui așteaptă cu nerăbdare rectificarea bugetului general consolidat al statului, de la sfârșitul acestei luni. În principal, fondurile vor fi orientate către cheltuielile de asistență socială și pentru investiției.

Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu și președintele Asociației Comunelor din România (ACOR) – Filiala Vaslui, a spus că primarii au făcut mai multe propuneri Guvernului, care au fost prezentate în discuțiile din această săptămână cu conducerea Ministerului de Finanțe.

“Am adoptat mai multe propuneri în Comitetul Director și am mandatat președintele ACOR să ne reprezinte în negocierile cu Ministerul Finanțelor. Așteptăm ca prin această rectificare să fie acoperite cheltuielile legate de implementarea proiectelor europene și plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap, deoarece comunele nu au bani suficienți. Așteptăm și banii pentru situațiile deosebite, provocate în urma inundațiilor din lunile trecute. Toate comunele din județ au nevoie la această dată de bani. Cele mai mari probleme cu finanțarea le au comunele mai mici”, a spus Neculai Moraru.

Chiar dacă Consiliul Județean Vaslui este la a treia repartizare de fonduri din acest an, speranța primarilor de a primi sume consistente este la Guvernul României.

“Așteptăm rectificarea, pentru că altă soluție nu este dacă vrei să faci ceva. Pentru funcționare și plata salariilor poate ne descurăm, dar ne trebuie bani să dezvoltăm comunitățile noastre. Și la plata asistenților personali sunt sume mari, iar majoritatea comunelor mai au bani până în septembrie. În comuna Fălciu, pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap și plata indemnizațiile ne trebuie lunar 100.000 de lei. Așteptăm rectificarea pentru cheltuielile cu asistența socială și investițiile”, a mai spus Neculai Moraru.

Comunele cer ca statul să plătească asistența socială

În această săptămână, la sediul Guvernului au avut loc discuții între primari și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, pe marginea rectificării bugetare. Reprezentanții Asociațiilor Municipiilor din România au ieșit nemulțumiți de la discuții, privind sumele de bani pe care le vor primi la rectificare.

La rândul lor, primarii de comune au solicitat ca mai multe cheltuieli să nu mai fie suportate din bugetul local, ci din cel central.

Doamne ferește să fim de acord să primim mai puțini bani. Propunerea noastră este următoarea: cheltuielile pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap și indemnizațiile integral să fie cheltuiala bugetului de stat, fiind o sumă incontrolabilă de bugetele autoritățile locale. Trebuie să dispară o serie de cheltuieli de la administrația locală și asta implică o modificare a legii Educației. Salariile conducătorilor microbuzelor școlare, funcționarea microbuzelor școlare, evaluarea periodică a elevilor, bursele elevilor, transportu elevilor, naveta cadrelor didactice, examinarea periodică, asigurarea sănătății în muncă trebuie să fie la bugetul de stat”, a declarat presei centrale la finalul întâlnirii Emil Drăghici, președintele ACOR.