Home / Administratie

Administratie

administratie

CJ Vaslui mai pompează încă 15 milioane de lei în modernizarea drumurilor județene

de Dănuț CIOBANU

CJ Vaslui alocă bani pentru modernizarea drumurilor județene. Astfel, pentru întreținerea și reabilitarea unor drumuri și poduri este prevăzută o sumă de 15 milioane de lei. Banii vor fi utilizați pentru turnarea de covoare asfaltice, pietruirea unor drumuri din pământ etc. Investițiile în infrastructură din bugetul CJ-ului se adaugă celor din fonduri europene și de la bugetul național, care se ridică la peste 400 milioane de lei.

Pentru ultimele luni ale acestui an, Consiliul Județean (CJ) Vaslui alocă sume importante de bani pentru reabilitarea rețelei de drumuri județene. La ședința ordinară care va avea loc astăzi consilierii județeni urmează să aprobe a treia rectificare pe anul 2019 a bugetului CJ Vaslui.

Conform proiectului de hotărâre, cheltuielile de la capitolul transporturi” se suplimentează cu suma de 15.132.789 lei. Din această sumă, 11.718.597 lei se acordă pentru acoperirea cheltuielilor legate de întreținere și reparații la drumuri și poduri județene, iar 3.414.192 lei reprezintă cheltuieli de capital pentru modernizarea și reabilitarea drumurilor și podurilor județene.

„Toți acești bani vor fi utilizați pentru repararea drumurilor județene, turnarea de covoare asfaltice, pietruirea unor drumuri din pământ etc. Am primit bani de la Guvernul României și pentru repararea unor poduri care au fost afectate în urma inundațiilor din primăvara acestui an. Vom repara cu aceste fonduri podurile de la Văleni și Stoișești. Toate aceste lucrări la infrastructura rutieră se adaugă proiectelor pe care noi le derulăm prin PNDL 2. Cu toate aceste investiții, starea drumurilor din județul nostru se schimbă de la o lună la alta ”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Județul Vaslui a primit de la Guvernul României 5,6 milioane de lei pentru repararea a șapte poduri și două podețe avariate de inundații.

În urma ploilor abundente din această primăvară, cele mai mari pagube au fost înregistrate pe drumurile județene, unde este nevoie de reabilitarea a peste 87 kilometri. De asemenea, 4 poduri, 2 podețe și o ravenă au nevoie urgentă de reabilitări, valoarea totală a pagubelor contabilizată la nivelul CJ Vaslui fiind de peste 11,6 milioane de lei.

Oamenii vor asfalt

La această dată, județul Vaslui continuă să înregistreze la capitolul infrastructură sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ. Conform datelor CJ Vaslui, la nivelul județului sunt înregistrate 51 de drumuri județene, cu o lungime totală de 940 de kilometri: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

CJ Vaslui derulează, în prezent, 17 proiecte prin PNDL 2 în valoare de 180 milioane de lei, din care 13 proiecte vizează reabilitarea infrastructurii rutiere.

De asemenea, din luna octombrie 2019 vor începe lucrările la drumul strategic, care are o finanțare europeană în valoare totală de 222.001.842 lei.

Dumitru Buzatu

“Cu cât acoperim mai multe drumuri cu asfalt, vin persoane din zonele unde drumurile nu sunt asfaltate și ne întreabă de ce la ei nu se asfaltează, dar la alții da! Nu putem face deodată aceste drumuri. Avem multe proiecte finanțate de la bugetul național sau cu fonduri europene și încercăm să atragem și alte fonduri. Dorim ca în mandatul următor, niciun kilometru de drum județean să nu fie neasfaltat”, a spus Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Ajutoare financiare pentru mai multe biserici din județul Vaslui

Mai multe biserici din județul Vaslui vor primi un ajutor financiar de la Consiliul Județean (CJ). La baza întocmirii proiectului de hotărâre se află cererile a patru unități de cult din județul Vaslui.

Astfel, Parohia Pochidia va primi un sprijin financiar în valoare de 50.000 lei, pentru finanțarea lucrărilor de construire la Biserica ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului”. Valoarea devizului lucrărilor rămase de executat este de 258.889 lei. De asemenea, Mănăstirea “Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din comuna Miclești va primi un ajutor financiar în valoare de 29.000 lei pentru achiziția unei centrale termice și combustibil.

Conform proiectului de hotărâre care va fi adoptat în ședința de astăzi a CJ Vaslui, Parohia Crîng, din comuna Ciocani, va primi 71.000 lei, pentru executarea lucrărilor de întreținere la biserica parohială. Valoarea totală a solicitării din partea bisericii este de 83.316 lei.

Nu în ultimul rând, se va aloca Parohiei Rediu, din municipiul Vaslui, un sprijin financiar în valoare de 26.000 lei, pentru executarea lucrărilor de consolidare și reparații capitale la biserică. Valoarea devizului lucrărilor rămase de executat este de 37.800 lei.

Conform legislației în vigoare, de la bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor proprii necesare pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult fără venituri sau cu venituri reduse, construirea ori repararea lăcașurilor de cult și pentru conservarea și întreținerea bunurilor aparținând cultelor. (Dănuț CIOBANU)

CJ-ul se retrage din Asociația de Dezvoltare Zona Metropolitană Vaslui

Consiliul Județean (CJ) Vaslui se va retrage din cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Vaslui. Decizia de retragere a fost luată în contextul intrării în vigoare a noului Cod Administrativ.

CJ Vaslui a aprobat în anul 2014 participarea județului Vaslui la constituirea Zonei Metropolitane Vaslui. Initiativa de asociere cu municipiul Vaslui și cele 11 UAT-uri din jurul său (Bălteni, Delești, Laza, Lipovăț, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Pușcași, Ștefan cel Mare, Tanacu, Văleni și Zăpodeni) s-a făcut prin acordul administrațiilor publice locale. Ca urmare a intrării în vigoare din luna iulie 2019 a Codului Adminitrativ, a fost abrogată Legea administrației publice locale nr. 215/2001 în baza căreia CJ Vaslui s-a asociat la Zona Metropolitană.

Codul Administrativ definește în mod clar zona metropolitană ca fiind o asociere pe bază de parteneriat între Capitala României sau municipiile de rangul I ori municipiile reședință de județ și UAT-urile aflate în zona limitrofă. În consecință, CJ Vaslui a decis retragerea din Zona Metropolitană Vaslui.

Strategia de Dezvoltare a Polului Metropolitan Vaslui 2014 – 2020 cuprinde circa 70 de proiecte care vizează întreaga zonă metropolitană sau numai municipiul Vaslui. O primă direcție de acțiune în ceea ce privește investițiile este dezvoltarea transportului public în toată zona metropolitană. Un al proiect comun va fi reabilitarea centrului de agrement de la Poiana Căprioarei, precum și un proiect în parteneriat cu localitatea Pușcași.

Potrivit legii, municipiile resedință de județ pot constitui zone metropolitane prin asociere cu localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată. Pe perioada exercițiului bugetar al UE 2014 -2020, sunt introduse o serie de instrumente financiare noi, adresate exclusiv dezvoltării urbane integrate. (Dănuț CIOBANU)

CJ Vaslui achită datorii de 1,9 milioane lei ale Spitalului Județean de Urgență

de Dănuț CIOBANU

Spitalul Județean de Urgență Vaslui primește un ajutor financiar de 2 milioane lei din bugetul CJ-ului. Banii vor fi folosiți pentru plata datoriilor, înregistrate la furnizori de servicii. CJ Vaslui a mai acordat luna trecută 1,6 milioane de lei, pentru acordarea vaucherelor de vacanță angajaților spitalului. În total, în acest an, CJ Vaslui va aloca din bugetul propriu 8 milioane de lei pentru finanțarea activității Spitalului de Urgență.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va aloca Spitalului Județean de Urgență (SJU) un ajutor financiar în valoare de 2.116.773 lei. Banii sunt virați unității de sănătate în urma adreselor primite de CJ Vaslui, în care conducerea spitalului solicită suplimentarea bugetelor sau virări de credite. Transferul sumei este prevăzut în proiectul de rectificare a bugetului instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii pe anul 2019. Potrivit proiectului de hotărâre, care va fi dezbătut în ședința de vineri, 20 septembrie 2019, suma de 1.978.773 lei este alocată capitolului «bunuri și servicii» iar 200.000 de lei este prevăzută la secțiunea «alte cheltuieli».

Ana Rinder, directorul SJU Vaslui, a precizat că suma de 1,9 milioane de lei va fi folosită pentru plata sumelor care au devenit arierate, adică datorii care au depășit termenul de 90 de zile. Cu acești bani plătim datoriile pe care le avem la furnizori. Spitalul nu are resurse proprii pentru a face aceste plăți și apelăm la sprijinul CJ Vaslui”, a spus Ana Rinder. De asemenea, suma de 200.000 va fi utilizată pentru efectuarea plăților aferente persoanelor cu handicap neîncadrate.

SJU Vaslui a mai solicitat virări de credite bugetare și efectuarea unor dotări din sumele care au rămas în plus în urma aplicării procedurilor de achiziție publică. Este vorba despre achiziționarea unui troliu de ridicat cadavre, un microscop de laborator, un sistem de digitalizare cu folii fosforice și printare pe filme radiologice etc. Actualul sprijin financiar vine după ce în ședința CJ Vaslui din luna august 2019 a fost alocată spitalului suma de 1.635.000 de lei, pentru acordarea vaucherelor de vacanță angajaților unității.

CJ-ul finanțează spitalul cu 8 milioane de lei

Pentru acest an, veniturile totale ale SJU Vaslui se ridică la suma de 162.097.361 lei. Din totalul veniturilor, pentru secțiunea de funcționare este alocată suma de 151.339.481 lei, iar pentru secțiunea dezvoltare suma de 10.757.880 lei. Doar pentru cheltuielile de personal, pentru anul 2019 este prevăzută suma de 118.274.018 lei.

Capitolul de venituri este format din venituri proprii care se ridică la suma de 127.100.558 lei, subvenții de la bugetul consolidat al statului în valoare de 27.084.386 lei și subvenții de la bugetul local al județului Vaslui în sumă de 7.912.417 lei.

La nivelul anului 2018, Casă Județeană de Sănătate Vaslui a acoperit doar 80% din valoarea totală a serviciilor medicale acordate populației, restul de 20% urmând să fie acoperit din alte surse. Este vorba despre fonduri virate de la bugetul local al județului, venituri proprii, donații, sponsorizări etc.

“Anual, spitalul are peste 50.000 de pacienți. Aceste persoane trec poarta spitalului și ne cer să le acordăm servicii medicale. Spitalul este al județului Vaslui, nu tratăm doar pacienții din municipiu reședință de județ. Noi nu refuzăm pe nimeni. Orice spital acordă servicii medicale prin unitățile medicale de urgență. Suntem obligați să facem aceste servicii medicale, chiar dacă sumele nu sunt acoperite de Casă de Sănătate”, a spus Neculai Sorescu, directorul financiar al SJU Vaslui.

Municipiul Vaslui, gazda unui nou festival, cel al ”Zilelor teatrului tânăr”

Municipiul Vaslui va fi, la sfârșitul acestei luni, gazda celei de-a III-a ediții a Festivalului ”Zilele teatrului tânăr”, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și care se va desfășura în Casa de Cultură ”Constantin Tănase”. Cu excepția spectacolului-atelier de improvizație al liceenilor vasluieni, coordonați de actorul Vlad Gălățeanu, unde prețul biletului este de doar 5 lei, accesul la piesele de teatru din următoare două seri va fi gratuit.

Week-end plin la sfârșitul acestei luni, când, la Casa de Cultură ”C. Tănase” Vaslui, se va desfășura cea de-a III-a ediție a ”Zilelor Teatrului Tânăr”. Festivalul va debuta pe 27 septembrie, atunci când în Sala Studio ”Valentin Silvestru” va putea fi urmărit un spectacol-atelier de improvizație al unor liceeni din Vaslui cu înclinație spre teatru. Sub coordonarea actorului vasluian Vlad Gălățeanu, spectacolul este un proiect al Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Vaslui. Atelierul de improvizație va începe la ora 19, iar costul unui bilet este unul simbolic, de 5 lei.

În cea de-a doua seară, tot de la ora 19, pe scena sălii mari va putea fi urmărit spectacolul ”Metoda G”, pus în scenă de studenții Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) București. Printre aceștia, se află și tânăra vasluiancă Victoria Moraru, care a decis să urmeze cursurile UNATC chiar în urma proiectului derulat de șase ani de CJCPCT Vaslui. La acest spectacol, publicul va fi pe scenă, pe scaune și gradene.

În ultima seară, pe 29 septembrie, de la ora 19, în aceeași locație va fi pusă în scenă piesa ”12 oameni furioși” de către absolvenți ai UNATC, aceasta fiind, de altfel, examenul lor de licență.

Accesul la cele două piese este gratuit. Singurul lucru pe care trebuie să-l facă spectatorii este să-și facă rezervare on-line, cu numărul de locuri dorit. (Ionuț PREDA)

Nouă comune vor primi 1,7 milioane de lei din fondul de rezervă al CJ Vaslui

de Dănuț CIOBANU

CJ Vaslui va face o nouă alocare de bani pentru UAT-urile din județ. După ce fondul din impozitul pe venit a fost epuizat, CJ-ul apelează la fondul de rezervă. Astfel, nouă comune vor primi în total 1,7 milioane de lei. Este vorba despre Mălușteni, Pogana, Stănilești, Tăcuta, Cozmești, Dimitrie Cantemir, Fruntișeni, Găgești și Solești. La rectificarea bugetului național din luna august 2019, Guvernul a alocat județului Vaslui doar 4,2 milioane de lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va aproba în ședința ordinară de vineri, 20 septembrie 2019, o noua repartizare de fonduri la unitățile administrativ teritoriale.

La începutul acestei luni, s-a realizat ultima echilibrare a bugetelor locale din fondul la dispoziția CJ Vaslui, care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul de stat în anul 2019. La începutul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care s-a repartizat integral comunelor, orașelor și municipiilor.

De această dată, transferul de resurse pentru echilibrarea bugetelor locale se va face din fondul de rezervă la dispoziția CJ Vaslui. Sumele repartizate UAT-urilor vor putea fi utilizate atât pentru acoperirea unor cheltuieli de funcționare, cât și la capitolul dezvoltare: cofinanțări de proiecte, cheltuieli legate de întocmirea unor documentații etc.

În total, va fi repartizată suma de 1,7 milioane de lei, bani care vor reveni următoarelor comune: Mălușteni – 100.000 lei; Pogana – 100.000 lei; Stănilești – 100.000 lei; Tăcuta – 200.000 lei; Cozmești – 300.000 lei; Dimitrie Cantemir – 300.000 lei; Fruntișeni – 180.000 lei; Găgești – 220.000 lei; Solești – 200.000 lei.

Tot din fondul de rezervă al CJ Vaslui, în cursul lunii august 2019, comuna Hoceni a primit 300.000 lei.

Guvernul a alocat doar 4,2 milioane lei

În luna august 2019, în urma rectificării bugetului consolidat al statului, Guvernul României a alocat județului Vaslui 4,2 milioane de lei. Astfel, un număr de 60 de UAT-uri au primit pentru echilibrare sume mai mici de 10.000 lei. Comunele care au încasat la rectificarea cea mai mică sumă, adică 2.000 de lei, sunt: Alexandru Vlahuță, Bogdana, Dimitrie Cantemir și Pogonești.

Un alt grup de localități a primit de la Guvernul României suma de 3.000 lei: Arsura, Boțești, Ciocani, Fruntișeni, Ibănești, Miclești, Pochidia, Rafaila, Șuletea, Tătărăni. Printre comunele cu cele mai mari sume se numără Ferești – 104.000 lei, Văleni – 53.000 lei, Tutova – 44.000 lei, Fălciu 41.000 lei.

În cazul orașelor, sunt acordate următoarele sume: Vaslui – 1.391.000 lei, Bârlad – 1.075.000 lei, Huși – 305.000 lei, Negrești 55.000 lei, Murgeni – 43.000 lei.

“Rectificările sunt doar niște corecții ale bugetului, nu redefinesc un buget în totalitatea lui. Banii sunt repartizați pentru acoperirea cheltuielilor care țin de asistența socială. Dacă creșterea economică va permite, se vor mai distribui în teritoriu și alte sume. Însă, autoritățile locale trebuie să știe că nu vine un calup de bani în luna ianuarie și unul în luna august. Conducerile UAT-urile trebuie să fie foarte atente în ceea ce privește colectarea taxelor și impozitelor locale, să creeze mediul favorabil pentru a beneficia de investiții, să facă toate eforturile pentru a-și crește veniturile. Politica de coeziune a funcționat foarte bine la nivel național, iar județul nostru a primit sume importante de bani de la alte județe”, spunea Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Licitația pentru execuția proiectului de apă și canal din Bârlad a eșuat pentru a treia oară

de Dănuț CIOBANU

Proiectul de modernizare a rețelelor de apă și canal din municipiul Bârlad a ajuns la a treia licitație fără succes. După cele două licitații ratate în cursul anului trecut și la ultima încercare de atribuire a contractului de execuție a lucrărilor nu s-a înscris nicio societate. Ieri, a fost termenul limită de depunere a ofertelor pentru realizarea proiectului, care se ridică la circa 50 milioane de lei.

Daniela Grigoraș, purtătorul de cuvânt al SC Aquavas Vaslui, a spus că în perioada următoare se va lua o decizie, în ceea ce privește organizarea unei noi licitații.

Procedura de licitație publică lansată pe SEAP s-a anulat, ca urmare a nedepunerii niciunei oferte. Avem de a face cu o lipsă de interes a firmelor pentru acest proiect”, a spus Daniela Grigoraș.

Proiectul de apă și canal din municipiul Bârlad este la a treia licitație, după ce la primele licitații lansate în lunile octombrie și decembrie 2018 nu s-a prezentat niciun ofertant.

Fazarea proiectului «Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești din județul Vaslui» este cofinanțată prin POIM 2014-2020. Beneficiarul proiectului este SC Aquavas Vaslui, operatorul județean de apă și canal, durata de desfășurare a proiectului fiind între 1 aprilie 2015 – 30 iunie 2020, cu prelungire a perioadei de implementare până la sfârșitul anului 2023. Valoarea totală a proiectului este de 355.927.933 lei, din care cofinanțarea Uniunii Europene este de 230.862.516 lei.

Investiții în rețelele de apă și canal

Valoarea proiectului de modernizare a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Bârlad este de aproximativ 50 milioane lei. Pe secțiunea alimentare cu apă, investițiile vizează reabilitarea rețelelor de apă, extinderi ale rețelelor de apă potabilă și instalarea unor stații de pompare a apei potabile. Reabilitarea rețelelor de apă potabilă din municipiul Bârlad se va realiza pe o lungime de 9.017 metri. Printre străzile în care se vor desfășura lucrări de reabilitare se numără Stroe Beloescu, Vasile Lupu, Siret, Nicolae Iorga, Transilvaniei, V.I. Popa, Decebal, Gen. Naumescu, Dragoș Vodă, B-dul Republicii.

La capitolul extindere rețele de apă potabilă, investițiile se vor realiza pe o lungime de 35.490 metri (35 kilometri). Practic, vor fi extinse rețele de apă pe majoritatea străzilor unde, în prezent, nu există instalații de alimentare. Printre străzile care sunt prevăzute lucrări de extindere se numără Aleea 4 (Topârceanu), Aleea 5, Aleea 6, Aleea 7, Aleea 8, Aleea Brândușa, Aleea M. Eminescu, Ion Codrescu.

Potrivit indicatorilor tehnici ai investiției pe componenta sistemului de alimentare cu apă, în municipiul Bârlad vor fi instalate 11 stații de pompare apă potabilă (inclusiv zona de protecție sanitară).

La capitolul canalizare, proiectul prevede mai multe investiții în zonele în care populația orașului nu beneficiază de servicii de canalizare. Astfel, vor fi reabilitate colectoare de apă uzată pe o lungime de 9.854 metri și vor fi realizate extinderi ale rețelei de canalizare pe o lungime de 23.994 metri. De asemenea, vor fi montate cinci stații noi de pompare a apei uzate și vor fi instalate pe o lungime de 1.106 metri conducte pentru refulări care sunt branșate la stațiile de pompare a apei uzate. Printre străzile pe care se vor executa lucrări la sistemul de canalizare se numără Avram Iancu, Crângului, Comuna din Paris 1 și 2, Aleea Parc 1, 2, și 3, B-dul Primăverii, B-dul Republicii, Șos. Tecuciului 1 și 2, 1 Decembrie, Bradului, Col. Simionescu Sava.

Scântei între rromi și primarul bârlădean, la audiențele organizate de prefectul județului

Discuții aprinse ieri, la primăria Bârlad, unde a avut loc o sesiune extraordinară de audiențe a prefectului, alocată în exclusivitate rromilor din oraș. Scandalul s-a iscat de la faptul că mulți locatari ai locuințelor sociale din Bârlad au fost dați în judecată de primărie pentru neachitarea la timp a datoriilor și sunt la un pas de a fi evacuați.

Întâlnirea, la care au participat primarul Dumitru Boroș și viceprimarul Roxana Feraru, s-a desfășurat în cea mai mare parte sub imperiul scandalului. Au fost zgomotoase nu doar dialogurile între rromi și primar, dar și dialogul între edil și Sorin Răducanu, președintele Partidei Rromilor Bârlad. Nu de puține ori, Prefectul Eduard Popica a fost nevoit să ridice tonul pentru a calma spiritele.

Dumitru Boroș i-a reproșat consilierului local Sorin Răducanu că încurajează ilegalitatea în rândul membrilor comunității de rromi, iar Sorin Răducanu în replică, i-a spus că în calitate de primar trebuie să caute soluții la problemele rromilor, mulți dintre ei nedreptățiți. Cei mai mulți din cei 50 de rromi veniți ieri în audiență i-au explicat prefectului problema lor cea mai complicată, neprelungirea contractelor de închiriere a locuințelor, de către primărie, dar și lipsa de interes a edilului de a le repartiza o locuință socială sau un loc de casă. Deși știe foarte bine că numărul locuințelor sociale este inexistent, nefiind ridicată nici o locuință în mandatul său, Dumitru Boroș, le-a solicitat rromilor să depună o cerere pentru locuință socială și toate actele necesare în acest caz. Unii dintre cei prezenți i-au amintit că au de ani de zile cereri și pentru loc de casa și pentru locuință, dar au fost ignorați.

Ioana Panainte este una dintre persoanele care a depus cerere încă din 2011, dar nu a primit nici loc de casă, nici locuință. Atât ea cât și soțul ei lucrează și ar fi putut suporta cheltuiala cu o locuință, sau cu construirea unei căsuțe, dar nu li s-a dat nicio speranță. Sătulă să fie dusă cu vorba, Ioana Panainte a strigat în gura mare, la întâlnirea de ieri, ce i-ar fi spus Dumitru Boroș, într-una din zile: „ Primarul mi-a spus că nu are ce să-mi facă, n-are locuință și chiar vorbe grele, să-mi iau copiii și să mă omor.”

Cei mai nemulțumiți sunt rromii care din cauza datoriilor neachitate la timp, au fost dați în judecată și așteaptă evacuarea. Acum, aproape toți sunt la zi cu plata chiriei, dar procesele sunt pe rol și aproape de a fi dați afară pentru că și-au achitat datoriile mai târziu decât prevede legea. Din cauza acestui lucru, contractul de închiriere nu a mai fost prelungit, și evacuarea ar fi iminentă. Unii rromi însă, spun că deși și-au achitat datoria până la data limită, cei de la Spațiul Locativ nu le-au mai prelungit contractul. Probleme întâmpină și rromii care locuiesc în spații ale căror titulari sunt arestați. În acest caz e nevoie de procură de la titular, autentificată de notar, pentru prelungirea contractului. Rromii invocă lipsa banilor pentru a plăti notarul, numai că altfel nu au nici o șansă de prelungire a contractului.

Sorin Răducanu a insistat asupra necesității reînnoirii contractului doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, dar reprezentanții primăriei spun că fără autentificarea notarială nu pot folosi declarația pentru reînnoirea contractului.

Pe acest subiect au avut loc discuții aprinse, iar în cele din urmă, rromii au înțeles că e nevoie de semnătura notarului, la care declarația pe propria răspundere a titularului poate ajunge prin intermediul avocatului. Au înțeles, se pare, că taxa notarială va trebui achitată de cei tolerați în spațiul locativ respectiv.

Problemele rromilor sunt complicate pentru că o parte dintre ei nu au niciun loc de muncă și se descurcă destul de greu doar cu alocațiile copiilor. Deși chiria este una rezonabilă (50 lei /lună), pentru mulți suma este foarte mare. Chiar și pentru cei care au o slujbă.

„Eu lucrez la CUP și am cerut să mi se oprească pe statul de plată chiria, dar nu au vrut. Acum sunt propus pentru evacuare. Am copii, unde să mă duc? Oamenii au datorii între 500 lei și 250 lei, se vor strădui să le plătească în rate. Autoritățile nu vor. Se pare că urmăresc să ne dea afară.”, ne-a declarat Torel Năstase.

La audiența de ieri, reprezentanții primăriei le-au pus în vedere rromilor că instituția nu poate acționa ilegal, de vreme ce, din cauza datoriilor, nu le-a mai fost prelungit contractul de închiriere. Aceștia le-au amintit rromilor că în unele cazuri contractele nu au mai fost reînnoite de trei ani și că din acest motiv au fost dați în judecată pentru evacuare.

Rromii sunt speriați de ordinele de evacuare pentru că nu au nici o altă alternativă pentru a sta într-o locuință, deși spun ei, au făcut eforturi mari să își achite datoriile, inclusiv penalitățile.

Primăria rămâne fermă pe poziție și spune că nu poate prelungi un contract expirat de luni de zile. Rămâne de văzut cum vor gestiona autoritățile problema contractelor de închiriere a locuințelor rromilor din blocul C.F.R., din blocul de pe strada Alexandru Vlahuță sau de la căsuțele de pe strada Grigore Ignat.

Rromii au reproșat primarului că în trei ani de zile, de când se află în fruntea primăriei, nu a trecut nici o dată să facă o vizită la imobilele de pe strada Căpitan Grigore Ignat. Acoperișurile și prispele nu au mai fost reparate de pe timpul primarului Constantinescu, canalizarea refulează frecvent, iar gândacii și șobolanii așteaptă deratizarea. Dacă în privința legalității șederii în chirie a rromilor, vina este  a rromilor, în privința neglijenței administrative, vina aparține în exclusivitate, primăriei. (Mihaela NICULESCU)

Lâna de la peste 150.000 oi din județul Vaslui nu are căutare pe piață

Crescătorii de ovine din județul Vaslui care au animale din rasele Caracul și Țurcană nu își pot comercializa producția de lână. Dintr-un efectiv total de 300.000 capete, peste 60% de oi din cele două rase nu au căutare pe piață.
„Acești fermieri stochează lâna și așteaptă să o vândă mai târziu. Din păcate, lâna grosieră din rasele Țurcană și Caracul este mai puțin întrebată. În acest moment, cei care colectează sunt puțin blocați. Puctul de la Tutova a dat la export o cantitate de 67 tone de lână: 45 tone în Anglia și 22 tone în Serbia. La Tutova, capacitatea maximă de stocare este de 300 tone și colectează lână din mai multe județe. Ei colectează lâna în funcția de posibilitățile de valorificare.”, a spus Aurel Ghineț, director adjunct al Direcției pentru Agricultură Județene Vaslui.
Perioada de înscriere a crescătorilor de animale în registrul unic pentru accesarea programului în anul 2019 s-a încheiat pe 28 martie.
Până la sfrâșitul lunii martie s-au înscris în program un număr total de 125 crescători de ovine locali: 110 persoane fizice care dețin atestat de producător, o persoana fizică autorizată, 13 întreprinderi individuale și o stațiune de cercetare.
Din fermierii înscriși în program, 20 de persoane au depus documente justificative de valorificare a lânii către un centru de colectare sau un intermediar agreat. Este vorba despre comercializarea unei cantități totale de 37.660 kilograme (kg) lână: 1.250 kg din rasa Țigaie, 28.871 kg din rasa Merinos și 7.539 kg lână din alte rase.
Pentru obținerea ajutorului de minimis, fermierii trebuie să valorifice lâna până la 30 septembrie 2019, iar depunerea documentelor justificative să se realizeze până la 1 noiembrie 2019 inclusiv. Valoarea sprijinului financiar acordat în acest an este de 2 lei/kg pentru lâna comercializată. (Dănuț CIOBANU)

Vasluiul, al 15-lea județ din țară la atragerea fondurilor europene în anul 2018

5,22 milioane euro. Aceasta este suma primită de administrațiile locale din județul Vaslui din partea Uniunii Europene și a altor donatori, potrivit datelor de la Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

2,2% din totalul fondurilor europene absorbite de administrațiile locale din România (primării și consilii județene) au ajuns, anul trecut, în județul Vaslui. Mai exact, 5,22 milioane euro din 236,9 milioane euro.

Asta face ca, în topul național, Vasluiul să se situeze pe poziția a 15 – a, înaintea unor județe precum Buzău (4,94 milioane euro), Constanța și Bacău (4,86 milioane euro), dar mult după Timiș (6,92 milioane euro), Iași (10,23 milioane euro), Cluj (11,03 milioane euro) sau Suceava (11,86 milioane euro).

Fruntașă în clasamentul administrațiilor locale abonate la finanțări europene este comuna Hoceni, cu 0,732 milioane euro, ceea ce înseamnă aproximativ 210 euro pe cap de locuitor.

Cine dă lecții în atragerea banilor europeni? Comunele din județul Bistrița-Năsăud au atras cele mai multe fonduri UE anul trecut. Sumele primite s-au ridicat la valoarea de 26,46 milioane euro. Urmează, la mare distanță, primăriile din județele Harghita (13,16 milioane euro) și Mureș (12,51 milioane euro), unde comunele campioane au atras între 1 și 2,1 milioane euro, ceea ce reprezintă un maximum de aproape 370 euro pe cap de locuitor.

La polul opus, cele mai mici sume de la UE le-au primit primăriile de comună din județele Argeș (1,5 milioane euro), Brăila (0,18 milioane euro) și Ilfov (0,07 milioane euro). În cazul Ilfovului, dezinteresul pentru fondurile UE nu surprinde pe nimeni, deoarece comunele din acest județ se numără printre cele mai bogate din țară.

Concluzia în urma analizei datelor de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: primele zece județe din topul fondurilor atrase în 2018 au cumulat o sumă mai mare decât următoarele 31 de județe (121,2 milioane euro față de 115,7 milioane euro). De reținut este faptul că, printre repetenții la atragerea de fonduri, se află administrații sărace sau din județe sărace, acestea preferând să stea cu mâna întinsă la Guvern pentru a primi subvenții, decât să aplice pentru investiții și dezvoltare. (Mara GRIGORIU)

49 de UAT-uri din județul Vaslui vor primi bani la echilibrarea bugetelor locale

de Dănuț CIOBANU

Repartizarea către UAT-urile din județ a fondului din impozitul pe venit pe anul 2019 se va face în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Județean (CJ) Vaslui, care va avea loc miercuri, 4 septembrie 2019.

Suma rămasă în fondul la dispoziția CJ Vaslui pentru echilibrarea bugetelor locale este de 7,59 milioane lei. Conform proiectului de hotărâre, vor primi bani un număr total de 49 UAT-uri, sumele repartizate fiind cuprinse între 50 și 900 mii lei.

Consiliul Județean Vaslui va aproba în ședință extraordinară cea de a patra echilibrare a bugetelor locale. Proiectul de hotărâre are la bază adresele unităților administrativ-teritoriale, prin care solicită fonduri în vederea asigurării cheltuielilor de funcționare, până la finele exercițiului bugetar. De asemenea, edilii mai cer fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiții, precum și pentru cofinanțarea proiectelor aflate în derulare în acest moment.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui, care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019, se repartizează pentru: susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

Cum s-au repartizat banii?

La începtul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral comunelor, orașelor și municipiilor.

Prima repartizare de fonduri a fost operată în cursul lunii aprilie, când 13 UAT-uri care au primit în total suma de 4.300 lei pentru a-și putea închide bugetele pe anul 2019. Tot din fondul la dispoziția CJ-ului, alte două UAT-uri au primit suma totală de 518 mii lei: Dragomirești – 401 mii lei și Boțești – 117 mii lei.

La a doua repartizare de fonduri, aleșii locali urmau să repartizeze în total suma de 11.700 mii lei, pentru un număr de 39 UAT-uri. În urma amendamentelor depuse și aprobate, pe lângă cele 39 de UAT-uri au mai primit sume de bani și municipiul Bârlad – 500.000 lei, Bogdana – 100.000 lei, Grivița – 100.000 lei, Deleni – 100.000 lei și Vulturești – 100.000 lei.

Nu în ultimul rând, în cursul lunii iulie 2019, CJ Vaslui a repartizat pentru a treia oară sume de bani din fondul la dispoziție pentru 17 UAT-uri. Au primit sume următoarele UAT-uri: Arsura – 50 mii lei, Bogdănești – 350 mii lei, Delești – 100 mii lei, Drînceni – 250 mii lei, Duda Epureni – 200 mii lei, Epureni – 200 mii lei, Laza – 100 mii lei, Munteni de Jos – 150 mii lei, Oșești – 300 mii lei, Poienești – 100 mii lei, Ștefan cel Mare – 200 mii lei, Vulturești – 127 mii lei, Zorleni – 500 mii lei, Ciocani – 300 mii lei, Banca – 250 mii lei, Miclești – 200 mii lei și Bogdana – 100 mii lei.

Noi reguli pentru comercianții vasluieni care vând produse din campaniile promoționale

Comercianții care rămân pe stoc cu produse din diverse campanii promoționale, etichetate ca atare, sunt obligați să păstreze aceleași condiții de discount sau premiere dacă vor să vândă acele produse și după expirarea campaniei respective.

Obligația este prevăzută într-un ordin al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care are drept scop informarea consumatorilor de către operatorii economici cu privire la continuarea comercializării produselor ce au făcut obiectul campaniilor promoționale sau vânzărilor cu prime.

Vizați sunt toți comercianții care dețin stocuri de produse ce conțin etichete explicite cu informații referitoare la campaniile promoționale din care fac parte (de exemplu, produse alimentare de tipul brânzeturi, ciocolată ori băuturi carbogazoase).

Aceștia trebuie să solicite acordul ANPC dacă doresc să continue comercializarea produselor și după finalizarea campaniilor promoționale. După obținerea acordului, cu respectarea condițiilor stabilite de ordinul ANPC, produsele vizate vor putea fi vândute numai însoțite de o plachetă eliberată de Autoritatea Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Pe întreaga durată cât va fi prelungită perioada de comercializare a produselor aflate la promoție, clienți vor beneficia în continuare de prețuri cu discount și de premii, pentru că operatorii economici sunt obligați să suplimenteze și stocurile de premii.

Reprezentanții ANPC spun că, în urma controalelor efectuate, au observat de multe ori practici comerciale înșelătoare ale agenților economici, care nu informează consumatorii în mod corect, complet și clar despre produsele și serviciile pe care le oferă în cadrul companiilor promoționale pe care le derulează.

Astfel, nu de puține ori s-a întâmplat ca vasluienii să fie induși în eroare de prețurile cu discount de la rafturi, iar, odată ajunși la casă, să constate că trebuie să plătească mai mult, explicația vânzătorilor fiind că promoțiile au expirat.

Pe de altă parte, există multe reclamații făcute la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor de oameni care au câștigat premii după ce au achiziționat diverse produse aflate în campanie promoțională, dar, atunci când și-au revendicat câștigul, li s-a spus că premiile s-au terminat și că pot încerca la alte magazine care comercializează aceleași produse.

Tot inspectorii ANPC au întâmpinat multe situații în care au descoperit în magazine produse cu etichete promoționale din campaniile pascale, care erau vândute de Crăciun, la prețuri stabilite de comercianți, fără niciun discount.

Reprezentanții ANPC susțin că astfel de practici sunt ilegale și se sancționează cu amenzi de la câteva sute la câteva mii de lei.

Urmare a noului ordin, clienții vor putea cumpăra la prețuri corecte produsele aflate la promoție. (Mara GRIGORIU)

Ministerul Agriculturii renunță cu greu la cele două imobile în ruină din municipiul Vaslui

de Dănuț CIOBANU

La cererea Ministerului Agriculturii, Primăria Vaslui și-a luat angajamentul că va reabilita în cinci ani Casa Agronomului și Oficiul pentru Consultanță Agricolă. În cele două locații se vor desfășura activități ce țin de instituțiile din subordinea CL Vaslui și servicii din aparatul primarului. Cele două imobile care vor intra în proprietatea municipiului Vaslui sunt, în prezent, în paragină.

Ministerul Agriculturii a solicitat Primăriei Vaslui noi precizări, în ceea ce privește preluarea Casei Agronomului și Oficiului pentru Consultanță Agricolă.

Eduard Lăcătușu, secretarul Primăriei Vaslui, a precizat că, săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a cerut completarea hotărârilor cu privire la trecerea celor două imobile în în proprietatea municipiului Vaslui și administrarea Consiliului Local (CL) Vaslui. S-a cerut un termen în care lucrările de reabilitare vor fi finalizate și care va fi destinația noilor clădiri. Ne-am asumat ca în termen de cinci ani cele două construcții să fie reabilitate. În ceea ce privește destinația, acolo vor se vor desfășura activități ce țin de instituțiile din subordinea CL Vaslui, servicii din aparatul primarului, activități ale altor instituții publice centrale cu reprezentare la nivel local”, a precizat Eduard Lăcătușu.

În ședința ordinară din luna iunie 2019, CL Vaslui a aprobat două hotărâri privind preluarea Casei Agronomului și Oficiul pentru Consultanță Agricolă. Prima vizează transmiterea din domeniul public al statului și administrarea Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, în domeniul public al municipiului Vaslui a terenului în suprafață de 2344 metri pătrați (mp) și a construcțiilor în suprafață de 224 mp, respectiv 61 mp, situate în strada Călugăreni nr.4. A doua hotărâre privește transmiterea din domeniul public al statului și administrarea DAJ Vaslui, în domeniul public al municipiului Vaslui a terenului în suprafață de 611 mp și a construcției în suprafață de 519, situate în strada Eternității nr.1.

În urmă cu mai mulți ani s-a încercat repararea celor două clădiri. În cazul Casei Agronomului, după ce a fost decopertată tencuiala și tâmplăria exterioară, lucrările au fost sistate din lipsă de finanțare. Același lucru s-a întâmplat și cu fostul Oficiu pentru Consultanță Agricolă.

După aprobarea de către CL Vaslui a celor două hotărâri, se vor demara procedurile necesare pentru emiterea unei hotărâri de guvern cu privire la transferul dreptului de proprietate publică a „Casei Agronomului” și a „Oficiului pentru Consultanță Agricolă”.

Salariile grase de la stat sunt cel mai feroce concurent al oamenilor de afaceri vasluieni

de Dănuț CIOBANU

Sectorul de stat pune pe butuci mediul de afaceri din județul Vaslui. Prin salariile mari pe care le oferă, statul s-a transformat în principalul concurent al mediului economic. Dacă nu pleacă în străinătate, angajații din privat profită de orice oportunitate pentru a se angaja la stat. O concurență neloială care provoacă diminuarea sau sistarea activității în rândul operatorilor economici, în timp ce aparatul de stat se umflă constant.

Creșterea constantă a numărului de bugetari din ultimii ani pune în dificultate sectorul economic de la nivelul județului Vaslui. Tot mai mulți specialiști din mediul privat sunt atrași de salariile mari oferite de stat, în timp ce firmele au probleme serioase cu menținerea forței de muncă.

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, ne-a precizat că migrația către sectorul de stat este firească, în condițiile în care nivelul de salarizare este net superior față de mediu economic.

„În momentul când apar noi oferte de locuri de muncă la stat, angajați de la privat pleacă. Este o judecată simplă. Statul face o concurență total neloială agenților economici. Atunci când concurența este reprezentată de stat, nu este normal ceea ce se întâmplă. Între cele două sectoare ar trebui să fie colaborare, să existe o strategie unitară de dezvoltare, nu o concurență neloială”, a spus Ovidiu Copacinschi.

La nivelul județului Vaslui, marea majoritate a salariaților provin din sistemul bugetar. Astfel, la începutul acestui an, dintr-un total de 54.271 salariați, aproximativ 38.000 erau angajați în sistemul bugetar. Singurele activități din sectorul de producție mai sunt câteva firme din industrie, agricultură, confecții și comerț.

Probleme în economie

În perioada ianuarie – iunie 2019, în județul Vaslui au fost radiate din Registrul Comerțului 1.092 de firme, ceea ce înseamnă o dinamică pozitivă de 151% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când au fost radiate doar 435 de firme. Potrivit acelorași date, în primele șase luni ale acestui an și-au suspendat activitatea 131 firme și un număr de 147 de societăți comerciale au fost dizolvate.

„Ne uităm la Registrul Comerțului, unde lunar un număr mare de societăți își închid activitatea. Sunt două cauze pentru numărul mare de firme care ies de pe piață. Una ține de legislație, pentru că în anul trecut cadrul legislativ s-a schimbat în fiecare zi. Ar trebuie ca 40 de ani să nu schimbăm legislația, pentru a avea predictibilitate. A doua cauză pentru care economia nu funcționează este aceea că avem patru milioane de români care muncesc în Europa și contribuie la PIB-ul acelor țări”, a spus Ovidiu Copacinschi.

Cei mai puțini salariați din Moldova

La finalul acestui an, numărul mediu de salariați din județul Vaslui este prognozat la 55.900 persoane. Conform datelor Comisiei naționale de prognoză, în anul 2022 județul Vaslui va avea un total de 61.000 de salariați. Potrivit acelorași estimări, Iașiul va avea peste trei ani un număr total de 189.200 angajați, Bacău – 123.700 angajați, Suceava – 118.400 angajați, Neamț – 94.700 angajați și Botoșani 63.700 angajați. Spre exemplu, în timp ce județul Bacău va avea peste trei ani un plus de 11.000 de salariați comparativ cu acest an, Vasluiul va bifa în anul 2022 o majorare de numai 5.000 de angajați.

Mesajul exasperat al USR Bârlad în legătură cu străzile orașului: ”Primăria peticește drumurile continuu, fără nicio strategie”

Încercările disperate ale conducerii Primăriei Bârlad de a petici străzile orașului pe ultima sută de metri, înainte de alegerile locale ce vor avea loc peste nouă luni, nu le-au scăpat useriștilor bârlădeni.

Într-o postare pe o rețea de socializare, Organizația municipală USR Bârlad constată lipsa de strategie, de viziune și modul haotic în care edilii locali se grăbesc să cosmetizeze drumurile publice.
”Vă puteți imagina că mergeți pe un drum lin, proaspăt asfaltat, fără nici o groapă? Înseamnă că imaginația nu v-a purtat în municipiul Bârlad”, este începutul ironic al postării useriștilor.
”Străzile municipiului Bârlad arată, pe zi ce trece, mai rău și mai rău. Primăria peticește drumurile continuu, fără nicio strategie. Străzile principale și secundare ale Bârladului arată ca după un mic război. De ani, nu s-a mai făcut nici o asfaltare cap-coadă majoră în municipiu, iar străzile peticite seamănă mai mult cu un drum dezafectat, decât cu unele potrivite circulației”, scriu useriștii.
Ca toți cetățenii urbei care chiar au crezut că actuala administrație va aduce schimbări neașteptate, useriștii trag linie: ”Rezultatul reparațiilor fără nici o strategie? Bârlădenii își strică mașinile zi de zi în gropi. Traficul este îngreunat, din cauza scăderii vitezei mașinilor care trebuie să circule mai încet, implicit și poluarea crește și ajungem să respirăm un aer murdar”.
Ar fi de adăugat și fondurile uriașe aruncate în vânt în fiecare an, bani grei adunați din taxele și impozitele pe care cetățenii orașului și-i rup de la gură cu speranța că odată și odată se va găsi cineva care să-i cheltuie cu cap.
USR Bârlad și-a ilustrat postarea cu o serie de fotografii făcute în parcarea Pieței ”Sf. Ilie”.
”Pozele de mai jos sunt din parcarea de lângă Piața Mare. O parcare cu plată – 1 leu ora – care astăzi este, evident, peticită. Probabil, peste câteva luni, drumarii vor trebui să revină. Banii pe care îi cheltuie primăria în multiple peticeli ar putea fi folosiți pentru o asfaltare solidă și rezistentă, după care nu trebuie să revii odată la câteva luni. Se pare că mai avem de așteptat”.

 

Perdaful dat de un polițist unei bârlădence care sunase la 112, speriată de un grup de drogați din Grădina Publică

de Simona MIHĂILĂ

Incident halucinant petrecut la linia telefonică 112, între o bârlădeancă și un polițist. Femeia a fost absolut siderată când apelul ei pe numărul unic de urgență s-a transformat într-o virulentă prelegere despre discriminare rasială, dar și o lecție de educație civică, în care ea părea elevul prins cu lecția neînvățată, iar polițistul era virtutea întruchipata. În timpul acesta, un grup de tineri, cel mai probabil consumatori de etnobotanice, băgau lumea în sperieți în Grădina Publică. Acesta a fost și motivul pentru care bârlădeanca a sunat la 112.

Incidentul a avut loc luni, în jurul orelor 17.00, după ce femeia (pe care o vom numi Mirela P.), de 44 de ani, și-a condus băiețelul la antrenamentul de baschet de pe terenul de sport din Grădina Publică. În imediata apropiere a terenului, se afla un grup de tineri din care, la un moment dat, unul s-a desprins și a vomitat chiar în fața copiilor care se îndreptau spre antrenament.

”Tânărul, de aproximativ 23 – 24 de ani, era într-o evidentă stare de agitație. Avea un tremur neobișnuit, ochii sticloși și, deși vomitase, starea lui nu era una tipică de indigestie. Mergea dezarticulat, râdea fără rost, tremura. Parcă era drogat. Ce m-a mirat este că prietenii săi nu erau foarte îngrijorați, ca și cum erau obișnuiți cu așa ceva”, ne-a povestit Mirela P.

Consumatorii de etnobotanice, noile ”celebrități” ale Grădinii Publice din Bârlad

De altfel, femeia spune că în locul cu pricina, mai tot timpul stau adunați tineri, aparent fără ocupație, despre care vizitatorii frecvenți ai Grădinii Publice afirmă că i-au văzut consumând substanțe interzise.

”Nu era ca și când auzisem prima dată asemenea lucruri despre tinerii care stau adesea grupați în acea zonă a parcului. Trec zilnic cu copilul meu, mai trec și alți copii care merg la antrenamente, dar alți oameni cam evită acea alee din cauza acestor indivizi despre care se știe că s-ar droga. Să văd acel băiat vomitând, în fața copiilor aceștia mai mici, știind care este motivul real, mi s-a părut inadmisibil să nu iau atitudine”, a spus femeia.

A sunat imediat la 112, dar tinerii și-au dat seama de intenția Mirelei P. Au început să se agite și mai tare, să o privească amenințător și să comenteze la adresa ei. Inclusiv tânărul care a vomitat a înțeles unde sună femeia și a rupt-o la fugă, clătinându-se și continuând să tremure.

”Mărturisesc, îmi era frică de ei. Știam că tinerii au înțeles că despre ei vorbeam. Operatoarea de la 112 mi-a direcționat apelul către Ambulanță, iar de acolo, la Poliție și, în scurt timp, un polițist mi-a cerut să spun despre ce este vorba. Sub imperiul fricii, pentru că mă simțeam privită de indivizii aceia, am încercat să descriu cât mai bine atât locul, cât și pe ei. În descriere, am folosit expresia <niște băieți mai… bruneței>, sugerând, recunosc faptul că tinerii mi se păreau de etnie rromă. Și cred că așa și era și îmi mențin această observație”.

Să fim atenți la exprimare! Drogații mai pot aștepta

În momentul în care a auzit expresia folosită de Mirela P., polițistul a luat foc. A uitat de caracterul urgent al apelului, de situația de pericol în care se

simțea femeia și s-a lansat într-o tiradă educațională despre ”discriminare”.

”Credeam că nu aud bine. Eu mă temeam să nu fiu linșată, eram în fața unei posibile grupări de dealeri și consumatori de droguri, îmi riscam siguranța punându-i Poliției pe tavă, cu indicii clare, iar polițistul îmi făcea morală la telefon. Și, pe deasupra mai era și ofuscat că am îndrăznit să sugerez despre indivizii aceia că erau țigani! Dar dacă sunam și spuneam că mă violează un țigan, tot așa ar fi procedat poliția? Ar fi considerat mai grav limbajul meu <discriminatoriu> decât infracțiunea de viol?”, se întreabă Mirela P.

Femeia a încercat să-i spună polițistului că nu e momentul de asemenea discuții și că ea a sunat la 112 ca să ceară ajutor, nicidecum să stea la taclale despre eleganța în exprimare.

După perdaf, polițistul i-a spus femeii să sune la salvare

Cireașa pe tort a fost pusă în momentul în care polițistul i-a transmis femeii să sune la Ambulanță dacă este așa de îngrijorată de starea de sănătate a tânărului căruia i s-a făcut rău.

”Sunt sub șoc, încă. Pentru asta îi plătim noi pe indivizii ăștia? În buzunarele unor astfel de oameni intră atâta amar de bani, de sporuri, de vouchere de vacanță, de avantaje de tot felul, de pensii acordate în floarea vârstei, când sunt buni de muncă? Aici a ajuns Poliția Română?”, s-a întrebat Mirela P.

Am solicitat un punct de vedere de la Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui. Mihaela Ștraub, reprezentant al Biroului de presă, ne-a declarat că va comunica celor din conducere situația pe care i-am prezentat-o și că va reveni cu informații.

Mirela P. mai spune că, în urma discuției cu polițistul, a primit dovada că nu mai poate avea încredere în nicio instituție plătită să ne protejeze: ”Suntem pe cont propriu. Toate aceste structuri – Poliția locală, Poliția Română, Jandarmeria – există degeaba, funcționează doar pentru a fi plătiți, nu au nicio legătură cu rolul pentru care au fost create. Noi existăm doar pentru a plăti taxe și impozite, ca să fie bani de salarii. Atât!”.

(Facsimil) PSD Bârlad a făcut anunțul oficial: șoseaua de centură a Bârladului intră în linie dreaptă

Așa cum am anunțat în ediția de ieri a ziarului (detalii AICI), pregătirile pentru lucrările la șoseaua de centură a Bârladului intră în linie dreaptă, după ce Guvernul a aprobat o hotărâre în baza căreia vor începe exproprierile pe traseul pe care va trece șoseaua.

Tot în cursul zilei de ieri, Organizația municipală a PSD Bârlad a transmis un comunicat de presă în care a anunțat oficial declanșarea procedurilor

”Ne ținem de cuvânt! Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă își respectă promisiunile! S-au declanșat procedurile de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național <Varianta de ocolire Bârlad>. Este ultima etapă înaintea fazei de execuție al acestui obiectiv fundamental pentru Bârlad, estimat să se finalizeze în primăvara anului 2021. Ca de fiecare dată Partidul Social Democrat dovedește competență administrativă și grijă față de nevoile cetățeanului. Pe această cale, adresăm mulțumiri celor care au aprobat, precum și celor care au sprijinit vreme de 10 ani îndeplinirea acestui deziderat colectiv: deputat Adrian Solomon, deputat Ana Birchall, senator Gabriela Crețu”, se arată în comunicatul PSD Bârlad.

Șoseaua de centură a Bârladului este investiția pe care bârlădenii o așteaptă cel mai mult, fiind, de departe, și cea mai folosită promisiune electorală din ultimii 20 de ani. Aproape toți candidații la Primăria Bârlad, din tot acest timp, le-au promis bârlădenilor variantă ocolitoare, conștienți fiind cu toții că aceasta este o minciună. O investiție de o asemenea anvergură nu putea fi niciodată realizată de primărie și nici măcar de Consiliul Județean, singura șansă fiind fondurile guvernamentale sau europene.

Lucrurile au început să prindă contur abia în 2015, când, la invitația deputatului Adrian Solomon, la Bârlad a sosit Iulian Matache, ministrul Transporturilor din acea perioadă. În cadrul unei conferințe de presă, acesta a anunțat că va fi organizată licitația pentru realizarea șoselei de centură. Acest lucru s-a întâmplat, însă, în iulie 2017, la scurt timp după o altă vizită la Bârlad, a lui Răzvan Cuc, cel care a preluat portofoliul Transporturilor după Matache.

Ziua de 23 octombrie 2018 rămâne memorabilă în parcursul acestei investiții, pentru că atunci a fost semnat contractul pentru execuția șoselei de centură a Bârladului.

Documentele au fost semnate la Consiliul Județean Vaslui, în prezența vicepremierului Paul Stănescu, a secretarului de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Adrian Gândea, a secretarului de stat la Ministerul Economiei, Constantin Ivan, a deputatului PSD Adrian Solomon, precum și a oficialităților județene.

”Dupa o epopee ce a inceput acum mulți ani, iata ca putem vorbi astăzi, 23 octombrie 2018, despre sfarsitul unui drum greu in care au fost depasite obstacole financiare, birocratice sau politice. Semnarea contractului de executie a Centurii ocolitoare a Barladului inseamna ca exista finantare, exista conditii de implinire a acestei dorinte a barladenilor si de indeplinire a unei promisiuni electorale a guvernului PSD. Sunt bârlădean, locuiesc aici, familia mea locuiește aici, copilul meu crește și învață aici și am simțit, ca fiecare concetățean al meu, neajunsurile pe care le-a adus lipsa unei centuri ocolitoare. Evenimentul de astăzi îmi dă, așadar, nu doar satisfacția unei promisiuni respectate, ci și sentimentul unei împliniri personale”, a declarat atunci deputatul Adrian Solomon.

 

Reconversia fostelor sere din Parcul Copou a primit finanțare europeană

Consiliul Local (CL) Vaslui a aprobat în ultima ședință extraordinară documentația tehnico-economică, revizuită în luna august 2019, a proiectului «Reconversia unui teren degradat din zona Copou în zonă verde și de agrement».

În urma solicitării de clarificare din partea Agenției pentru Dezvoltare Rurală (ADR) Nord Est, este nevoie de o hotărâre de aprobare a CL Vaslui a formei actuale a documentației. Singura modificare apărută se referă la corelarea cheltuielilor diverse și neprevăzute cu cheltuielile neeligibile, astfel încât proporțional cu cheltuielile neeligibile, cheltuielile diverse și neprevăzute să fie la rândul lor neeligibile. Proiectul este eligibil pentru a primi finanțare în cadrul POR 2014-2020, Axa Prioritară nr. 4 și are cu un buget de 14.271.546 lei.

Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor construcții anterioare. În acest moment, proiectul se află în etapa de precontractare la Organismul Intermediar POR din cadrul ADR Nord Est.

Parcul dendrologic Copou reprezintă unul dintre cele mai extinse parcuri din țară (11 hectare) constituind principala zonă de relaxare pentru vasluieni. Având în vedere că spațiile verzi existente în municipiul Vaslui sunt sub limita impusă de Uniunea Europeană de 26 metri pătrați/cap locuitor, proiectul de reconversie a fostelor sere din zona Parcului Copou este binevenit. (Dănuț CIOBANU)

SC Transurb Vaslui înființează trei stații noi de autobuz

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Local Vaslui va aproba în ședința de la finalul acestei săptămâni un proiect de hotărâre privind înființarea mai multor stații de autobuz. Decizia de înființare a stațiilor a fost luată în urma cererilor venite din partea cetățenilor și agenților economici din municipiul Vaslui.

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba înființarea unor stații de autobuz pe mai multe străzi: strada Călugăreni pe ambele sensuri, în dreptul imobilului nr. 206, cu trecere pentru pietoni între cele două stații, pe str. Mihail Sadoveanu pe ambele sensuri, în dreptul imobilelor nr. 29 și 41A, cu trecere pentru pietoni între cele două stații și pe str. Gării pe sensul dinspre Gara CFR Vaslui.

În ședința din luna iulie 2019, CL Vaslui a acordat SC Transurb un sprijin financiar în valoare de 960.000 de lei. Banii au fost alocați pentru acoperirea pierderilor contabilizate de societate în ultimii ani.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că ajutorul financiar reprezintă o gură de oxigen pentru SC Transurb care îi permite să continuie activitatea de la zero.

„Să sprijinim societate cu această sumă de bani. Toate sunt societăți în subordinea CL Vaslui și trebuie sprijinite, pentru că prestează un serviciu public”, a explicat Vasile Pavăl.

Veniturile totale prognozate pentru acest an de SC Transurb Vaslui se ridică la suma de 6.029 mii lei, în timp ce cheltuielile totalizează 5.960 mii lei. Astfel, profitul brut prognozat de pentru anul 2019 este în valoare de 69 mii lei.

La fundamentarea bugetului s-a avut în vedere nivelul mediu al veniturilor obținute atât din încasări proprii, cât și diferențe de tarif alocate de la bugetul local pentru facilitățile acordate unor categorii de cetățeni ai municipiului, prețurile estimate la energie electrică și combustibil, cheltuielile de personal pentru cei 89 de salariați ai societății etc.

Primarul Dumitru Boroș se pregătește să spargă din nou pușculița Bârladului: peste 16.000 euro pentru activitățile culturale din luna octombrie

Dezmăț pe bani publici. Consilierii locali bârlădeni urmează să-și dea vineri, 30 august, votul pentru programul și devizul estimativ pentru activitățile cultural-artistice și sportive care ar urma să se desfășoare în oraș, în cursul lunii octombrie. Nota de plată, sare și piper pe rana deschisă a unui Bârlad chel, căruia îi lipsește tichia de mărgăritare culturale: 76.300 lei.

Încă o lovitură fatală pentru bugetul Bârladului vine tot de la cei care au fost aleși să păzească vistieria greu încercată de-a lungul timpului cu cheltuieli inutile, dar care au înzorzonat imaginea edililor locali. Dovada a fost postată pe site-ul Primăriei Bârlad, care anunță o nouă ședință ordinară a Consiliului local, în care va fi supus la vot un proiect de hotărâre privind programul și costurile activităților culturale din luna lui Brumărel.

În program, chiar prima pe listă, o activitate care n-are nici în clin, nici în mânecă, cu domeniul cultural: sărbătorirea cu pompă a Zilei Internaționale a persoanelor vârstnice (1 octombrie). Manifestarea ar urma să includă un simpozion și un ceremonial religios pentru cuplurile de bârlădeni care aniversează 50 de ani de la căsătorie și e o “tradiție” pe care primarul liberal Boroș n-are cum să o rateze, în prag de an electoral.

Socotelile arată că, pentru masa festivă la care vor participa 85 de familii, pentru premii, flori, materiale și servicii publicitare și onorariul artiștilor invitați să cânte la eveniment, bârlădenii vor plăti 25.000 lei. Asta, deși nu vor participa efectiv la Nunta de Aur și vor admira din fotografii momentele în care Dumitru Boroș va dansa și va petrece cu nuntașii, pardon votanții, septuagenari și octogenari.

De la pensionari la alte categorii de vârstă cu priză “electorală”: părinții și profesorii elevilor cu merite deosebite. Primăria vrea să celebreze Ziua Mondială a Educației (5 octombrie) cu o festivitate de premiere a copiilor laureați în anul școlar 2018 – 2019. Premiile, diplomele, florile și materialele promoționale scot din pușculița orașului 35.000 lei.

Pe ce vor să mai cheltuie aleșii locali banii contribuabililor? Pe un simpozion despre “Totalitarism și Holocaust” (doar nu degeaba Bârladul e orașul natal al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej!) și o întâlnire a Cenaclului literar “Alexandru Vlahuță”. Totalul estimat: 1.500 lei, pentru transportul, diurna și cazarea invitaților, materiale și servicii publicitare.

Tot în luna octombrie, urmează să fie marcată și Ziua Palatului Comunal din Bârlad (19 octombrie), prin muzică, dans și o expoziție de artă plastică, toate acestea ridicând nota de plată la 9.000 lei, dar și Ziua Armatei Române (25 octombrie), pentru care se pregătește un ceremonial militar cu depunere de coroane de flori și o retragere cu torțe, care costă 6.000 lei.

Dacă facem o socoteală simplă, rezultă peste 16.000 euro “investiți” în zestrea culturală a orașului, care zestre se subțiază de la an la an, cu activități dintre cele mai lipsite de fior cultural, cu public redus și cu impact social asemenea.

Le reamintim consilierilor locali bârlădeni că izvorul de bani publici nu este unul nesecat și că responsabilitatea lor e să chibzuiască fiecare vot pe care îl dau, nu să facă pe plac unui primar care a dovedit în repetate rânduri că e avid de imagine. (Simona MIHĂILĂ)

Boroș, supărat că nu e primit la PSD cu lista sa de ”realizări”

Comedie în toată regula. Campania electorală a primarului Dumitru Boroș s-a mutat pe facebook, acolo unde edilul-șef a constatat că paginile sale personale de socializare (două la număr), cele ale PNL, cea a Primăriei, ”Cetățeanul bârlădean” (administrată de distinsa dumnealui soție) precum și surprinzător de multe conturi false care-l preaslăvesc, nu mai sunt de ajuns. Și fiindcă realizările cu care se mândrește sunt așa de multe încât nu mai încap în nemărginirea Facebook-ului, Boroș s-a gândit să le afișeze și pe pagina PSD Bârlad. Ca să se asigure, astfel, că nu rămâne niciun bârlădean nepus la curent cu ”lista de realizări”. Că, cine știe, în necunoștință de cauză omul ar putea face greșeala de a nu-l vota pe edilul-șef și la alegerile de anul viitor, când va candida pentru un nou mandat.

În avântul său neobosit de a împărtăși lumii bilanțul sclipitor al celor trei ani și jumătate de când e în fruntea urbei, primarul Boroș a primit o lovitură complet lipsită de eleganță din partea opoziției, care i-a șters postarea.

Adânc lezat de gestul insensibil al pesediștilor, Dumitru Boroș s-a întors pe propria sa pagină de socializare unde i-a pârât: PSD Bârlad are o retorică pe care vrea să o transmită bârlădenilor în sensul că actualul primar nu a făcut nimic. Am gândit că pentru corecta informare a bârlădenilor, să postez si pe pagina Organizației PSD Bârlad proiectele de finanțare cu fonduri europene semnate până acum. Cu uimire, am constatat că postarea mea a fost ștearsă, fără nicio explicație, ba chiar au blocat si posibilitatea de a mai face vreun comentariu . De aici se desprinde concluzia că nu îi interesează ce se realizează în oraș(…)”.

”Explicația” pe care și-ar fi dorit-o Boroș nu a întârziat să apară. PSD Bârlad i-a replicat că ”realizare” nu înseamnă proiecte depuse, ci proiecte duse la îndeplinire.

Domnul Boroș vrea să dialogheze și se plânge că e boicotat. PSD îi blocheaza fake-urile, nu-i votează proiectele cu dedicație pentru clientelă, nu-l lasă să suprataxeze barladenii. Boicotat de Prefectură fiindcă îi respinge initiativele aberante, de funcționarii din primărie tot de el angajați etc. Domnule Boroș, cel mai logic, dar și cel mai greu de asumat amănunt, este că sunteți boicotat de propria incompetență. Fluturați hârtii prin conferințe, postați în neștire informații despre termene, dar n-ați bifat NIMIC concret. Vă plângeți că pe propria noastră pagină FB nu permitem propagarea minciunilor dumneavoastră, când aproape toată presa geme de osanale cumpărate … chiar, la ce preț? Cam care e suma pe care o cheltuiți pentru “promovarea informațiilor de interes public” , adică de promovare constantă exclusiv a imaginii dvs? Suma reală, nu cea acoperită de contracte la fel de mincinoase precum realizările pe care le trâmbițați. Ca să fie clar, prin verbul <a realiza> intelegem, odată cu DEX-ul dar din păcate nu și cu dvs, <a aduce ceva la indeplinire, a înfăptui, a face să devină real>. De aceea, pe lângă scurta si tardiva lecție de lingvistică, vă cerem să nu mai <constatați cu uimire> că nu participăm la acest cor propagandistic liberal si să vă pregătiți decent ieșirea din scenă. Măcar atât!”, au scris pesediștii pe pagina Organizației municipale PSD Bârlad.

Poftiți la o plimbare romantică pe strada Dragoș Vodă din Bârlad, unde abundența se revarsă în calea noastră!

În timp ce valul de ”realizări” edilitar-gospodărești se agită zgomotos pe conturilor de socializare ale primarului Boroș și ale prietenilor și membrilor familiei sale, pe străzile Bârladului au reușit să reverse, deocamdată, doar valurile de vegetație. De-o abundență grăitoare pentru sloganul electoral ”Adio, sărăcie!”, pe care ni l-a strigat în toate discursurile edilul-șef liberal, tufe de toate felurile ni se aștern în cale.

Dor cei mai grei de cap nu înțeleg dacă acesta este o mostră a înaltului nivel de civilizație promis în campania electorală din 2016 sau e doar o modalitate de a masca denivelările trotuarului.

După o bună perioadă de timp în care vegetația luxuriantă le-a făcut memorabile plimbările bârlădenilor pe Dragoș-Vodă, un cetățean le-a transmis autorităților complimentele sale: ”Halal consilieri! Aveți miopie?”.

Complet lipsit de romantism acest cetățean! (Simona MIHĂILĂ)

Operatorii din Vaslui și Bârlad intra în activitate după aprobarea tarifelor de salubritate

Implementarea sistemului integrat de management al deșeurilor din județul Vaslui intră în linie dreaptă. După următoare ședință a Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui, în care se vor aproba tarifele aferente contractului de delegare a gestionării serviciilor de salubritate, vor intra în activitate alți doi operatori economici. Este vorba despre operatorii care se ocupă de colectarea și transportul deșeurilor din zonele Vaslui și Bârlad. Zona Vaslui cuprinde 29 de UAT-uri iar zona Bârlad are 22 de UAT-uri, ceea ce înseamnă că un procent de 60% din UAT-urile județului Vaslui vor fi conectate la sistemul integrat de management al deșeurilor.

Ședința va avea loc în următoarele zile. În urma discuțiilor care au avut loc au fost stabilite prețurile și urmează votul final din ședința ADI Vaslui. Imediat după ce vor fi aprobate tarifele serviciului de salubritate vom da ordin de începere a activității în zonele Vaslui și Bârlad, iar apoi va intra în activitate operatorul din Huși”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

În prezent, sistemul de management al deșeurilor din județul Vaslui este deschis doar în zona Negrești, unde sunt arondate opt UAT-uri. După ce operatorul care va presta serviciile de salubritate în zona Huși își va obține autorizația de mediu, vor fi deservite alte 13 UAT-uri. ADI Vaslui va pregăti în perioada următoare relicitarea pentru zona Roșiești, care înglobează un număr total de 14 UAT-uri.

Tarifele care vor fi aprobate în Adunarea Generală a ADI Vaslui sunt următoarele: tarif depozitare pentru deșeurile generate de populație 103,85 lei/tonă; tarif depozitare deșeuri generate de instituții, industrie și comerț 94,66 lei/tonă; tarif sortare pentru deșeuri reciclabile generate de populație 140,19 lei/tonă; tarif sortare pentru deșeurile reciclabile generate de instituții, industrie și comerț 136,62 lei/tonă.  (Dănuț CIOBANU)

CL Vaslui aprobă regulamentul pentru pista de role: accesul la distracție este gratuit

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba în această săptămână regulamentul de funcționare a pistei pentru skateboarding și role.

Potrivit proiectului de hotărâre, accesul publicului în interiorul pistei este gratuit. Cu acordul prealabil al administratorului pistei, aceasta poate găzdui organizarea unor evenimente, cursuri sau competiții de profil, de către ONG-uri sau persoane juridice. Perioada de funcționare a pistei este următoarea: 1 mai – 31 octombrie: orele 10.00 – 21.00; 1 noiembrie – 30 aprilie: orele 10.00 – 19.00. Programul de funcționare poate fi modificat în funcție de condițiile meteorologice, precum și în cazul organizării unor evenimente, concursuri sau competiții. Utilizarea echipamentului de protecție este obligatorie și se compune din cască de protecție; o pereche apărătoare de mâini; o pereche de cotiere; o pereche de genunchiere. Vârsta minimă a utilizatorilor este de 6 ani. Minorii cu vârsta între 6 – 14 ani vor fi obligatoriu însoțiți de un adult.

Primăria Vaslui a promis că în septembrie pista va fi inaugurată, iar copiii vor putea să meargă să se dea cu rolele.

Contractul de execuție a fost câștigat de SC Consprest SA Vaslui, iar din cursul lunii septembrie 2018 s-au început lucrările la parcul pentru role. Pista se construiește în zona Teatrului de Vară, lângă sala de sport a Liceului Sportiv. Zona special amenajată este asemenea unui traseu prevăzut cu rampe și obstacole specifice și spații cu diferite grade de dificultate. Conform devizului general întocmit de proiectant, valoarea obiectivului de investiții este de 852.397 lei (cu TVA). (Dănuț CIOBANU)

Va fi schimbată înfățișarea străzii Ștefan cel Mare din Bârlad

Strada Stefan cel Mare, una dintre cele mai vechi și mai renumite din Bârlad, dar și o importantă arteră rutieră care leagă centrul urbei de cartierul Podeni (strada fiind cuprinsă între Hotel ”Moldova” și sensul giratoriu de la Podul Pescăriei) își va schimba înfățișarea cu care s-au obișnuit localnicii în ultimii ani.

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local (CL) Bârlad, ce va avea loc vineri, se află un proiect de hotărâre privind supralărgirea acestei străzi. Mai exact, consilierii municipali vor analiza Planul Urbanistic de Detaliu necesar investiției.

Dacă proiectul va fi aprobat, lățimea spațiului verde care separă cele două sensuri de mers de pe strada Ștefan cel Mare va fi diminuat cu doi metri (câte un metru de o parte și de alta), iar fâșiile sacrificate vor fi transformate în parcări auto. În acest fel, carosabilul rutier va căpăta lărgime.

Proiectul mai prevede și rezolvarea comunicarii dintre cele doua sensuri de circulatie, fara a fi necesară folosirea sensului giratoriu. Practic, va fi creata posibilitatea trecerii mașinilor de pe un sens pe altul, fără ca șoferii să mai fie nevoiți să parcurgă întreaga stradă.

Lățimea spațiului verde, după îngustare, va fi ce circa 2,10 metri . De asemenea, este prevăzută desființarea tronsonului din rețeaua de iluminat public amplasată în mijlocul scuarului.

Deși în documentele făcute publice pe site-ul Primăriei Bârlad nu este menționată defrișarea copacilor de pe spațiul verde existent, se pare că aceștia vor fi tăiați. Se face, însă, precizarea că pe scuar va fi plantată ”vegetație înaltă dispusă asffel încât să nu incomodeze vizibilitatea conducătorilor auto”. (Simona MIHĂILĂ)

 

Boroș, prins cu minciuna pe facebook

Primarul Dumitru Boroș a fost prins cu o minciună de toată jena, după ce, în cadrul unei postări pe contul său de socializare, le-a spus internauților bârlădeni că nu a putut să asfalteze strada Gheorghe Emandi din cauza consilierilor PSD, care s-au împotrivit alocării banilor necesari investiției.

Nu este pentru prima dată când Boroș se spală pe mâini în fața cetățenilor de responsabilitățile sale, mizând pe faptul că cei mai mulți oameni nu cunosc legile și cred cu ușurință tot ce li se spune.

Ce le ascunde Boroș bieților oameni care nu cunosc mecanismele după care funcționează administrația publică locală este faptul că nu avea nevoie de voturile consilierilor PSD pentru a asfalta strada Gheorghe Emandi.

De altfel, într-o altă postare pe facebook, PSD Bârlad i-a dat replica. Una la care Boroș nu a mai avut argumente:

”Mincinosul mincinosilor, adica Boros de la Barlad, disperat ca la 3 ani si 2 luni de cand a ajuns primar al orasului nu prea a facut mare lucru, incearca sa-si ascunda incompetenta, impotenta administrativa si habarnismul cronic prin minciuni pe care nici copiii nu le mai pot crede.
Pe pagina sa de facebook intr-un raspuns la un comentariu acuza consilierii locali PSD ca n-ar fi votat asfaltarea strazii Gheorghe Emandi.
Ii atragem atentia respectuos, deocamdata, primarului sa citeasca cu atentie Legea Administratiei Publice Locale 215/2001 republicata si modificata prin Codul Administrativ si va afla ca hotararile legate de buget, aprobarea indicatorilor tehnico economici ale obiectivelor de investitii se adopta cu majoritate simpla, ADICA 11 VOTURI!
Prin urmare, avand in vedere majoritatea PNL – Sarbu (consilierul Bogdan Sârbu – n.r.), voturile consilierilor PSD nu erau necesare, daca ar fi sa fie adevarata minciuna de mai sus”.
De asemenea, în postarea lor, pesediștii le explică cetățenilor de pe Gheorge Emandi că strada lor ar fi putut fi asfaltată încă din luna august 2016, dar Boroș a preferat să restituie banii în loc să-i cheltuiască.

”Banii proveneau din rezerva rezultata din creditul CEC pentru cofinantarea proiectului european privind asfaltarile din Deal II, Complex scolar, Bariera Puiesti. Ai preferat stimate primar incompetent să renunți la 3 milioane de lei (30 miliarde de lei vechi) din creditul respectiv, în decembrie 2017. Mai mult, ai rambursa anticipat 2,9 milioane de lei din același credit în aceeași lună. Ai dat cu piciorul la șase milioane de lei vitali pentru dezvoltarea infrastructurii orașului
Daca ai fi fost un bun administrator si un primar priceput ai fi rezolvat problema respectiva inca de atunci. Ramai in istoria Barladului ca cel mai prost primar ever!”, și-au încheiat pesediștii postarea.

CL Vaslui a solicitat Ministerului Tineretului preluarea în administrare a Sălii Polivalente

Vineri, 23 august 2019, în cadrul unei ședințe extraordinare de îndată, Consiliul Local (CL) Vaslui a aprobat o hotărâre privind transmiterea unor imobile din domeniul public al Statului Român în domeniul public al municipiului.

Prin această hotărâre, autoritățile publice din municipiul Vaslui își afirmă disponibilitatea de preluare din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Tineretului și Sportului prin Clubul Sportiv Viitorul Vaslui a Sălii Polivalente și a terenului de fotbal cu gazon în suprafață de 9.776, 41 metri pătrați.

Sala de sport și terenul de fotbal care vor intra în domeniul public al municipiului Vaslui sunt situate pe strada Decebal. Prin aceiași hotărâre, autoritățile locale își asumă obligația de a realiza lucrări de reabilitare și modernizare a celor două locații, păstrându-se destinația actuală a imobilelor.

Ulterior aprobării de către CL Vaslui a solicitării de preluare a sălii de sport și terenului de fotbal, se vor demara procedurile necesare emiterii unei hotărâri de guvern cu privire la transferul dreptului de proprietate publică asupra celor două imobile.

Hotărârea aprobată de CL Vaslui se înscrie în demersul autorităților locale de a sprijini financiar activitatea sportivă, care se desfășoară pe o infrastructură învechită (terenuri degradate, clădiri cu acoperișul deteriorat cu infiltrații etc.), care nu permit folosirea lor în condiții de siguranță de sportivi. Aceste condiții duc la imposibilitatea organizării de competiții sportive, în condițiile în care actualul proprietar nu alocă fondurile necesare reabilitării și întreținerii acestor imobile. La rândul său, CL Vaslui nu poate aproba sumele necesare în bugetul local pentru aceste imobile pe care nu le deține în proprietate. (Dănuț CIOBANU)

Primarul Boroș, poftit să rezolve o ecuație imposibilă

Dacă pentru mulți bârlădeni, bâlciul anual este un prilej mult așteptat să-și înnoiască garderoba sau să facă mici achiziții pentru gospodărie, de la standurile închiriate de Primărie comercianților veniți din toate colțurile țării, locatarii din zonă trăiesc un adevărat coșmar. O dată pentru că aglomerația de vizitatori și muzica dată la maximum spulberă liniștea nopților de vară, iar a doua oară pentru că se trezesc brusc fără locuri de parcare.

Enervat la culme că nu mai are unde să își parcheze mașina, un bârlădean care locuiește pe Strada Căpitan Grigore Ignat îi cere primarului Dumitru Boroș, într-o postare pe un grup de socializare, să recomande o soluție pentru toți plătitorii de taxe care se simt discriminați că Primăria nu le pune la dispoziție locuri de parcare.

Bogdan A. a scris cu majuscule că lipsa de reacție a autorităților îl obligă, practic, să își mute domiciliul în alt oraș, din moment ce în Bârlad are parte numai de taxe și de bătaie de joc. Mai mult chiar, bârlădeanul în cauză spune că achită și taxa obligatorie de cimitir reintrodusă de administrația Boroș.

“Suntem câteva zeci de familii care locuim pe Strada Cpt. Grigore Ignat, unii dintre noi avem mașină, pe care o parcăm în fața blocului, neavând locuri de parcare… Acum, în perioada bâlciului, NE OBLIGAȚI SĂ NE MUTĂM CU TOTUL DIN ORAȘ, locurile din fața blocurilor fiind închiriate către vânzătorii ambulanți! Chiar nu vă e rușine să vă bateți joc în felul acesta de noi? Plătesc impozite începând de la cimitirul de pe deal (unde nu am PE NIMENI ÎNMORMÂNTAT), și până la pământul de sub casă. Sunt cu toate taxele plătite la zi și sunt obligat să dorm cu teamă că nu am unde să-mi las mașina peste noapte. Cam ce soluții se găsesc în astfel de situații? Luăm mașinile peste noapte cu noi în apartament? Sau cum se procedează?”, a scris bârlădeanul furios.

Pentru că nu a primit niciun răspuns de la primarul Boroș sau de la vreun vajnic susținător al acestuia în mediul online, alți internauți i-au făcut diverse recomandări lui Bogdan A. Sugestia care s-a bucurat de cele mai multe aprecieri a fost aceea de a parca mașina (respectiv mașinile tuturor celor care nu găsesc loc de garare) direct în curtea edilului. Poate că, în acest mod, ar realiza și primarul Boroș că lipsa locurilor de parcare reprezintă o urgență, nu e doar un subiect de discuție folositor în campania electorală.

Alte opinii au venit în favoarea mutării iarmarocului la Centrul de Afaceri, acolo unde este suficient loc pentru toate standurile, dar și pentru parcarea autoturismelor, atât ale comercianților, cât și ale vizitatorilor.

În toiul discuțiilor online, bârlădenii au ținut să îi reamintească lui Dumitru Boroș promisiunile sale de pe vremea când umbla pe la porți, să le ceară voturile: “După 3 ani de mandat se vede clar ce a făcut, sau mai bine zis ce n-a făcut. E jale tot orașul. Aș vrea să îl întreb unde sunt cele 1500 locuri de muncă promise, unde sunt străzile reparate, de ce orașul colcăie de maidanezi? Te împiedici la propriu de tot ce înseamnă MIZERIE în oraș, la ora actuală. Să vezi de-acum mârlăneală și țărănoii prin zonă pe la noi…”

Alții, iritați de aglomerația iscată de venirea iarmarocului, au făcut haz de necaz pe seama marilor “realizări” ale primarului liberal: “Toate ca toate, dar măcar avem copăcei și floricele!”. Păcat că, doar privindu-le pe acestea, nu-i trec nimănui nervii atunci când nu găsește un loc de parcare, în orașul în care, cu teșchereaua plină din taxele colectate în bâlci, administrația a uitat de nevoile localnicilor. (Simona MIHĂILĂ)

Criza forței de muncă din construcții a pus pe butuci investițiile din județul Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Proiectele de dezvoltare de la nivelul județului Vaslui bat pasul pe loc. Constructorii au proiecte multe în derulare, dar nu au capacitatea de a le finaliza la termen.

Cheltuielile realizate la secțiunea dezvoltare în prima jumătate a anului arată că unele investiții preconizate pentru 2019 au toate șansele să nu fie finalizate. La data de 30 iunie 2019, la capitolul funcționare, bugetul Consiliului Județean (CJ) Vaslui era realizat în proporție de 45%, în timp ce cheltuielile de la secțiunea dezvoltare erau de numai 8,58%.

„Avem o activitate foarte slabă la investiții, ceea ce ne arată că județul nostru stagnează. Vă dau câteva exemple pe anumite domenii privind realizarea cheltuielilor: învățământ – 11%, sănătate – 13,65%, cultură – 19%, transport – 8% etc. Drumurile noastre sunt într-o situație cum nu se poate mai rea și noi avem o astfel de execuție bugetară. Aceasta este imaginea reală a județului, un județ care nu se dezvoltă”, a spus consilierul Gheorghe Viziteu, în ședința CJ Vaslui.

Nu se lucrează în șantiere

Mircea Țuțuianu, directorul executiv al Direcției Economice din cadrul CJ Vaslui, a răspuns că aceste cifre se raportează la întregul an și este de așteptat ca ele să se modifice.

„Constructorii nu au capacitate de a lucra. Noi alocăm bani pentru investiții, asigurăm sursa. Firmele care implementează proiectele își primesc imediat banii, dar dacă lucrările nu se fac atunci nu plătim. Este o criză de forță de muncă, iar constructorii au lucrări în toate comunele. Acesta este ritmul lucrărilor după care noi facem plățile”, a spus Mircea Țuțuianu.

Pentru a relansa sectorul investițiilor, aparatul tehnic din cadrul CJ Vaslui a luat o serie de măsuri, care însă nu s-au soldat cu efecte pozitive.

„Am reziliat contracte de lucrări și am demarat noi proceduri de licitație pentru adjudecarea execuției. În acest fel, am pierdut șase luni de zile, iar la licitație a venit același constructor și ne aflăm în aceiași situație”, a explicat Mircea Țuțuianu.

La rândul lui, Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a precizat că la această dată contractele de investiții sunt în derulare, iar la sfârșitul anului vor fi cifre mai mari la secțiunea de dezvoltare.

„Aceasta esta capacitatea constructorilor care au lucrări în județ. Sper ca la sfârșitul anului să avem o execuție mai bună”, a spus Ciprian Trifan.

Proiecte licitate

CJ Vaslui derulează prin PNDL 2 un umăr de 17 proiecte, care totalizează 180 milioane de lei. 13 proiecte vizează reabilitarea infrastructurii rutiere, trei proiecte privesc reabilitarea unor poduri, iar printr-un proiect se finanțează construcția unui imobil la Școala Inclusivă „Sfânta Ecaterina” din Huși. Toate proiectele sunt licitate și sunt în diferite faze privind proiectarea și obținere a unor avize.

La această dată, se lucrează la modernizarea drumului DJ 243 C – Voinești, care este finalizat în proporție de 70% și DJ 245 E – Costești, care este finalizat în proporție de 65%. De asemenea, se lucrează și pe două tronsoane din cele trei de pe DJ 244 H Dodești – Viișoara.

Din data de 1 august 2019 s-a emis ordinul de începere a lucrului și pe DJ 248 A – Todirești, cu o lungime de 10 kilometri, arteră rutieră extrem de importantă pentru județul Vaslui, pe unde se face legătura cu județul Iași.

Alte două proiecte sunt în procedurile de avizare, urmând ca și pe aceste trasee constructorul să demareze lucrările. Este vorba despre DJ 159 – Pungești – Gîrceni și DJ 246 Codăești – Tăcuta.

La această dată este în proiectare și DJ 243 B de pe raza comunei Ciocani, iar după obținerea avizelor se va emite ordinul de începere a lucrului.

Tot în procedurile de avizare sunt și proiectele care prevăd modernizarea DJ 244 K – Tanacu-Tătărăni, DJ 245 C Băcani-Bogdănița și DJ 246 – Ferești, unde se reabilitează 4,5 kilometri.

Șoseaua de centură a municipiului Vaslui intră în proiectare

de Dănuț CIOBANU

Proiectanții vor începe lucrul la centura ocolitoare a municipiului Vaslui. Contractul de proiectare al șoselei a fost adjudecat în cursul lunii iulie 2019, iar specialiștii vor contura traseul pe unde va trece centura. Actuala variantă de ocolire de pe strada Decebal va fi inclusă în străzile orășenești, urmând să fie modernizată cu două benzi pe sens, un sistem de iluminat public modern etc.

Proiectul privind construcția centurii ocolitoare a municipiului Vaslui a intrat în linie dreaptă. În cursul lunii iulie 2019 a fost semnat contractual de proiectare, iar în perioada următoare vor demara lucrările pentru stabilirea traseului șoselei de centură.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că urmărește îndeaproape modul de derulare al proiectului și este în legătură cu specialiștii care vor proiecta centura de ocolire.

„Centura va fi construită pe direcția Bârlad – Iași. A fost semnat contractul de finanțare al proiectului, care se implementează de către Ministerul Transporturilor. Am discutat despre derularea proiectului cu reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași. Centura ocolitoare va începe de la Podul Moșneagu, va merge în paralel cu râul Vasluieț și va ieși prin satul Moara Domnească, comuna Văleni, la drumul național care duce la Iași. Este vorba de o distanță de șapte kilometri”, a spus Vasile Pavăl.

Strada Decebal, actuala variantă ocolitoare a municipiului Vaslui, va deveni una din principalele artere din interiorul orașului, după ce în zonă au fost construite mai multe obiective economice.

În cursul lunii iulie 2019, Primăria Vaslui a demarat proiectul care vizează asigurarea utilităților publice către noul bazar și târgul auto, lucrări care vor fi realizate plecând de la utilitățile învecinate de pe strada Decebal.

Vom intra de pe strada Decebal la lucru spre obiectivul de bază. În această vară vrem ca utilitățile spre bazar și târgul auto să fie realizate, astfel încât să putem trece la modernizarea străzii Decebal. Această stradă va fi reabilitată pe proiectul pe care îl avem pregătit, va fi o stradă cu două benzi pe sens, vom implementa un sistem de iluminat public modern, cu tot ce înseamnă o stradă orășenească. Pentru că eu o consider deja nu o stradă preorășenească ci orășenească, care s-a mobilat cu obiective în stânga și dreapta, a mai spus Vasile Pavăl.

Municipiul Vaslui este în sărbătoare. Trei zile de concerte, distracție și voie bună

de Dănuț CIOBANU

Municipalitatea a deschis oficial o nouă ediția a Zilelor Culturale ale municipiului Vaslui, care au loc în perioada 15-17 august.

Deschiderea a avut loc, joi, 15 august, 2019, în fața sediului Primăriei Vaslui. În fața a sute de vasluieni, au avut loc câteva momente artistice realizate de Fantasia și MuzArt.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a declarat la deschiderea festivităților că orașul este pregătit de sărbătoare și i-a invitat pe toți vasluienii să participe cu bucurie zilele culturale. „Sper să fie o ediție de succes. Acest lucru nu se poate realiza dacă nu participă toți la această sărbătoare și sunt convins că vom participa. Mulțumesc celor de la Palatul Copiilor Vaslui și oaspeților de la Iași și celor care asistă la acest moment. Primăria Vaslui a făcut o tradiție ca la mijlocul lunii august să organizăm aceste manifestări. Vasluiul s-a pregătit pentru această sărbătoare. Vă doresc câteva zile liniștite și plăcere de a participa la manifestări. Haideți ca trei zile să fim alături de cei care au trudit pentru ca aceste zile să fie o adevărată sărbătoare!”, a spus Vasile Pavăl.

După momentul din fața Primăriei Vaslui a avut loc o paradă a personajelor de poveste pe traseul urmat și în anii trecuți: str. Spiru Haret –str. M.Kogălniceanu – Parcul Copou. Alaiul format din actori, animatori stradali, personaje de poveste, acrobați pe catalige, majorete și grupuri sportive a fost însoțit pe traseu de conducerea Primăriei Vaslui, membri ai Consiliului Local Vaslui, formații de la Palatul Copiilor și echipele sportive ale Liceului cu Program Sportiv Vaslui. Trecătorii au rămas plăcut surprinși și au admirat parada viu colorată, plină de distracție și voie bună.

Ajunși la destinație, în Parcul Copou, participanții la defilare au avut parte de alte surprize. Pe scena amenajată în parc, au avut loc câteva momente artistice de dansuri și cântece, realizate de actorii trupei de teatru ai Asociației Culturale „Podul Înalt” Muntenii de Jos, coordonat de prof. Romică Brunchi, dar și pe artiștii Asociației Culturale „Domisong”, coordonată de prof. Carmen Trufia.

Conform programului publicat de organizatori, prima seară este dedicată folclorului: Grupul „Floarea Dorului”, Rapsodia Vasluiului, Hora Vasluiului și ansamblul de muzică tradițională românească ”Icoane”, alături de Ioan Bocșa. În a doua seară, pe scena din Piața Civică vor concerta Hands of Angels și Holograf, pentru ca în ultima seară să aibă spectacol Smiley.

De-a lungul celor trei zile de sărbătoare, programele artistice sunt dublate de o serie de manifestări: expoziții de pictură, lansări de carte, teatru de păpuși etc.

Trei tineri liceeni au condus, pentru o zi, Primăria Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Vineri, 16 august 2019, la sediul Primăriei Vaslui a avut loc conferința de prezentare a proiectului „Primar pentru o zi”. În urma selectării proiectelor depuse în cadrul programului, trei liceeni vasluieni au ocupat pentru o zi postul de primar, respectiv viceprimar al municipiului Vaslui. Fotoliul de primar a fost ocupat de Amalia Postolache, iar cei doi viceprimari au fost Denisa Borza și Vlad Volocaru.

Amalia-Maria Postolache, de la Liceul «Emil Racoviță» Vaslui, a câștigat postul de primar cu un proiect intitulat «Strategia de dezvoltare pentru Tineret». Proiectul vizează înființarea unui centru pentru tineri, unde să fie organizate activități, ateliere, puncte de diseminare a informațiilor către tineri.

“Miercuri, 14 august 2019, am văzut cum decurge o zi în cadrul primăriei, care sunt responsabilitățile și activitățile din teren. Am mers jumătate de zi cu domnul primar Vasile Pavăl prin oraș și am luat contact cu realitățile. Mă bucur că am trăit această experiență. Sper ca și alți colegi ai mei să câștige acest proiect și să participe la activitățile de la primărie”, a spus Amalia Postolache.

Denisa-Elena Borza, elev la Liceul «Mihail Kogălniceanu» Vaslui, a fost unul dintre viceprimarii municipiului pentru o zi. Proiectul cu care a participat la program a abordat tematică privind întoarcerea acasă a tinerilor plecați în străinătate sau în alte orașe ale țării.

Tinerii sunt una din valorile pe care le are municipiul Vaslui și de aceea m-am focusat pe acest subiect. O primă etapă a proiectului privește înființarea unui centru pentru antreprenori care să le ofere tinerilor consultanță în ceea ce privește piața muncii locale, iar o a doua etapă a proiectului se axează pe organizarea unui târg de meserii, iar liceeni care doresc să poată lucra pentru a-și ajuta familiile pe timpul vacanței. Ziua mea ca viceprimar a început cu ședința de dimineață, după care am făcut o vizită la SC Goscoom pentru a vedea cum sunt colectate deșeurile menajere. Am fost impresionată de tot ceea ce am văzut”, a spus Denisa Borza.

Tradiții vasluiene

Vlad-Ștefan Volocaru, elev la Liceul «Ștefan Procopiu», a fost al doilea viceprimar pentru o zi al orașului. Proiectul cu care a participat la selecția a vizat domeniul cultural: tradițiile țărănești, casa românească, fotografiile țărănești.

“Experiența la primărie a fost uimitoare, a fost ceva nou în viața mea. Eu nu am o experiență civică, nu am avut pe nimeni în familie care să realizeze astfel de activități. Am vizitat la primărie departamentul de asistență socială și am văzut cum se lucrează acolo. Vin foarte mulți oameni și trebuie să fii puternic din punct de vedere emoțional. Am fost la mai multe centre de bătrâni și peste tot este un mediu plăcut, au toate condițiile. Aș vrea să mai particip și la anul la acest program”, a spus Vlad Volocaru.

Vasile Pavăl a spus că activitățile din cadrul programului «Primar pentru o zi» sunt foarte interesante, iar tinerii au luat contact cu activitatea instituției.

“Miercuri, de dimineață, tinerii au fost prezenți la Primăria Vaslui, iar după ședința de dimineață au plecat pe teren. Împreună cu mine și cu colegii mei, cei trei câștigători au participat la diferite activități. Ideile prezentate de ei sunt interesante și noi vom căuta să le punem în practică. Vrem să înființăm un centru pentru tineri, unde permanent să fie activități. De asemenea, avem în vederea mai multe acțiuni în ceea ce privește tinerii vasluieni care acum trăiesc în alte orașe ale țării sau în străinătate. La fel de interesant este proiectul privitor la tradiții și vrem ca în noul Centru Cultural să organizam o expoziție de acest fel despre Vaslui, pentru că avem foarte multe poze pe care să le expunem”, a spus Vasile Pavăl.

La jumătatea lui august, edililor li s-a făcut milă de bârlădenii chinuiți de căldură

Bârlădenii pot, în sfârșit, să se hidrateze de la punctul de distribuire a apei amenajat de Primărie, în spatele Bisericii „Domneasca”, după nenumărate valuri de temperaturi caniculare.

În timp ce în alte orașe de mărimea Bârladului punctele de prim – ajutor și de distribuție a apei sunt o obișnuință de mai multe săptămâni, la Bârlad edilii le-au venit în ajutor trecătorilor … cu o copertină. Toată vara dozatoarele de apă s-au lăsat așteptate. Adrian Arnăutu, omul lui Boroș, plătit din bani publici ca să scrie comunicate (multe din acestea cu informații false) nu s-a sfiit, totusi, să publice o informare, încă de pe 19 iunie, potrivit căreia copertina în cauză se numește ”punct de distribuție apă”.

Legea spune că distribuirea de apă se face atunci când în atmosferă se înregistrează minimul 37 de grade, la umbră, dar tot în această lege se menționează că e nevoie de asigurarea apei potabile și în cazul în care temperaturile resimțite afară sunt sub 37 de grade, dar din cauza indicelui de confort termic, sunt resimțite ca fiind mai mari cu 4-5 grade.

În cele două luni și jumătate de vară, care au trecut până acum, zeci de bârlădeni au leșinat pe stradă deseori, întrucât temperaturile resimțite depășeau 37 de grade, iar indicele de confort trecea de limita 80 de unități.

Punctul de distribuție a apei este deschis de dimineață până la 15:30, pe tot parcursul săptămânii, în zilele caniculare. La ora 15.30, când soarele arde cel mai tare, se sigilează și ”butoaiele”. Punctul se închide, din pricină că angajații de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei își termină programul de lucru.

Prelungirea programului s-ar fi putut realiza dacă primarul ar fi luat legătura cu voluntarii din Bârlad, majoritatea elevi aflați în vacanță, care, cu siguranță, ar fi dorit să dea o mână de ajutor municipalității și, prin rotație, să facă voluntariat la punctul de distribuție al apei. Pentru asemenea idei, probabil că Boroș are nevoie să suplimenteze numărul de consilieri personali. Cei doi militari pensionari, angajați de primar pe post de consilieri personali, sunt prea ocupați în timpul serviciului: Costel Tudor să scrie poezii pe care le publică pe facebook, iar Iulian Bâca… nu se știe exact pentru ce ia leafă din banii noștri.

Cum vara se anunță destul de fierbinte și lungă, poate că ideea ar putea fi preluată de reprezentanții Primăriei.

Ieri, în prima parte a zilei, 60 de litri de apă fuseseră consumați de bârlădenii încălziți și însetați. (Mihaela NICULESCU)

Blocuri ANL pentru locuințe de serviciu și închiriere

Construcția de locuințe este una din prioritățile de investiții ale Primăriei Vaslui pentru anul 2019. Astfel, pe strada Ceramicii din Zona Industrială vor fi ridicate două blocuri de locuințe.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că a fost demarată licitația în vederea construirii unui bloc cu 20 de locuințe de serviciu, investiție care va fi realizată de Agenția Națională pentru Locuințe (ANL). În aceiași locație, se va mai construi un bloc cu 40 de apartamente pentru tineri, destinate închirierii.

Primăria Vaslui va suporta din bugetul local execuția utilităților aferente construcției, precum și a sistematizării amplasamentului (apă, canalizare, energie electrică, gaze, telefonie, căi de acces, alei pietonale, spații verzi).

Noile construcții se alătură celor trei blocuri ANL existente în Zonă Industrială, unde locuiesc cu chirie 80 de familii.

În prima jumătate a acestui an, Primăria Vaslui a finalizat operațiunea de intabulare în cartea funciară a celor trei blocuri ANL din Zona Industrială, inclusiv faza de apartamentare. “Operațiunea cadastrală s-a finalizat, iar cele 80 de apartamente vor putea fi vândute. Sunt mai multe cereri din partea chiriașilor pentru a-și cumpăra apartamentele. Înainte de începerea vânzării vom organiza o întâlnire cu toți locatarii, pentru a le spune oamenilor că s-a făcut apartamentarea și pot cumpăra. Le voi spune exact data de la care își pot cumpăra apartamentul.”, a spus Nicu Palade, directorul SC Locativa SRL.

Un apartament ANL cu două camere va fi vândut cu un preț de 151.000 lei, preț care a fost aprobat în CL Vaslui.  (Dănuț CIOBANU)

18 august 2019 – Comune vasluiene în sărbătoare

Sărbătoarea Sfintei Marii aduce voie bună în multe localități din județul Vaslui care organizează Ziua Comunei. Spre deosebire de anii precedenți, când Ziua Comunei era sărbătorită pe 15 august, în acest an, la îndemnul preoților din comune, serbările câmpenești și manifestările culturale vor avea loc duminică, pe 18 august. Prilejul este numai bun pentru ca oamenii să îmbrace haine de sărbătoare și să participe cu mic, cu mare la manifestările pregătite de autoritățile locale.

Suntem pe ”cai mari”: județul Vaslui a devenit cel mai mare importator de gunoaie din Moldova

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui prelungește cu un an perioada în care județul Galați poate depozita deșeuri la groapa Roșiești. Lunar, 59 de primării gălățene vor livra la Roșiești 3.100 tone deșeuri menajere. Gunoaiele din județul învecinat sunt salvatoare pentru sistemul de management al deșeurilor Vaslui. În perioada iunie 2018-iunie 2019, la Roșiești a fost depozitată o cantitate totală de 72.715 tone deșeuri, față de 79.724 tone deșeuri prevăzută a fi stocată anual.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va aproba în ședința din această săptămână un proiect de hotărâre, prin care se prelungește perioada în care județul Galați va depozita deșeuri la groapa ecologică de la Roșiești. În acest sens, va fi aprobat un act adițional la contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a județului Vaslui.

Ministerul Fondurilor Europene a precizat că acceptarea deșeurilor provenite din județul Galați poate fi doar o soluție temporară, până la finalizarea infrastructurii pentru depozitare din județul Galati sau până la identificarea unei noi soluții de depozitare conformă.

Conducerea CJ Galați a solicitat autorităților din județul Vaslui prelungirea perioadei depozitării temporare la groapa Roșiești pentru aproximativ 3.100 tone/lună de deșeuri menajere nepericuloase, generate de 59 UAT-uri. Deșeurile menajere vor fi aduse în județul Vaslui până la intrarea în operare a depozitului conform de deșeuri de la Valea Mărului, județul Galați.

În perioada iunie 2018 – iunie 2019, la depozitul ecologic de la Roșiești a fost depozitată o cantitate totală de 72.715 tone deșeuri (incluzând 17.754 tone de deșeuri din județul Galați), față de cantitatea de 79.724 tone deșeuri prevăzută a fi depozitată anual.

 

Greu de implementat

În prezent, sistemul de management al deșeurilor din județul Vaslui este deschis doar în zona Negrești, unde sunt arondate opt primării (UAT-uri). Din momentul în care operatorii de salubritate vor începe activitatea în zonele Vaslui și Bârlad, circa 60% din UAT-urile județului Vaslui vor fi conectate la sistemul integrat de management al deșeurilor. Zona Vaslui cuprinde 29 de UAT-uri, iar zona Bârlad are 22 de UAT-uri. După ce operatorul care va presta serviciile de salubritate în zona Huși își va obține autorizația de mediu, vor fi deservite alte 13 UAT-uri. Agenția de Dezvoltare Intercomunitară Vaslui va pregăti, în perioada următoare, relicitarea pentru zona Roșiești, care înglobează 14 UAT-uri.

Groapa ecologică, deschisă de un an

Depozitul ecologic de la Roșiești a fost deschis pe 23 iulie 2018. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.

Depozitul de la Roșiești are în componență o linie de sortare, echipamente de cântărire, drumuri interioare, garaje etc. Depozitul va avea două celule de depozitare, din care a doua celulă va fi deschisă de către concesionarul serviciului. Prima celulă va funcționa până în anul 2030, iar a doua celulă în perioada 2030 – 2042.

Marți, 24 iulie 2018, au fost recepționate și cele patru stații de trasfer de la Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești care au fost puse la dispoziția SC Romprest Energy SRL, pentru a fi utilizate. Concesionarul a primit și șase autocamioane cu remorcă pentru a transporta containerele de la cele patru stații de transfer.

Banii pentru proiectele de dezvoltare nu sunt cheltuiți din cauza crizei de muncitori

Criza forței de muncă se reflectă negativ asupra execuției bugetare pentru acest an. La data de 31 iulie 2019, secțiunea de funcționare a bugetului municipiului Vaslui era realizată în proporție de 52,3%. Astfel, dintr-un program de 103,3 milioane de lei, pentru funcționare s-a cheltuit suma de 54,1 milioane de lei.

În schimb, la capitolul dezvoltare realizările sunt mult mai modeste. Dintr-un program de 17,8 milioane de lei de la bugetul local pentru investiții publice, a fost cheltuită suma de 5,4 milioane de lei, ceea ce reprezintă un procentaj de numai 30,4%.

Multe din proiectele de investiții de la nivelul municipiului Vaslui bat pasul pe loc, din cauza lipsei de forță de muncă. O parte din firmele care realizează lucrările sunt din alte zone ale țării, iar atunci când au câștigat licitațiile publice au mizat pe forța de muncă de la nivel local. Cum județul Vaslui se confruntă cu o criză acută de personal, firmele de construcții au rămas descoperite și nu își mai pot realiza contractele asumate.

„Sumele de la secțiunea funcționare au finanțat activitățile din municipiu. Vorbim despre igienizare, reparații străzi, finanțare unități din subordine, activități culturale și sportive, școli, creșe sau asistență socială. La secțiunea dezvoltare am alocat bani pentru finalizarea mai multor investiții. În Cartierul 13 Decembrie vom face recepția în luna august la lucrările de modernizare a infrastructurii, iar pe strada Avram Iancu lucrările sunt, de asemenea, aproape de finalizare. Am alocat bani și pentru bazar, reparațiile de la Liceul Emil Racoviță, reabilitarea centralei termice de pe Cuza Vodă căreia i se va da o nouă destinație etc.”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

La data de 31 iulie 2019, veniturile colectate la bugetul local al municipiului Vaslui erau de 69,6 milioane de lei. Pentru acest an, veniturile estimate la buget sunt în valoare totală de 110 milioane de lei. (Dănuț CIOBANU)

Ce se va întâmpla cu gunoiul bârlădenilor? Noul operator de salubritate este așteptat să preia serviciul peste câteva săptămâni

Noul operator de salubritate își va începe activitatea la Bârlad, cel mai probabil, de la 1 septembrie. Din diverse motive, acesta nu a putut prelua acest serviciu în luna mai, așa cum era programat, astfel că, timp de aproape cinci luni, SC CUP a trebuit să asigure curățenia în oraș cu mijloacele de care dispune.

SC CUP a achiziționat 200 de pubele pe care le-a împărțit locuitorilor de la case, dar nu a mai achiziționat containere noi pentru cartierele de blocuri pentru că se știa că noul operator trebuia să-și înceapă activitatea dintr-un moment în altul.

„Dacă în zona de case am asigurat recipientele în care bârlădenii să-și poată depozita gunoiul, pentru zonele de blocuri nu am mai achiziționat containere noi, ci am mers cu cele vechi, pe care le-am mai recondiționat, dacă s-a putut. Prețul unui container variază între 1.000 și 1.500 de lei și nu ne-am permis să mai facem investiții știind că noul operator care a câștigat licitația va prelua activitatea de salubritate în Bârlad. Am fi cheltuit bani în zadar, pentru că firma de salubritate care va prelua acest serviciu de luna viitoare a achiziționat deja containere suficiente și nu ni le-ar fi cumpărat și pe ale noastre. Este o realitate faptul că orașul, în special în zonele din apropierea cartierelor de case, este plin de gunoaie. Bârlădenii nu au învățat nici până acum cum să depoziteze gunoiul. Nu numai că nu îl triază înainte, dar îl aruncă lângă containere, de multe ori. Noi am încercat să golim containerele la fiecare 6-8 ore, tocmai pentru a evita formarea de munți de gunoaie și a nu pune sănătatea cetățenilor în pericol”, a declarat, pentru Est News, Adrian Bobeică, directorul CUP SA.

Acesta a menționat că depozitarea în continuare a deșeurilor menajere amestecate cu material vegetal, resturi de mobilă, sau gunoi inert (moloz), va genera costuri suplimentare, deoarece noul operator nu va ridica gunoiul inert și nici deșeurile vegetale decât contra cost.

După preluarea activității de salubritate de către noul operator, în zona Centrului de Afaceri va fi amenajată o rampă pentru depozitarea deșeurilor vegetale și a gunoiului inert, care va fi păzită și dată în administrarea CUP. În paralel, Poliția Locală va trebui să identifice și să amendeze cetățenii care aruncă la punctele gospodărești deșeurile menajere la întâmplare, precum și pe cei care lasă la container gunoiul inert sau vegetal. Se pare că, în sfârșit, Primăria a realizat că identificarea cetățenilor certați cu bunul simț nu se poate face fără un sistem video de monitorizare, așa că va cumpăra în prima fază 16 camere de luat vederi, care vor fi montate în zona centrală (Piața Sf. Ilie, str. Mihai Viteazu, Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” etc.). (Mihaela NICULESCU)

(FACSIMIL) Complicații în scandalul ”Terenuri pentru VIP-uri”: primarul liberal Dumitru Boroș riscă dosar penal

de Simona MIHĂILĂ

Se complică situația în scandalul ”Terenuri pentru VIP-uri”, cel care a zguduit din temelii mandatul primarului liberal Dumitru Boroș: edilul-șef riscă dosar penal dacă va pune în aplicare hotărârea de atribuire a celor 200 de loturi de casă, în condițiile în care această hotărâre nu are avizul de legalitate al Instituției Prefectului. Scandalul a izbucnit după ce o parte din presa locală a remarcat că pe lista norocoșilor ce vor primi casă se află și copiii unor nume sonore din peisajul politic local, ai unor apropiați ai primarului  Boroș, precum și membri PNL.

Ce a înțeles primarul Boroș din tot acest scandal a fost să trieze populația Bârladului pe două categorii: solicitanți de teren de casă din vremea PSD și solicitați din vremea PNL. Declarațiile cu coloratură politică au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă care, în loc să se desfășoare la primărie, a avut loc la sediul PNL Bârlad. De la loja partidului său politic a înțeles Boroș că trebuie să le vorbească, despre problemele orașului, celor peste 50.000 de locuitori a Bârladului. Gest de o impertinență nemaiîntâlnită la Bârlad, sau la nivel central. Niciodată, nu doar în istoria recentă, nu s-a mai întâmplat ca un ales local, să țină conferințe de presă în legătură cu administrația publică în sedii de partide politice și nu în clădirea emblemă a urbei – Primăria.

Surse din PNL Bârlad și, culmea, din anturajul apropiat al lui Boroș, le-au declarat ziariștilor că unul dintre motivele pentru care edilul-șef s-a ascuns în sediul PNL pentru a vorbi de activitatea sa de primar a fost că numai așa putea fugi de întrebările incomode ale ziarului Est News, ziar pe care primarul nu l-a invitat la conferință, supărat fiind că nu-i laudă ”realizările”. La sediul primăriei, însă, unde accesul ziariștilor nu poate fi preferențial ca pe tarlaua lui proprie, primarul s-ar fi putut trezi cu presa nedorită pe cap, taman în timpul ”conferinței de presă”.

 

Precizam zilele trecute că hotărârea Consiliului Local (CL) Bârlad, prin care s-au stabilit numele celor 200 de bârlădeni ce vor primi gratis teren de casă (conform Legii 15/2003) nu a fost validată de Prefectură. Compartimentul juridic a sesizat o serie de încălcări ale legii și le-a cerut autorităților de la Bârlad să o anuleze.

Într-o conferință de presă organizată alaltăieri, primarul Boroș, cel acuzat de cetățeni că ar fi favorizat includerea pe listă a copiilor unor apropiați ai săi (cel mai răsunător nume fiind al lui Daniel Buzamăt, vicepreședintele organizației județene a PNL), a avut o răbufnire cel puțin stupefiantă.

Deși este avocat și ar trebui să cunoască legile, Boroș anunțat că nu se va supune cerințelor Prefecturii. Și mai ciudat este că argumentele lui Boroș nu au nicio legătură cu legile în baza cărora Prefectura a solicitat anulare hotărârii. Dimpotrivă, în declarația pe care a susținut-o public la partid, primarul Bârladului a vorbit despre cereri depuse în vremea administrației PSD versus cereri depuse în vremea administrației PNL (adică de când e el primar).

Coloratura politică pe care a dat-o acestui caz (la pachet cu conferința de presă ținută la PNL Bârlad),în care  victime vor cădea și oameni nevinovați, pune sub un mare semn de întrebare considerația pe care primarul liberal o acordă legilor, instituțiilor statului și oamenilor simpli care nu sunt membri de partid și care așteaptă dreptate. Cu atât mai mult cu cât bârlădenii au avut așteptări mari de la el, în momentul în care l-au votat!

 

Am rămas stupefiat de declarația primarului de Bârlad, domnul Dumitru Boroș

 

Pus la curent cu declarațiile politice făcute de Boroș la sediul PNL, prefectul Eduard Popica a reacționat. Ieri, a transmis un comunicat de presă în care i-a pus în vedere lui Boroș să nu confunde administrația locală cu politica de partid.

Am rămas stupefiat de declarația primarului de Bârlad, domnul Dumitru Boroș, mai cu seamă că este avocat și ar trebui să cunoască efectele care le produce punerea în aplicare a unei hotărâri de Consiliul Local (CL)”, se arată în comunicatul semnat de prefect.

Practic, faptul că Boroș ”a luat-o pe arătură” în fața ziariștilor, atunci când a invocat motive politice pentru a-și justifica decizia de a călca în picioare solicitarea celei mai importante instituții a statului român de pe teritoriul județului, nu a rămas neobservată.

Hotărârea privind aprobarea listei persoanelor propuse pentru atribuirea de teren, în vederea construirii unei locuințe proprietate personală, a fost respinsă din punctul de vedere al legalității, nu din motivele pe care le-a invocat un partid politic sau primarul de Bârlad.

Cine sunt cei pe care-i protejați din lista celor 200 de bârlădeni propuși să primească teren de casă, domnule primar?

 

Lui Boroș i-a mai scăpat, în conferința de presă de la partid, că un alt motiv pentru care nu vrea să anuleze hotărârea este faptul că vrea să protejeze anumite persoane de pe listă. A spus că atât timp cât ar dura reverificarea dosarelor, acei oameni ar depăși vârsta de 35 de ani și și-ar pierde drepturile conferite de Legea 15. Nu a spus însă, care este numele persoanelor cărora vrea cu tot dinadinsul să le dea teren gratis și nici dacă și acestea fac parte din cercul de prieteni despre care bârlădenii vorbesc, iar Est News nu a putut adresa această întrebare întrucât nu a fost invitat la conferință.

Pe Boroș, care ne citește pe nerăsuflate articolele, nu-l oprește nimic să răspundă totuși: care este numele persoanelor care consideră el că trebuie să primească teren de casă repede-repede și de ce acestea sunt mai importante decât alte persoane care, la fel ca ele, întrunesc condițiile legale de a primi un teren?

Până ce Boroș va răspunde acestei provocări lansate de noi, precizăm că prin refuzul său de a anula hotărârea nu rezolvă nimic. Explicația este una legală și i-a fost expusă chiar de Prefectură:

”Dacă primarul municipiului Bârlad nu va lua act de adresa nr.10715/26.07.2019, Instituția Prefectului-județul Vaslui se vede obligată să acționeze în contencios administrativ Hotărârea de CL. Totodată, prin acțiunea în instanță aducem la cunoștință faptul că Hotărârea de CL nr. 202/.11.07.2019 este suspendată și nu poate fi pusă în aplicare.

Punerea în aplicare a acestei hotărâri produce efecte juridice și nu vreau să ajung în situația în care o Hotărâre de CL este pusă în aplicare, dar este anulată de instanță. Prin declarațiile făcute, domnul Dumitru Boroș încearcă să denigreze instituțiile statului și să politizeze activitatea Instituției Prefectului, instituție care a ajutat mereu municipiul Bârlad, prin celeritatea cu care a studiat HCL-urile, toate fiind făcute doar în slujba cetățeanului. Lăsând la o parte orice aspect, regret enorm că un jurist poate avea o astfel de ieșire publică, se mai arată în comunicatul prefectului Popica.

Semnalul de alarmă este clar, așadar: dacă Boroș acționează împotriva legii, va răspunde penal pentru acțiunile sale. Lucrurile s-ar complica infinit mai mult dacă oamenii care vor intra ilegal în posesia acelor terenuri vor începe să-și ridice case pe acestea. Bani cheltuiți, muncă, sacrificii, credite bancare – toate acestea vor sta la temelia caselor pe care tinerii se vor vedea, cel mai probabil, siliți de instanță să le demoleze de pe terenurile pe care le-au primit ilegal. Tineri împinși, fără voia lor, într-un conflict juridic cu statul român, doar pentru că un primar nu a vrut să respecte litera legii.

CJ Vaslui sfătuiește primarii să dezvolte comunitățile, nu să stea cu mână întinsă la Guvern

de Dănuț CIOBANU

Rectificarea bugetului consolidat al statului nu este așa cum se așteptau primarii. UAT-urile din județul Vaslui primesc în total 4,2 milioane de lei, multe comune având alocată suma de 2.000 lei. Conducerea CJ Vaslui îi avertizează pe primari că în luna august nu pot primi fonduri ca la începutul anului. Pentru a avea bani mai mulți, primarii ar trebui să colecteze mai bine taxele și impozitele locale și să încurajeze investițiile în comunitățile lor.

În cursul acestei săptămâni, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de rectificare bugetară. Conform actului normativ, cele 86 de unități administrativ teritoriale din județul Vaslui ar urma să primească în total suma de 4.221.000 lei. Un număr de 60 de UAT-uri vor primi pentru echilibrare sume mai mici de 10.000 lei. Comunele care primesc la rectificarea cea mai mică sumă, adică 2.000 de lei, sunt: Alexandru Vlahuță, Bogdana, Dimitrie Cantemir și Pogonești. Un alt grup de localități primește de la Guvernul României suma de 3.000 lei: Arsura, Boțești, Ciocani, Fruntișeni, Ibănești, Miclești, Pochidia, Rafaila, Șuletea, Tătărăni. Printre comunele cu cele mai mari sume se numără Ferești – 104.000 lei, Văleni – 53.000 lei, Tutova – 44.000 lei, Fălciu 41.000 lei.

În cazul orașelor, sunt acordate următoarele sume: Vaslui – 1.391.000 lei, Bârlad – 1.075.000 lei, Huși – 305.000 lei, Negrești 55.000 lei, Murgeni – 43.000 lei.

Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că în acest moment proiectul de rectificare a bugetului consolidat al statului este lansat în dezbatere publică și urmează să fie aprobată o hotărâre de guvern în acest sens.

“Rectificările sunt doar niște corecții ale bugetului, nu redefinesc un buget în totalitatea lui. Banii sunt repartizați pentru acoperirea cheltuielilor care țin de asistența socială. Dacă creșterea economică va permite, se vor mai distribui în teritoriu și alte sume. Însă, autoritățile locale trebuie să știe că nu vine un calup de bani în luna ianuarie și unul în luna august. Nu pot să anticipez dacă vor fi sau nu nemulțumiri din partea primarilor. Conducerile UAT-urile trebuie să fie foarte atente în ceea ce privește colectarea taxelor și impozitelor locale, să creeze mediul favorabil pentru a beneficia de investiții, să facă toate eforturile pentru a-și crește veniturile. Politica de coeziune a funcționat foarte bine la nivel național, iar județul nostru a primit sume importante de bani de la alte județe”, a spus Ciprian Trifan.

La rândul lui, Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu, a precizat că este posibil ca UAT-urile să mai primească și alte fonduri: “Cred că au dat bani doar pentru plata indemnizațiilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap. Noi așteptăm fondurile pentru repararea infrastructurii rutiere, avariate de inundațiile din această primăvară”.

CJ Vaslui dă aproape 8 milioane lei

CJ Vaslui va repartiza UAT-urilor suma de 7.597.000 lei din fondul la dispoziție. Sumele vor fi distribuite în teritoriu după ce Guvernul României va adopta rectificarea bugetului consolidat al statului.

În cursul lunii iulie 2019, CJ Vaslui a repartizat pentru a treia oară sume de bani din fondul la dispoziție pentru 17 UAT-uri. Au primit bani următoarele UAT-uri: Arsura – 50 mii lei, Bogdănești – 350 mii lei, Delești – 100 mii lei, Drînceni – 250 mii lei, Duda Epureni – 200 mii lei, Epureni – 200 mii lei, Laza – 100 mii lei, Munteni de Jos – 150 mii lei, Oșești – 300 mii lei, Poienești – 100 mii lei, Ștefan cel Mare – 200 mii lei, Vulturești – 127 mii lei, Zorleni – 500 mii lei, Ciocani – 300 mii lei, Banca – 250 mii lei, Miclești – 200 mii lei, Bogdana – 100 mii lei.

La începutul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor. În urma celor trei repartizări de fonduri, CJ-ul mai are la dispoziție 8.447 mii lei.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019 se repartizează pentru: susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

CJ Vaslui urgentează finalizarea ultimelor 10 proiecte de pe PNDL 1

Consiliul Județean (CJ) Vaslui mai are în derulare 10 proiecte finanțate prin PNDL 1. Este vorba despre modernizarea unor drumuri județene, reabilitarea sistemului de apă și canal, amenajarea noului centru cultural etc.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că aproximativ 70% din lucrările acestor proiecte sunt realizate și recepționate și urmează să fie finalizate în perioada următoare.

Mai avem de organizat o licitație pentru un segment de drum unde valoarea de execuție a crescut cu 20%. În scurt timp vom ști câștigătorul și se va trece la lucru. La centrul multifuncțional cultural, care este cel mai important proiect pe care îl avem finanțat pe PNDL 1, sperăm ca lucrările să fie finalizate până la sfârșitul anului. Lucrările sunt avansate și vrem ca la data de 31 decembrie 2019 să redăm această clădire culturii vasluiene. În anul 2020, la noul centru se va desfășura Festivalul de Umor “Constantin Tănase”, a spus Ciprian Trifan.

În cursul anului 2017, lucrările la proiectul Proiectul «Reparații capitale și refuncționalizarea Casa Armatei Vaslui – Centrul Cultural Județean Multifuncțional» s-au blocat din cauza intrării în insolvență a SC Corevas Vaslui. Ulterior, CJ Vaslui a refăcut proiectul și expertiza pentru a nu fi probleme cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și a demarat organizarea unei noi licitații publice. Astfel, în cursul lunii noiembrie 2018, CJ Vaslui a semnat cu SC Nortek Trust AG SRL Bacău contractul de execuție a proiectului.

Inițial, proiectul trebuia finalizat până la sfârșitul anului 2018, dar CJ Vaslui a obținut o prelungire cu încă doi ani a termenului de execuție. Contractul semnat cu Ministerul Dezvoltării prevede ca proiectul să beneficieze de o finanțare de la bugetul de stat de 92 miliarde de lei vechi. (Dănuț CIOBANU)

Primăria Vaslui extinde acordarea scutirilor fiscale și pentru agenții economici

de Dănuț CIOBANU

Firmele care au datorii la bugetul local al municipiului Vaslui vor beneficia de scutiri de majorări de întârziere. Primăria Vaslui pregătește un proiect pentru acordarea de facilități fiscale persoanelor juridice, după ce în luna trecută au beneficiat de scutiri și persoanele fizice. În total, persoanele fizice au debite la bugetul local în sumă de 4,5 milioane de lei. Scutirile se aplică în proporție de 100% pentru majorările de întârziere, aferente obligațiilor fiscale principale.

Primăria Vaslui pregătește un proiect de hotărâre pentru acordarea unor înlesniri la plată, constând în scutirea de majorări de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale datorate bugetului local de către persoanele juridice. Decizia vine după ce în ultima ședință a Consiliului Local (CL) Vaslui s-a adoptat o hotărâre identică pentru scutirea de majorări de întârziere pentru persoanele fizice, care contabilizează datorii la bugetul local.

“În data de 31 iulie 2019, Guvernul a fost aprobat Ordonanța nr. 6 privind înlesnirea unor facilități fiscale. Actul normativ dă posibilitatea autorităților locale să aprobe scutiri de majorări și pentru persoanele juridice. Inițiativa va fi prezentată CL Vaslui pentru a fi aprobată”, a precizat Eugen Boț, directorul economic al Primăriei Vaslui.

Datorii de 4,5 milioane la bugetul local

Facilitățile adoptate de CL Vaslui pentru persoanele fizice se vor aplică până la data de 31 decembrie 2019. Măsura are ca obiectiv prevenirea acumulării de noi datorii către bugetul local, stimularea achitării obligațiilor fiscale restante și creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale. De asemenea, Primăria Vaslui urmărește stimularea încasării unor impozite și taxe la bugetul local a căror recuperare prin procedura executării silite ar putea fi de durată mare în timp.

“În cazul persoanelor fizice, sunt înregistrate debite la bugetul local care se ridică la suma de 4,5 milioane de lei. Dorim să recuperăm un procent cât mai mare din aceste datorii. În toată țara s-au adoptat astfel de facilități, inclusiv în orașele din județ: Bârlad, Huși și Negrești”, a mai spus Eugen Boț.

Pentru a beneficia de scutire, persoanele fizice vor depune o cerere, însoțită de o copie a actului de identitate, precum și dovada achitării obligațiilor fiscale principale datorate. Cererea va fi analizată, urmând a se întocmi un referat de către Serviciul Finanțe Publice Locale, referat ce va fi supus spre aprobare primarului municipiului Vaslui. În baza referatului aprobat, va fi emisă decizia de acordare/neacordare a scutirii. Scutirile se aplică în proporție de 100% pentru majorările de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale, dacă obligațiile bugetare certe, lichide și exigibile, inclusiv amenzile contravenționale vor fi achitate până la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2019, inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

Cum arată bugetul?

La data de 31 iulie 2019, veniturile colectate la bugetul local al municipiului Vaslui erau de 69,6 milioane de lei. Pentru acest an, veniturile estimate la buget sunt în valoare totală de 110 milioane de lei. Tot pentru acest an, municipalitatea prognozează că va colecta din impozite și taxe locale suma de 30,4 milioane de lei. În primele șapte luni ale acestui an, s-a încasat din impozite locale suma de 21,5 milioane de lei, ceea ce reprezintă un procent de 70% din programul asumat. La data de 30 septembrie este fixat termenul de plată pentru a doua tranșă de plată a taxelor și impozitelor locale. Persoanele care nu achită obligațiile fiscale până la această dată vor plăti majorări de întârziere de 1%/lună sau fracțiuni de lună. Pentru luna august, programul de încasări din taxe și impozite locale este stabilit la suma de 1,3 milioane de lei, iar în luna septembrie programul totalizează suma de 2,8 milioane de lei.

Marcaje rutiere refăcute și semne noi de circulație pe mai multe drumuri județene

Consiliul Județean (CJ) Vaslui continuă și în acest an implementarea proiectului privind asigurarea sistemului de semnalizare rutieră orizontală și verticală pe drumurile din județ. Până la această dată au fost refăcute marcajele pe mai multe sectoare de drumuri, printre care Crețești – Murgeni, Rebricea – Iași și Bârlad – Dragomirești. Tot în cadrul proiectului au fost montate semne de circulație noi la Pădureni, Iana și Munteni de Sus.

“În funcție de fondurile de care dispunem vom continua acest proiect, pentru creșterea siguranței rutiere pe drumurile județene. Noi avem încheiat un protocol de colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui, în scopul asigurării unui climat de siguranță pentru circulația pe drumurile județene”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Astfel, va fi refăcut sistemul de semnalizare rutieră orizontală și verticală, se vor inventaria indicatoarelor și marcajelor lipsă sau deteriorate și vor fi identificate sectoarelor de drum cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere și propunerea măsurilor de prevenire a acestora. În urma implementării proiectului se dorește ca fiecare drum județean să aibă o evidență proprie în ceea ce privește semnalizarea rutieră, precum și o schemă de amplasare a viitoarelor semne de circulație și a marcajelor rutiere, unde este cazul.

În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri. Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.  (Dănuț CIOBANU)

Primăria Vaslui va semna contractele de finanțare pentru investiții de 27 milioane de euro

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui va parafa până în luna septembrie contractele de finanțare pentru proiecte în valoare de 27 milioane de euro. Lucrările la primele două obiective, care vizează construcția unei creșe și a unei grădinițe, vor începe în primul trimestru din anul 2020. Creșa va fi construită pe locația fostei unități militare, iar grădinița va fi ridicată pe un teren din fața Spitalului Județean de Urgență Vaslui. Restul proiectelor privind Parcul Copou, Liceul «Ion Mincu», casele sociale de la Rediu vor fi contractate în perioada următoare.

Primăria Vaslui a semnat contractele de finanțare pentru primele două proiecte finanțate pe Axa Prioritară 4, din cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020. Este vorba despre proiectele privind construcția unei creșe și a unei grădinițe. Alte două proiecte privind construcția de case sociale în suburbia Rediu și dezvoltarea rețelelor de transport local sunt în prezent la verificare la Ministerul Dezvoltării.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că în perioada imediat următoare vor fi semnate contractele de finanțare pentru alte două proiecte care vizează extinderea parcului Copou și construcția unor ateliere școlare la Liceul „Ion Mincu”. „Avem o finanțare de 27 milioane de euro de care trebuie să profităm. Vrem ca până în luna septembrie 2019 această sumă să fie asigurată ca sursă sigură de finanțare a investițiilor. De regulă, întocmirea proiectelor durează aproximativ 60 de zile. În acest ritm, ne dorim ca în primul trimestru al anului 2020 să se înceapă lucrările la creșă și la grădiniță”, a precizat Vasile Pavăl.

Creșa va fi construită pe terenul care a aparținut fostei unități militare din centrul municipiului Vaslui. De asemenea, grădinița va fi ridicată pe un teren din fața Spitalului Județean de Urgență Vaslui, urmând ca grădinița din Cartierul 13 Decembrie care funcționează la parterul unui bloc să fie desființată.

„În aceste zile s-a terminat perioada de înscriere la creșă. În total, noi avem în creșe 124 de locuri și am înregistrat 117 dosare de înscriere. Am admis doar 73 de dosare, pentru locurile care erau libere. De aceea este necesar să fie construită în cel mai scurt timp o nouă creșă”, a spus Dragoș Cazacu, viceprimarul municipiului Vaslui.

Investiții în mediu și educație

Pe Axa Prioritară 4 din cadrul POR 2014-2020, Primăria Vaslui a depus pentru obținerea de finanțare nerambursabilă un număr de nouă proiecte, din care proiectul privind construcția unui pasaj în Crucea Gării a fost retras de la finanțare.

Unul din proiecte vizează extinderea rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători. Proiectul are la bază o componentă referitoare la achiziționarea de mijloace de transport de călători ecologice și o componentă care privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport local din municipiul Vaslui. Tot pe segmentul transportului local, municipalitatea a întocmit un proiect care vizează realizarea unui depou pentru transportul public local. Tot cu fonduri de la Uniunea Europeană, Primăria Vaslui va finanța reconversia unui teren degradat din zona Parcului Copou în zonă verde și de agrement. Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor construcții anterioare.

Printr-un alt proiect european, municipalitatea vizează reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ preuniversitar – Liceul «Ion Mincu». Potrivit documentației tehnico-economice, investiția constă în realizarea unei construcții noi, cu regim de înălțime demisol și parter și cu funcțiune de ateliere școlare, pentru un efectiv de 267 elevi. La demisol va funcționa un atelier de construcții, unde elevii vor învăță tehnici de construcție, iar la parter va fi deschis un atelier auto.

Marcel Guguianu merită mai mult decât o plăcuță ponosită cu numele lui! Nu-i așa, domnule primar?

„Angajații Primăriei și consilierii edilului să mai iasă din birouri, că sunt multe de văzut în neregulă în oraș!”. Acesta este mesajul pe care bârlădeanul Nicu Fornea l-a trimis redacției noastre împreună cu o imagine surprinsă la câțiva pași de Primărie.

 Ca și cum n-ar fi fost de ajuns că Pavilionul „Marcel Guguianu” este flancat de două terenuri neîngrijite, unul plin de scaieți tot timpul anului, iată că și plăcuța cu numele străzii, montată pe gardul Pavilionului, arată deplorabil, după ce vopseaua s-a scorojit, de parcă plăcuța ar fi fost montată acum 100 de ani.

Se pare că nimeni nu a observat, nici măcar directorul muzeului, în patrimoniul căruia se află colecția sculptorului de talie mondială. Dacă în centrul orașului plăcuțele cu numele străzilor arată în așa hal, nu e de mirare că în cartierele mărginașe inscripțiile de pe plăcuțe nu se mai văd deloc, iar în unele locuri tăblițele lipsesc cu desăvârșire.

Sculptorul bârlădean care a lăsat orașului cea mai mare parte a creației sale artistice merită mai mult decât ceea ce se vede că fac autoritățile, nu e așa domnule primar și domnule Mircea Mamalaucă, director al Muzeului „Vasile Pârvan”? (Mihaela NICULESCU)

Noi măsuri pentru fluidizarea traficului din municipiul Vaslui

Din această săptămână, Primăria Vaslui începe implementarea măsurilor privind fluidizarea traficului. Primele măsuri care vor fi luate vizează restricționarea accesului în centrul orașului în anumite intervale orare, pentru autovehiculele care aparțin școlilor de șoferi și prestatorilor de servicii de aprovizionare și salubritate. De asemenea, a fost începută activitatea de montare a unor noi semne de circulație.

„Avem un raport adoptat în Consiliul Local (CL) Vaslui, pe care îl vom implementa etapizat. În prezent, mai avem de obținut o serie de avize de la Poliția Rutieră, pentru a pune în practică toate aceste măsuri”, a spus Daniel Neacșu, viceprimarul municipiului Vaslui.

CL Vaslui a aprobat luna trecută o hotărâre privind măsurile de fluidizare a circulației și creșterea siguranței rutiere. Printre măsurile prevăzute în raport se numără restricționarea accesului în anumite intervale orare pentru autovehiculele care aparțin școlilor de șoferi și prestatorilor de servicii de salubritate; instituirea de sensuri unice prin semnalizare corespunzătoare; suplimentarea și revizuirea marcajelor rutiere; fluidizarea traficului prin instituirea de noi sensuri giratorii etc.

În municipiul Vaslui sunt înregistrate 22.279 mijloace de transport (17.486 – la persoane fizice și 4.793 – la persoane juridice). La acestea se adaugă și cele aflate în tranzit. De asemenea, există un număr de 8 sensuri giratorii și 4 intersecții semaforizate.

Cele mai multe aglomerări în trafic se înregistrează în zona centrală a orașului, Spitalul Județean de Urgență, Zona Gării – Bd. Republicii și str. Gării, de pe strada Podul Înalt și de la intersecția str. Călugăreni cu șoseaua Bacăului.  (Dănuț CIOBANU)

(Facsimil) Intorsătură neașteptată în scandalul ”Terenuri pentru VIP-uri”: Prefectura Vaslui a cerut anularea hotărârii privind atribuirea terenurilor

de Simona MIHĂILĂ

O întorsătură neașteptată în scandalul ”Terenuri pentru VIP-uri” vine ca o palmă pentru primarul Dumitru Boroș, dar ca o veste ce reînvie speranțele a sute de bârlădeni ce și-au depus dosarul pentru obținerea un loc de casă. Instituția Prefectului Vaslui a cerut autorităților Bârladului să revoce hotărârea de Consiliu Local (CL) prin care s-a stabilit lista cu bârlădenii ce urmau să primească un teren de casă, conform Legii 15/2003.

Decizia Prefecturii de a nu valida hotărârea CL și de a solicita anularea acesteia a venit ca urmare a unei adrese trimisă de Organizația municipală a PSD Bârlad, prin care s-a cerut verificarea condițiilor de legalitate.

”Urmare adresei dumneavoastră (…) vă comunicăm că în urma verificării legalității Hotărârii CL Bârlad nr. 202/11.07.2019, privind aprobarea listei persoanelor propuse pentru atribuirea de teren conform Legii 15/2003 (…), prin adresa 10715 din 26.07. 2019, a fost solicitată revocarea în cadrul Consiliului Local a actului administrativ sus-menționat”, se arată în răspunsul trimis la PSD Bârlad de către conducerea Prefecturii Vaslui.

Hotărârea, adoptată în ședința ordinară a CL din luna iulie, a declanșat un scandal de proporții la Bârlad (detalii AICI și AICI), după ce ziariști din presa locală au remarcat că pe lista de priorități se află rude ale unor consilieri municipali, dar și apropiați ai primarului Dumitru Boroș, precum și mai mulți membri ai PNL.

Informația stârnit o adevărată isterie pe rețelele de socializare, acolo unde și-a exprimat revolta un număr considerabil de bârlădeni care își depuseseră dosar pentru un teren de casă și care au descoperit că numele lor nu se află pe listă deși, susțin ei, întrunesc condițiile necesare. Mai mult, după ce au analizat punctajele acordate, oamenii au ajuns la concluzia că rudele VIP-urilor nu ar fi avut ce să caute pe listă, întrucât nu ar îndeplini condițiile cele mai bine punctate: vechimea cererii, starea civilă, număr de copii etc.

Scandalul s-a amplificat mai cu seamă după ce în spațiul public au ajuns informații potrivit cărora pe listă se află persoane ai căror părinți dețin apartamente și terenuri mai mari de 500 mp (ceea ce ar fi trebuit să le descalifice, conform regulamentului), ori au depășit vârsta de 35 de ani,.

Prefectul Eduard Popica a acordat o sesiune specială de audiențe în care i-a invitat la discuții pe bârlădenii nemulțumiți. La întâlnirea la care au fost prezenți membri ai comisiei ce a analizat dosarele, precum și primarul Boroș, nu au reușit să ajungă cei mai mulți dintre bârlădenii contestatari, aceștia fiind plecați la muncă, în străinătate. Puținii care au răspuns invitației prefectului s-au dovedit a nu întruni, într-adevăr, condițiile legale de atribuire a unui teren.

Scandalul a provocat convulsii și în rândul VIP-urilor blamate că și-au folosit influența pentru a pune mâna pe un teren. De exemplu, consilierul PSD Sorin Răducanu a făcut, în numele fiului său care se afla pe lista buclucașă, cerere de renunțare la dreptul de a primi un teren, după care și-a depus demisia (AICI) din CL. La doar o zi distanță, și-a retras demisia (AICI), la solicitarea șefilor din PSD, care au considerat că gestul de renunțare la teren, făcut de fiul său, este suficient. Cu atât mai mult cu cât băiatul lui Răducanu nu ocupa o poziție care să-i garanteze primirea unui lot.

Și Daniel Buzamăt, vicepreședintele organizației municipale a PNL, ale cărui fiice (două la număr) urmau a primi câte un teren de casă, a cedat presiunilor publice. La fel ca Răducanu, acesta a depus la primărie, în numele fetelor, cereri de renunțare la teren. Surse din PNL ne-au spus că primarul Boroș i-ar fi cerut să retragă dosarele fiicelor, pentru a nu-i afecta imaginea, mai ales că tocmai s-a hotărât să candideze pentru un nou mandat de primar.

În cazul în care primarul Boroș va refuza să propună CL Bârlad revocarea hotărârii, Prefectura Vaslui se va adresa instanței de judecată.

SC Financiar Urban Pitești, operatorul de salubritate, vine în municipiul Vaslui odată cu noua taxă de salubritate

de Dănuț CIOBANU

SC Financiar Urban Pitești va prelua în perioada imediat următoare serviciile de salubrizare din municipiul Vaslui. Odată cu noul operator se va trece la taxa de salubritate. Pentru anul 2019, taxa specială de salubritate rămâne la același nivel de 9 lei/lună/persoană, cât este și tariful de salubrizare practicat de SC Goscom Vaslui.

Procedura privind preluarea serviciilor de salubritate din municipiul Vaslui de SC Financiar Urban Pitești este aproape de final. În prezent, mai sunt de clarificat o serie de probleme la Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Vaslui, între noul operator și firma care gestionează depozitul ecologic de la Roșiești.

Am avut discuții cu reprezentanții noului operator și mai sunt de obținut unele documente. Când va intra în activitate firma de la Pitești vom trece la taxa de salubritate, în locul tarifului de salubritate. Până la preluarea serviciului, SC Goscom se ocupă de curățenie orașului”, a spus Daniel Neacșu, viceprimarul municipiului Vaslui.

Pentru anul 2019, taxa specială de salubritate rămâne la același nivel de 9 lei/lună/persoană, cât este și tariful de salubrizare practicat de SC Goscom Vaslui.

La sfârșitul anului 2018, autoritățile locale din municipiul Vaslui au precizat că SC Financiar Urban Pitești va intra în activitate începând cu luna ianuarie 2019. Ulterior, s-a anunțat că noul operator va începe activitatea de colectare a deșeurilor menajere începând cu luna februarie 2019.

“Am avut o reținere, pentru că nu este în regulă cu acești operatori în toată țara. Acest operator are o problemă cu serviciile pe care le prestează în Giurgiu și în alte orașe și să fim atenți să nu avem probleme și noi cu igienizarea. Voi avea o discuție cu acest operator. Ei vin cu un alt ritm, cu o ală mentalitate în ceea ce privește serviciile de salubritate”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Începând de luni, 23 iulie 2018, a fost deschis depozitul ecologic de la Roșiești. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești. Pe 24 iulie 2018 au fost recepționate și cele patru stații de transfer de la Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești, care au fost puse la dispoziția SC Romprest Energy SRL pentru a fi utilizate.

Județul Vaslui s-a transformat în teritoriul monumentelor istorice în ruină

de Dănuț CIOBANU

O mare parte din monumentele istorice din județul Vaslui se află în paragină. Direcția de Cultură Vaslui a întocmit o listă cu 21 obiective de patrimoniu, care au nevoie urgentă de restaurare. În caz contrar, multe din construcțiile încărcate de valoare istorică și arhitecturală vor dispare în viitorul apropiat.

Județul Vaslui are înscrise 438 de poziții pe lista monumentelor istorice: 81 de categorie A (adică de interes național) și 357 de categorie B (de interes local). Toate aceste obiective (clădiri, situri arheologice, monumente de for public) au o importanță arhitecturală aparte și o semnificație istorică deosebită. Lista monumentelor istorice din județul Vaslui este menținută și actualizată o dată la cinci ani de către Ministerul Culturii, în colaborare cu Direcția pentru Cultură (DC) Vaslui, fiecare monument având un cod de identificare.

Pentru a cunoaște situația monumentelor istorice, DC Vaslui a desfășurat acțiuni de verificare a stării de conservare și a modului de respectare de către proprietarii/administratorii de monumente istorice a prevederilor legale din domeniul protejării patrimoniului.

„În urma verificărilor în teren, constatăm că predomină o stare precară de conservare pentru multe monumente istorice.Periodic sunt trimise informări către autoritățile locale, dar și către Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului, cu privire la evoluția stării de conservare a monumentelor istorice din județ”, a spus Cristina Crețu, reprezentantul DC Vaslui.

Printre monumentele istorice din categoria A care necesită intervenții de urgență se numără Conacul Rosetti-Balș din satul Pribești, comuna Codăești, Casa Mavrocordat, din municipiul Vaslui, Casa Adam Mitache, din municipiul Huși, Conacul Rosetti-Solescu, din comuna Solești, Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, din comuna Lipovăț, Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, din comuna Pogana, Mănăstirea Fâstâci, din comuna Cozmești, Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, din comuna Vinderei etc.

La această dată, județul Vaslui are 55 de biserici de lemn, care prezintă o vechime și o valoare arhitecturală deosebite, incluse în lista monumentelor istorice. Din numărul total,15 sunt clasate ca monumente de categoria A. Din nefericire, nicio biserică de lemn din județul nostru nu a fost înscrisă, de-a lungul timpului, în Programul Național de Restaurare.

„Aceste biserici se află într-o stare avansată de degradare. Fără o implicare imediată a autorităților competente, există riscul ca într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, aceste biserici de lemn să ajungă într-o stare ireversibilă de degradare sau chiar să dispară”, a mai spus Cristina Crețu.

CJ Vaslui a declanșat marea asfaltare. Mai multe drumuri județene sunt modernizate

de Dănuț CIOBANU

Cele 17 proiecte finanțate prin PNDL 2, care sunt derulate de Consiliul Județean Vaslui, au intrat în linie dreaptă. Două drumuri județene de la Roșiești și Bunești Averești și podul de la Sărățeni au fost deja recepționate. În scurt timp vor fi finalizate lucrările și la drumurile județene din zona Voinești și Costești. Din data de 1 august s-a dat ordinul de începere a lucrului și pe tronsonul de 10 kilometri din comuna Todirești, care face legătura cu județul Iași. Sunt în proiectare și avizare alte drumuri de la Ciocani, Tanacu, Pungești, Codăești etc.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui accelerează implementarea proiectelor care dispun de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 2. Instituția derulează 17 proiecte, care totalizează 180 milioane de lei. 13 proiecte vizează reabilitarea infrastructurii rutiere, trei proiecte privesc reabilitarea unor poduri, iar printr-un proiect se finanțează construcția unui imobil la Școala Inclusivă „Sfânta Ecaterina” din Huși.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a declarat că toate proiectele sunt licitate și sunt în diferite faze privind proiectarea și obținere a unor avize. La unitatea de educație de la Huși se lucrează la demolarea unei clădiri, pentru ca în locul acesteia să fie construită alta: „În perioada imediat următoare vom recepționa două proiecte pe infrastructură. Drumurile reabilitate sunt DJ 244 M Roșiești – Idrici cu o lungime de 2,5 kilometri și DJ 244 L Bunești Averești cu o lungime de 2,5 milometri. De asemenea, am recepționat proiectul privind reabilitarea podului de la Sărățeni”, a precizat Ciprian Trifan.

La această dată, se lucrează la modernizarea drumului DJ 243 C – Voinești, care este finalizat în proporție de 70% și DJ 245 E – Costești, care este finalizat în proporție de 65%. De asemenea, se lucrează și pe două tronsoane din cele trei de pe DJ 244 H Dodești – Viișoara.

Legătură cu județul Iași, reabilitată

La 1 august 2019 s-a emis ordinul de începere a lucrului și pe DJ 248 A – Todirești, cu o lungime de 10 kilometri, arteră rutieră extrem de importantă pentru județul Vaslui, pe unde se face legătura cu județul Iași.

„Proiectul de la Todirești a trecut de avizare și proiectare și se începe lucrul. Drumul trece prin localitățile Drăgești și Sofronești, până la limita cu județul Iași. La ieșirea din Sofronești vom reabilita și un pod. Acesta este un proiect foarte important pentru județul nostru”, a mai spus Ciprian Trifan.

Alte două proiecte sunt în procedurile de avizare, urmând ca și pe aceste trasee constructorul să demareze lucrările. Este vorba despre DJ 159 – Pungești – Gîrceni și DJ 246 Codăești – Tăcuta. La această dată este în proiectare și DJ 243 B de pe raza comunei Ciocani, iar după obținerea avizelor se va emite ordinul de începere a lucrului. Tot în procedurile de avizare sunt și proiectele care prevăd modernizarea DJ 244 K – Tanacu-Tătărăni, DJ 245 C Băcani-Bogdănița și DJ 246 – Ferești, unde se reabilitează 4,5 kilometri.

Investiții de 860 milioane de lei

În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020.  Județul Vaslui a avut declarate eligibile pentru finanțare 251 de proiecte, investiții care sunt derulate de CJ și autoritățile publice locale. Valoarea totală a proiectelor din cadrul PNDL 2 se ridică la suma de 860 milioane de lei. Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe.

Temă de vacanță pentru prefectul Popica: ministrul de Interne i-a cerut analiză privind gradul de rezolvare a dosarelor penale deschise de polițiștii din județ

Vânzoleală maximă la Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui, Jandarmerie și la Prefectură. Ministrul interimar al afacerilor interne, Mihai Fifor, le-a solicitat prefecților și șefilor structurilor județene ale M.A.I. să efectueze în cel mai scurt timp o analiză privind principalele riscuri și vulnerabilități existente la nivelul fiecărui județ.

Solicitarea a fost transmisă, miercuri, în cadrul unei videoconferințe. Ministrul interimar al afacerilor interne a solicitat ca analiza să se axeze în principal pe vulnerabilitățile ce țin de ordinea publică, nivelul infracționalității, stadiul și gradul de rezolvare a sesizărilor și a dosarelor penale, precum și pe principalele riscuri la adresa cetățenilor în fiecare județ. Fifor a solicitat, de asemenea, ca analiza să cuprindă și situațiile referitoare la siguranța în școli, la numărul de infracțiuni comise în incinta unităților de învățământ și în zona adiacentă acestora. Aceste rapoarte urmează să fie finalizate în maximum o săptămână.

De asemenea, prefecții au primit dispoziție să ia măsurile necesare, în colaborare cu inspectoratele școlare județene, pentru a se asigura că unitățile de învățământ sunt pregătite pentru începerea anului școlar. Mihai Fifor le-a cerut prefecților să își amâne concediile, pentru a asigura personal comanda instituțiilor în această perioadă și să se implice activ în coordonarea instituțiilor județene, cu accent pe cele cu atribuții în garantarea siguranței și a ordinii publice. (Paul ALEXA)

Țânțarii din Vaslui, sub amenințarea ”atacurilor aeriene”

La Vaslui, razboiul împotriva tantarilor s-a mutat in aer. Ieri dimineață, vasluienii au fost treziti din somn de un zgomot infernal, care i-a nelinistit.

S-au dumirit in scurt timp, insa, că liniștea le-a fost deranjată de un elicopter care pulveriza insecticid împotriva țânțarilor, muștelor și a capuselor. Primaria Vaslui a luat aceasta masura, dupa mai multe incercari esuate de a curata orasul de enervantele si periculoasele insecte, prin metode clasice, ”terestre”.

Țantarii s-au înmulțit in ultima perioada, iar vasluienii fac fata cu greu situatiei, mai ales seara. Oamenii spera ca aceste stropiri vor avea mai mult succes.

In plus, maine incepe Hora din Strabuni, iar spectacolele sunt programate a avea loc in aer liber si atat musafirii, cat si gazdele trebuie sa se simtă confortabil si sa se bucure de cel mai asteptat eveniment al anului. (D. M.)

Talciocul Bârladului – dai bani să fugi, să nu-l mai vezi! Comercianții, nemulțumiți de ”condiții”

Imagini dezolante în Talciocul din Bârlad. Locul amenajat, teoretic, pentru vânzarea de produse specifice talciocului arată mai degrabă ca o adunătură de construcții improvizate asemănătoare cu cele întâlnite în Evul Mediu.

Printre ele se mai găsesc câteva chioșcuri din lemn, pe care, în urmă cu mai mulți ani, DAPPC le-a scos la licitație. Starea majorității acestor chioșcuri nu este tocmai bună și se pare că din decembrie oamenii vor plăti nu doar chirie, ci și garanții materiale.

„Acum vreo șapte-opt ani, am obținut un chioșc în urma unei licitații pentru care am plătit 50 de lei. Ulterior, am încheiat contract cu DAPPC și plătim lunar 155 lei chirie. Am înțeles că spre sfârșitul anului chiria ni se va majora, atât nouă cât și celor care au tarabe construite de ei. Acum că plătim, plătim, dar condițiile în care ne desfășurăm activitatea sunt incalificabile. Avem un WC ecologic care ne creează probleme și efectiv ne vărsăm mațele ori de câte ori se înfundă și ies dejecțiile la suprafață. Când e cald nu putem respira. Nu cred că așa trebuie să arate un oraș în secolul XXI” a declarat, pentru Est News, o comerciantă veche, ce vinde în Talcioc.

Primarul actual a promis, dar nu a făcut nimic

Oamenii sunt revoltați că Primăria nu ia nici o măsură și că după ce i-a mutat din zona centrală au fost lăsați de izbeliște, fiecare să se descurce cum poate.

„În campania electorală de acum trei ani, primarul actual ne-a promis atunci că dacă îl vom vota, va ține cont de doleanțele noastre și mai mult, va amenaja un talcioc civilizat, așa cum există în alte orașe din țară. Nu s-a ținut de cuvânt, nu l-am mai văzut în talcioc, decât o singură dată, și atunci nu a venit să ne întrebe nimic, ci pentru că avea nevoie de un obiect care se găsește doar aici”, s-a plâns un comerciant care a închiriat un spațiu în talcioc și care plătește lunar la DAPPC 300 de lei.

Întrebați care ar fi problemele cele mai arzătoare ale lor, pe care ar dori să le adreseze primarului, oamenii au spus că pe lângă problema WC-ului și a câinilor comunitari ar fi și alte probleme care aparent pot părea neimportante. De pildă, că nu doar în chioșcurile improvizate, ci și și în chioșcurile câștigate prin licitație, plouă, oamenii fiind nevoiți să-și învelească cu nailon spațiul în care își țin marfa, faptul că ei sunt cei care plătesc un om pentru a le păzi marfa, că terenul pe care este situat acest talcioc este accidentat, plin de bălării și acareturi uitate de mulți comercianți care au renunțat să mai vândă în talcioc, că nu sunt respectați ca cetățeni ce contribuie prin aceste taxe la creșterea bugetului local.

Oamenii au declarat că la anul, când Dumitru Boroș va reveni, poate, în talcioc, în campania electorală, îi vor spune că nu a făcut nimic în cei patru ani de mandat.

„Nu știm ce-i vom spune dacă va avea curajul să ne promită din nou că va amenaja un talcioc civilizat. Primarul Constantinescu ne-a mințit atunci când ne-a mutat din centru că ne va crea condiții aici, în marginea orașului, lângă Unitatea Militară. După ce ne-a mutat, a uitat de noi. Așa s-a întâmplat și cu Dumitru Boroș, care de trei ani nu s-a mai interesat de soarta noastră, a celor care își câștigă pâinea amară și puțină vânzând în Talcioc. Oare în trei ani de zile nu se putea amenaja un WC care să fie racordat la rețeaua de canalizare? Măcar atât. Noi, cei din talcioc, vom vota cu cine vom crede sau nu vom mai vota pe nimeni”, a precizat un alt comerciant din Talcioc. (Mihaela NICULESCU)

Județul Vaslui ridică cortina unei noi ediții a Festivalului Folcloric Internațional „Hora din străbuni”

de Dănuț CIOBANU

Județul Vaslui se pregătește să găzduiască a VI-a ediție a Festivalului Folcloric Internațional „Hora din străbuni”. Festivalul va avea loc în perioada 2 – 6 august 2019 în mai multe localități ale județului: Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești, Pădureni, Hoceni și Vetrișoaia. Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Județean Vaslui, Primăria Vaslui și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui.

Ieri, la Teatrul de Vară Vaslui, a avut loc o conferință de presă, în care organizatorii au prezentat ultimele detalii legate de organizarea festivalului.

„În afară de municipiul Vaslui și în alte localități vor fi organizate spectacole. Nu a fost ușor, pentru că atunci când vrei să aduci ansambluri de departe apar tot felul de opreliști. Într-un procent de 90% am realizat tot ce ne-am propus. Nu va ajunge la festival un ansamblu din India și Doina Olteniei, care a avut o problemă tehnică și nu mai poate ajunge. Festivalul de la Vaslui implică o participare internațională, națională și județeană. Noi am căutat să implicăm și ansamblurile județene, pentru a crea o emulație”, a spus Lucian Onciu, directorul Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui

Până la această s-au cumpărat toate cele 300 de abonamente și mai sunt de vândut o parte din bilete. Având în vederea experiența de la edițiile trecute, organizatorii se așteapta ca restul biletelor să fie achiziționate în ziua în care au loc spectacolele. Evenimentul va fi transmis în direct de posturile de televiziune TVR 3 și TVR Iași.

„Noi suntem gazde bune în ceea ce privește scena, dar și ospitalitatea care nu se vede pe scenă, din momentul în care vor sosi invitații. Vineri ajung în județ aproape toate ansamblurile folclorice. Sperăm să fie vreme favorabilă și spectacolele să se desfășoare la Teatrul de Vară, care are o capacitate de 913 locuri. Dacă va ploua, evenimentul se va muta la Sala Sporturilor. Ultima zi a festivalului se va desfășura în Centrul Civic Vaslui”, a mai spus Lucian Onciu.

Județul Vaslui, pregătit pentru festival

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că s-au făcut toate pregătirile pentru ca evenimentul să se desfășoare în condiții bune. În acest sens, la Primăria Vaslui a fost înființat un comandament care funcționează 24 din 24 de ore, pentru a se putea interveni acolo unde sunt probleme. De asemenea, instituțiile de pază și ordine sunt pregătite să acționeze, dacă vor apărea evenimente nedorite.

„Am vizitat fiecare locație pentru a fi pregătită bine, într-un oraș curat și plăcut. Dacă vasluienii vor răspunde așa cum ne așteptăm, cu disciplină și ospitalitate, ne putem gândi la un succes. Dar până atunci avem câteva zile de foc. Programul este frumos realizat. Vin la noi formații de top, iar cei din Panama și Argentina nu știu când ar fi avut posibilitatea să ne viziteze. Au prilejul cu acest festival, iar noi trebuie să ne luăm rolul de gazdă în serios. E un câștig acest festival pentru noi și reprezintă evenimentul central al acestui an. Cel mai greu pentru organizatori este ca ediția următoare să fie la același standard ca cea trecută”, a spus Vasile Pavăl.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că Festivalul „Hora din străbuni” a devenit un simbol pentru județul Vaslui.

„Sunt 11 țări care prin reprezentanții lor vin în județul Vaslui. Alte ansambluri folclorice vin pentru prima dată în România. Localitățile în care sunt organizate spectacole vor arăta că județul Vaslui este un județ frumos, care merită un astfel de festival. Mulțumesc celor care muncesc la acest proiect, cu toții s-au implicat exemplar. Festivalul este ca un răsunet extraordinar de frumos de la celelalte ediții și până în prezent. Sperăm ca și în continuare să fie așa”, a spus Ciprian Trifan.

Se urnesc lucrările în Comuna Dimitrie Cantemir

După ce, timp trei ani de zile nu s-a făcut mai nimic, în comuna Dimitrie Cantemir se renovează școlile, se asfaltează drumurile și se construiesc poduri.

Primăria Dimitrie Cantemir a funcționat în regim de avarie până în acest an. Vreme de aproape trei ani nu s-au făcut investiții, iar lucrările începute au rămas neterminate. S-a ajuns în această situație jalnică fiindcă primăria a avut conturile blocate.

“Conturile au fost blocate din cauză că firma care castigase o licitatie a subcontractat lucrarea respectivă. Conform legilor în vigoare, din 2011 încoace, firma care câștigă licitația numai are voie să subcontracteze lucrarea. Curtea de Conturi a făcut verificări și a stabilit ca acel contract de subcontractare este ilegal și ne-a blocat conturile. Timp de aproape trei ani de zile noi am fost cu conturile blocate. Curtea de conturi ne-a obligat pe noi să dăm banii înapoi, circa 3,6 milioane de lei. Consiliul Județean ne-a ajutat să ne achităm de această datorie, repartizând comunei noastre fonduri “, ne-a explicat Vasile Lernicu, primarul interimar al comunei Dimitrie Cantemir

Colac peste pupăză, primarul Vasile Dumitru a fost suspendat din funcție fiind găsit în incompatibilitate. De voie, de nevoie, viceprimarul Vasile Lernicu a preluat conducerea și s-a descurcat cum a putut. În acest an, având conturile primăriei deblocate, autoritățile locale au dat drumul la lucrări în comună

“Vom reabilita, în acest an, școlile din satele Gușiței și Grumezoaia, și vom anvelopa școala din Hurduci. Tot in 2019 vom pune în practică un proiect cu două drumuri comunale DC 37 si DC38 . S-a ținut licitatia, a fost câstigată de Viacons Rutier. Mai avem de facut intabularea la drumuri și să dăm autorizare de construire. Vom construi și două poduri, unul în satul Guiței și unul în satul Plotonești. Mai trebuie să obținem un aviz de la E-ON ca să putem demara lucrările. Lucrarea a fost scoasă la licitație, a câștigat-o tot Viacons Rutier”, a mai spus primarul.

Autoritățile locale au mai reusit, în acest an, să pună piatră pe câteva drumuri, să curețe șanțurile și să decolmateze râul Elan, în aval, pe o distanță de 1.000 de metri . (Cristian DIMA)

Primăria Bârlad, ca acum 100 de ani: bârlădenii nu pot beneficia de niciun serviciu online direct pe site-ul instituției

Tehnologia de vârf nu e pentru toți! Deși trăiesc în era comunicării online, bârlădenii nu-și pot folosi telefoanele mobile inteligente, și nici tabletele sau laptop-urile, pentru a accesa mai ușor servicii administrative care țin de autoritățile locale, direct pe site-ul Primăriei. În loc să fie folosit drept platformă de interacțiune cu cetățenii, acest website este, de cele mai multe ori, portavocea primarului Dumitru Boroș și se limitează la postări laudative.

Dacă în alte orașe, inclusiv cele de provincie, administrația locală aproape că s-a mutat cu totul online, pentru a veni în sprijinul tuturor oamenilor care nu au timp de pierdut pentru procurarea și depunerea unor documente, în Bârlad folosirea tehnologiei de ultimă generație nu reprezintă o preocupare, darămite să fie o prioritate pentru autoritățile locale. Asta, cu toate că ar presupune costuri reduse.

Curioșii care ajung pe site-ul Primăriei Bârlad cu gândul să depună un formular în mod electronic și să scutească, astfel, un drum la ghișeu și, eventual, statul la coadă, au neplăcuta surpriză să nu găsească nici măcar un serviciu disponibil online. Ba, mai mult, dacă vor să reclame acest lucru sau să trimită alte propuneri ori sugestii către autoritățile locale, trebuie să-și pună pofta în cui. Datele de contact ale Primăriei sunt bine ascunse pe site, la categoria “Relații cu publicul”, acolo unde cei interesați au la dispoziție o listă de numere de telefon de la birourile instituției și câteva adrese de e-mail.

Nu apare pe site nici facilitatea plății online a taxelor și impozitelor locale, deși aceasta există încă din toamna anului trecut (dacă o mai fi existând, că nu avem de unde să știm!), tot la insistențele presei. Bârlădenii care intră pe site-ul Primăriei ca să obțină îndrumare pentru plata online a dărilor la bugetul local, nu vor găsi aici nicio secțiune. Conducerea instituției s-a mulțumit cu un comunicat și cu apariția informației în presa, la vremea când serviciul a fost pus in funcțiune și cu asta basta. Cine a ratat articolele pe acest subiect, la momentul respectiv, nu are de unde să știe că poate achita impozitele, amenzile și taxele din fața ecranului de calculator sau de pe telefon. Decât dacă, evident, fac un drum la Primărie, ca să piardă vremea și să stea pe capul funcționarilor.

Niște primari de prin țară, să-l învețe și pe Boroș ce este de făcut, vă rugăm!

În vreme ce bârlădenii sunt privați de informații utile și plimbați pe la ghișee, site-urile altor primării din țară și din zona Moldovei abundă de servicii online. În municipiul Roman, de exemplu, la conducerea căruia se află tot un primar liberal (și bârlădean pe deasupra!), există chiar o aplicație care se poate descărca de pe site-ul primăriei, atât pe calculator, cât și pe smartphone, aplicație care le permite locuitorilor să fie în legătură permanentă cu autoritățile locale, să ceară lămuriri, să pună întrebări în legătură cu proiectele pe care urmează să le adopte consiliul local. Cu alte cuvinte, transparență maximă și implicarea plătitorilor de taxe în gestionarea problemelor de administrație.

Iată ce alte servicii au la îndemână locuitorii din orașele în care autoritățile nu se ascund în spatele unor numere de telefon, ci comunică direct cu cetățenii. În primul rând, un serviciu online de plată electronică, pe site-ul primăriei, pentru toate taxele și impozitele locale, care face ca toate cozile la ghișee să devină doar o amintire. Apoi, un serviciu de programări online pentru eliberarea cărților de identitate și pentru căsătorie, unde doritorii își pot alege nu doar data, ci și ora la care se va oficia evenimentul.

Tot în categoria serviciilor online intră și accesul rapid la consultările publice pe diverse teme de interes și de actualitate, secțiune unde toată lumea își poate scrie părerea și argumenta poziția în legătură cu prioritizarea proiectelor pentru comunitatea locală. În plus, pentru că opinia fiecărui plătitor de taxe trebuie ascultată, site-urile mai multor primării oferă posibilitatea de a completa chestionare online, legate de gradul de satisfacție a cetățenilor, de calitatea serviciilor publice și de alte subiecte importante pentru oraș sau județ.

Nici pomeneală de toate aceste lucruri pe site-ul Primăriei Bârlad, care se vrea a fi mai mult un tablou al “conducătorului mult iubit” al urbei, expus sub ochii tuturor privitorilor gratis, pardon, pe bani publici!  (Simona MIHĂILĂ)

Construcția noului bazar, un proiect prea mare pentru municipiul Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Proiectul noului bazar continuă să provoace nemulțumiri în rândul consilierilor din cadrul Consiliul Local Vaslui. Aleșii din opoziție susțin că valoarea contractului de lucrări a crescut foarte mult, iar proiectul trebuia să fie implementat etapizat. Mai întâi să fie construite doar trei clădiri ale bazarului, din cele cinci prevăzute în proiect. Ulterior, în raport de activitatea comercială, urmau să fie ridicate și celelalte două construcții.

Proiectul de construcție a bazarului și târgului auto rămâne în atenția Consiliului Local (CL) Vaslui. Consilierii din opoziție au susținut în ultima ședință că valoarea contractului de lucrări a crescut foarte mult, comparativ cu suma inițială. „Am plecat la licitație cu o valoare de 17 milioane de lei a contractului de lucrări. Apoi s-a majorat contractul cu 800.000 de lei, ca urmare a aprobării OUG 114/2018. Vreau să știu dacă suma de 800.000 de lei s-a aplicat la valoarea inițială licitată de 17 milioane de lei sau la suma de 21,5 milioane de lei?”, a întrebat Valentin Dragomir, consilier PNL.

Dragomir a mai adăugat că la aprobarea contractului nu a fost de acord cu întregul proiect și a propus ca acesta să fie implementat etapizat.

„Am aprobat cinci construcții pentru bazar. De ce nu am făcut doar trei, să vedem dacă vor fi folosite?! Ce este acum în bazar ar intra în aceste trei clădiri. Apoi, dacă vedem că este o activitate intensă, mai facem o clădire. Eu am făcut această propunere, dar s-a mers pe proiectul care prevede cinci clădiri”, a mai spus Valentin Dragomir.

Consilierul local a primit un răspuns din partea aparatului tehnic din cadrul Primărie Vaslui.

„La contractul de bază de 17 milioane de lei s-a mai adăugat suma de 1,3 milioane de lei, care reprezintă cheltuielile legate de racordarea la rețeaua de gaze naturale, curent electric sau obținerea unor avize. Este posibil să nu se ajungă la valoarea maximă, iar banii care nu se cheltuie vor rămâne la buget”, a precizat reprezentantul Primăriei Vaslui.

Contract actualizat

În cadrul ședinței CL Vaslui din luna mai 2019, s-a reactualizat valoarea investiției este „Amenajare platformă bazar și târg auto”. Valoarea totală aprobată a proiectului se ridică la suma de 21.500.000, în timp ce valoarea actualizată se ridică la suma de 22.300.000 lei, ceea ce înseamnă o diferență de 800.000 lei. Actualizarea s-a realizat în urma intrării în vigoare a OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare. În condițiile în care salariul minim brut lunar din sectorul construcțiilor a fost majorat la 3.000 de lei, valoarea minimă a manoperei a fost actualizată la 17 lei/oră.

Licitația publică pentru obiectivul «Amenajare Platformă Bazar și Târg Auto» s-a organizat în data de 14 noiembrie 2017 și a fost câștigată de o asociere de firme. Asocierea de firme este formată din SC Vires Construct SRL Cluj-Napoca (lider) și SC Hermanas Rubio Grupo Constructor Herce SLU Spania.

La Oltenești se investește masiv pentru un trai civilizat

Autoritățile locale din Oltenești dezvoltă comuna de la un an la altul. În prezent se construiește o grădiniță, se fac poduri peste râuri și se forează la mare adâncime pentru ca apa potabilă să ajungă la robinetele din casele tuturor localnicilor.

Olteneștiul ține pasul cu comunele din județul nostru care se modernizează sistematic. Aici, toate cele patru școli vechi, au fost extinse și modernizate, reabilitarea acestora finalizându-se în urmă cu puțin timp.

Acum ne putem mândri că avem școli model. Despre comuna noastră nu se poate spune că sunt școli cu WC-ul în fundul curții și că nu se respectă condițiile de igienă. Toate școlile au acum grupuri sanitare pentru fete și pentru băieți și săli de clasă mari și moderne” – ne-a spus cu mândrie primarul Constantin Galeru.

Autoritățile locale sunt preocupate și de cei mici, construirea unei grădinițe fiind în toi.

Copiii de grădiniță învățau până acum într-o sală de clasă la școală, cu copiii de clasele V-VIII, de-a valma. Ăștia mari îi călcau în picioare pe ăștia mici. Când am intrat primar, părinții mi-au cerut să fac o grădiniță. Nefiind condiții pentru desfășurarea activității, am hotărât să o facem. Va fi o grădiniță modernă cu etaj cu dormitoare, locuri de joacă atât în interiorul grădiniței cât și în exterior. Vor două săli de clasă mari, una pentru grupa mică, una pentru grupa mare, grupuri sanitare și o sală de mese “, a mai spus primarul.

Toti localnicii vor avea apă potabilă la robinetele din case

În prezent, apa bună de băut curge la robinete doar în satele Oltenești, Pihna, Târzii și Zgura. În Curteni și Vinețești , oamenii pot lua apă din fântâni, dar nu este bună de băut.

Am început lucrările chiar luna asta, în iulie. Am forat două puțuri de 130 și 160 de metri adâncime. Au fost aduse materialele, conductele și tot ce trebuie pentru această lucrare. Sperăm ca anul viitor, în martie-aprilie, oamenii din satele Vinețești și Curteni să beneficieze de această apă. Sunt vreo 300 de familii. În aceste două sate erau probleme cu apa potabilă. Oamenii cărau apă de la fântână și din păcate nu era bună de băut. Rezolvând și această problemă toți locuitorii comunei vor avea apă la robinetele din case”– ne-a declarat Constantin Galeru.

Pentru rezolvarea situației apei potabile din cele două sate, autoritățile locale vor cheltui peste șapte milioane de lei, fonduri obținute prin PNDL 2

O altă prioritate a autorităților locale este construirea de poduri peste râurile Crasna și Lohan , fiindcă agricultorii nu pot ajunge cu utilajele la terenurile care se află de o parte și de alta a râurilor. “Mai avem trei poduri a căror construcție va începe luna asta. Sperăm ca până în luna decembrie să le finalizăm. Podurile vor fi construite pe cele două râuri care străbat comuna Oltenești. Două poduri vor fi pe râul Crasna, iar al treilea pe Lohan. Este necesară construirea acestor poduri pentru că nu mai sunt poduri peste râuri, iar întreprinzătorii agricoli, cu terenuri de o parte și de alta a râurilor, au mari dificultăți pentru a ajunge la terenurile lor cu combinele, tractoarele și camioanele”, ne-a mai spus primarul. De aceste poduri vor beneficia și agricultorii din comunele învecinate, care trec prin Oltenești pentru a ajunge la drumul județean. Fiecare pod va costa peste un milion de lei. (Cristian DIMA)

Consiliul Local Vaslui a acoperit din nou pierderile Transurb

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Local (CL) Vaslui a acordat SC Transurb un sprijin financiar în valoare de 960.000 de lei. Banii sunt alocați pentru acoperirea pierderilor contabilizate de societate în ultimii ani. Dacă conducerea Primăriei Vaslui spune că banii sunt o gură de oxigen pentru societate, consilieri din opoziție susțin că se aruncă banii într-o gaură neagră.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că ajutorul financiar reprezintă o gură de oxigen pentru SC Transurb și îi permite să continuie activitatea de la zero. „Să sprijinim societate cu această sumă de bani. Toate sunt societăți în subordinea CL Vaslui și trebuie sprijinite, pentru că prestează un serviciu public”, a explicat Vasile Pavăl.

Florin Dragomir, consilier PNL, a spus că în perioada 2013 – 2015 subvenția anuală către SC Transurb nu trecea de un milion de lei, însă în ultimii ani ajutorul financiar a depășit valoarea de 2 milioane de lei. „Tot acordam bani la societatea și situația e tot rea. Acum completăm din nou capitalul social, dar avem garanția că în perioada următoare nu vor veni iar să solicite o subvenție? Să fim informați și noi pe ce se cheltuie sumele pe care le dăm”, a spus Valentin Dragomir.

Bani aruncați într-o gaură neagră!

Sorin Radu, consilier PNL, a completat că la SC Transurb sunt mai multe probleme în ceea ce privește managementul.

„De doi ani tot dăm bani la Transurb, iar societatea nu e unde trebuie să fie. Serviciul trebuie făcut, dar nu în condițiile acestea, în care finanțăm o gaură neagră. Acum dăm suma de 960.000 de lei pentru reîntregirea capitalului de lucru. De-a lungul timpului, societatea a avut pierderi, iar cu acestă sumă noi le acoperim. În perioada următoare, CL Vaslui va trebui să mai acorde o altă sumă de 350.000 de lei, pentru completarea capitalului social”, a spus Radu Sorin.

Și Marius Arcăleanu, consilier PNL, a acuzat conducerea societății că nu își face treaba. „Ați cumpărat trei troleibuze care zac în curtea Transurb. Ați aruncat cu banii pe fereastră!”, a spus Arcăleanu.

Veniturile totale prognozate pentru acest an de SC Transurb Vaslui se ridică la 6.029 mii lei, în timp ce cheltuielile totalizează 5.960 mii lei. Astfel, profitul brut prognozat de pentru anul 2019 este în valoare de 69 mii lei.

La fundamentarea bugetului s-a avut în vedere nivelul mediu al veniturilor obținute atât din încasări proprii, cât și diferențe de tarif alocate de la bugetul local pentru facilitățile acordate unor categorii de cetățeni ai municipiului, prețurile estimate la energie electrică și combustibil, cheltuielile de personal pentru cei 89 de salariați ai societății etc.

Performanțe frumoase ale talentaților piloți de la Cercul de Karting al Clubului Copiilor din Bârlad

Rezultate bune pentru echipajul Cercului de Karting de la Clubul Copiilor „Spiru Haret” din Bârlad, la Campionatul Național de Karting școlar, „Micul pilot”, ediția 2019.

După trei din cele șase etape ale campionatului care se desfășoară anual în perioada mai – octombrie, echipa de karting de la Clubul „Spiru Haret” s-a clasat pe locul 6 din 34 de echipe înscrise. Vineri va avea loc a IV-a etapă, la Târgul Secuiesc, unde elevii bârlădeni pasionați de karting speră să obțină rezultate bune.

Până acum, cele mai bune rezultate la individual le-au obținut Sergiu Gînju, locul I la Bacău, Andrei Coșeru, locul II la București și Bogdan Burlibașa, locul III, la Bacău.

Echipajul bârlădean este compus din șapte piloți: Andrei Coșeru și Sergiu Gînju la categoria Bambi (motorizare 50 cc), Andrei Iftenie, categoria Pufo junior ( 60 cc), Denis Costache, categoria Pufo junior (60 cc), Alexandru Stratica, categoria Mini (60 cc), Mihai Sebastian Popa, categoria Kadet (80 cc) și Bogdan Petru Burlibașa categoria KF junior (125 cc). În afară de cei trei elevi care s-au calificat pe podium, ceilalți patru au reușit clasări aproape de podium.

Eu cred că dacă la echipe suntem pe locul 6 din 34 înscrise, rezultatele acestea sunt destul de bune ținând cont de posibilitățile financiare pe care le are Clubul „Spiru Haret” și de faptul că nu are nici o bază de antrenament, echipajul antrenându-se pe o pistă amenajată din Bacău”, ne-a declarat Marius Gîmbuță, directorul Clubului Copiilor „Spiru Haret” și antrenorul de la acest club.

Premiile obținute la finalul campionatului „Micul pilot” vor fi decernate în cadrul galei care va avea loc în luna decembrie.

Acest campionat este un proiect educațional, aprobat în calendarul activităților extrașcolare naționale de Ministerul Educației Naționale și se adresează palatelor și cluburilor copiilor, precum și unităților școlare din țară care au cercuri de carting. „Micul Pilot” se desfășoară pe 9 categorii de vârstă și motorizare. (Mihaela NICULESCU)

Autoritățile Bârladului, depășite de gunoaie! Chiar nu pot fi luate măsuri împotriva celor care aruncă gunoiul lângă containerele goale?

A duce gunoiul la container a devenit un sport extrem pentru tot mai mulți bârlădeni civilizați, care sunt nevoiți să ocolească munții de resturi menajere, haine îmbâcsite, moloz, crengi și orice altceva mai lasă în urmă cetățenii certați cu bunul-simț. Cei pentru care autoritățile din Bârlad nu au sau nu vor să caute ac de cojoc și, pe cale de consecință, îi lasă să-și facă, pur și simplu, de cap, spre disperarea și furia celor din jur.

Grupurile de socializare din Bârlad dau în clocot după ce, săptămânal, curg râuri de fotografii cu tablouri revoltătoare din zonele de colectare a deșeurilor menajere, iar administrația locală se face că plouă.

Oamenii se întrec în a cataloga atitudinea nepăsătoare a responsabililor din fruntea orașului, pe care nu pare să-i deranjeze peisajul demn de lumea a treia care se desfășoară în apropierea containerelor de gunoi. De la cuvinte precum “nepăsare”, “indolență” și până la “incompetență” și “ignoranță”, bârlădenii încearcă să atragă atenția că modul în care e gestionată problema deșeurilor în toate cartierele din oraș a devenit o problemă de sănătate publică.

În condițiile în care mormanele de gunoaie se adună peste noapte și se înmulțesc peste week-end, zona pubelelor a devenit raiul șoarecilor și al șobolanilor, rai din care nu lipsesc nici gândacii sau muștele. Atmosfera este una sinistră și, deși atât ziarul nostru cât și o sumedenie de bârlădeni au semnalat în repetate rânduri gravitatea situației, nimeni nu a luat măsuri. După aplicarea unor amenzi pur demonstrative, în cadrul unei așa-zise campanii de conștientizare publică desfășurată anul trecut, poliția locală din Bârlad este inexistentă în problema deșeurilor.

Asta, deși la unele spații de colectare se află plăcuțe vizibile, care atenționează că locațiile sunt supravegheate video și că este interzisă depozitarea molozului și a crengilor. Așadar, dacă e să dăm crezare acestor lucruri, poliția locală ar avea, dacă ar vrea, suficiente probe pentru a-i amenda pe cei care încalcă legea și se joacă în permanență cu răbdarea și nervii vecinilor.

Revoltați că orașul n-a avut baftă să aibă în frunte un gospodar, bârlădenii dau exemplele altor municipii din Moldova, unde zona containerelor de gunoi este menținută mereu curată, iar mirosurile grele nu se mai simt demult. Cele mai multe voci spun că amenzile usturătoare, aplicate fără întrerupere de polițiștii locali și de reprezentanții de la Garda de Mediu, ar putea rezolva definitiv problema.

Unde e soluția și de ce întârzie? Dacă e să ne uităm în Legea administrației publice, singurii răspunzători pentru modul în care se prezintă un oraș, atât la periferie, cât și în centru, sunt primarul și subordonații săi, cu toții plătiți din bani publici să-și îndeplinească fișa postului. Dacă ne uităm la fotografiile care prezintă realitatea din teren, concluzia este că un oraș arată după cum îi sunt conducătorii. SOS, Primăria Bârlad, când preconizați ieșirea din lumea a treia?  (Simona MIHĂILĂ)

Se lucrează de zor, la Berezeni: asfaltări de un milion de euro și apă curentă în toate gospodăriile

În această perioadă a concediilor se muncește intens la Berezeni, comuna devenind un adevărat șantier. Chiar dacă lucrările de asfaltare creează un ușor disconfort, oamenii sunt mulțumiți că vor scăpa de noroaie. În plus, autoritățile locale au rezolvat și problema apei potabile.

Comuna Berezeni arată ca un adevărat șantier în această perioadă, fiindcă se asfaltează, pe rând, toate drumurile sătești principale. Se lucrează curat și ordonat, pentru ca traficul prin comună să nu fie afectat. Oamenii resimt un ușor disconfort, doar atunci cand trebuie să ocolească asfaltul proaspăt turnat.

“De-a lungul drumurilor vor fi rigole de scurgere și podețe peste ele, în dreptul fiecărei case. SC Transmir execută această lucrare de 1.000.000 de euro, iar finanțarea am obținut-o prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 2). Sperăm ca la sfârșitul lui octombrie să terminăm de asfaltat toate drumurile sătești principale. Modernizarea comunei nu se va opri aici. Ne dorim să asfaltăm toate drumurile sătești, pentru ca accesul să fie mult mai facil pentru toți locuitorii comunei noastre”, ne-a declarat Toader Dima, primarul comunei Berezeni.

Autoritățile locale au rezolvat și problema apei potabile

Până acum cumpăram apa de la Fălciu și aveam probleme mari cu distribuirea apei către populație, oamenii fiind nevoiți să care apa cu găleată dintr-un bazin. De acum încolo vor avea apă la robinete. Pentru a rezolva această situație neplăcută, am forat trei puțuri la 70 de metri adâncime, fiecare puț asigurând un debit de cinci-șase metri cubi de apă pe secundă. Apa va trece printr-o stație de tratare și va merge într-un bazin de 700 de metri cubi. De acolo, prin cădere, apa va ajunge, prin țevi, la robinetele din casele oamenilor. Această lucrare va fi terminată, cel târziu la 1 noiembrie”, a precizat primarul.

Pentru ca toți locuitorii comunei Berezeni să aibă, în case, apă la robinete, se vor cheltui peste trei milioane de lei, fonduri obținute prin PNDL 2, datorită proiectului <Suplimentarea sursei de apă potabilă prin captări alternative pentru alimentarea cu apă în comuna Berezeni, judeul Vaslui >.

Pe lângă aceste investii, la Berezeni va fi construită și o grădiniță, ceea ce demonstrează preocuparea autorităților locale pentru formarea tinerilor, oferind educație și condiții pe durata în care copiii își formează caracterul.

Lucrările vor demara astăzi, 29 iulie. Grădinița va fi construită într-unul din satele componente ale comunei, mai precis, în Satul Nou. Imobilul va avea două săli de clasă moderne și luminoase, băi pentru fete și pentru băieți, sală de gimnastică și sală de masă. În exterior va fi amenajat un spațiu de joacă cu leagăne si tobogane. (Cristian DIMA)

Proiectul pasajului pietonal din Crucea Gării Vaslui a pierdut finanțarea europeană

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui a renunțat la proiectul de reconfigurare a nodului de circulație rutieră de la Crucea Gării. Municipalitatea a depus pe axa dedicată transportului trei proiecte, care depășeau finanțarea nerambursabilă europeană. Pentru a implementa cele trei investiții, bugetul local trebuia să participe cu o finanțare de 45 milioane lei. Cum alocarea unei astfel de sume ar fi blocat toate investițiile din oraș pe următorii trei ani, s-a ales să se meargă înainte doar cu două proiecte.

Primăria Vaslui a retras din portofoliu de proiecte depuse pentru obținerea de finanțare europeană pe cel privind reconfigurarea nodului de circulație rutieră Crucea Gării. Proiectul privind pasajul pietonal, alături de proiectul de extindere a rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public local și proiectul privind construcția unui depou au fost depuse pe Axa 4.1 privind dezvoltarea transportului, din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.

Pe această axă privind transportul, finanțarea europeană nerambursabilă se ridică la suma de 107 milioane de lei, în timp ce cele trei proiecte au o valoare totală de 152 milioane de lei. Printr-o scrisoare trimisă autorităților locale, Agenția de Dezvoltare Nord Est a anunțat că finanțează proiectele doar într-un procent de 100% și nu de 120% cum a fost precizat înaintea depunerii documentațiilor pentru evaluare. În acest fel, dacă Primăria Vaslui dorește să implementeze toate cele trei proiecte, va fi nevoită să suporte de la bugetul local suma de 45 milioane de lei.

Radu Sorin, consilier PNL, a spus că se renunță la un proiect foarte important, fără a se ști punctajele celorlalte.

“Proiectele nu se judecă doar din punct de vedere financiar, ci din perspectiva oportunității. Suntem puși să decidem în necunoștință de cauză. Acest proiect a fost introdus la punctele suplimentare de pe ordinea de zi și l-am primit cu câteva ore înainte de ședință. Trebuia să discutăm în comisii, deoarece este un proiect capital pentru oras” , a spus Sorin Radu.

Investiții blocate

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a răspuns că la punctaje proiectul privind pasajul a fost pe primul loc, pe locul secud rețelele de transport, iar pe locul al treilea s-a situat construcția depoului.

“Dacă suportăm de la bugetul local sumă de 45 milioane de lei vom bloca investițiile pentru următorii trei ani. Nu renunțăm la pasaj, căutăm alte surse. Pentru a nu pierde finanțarea, am decis să mergem înainte cu cele două proiecte. La proiectul privind depoul, va trebui să suportăm o parte din finanțare de la bugetul local”, a spus Vasile Pavăl.

Reconfigurarea nodului de circulație rutieră Crucea Gării vizează intersecția străzilor Republicii, Ștefan cel Mare și Traian unde, în prezent, este un sens giratoriu cu o rază de 21 de metri. Valoarea proiectului este de aproximativ 34 milioane de lei.

Rău platnicii la bugetul local, în vizorul Consiliului Local Vaslui

Consilierii locali vasluieni au avertizat că există riscul ca înlesnirile fiscale acordate rău platnicilor la bugetul local să creeze un precedent periculos. CL Vaslui a aprobat în ultima ședință procedura de acordare a unor facilități, constând în scutirea de majorări de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale datorate bugetului local de către persoanele fizice. Obligațiile de plată vizează impozite și taxe locale, redevențe, prestații, chirii și alte obligații datorate bugetului local.

“Consider că este incorectă această măsură, pentru cei 97% vasluieni care și-au achitat la timp taxele și impozitele locale. Este posibil să creem un precedent, iar în anul viitor să avem aceleași cereri de la cetățenii care nu au achitat obligațiile la bugetul local”, a spus Iancu Arcălianu, consilier PNL.

Eugen Boț, director economic în cadrul Primăriei Vaslui, a răspuns că aceste facilități fiscale sunt acordate doar pentru anul 2019 și nu se referă la contribuabilii care și-au achitat impozitele locale. “Avem debitori din anii trecuți și sperăm să mai aducem bani în plus la bugetul local. În anul 2020 nu vor mai fi aceste facilități fiscale”, a precizat Eugen Boț.

Pentru a beneficia de scutire, persoanele fizice vor depune o cerere, însoțită de o copie a actului de identitate, precum și dovada achitării obligațiilor fiscale principale datorate. Cererea va fi analizată, urmând a se întocmi un referat de către Serviciul Finanțe Publice Locale, referat ce va fi supus spre aprobare primarului municipiului Vaslui. În baza referatului aprobat, va fi emisă decizia de acordare/neacordare a scutirii. Scutirile se aplică în proporție de 100% pentru majorările de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale, dacă obligațiile bugetare certe, lichide și exigibile, inclusiv amenzile contravenționale vor fi achitate până la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2019, inclusiv, sub sancțiunea decăderii. (Dănuț CIOBANU)

Fermierii vasluieni nu au bani și sunt nevoiți să își vândă recolta de grâu de pe tarla

de Dănuț CIOBANU

Fermierii din județul Vaslui își vând producția de grâu direct de pe câmp. Ei primesc de la furnizori sămânță, îngrășăminte și pesticide, iar plata o fac de pe tarla. Fermierii se plâng că prețul la grâu este foarte mic, în timp ce cheltuielile în agricultură au crescut constant. O altă nemulțumire este legată de calitatea grâului, care din cauza ploilor nu este panificabil și are un preț mai mic. Practic, după un an agricol, singurul profit pentru mulți agricultori constă în subvențiile primite de la UE.

Mulți fermieri vasluieni continuă să vândă direct din câmp recolta obținută în acest an la grâu. Producătorii agricoli au încheiat contracte cu firmele care le oferă sămânță certificată, îngrășăminte chimice și pesticide și în schimbul acestor inputuri le livrează grâu direct din câmp. În funcție de evoluția prețurilor pe piața grâului, o astfel de soluție poate să fie bună sau rea. Spre exemplu, la sfârșitul anului trecut, prețurile la grâu au fost mai mici decât la recoltare, iar fermierii care au vândut direct din câmp au fost avantajați în comparație cu cei care au stocat recolta și au așteptat un preț mai bun.

Dan Mușetoiu, fermier din zona Negrești, a spus că în acest an producția medie la grâu va fi de 4.000 kilograme/hectar, în timp ce prețurile de pe piață sunt de 0,62 lei/kilogram la grâul panificabil și 0,60 lei/kilogramul la grâul furajer.

„Producția de grâu o vom vinde pentru a plăti inputurile furnizate de distribuitori, dar nu suntem hotărâți cui și cât vindem. Prețurile la grâu nu sunt atât de bune. De 10 ani avem același preț la grâu, în timp ce celelalte produse s-au scumpit de 20 de ori. Noi avem spații pentru a depozita grâul, dar suntem nevoiți să vindem pentru a plăti inputurile pe care le avem de la firme”, a spus Dan Mușetoiu.

Practic, la acest preț, pentru a acoperi cheltuielile legate de înființarea unui hectar de grâu, care se ridică la 3.000 de lei, fermierii ar trebui să realizeze o producție de 5.000 kilograme/hectar.

Salvarea fermierilor vine din subvențiile europene pe suprafață de 180 euro/hectar, bani care reprezintă profitul multor ferme agricole.

Grâul nu este panificabil

Pe lângă prețurile mici, fermierii mai au problemă în ceea ce privește umiditatea grâului. Umiditatea standard este de 12%, iar după recoltarea primelor suprafețe de grâu umiditatea este de 14 – 16%. Din această cauză, mulți fermieri amână treieratul grâului și îl mai lasă pe câmp pentru a se usca, iar cei care recoltează îl depozitează în magazii unde este lopătat pentru a se usca.

„Avem speranțe că producția va fi bună, însă s-ar putea să avem o dezamăgire cu privire la calitatea producției de grâu. Nu cred să avem parametri necesari pentru a fi un grâu panificabil. Au fost ploi foarte multe în acest an și nu am putut face la timp tratamentele necesare și din această cauză vor fi diminuări în calitatea producției de grâu”, a mai spus Dan Mușetoiu.

În toamna anului trecut, la nivelul județului Vaslui a fost semănată o suprafață totală de 86.057 hectare, din care grâu (61.744 hectare), orz (4.851 hectare), rapiță (12.193 hectare) etc. Până la această dată, au fost recoltate în total 41.957 hectare, ceea ce reprezintă un procent de 40%. La grâu s-a obținut o producție medie de 4.813 kilograme/hectar, la orz o cantitatea medie de 4.622 kilograme/hectar, iar la cultura de rapiță o producție medie de 1.836 kilograme/hectar.

În prezent, în județul Vaslui sunt înregistrate spații de depozitare pentru o cantitate totală de 543.000 tone de cereale. În cele 27 silozuri existente se pot stoca 194.000 tone de cereale, iar în cele 121 magazii se pot depozita 350.000 tone de cereale.

Vasluienii mai au de așteptat încă patru ani pentru a vedea toate drumurile județene asfaltate

de Dănuț CIOBANU

Județul Vaslui nu va mai avea, în următorii patru ani, drumuri județene pietruite sau din pământ. Acesta este promisiunea conducerii Consiliului Județean Vaslui, făcută la ultima ședință în care s-a discutat starea infrastructurii rutiere. Presiunea din teritoriu este tot mai mare, iar cetățenii cer ca drumurile să fie asfaltate mai repede. În prezent, Vasluiul mai are 342 kilometri de drumuri județene pietruite și 121,9 kilometri de drumuri din pământ.

La ultima ședință a Consiliului Județean (CJ) Vaslui, mai mulți consilieri județeni din PSD s-au plâns de infrastructura foarte proastă din teritoriu și au cerut ca lucrările de modernizare a drumurilor să se facă mai rapid.

Pe lângă drumurile proaste, nici marcajele de la intrările în județul Vaslui nu arată mai bine.

“Corneliu Bichineț, fostul președintele al CJ Vaslui, și-a făcut un titlu de glorie când a montat tablele la ieșirile din județ. Acum, acele table arată prost, harta județului este ruginită și nu se mai vede nimic. Peste tot este așa, la ieșirile din județ. Cei care administrează drumurile județene și naționale să facă ceva. Suntem un județ sărac, dar măcar să avem și noi o intrare cum trebuie. Cei de la Iași și Neamț au intrări bune”, a spus Gheorghe Croitoru, consilier județean PSD.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că în perioada următoare toate ieșirile din județ vor fi marcate corespunzător, însă în ceea ce privește asfaltarea drumurilor situația este mai delicată.

“Cu cât acoperim mai multe drumuri cu asfalt, vin persoane din zonele unde drumurile nu sunt asfaltate și ne întreabă de ce la ei nu se asfaltează, dar la alții da! Nu putem face deodată aceste drumuri. Avem multe proiecte finanțate de la bugetul național sau cu fonduri europene și încercăm să atragem și alte fonduri. Domnilor consilieri, să transmiteți și să preluați informații din UAT-uri, despre situația infrastructurii. În mandatul următor, niciun kilometru de drum județean să nu fie neasfaltat”, a spus Dumitru Buzatu.

Drumuri județene din pământ

La această dată, județul Vaslui continuă să înregistreze la capitolul infrastructură sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ. Conform datelor CJ Vaslui, la nivelul județului sunt înregistrate 51 de drumuri județene, cu o lungime totală de 940 de kilometri: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ. 

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832 kilometri), Nord-Vest (1.738 kilometri), Centru (1.558 kilometri) și Vest (1.397 kilometri). Cele mai puține drumuri de pământ sunt în Sud-Vestul Olteniei (825 kilometri) și în Sudul Munteniei (878 kilometri). Regiunea București-Ilfov are doar 17 kilometri de drumuri de pământ.

Chinul unui contribuabil bârlădean: cu chitanțele în mână, nu-și poate recupera banii de impozit pe care Primăria i-a încasat de două ori

Un contribuabil bârlădean se chinuie de un an să-și recupereze banii pe care Primăria i-a încasat de două ori ca impozit pe apartament, pentru anii 2016 și 2017. Bărbatul a făcut mai multe sesizări la Biroul de Taxe și Impozite Persoane Fizice, dar în răspunsurile care i s-au dat se precizează că nu Primăria trebuie să-i restituie banii, ci fosta proprietară a apartamentului, de la care bărbatul a cumpărat locuința în urmă cu patru ani.

Povestea lui O.V. a început în 2015, când a cumpărat un apartament pe Bulevardul Epureanu 35, de la o femeie care mai avea un apartament pe strada G-ral Vasile Milea. Omul și-a plătit la timp impozitul pentru apartamentul cumpărat. Anul trecut, când a mers să plătească impozitul, funcționara de la ghișeul Biroului Taxe și Impozite i-a spus că mai întâi trebuie să-și achite datoriile și abia apoi să plătească impozitul pe anul curent.

„Am aflat cu stupoare că am de achitat un debit restant de 493 de lei, adică impozitul pe 2016 și 2017 pentru apartamentul din Bulevardul Epureanu 35. Am încremenit, pentru că știam că l-am plătit în fiecare an, conform chitanțelor care mi s-au eliberat, în 14.09.2016 și 13.01.2017. Cineva din Primărie m-a sfătuit să plătesc debitul restant și ca să pot achita impozitul pe anul 2018, iar ulterior, pe baza unei cereri, îmi voi primi banii înapoi. Rău am făcut! Nu trebuia să achit nimic, pentru că ieșeam mai ieftin. Penalitățile pentru doi ani nu ajungeau la 500 de lei în nici un caz. Din 2018 tot fac adrese la Primărie, dar răspunsurile sunt în defavoarea mea. Mă trimit să-mi recuperez banii de la fosta proprietară a apartamentului pe care l-am cumpărat acum patru ani, pentru că, spun ei, banii au fost direcționați către rolul respectivei, adică i-am achitat impozitul pe doi ani, pentru un alt apartament pe care îl deține”, ne-a declarat mâhnit contribuabilul O.V.

Explicația Primăriei Bârlad

Reprezentanții Primăriei au încercat să ne explice cum stau lucrurile și că problemele s-ar fi încurcat tocmai din cauza contribuabilului O.V., care nu a făcut cunoscută tranzacția din 2015 și nu a anunțat că este noul proprietar al apartamentului din Bulevardul Epureanu nr. 35. Din această cauză, spun reprezentanții Primăriei, banii încasați pentru impozitul pe anii 2016 și 2017 nu s-au dus pe rolul lui O.V.

Cerassela Apostol

„Conform legii, cumpărătorul trebuie să anunțe în 30 de zile de la cumpărare că a devenit proprietarul imobilului. O.V. ne-a făcut cunoscut acest lucru după doi ani de la încheierea tranzacției. În tot acest timp, banii achitați de O.V. au mers pe rolul doamnei C.S., care figura ca proprietară. I-am trimis răspuns domnului O.V. la nenumăratele adrese, dar nu vrea să înțeleagă. Nu s-ar fi ajuns aici dacă prezenta în 2015 actul în baza căruia s-a făcut tranzacția și în urma căruia a devenit proprietarul respectivului apartament.”, ne-a declarat Cerassela Apostol, șef Birou Taxe și Impozite – Persoane Fizice, din cadrul Primăriei Bârlad.

Contribuabilul păgubit recunoaște că nu a anunțat în termen de 30 de zile că a cumpărat un apartament, dar spune că Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bârlad a trimis Primăriei, în 2015, o copie a documentului doveditor. Întrebată de ce Primăria nu a luat în calcul această copie, Cerassela Apostol a declarat că este posibil să o fi primit și că în acest caz i-a trimis acasă contribuabilului o adresă pentru a se prezenta la Primărie în termen de 15 zile, însă acesta nu a venit.

Contribuabilul păgubit: ”Primăria minte!”

O.V. neagă că ar fi primit o astfel de adresă: „Eu urmăresc aproape zilnic poștașul. Sunt pensionar ca și soția mea și suntem operați de boli grele. Stăm mai mult acasă. Nu am primit nicio adresă. Primăria minte! Eu știu clar că mi-am plătit impozitul, am chitanțele, dar nu pot să-mi recuperez banii. Am fost și în audiență la domnul primar și m-a îndemnat să dau în judecată șefa Biroului. Eu știu că într-o tranzacție sunt implicate două părți – vânzător și cumpărător. Oare, numai eu, în calitate de cumpărător, trebuie să am de suferit? Cea care a vândut apartamentul nu are nicio obligație? Nu trebuia și ea să prezinte dovada tranzacției? Am plătit pentru ea, iar Primăria mă trimite să recuperez banii de la o persoană pe care nu am văzut-o niciodată, care locuiește în străinătate de multă vreme. Tranzacția s-a făcut printr-o procură. E normal să-mi cer drepturile. Ultima dată am făcut adresă pe 3 iulie, către Liviu Angheluță, directorul economic al Primăriei. Au trecut 50 de zile și nu am primit nici până acum răspuns”, a mai adăugat O.V.

Cerassela Apostol a declarat reporterului Est News că Primăria i-a trimis răspuns la ultima adresă, lucru negat cu vehemență de pensionarul păgubit. Șefa Biroului Taxe și Impozite a dat de înțeles că datoria este ca și prescrisă.

Contribuabilul, care trăiește alături de soția sa, din două pensii modeste, nu poate concepe că nu va avea câștig de cauză în fața Primăriei. Va lupta pentru stabilirea adevărului și nu neapărat pentru a primi cei 493 de lei. Acesta declară că se va adresa instanței, căreia îi va prezenta toate actele care dovedesc că el are dreptate și că funcționarii de la Primărie vor doar să-și acopere greșeala. (Mihaela NICULESCU)

PSD Bârlad sesizează Parchetul în scandalul ”Terenuri pentru VIP-uri”

de Simona MIHĂILĂ

Scandalul declanșat la Bârlad, în urmă cu o săptămână, legat de atribuirea de trenuri de casă copiilor unor persoane din politica locală și din anturajul primarului Dumitru Boroș, trece la un nou nivel. Organizația municipală a PSD a anunțat, prin intermediul unui comunicat postat pe pagina socializare a partidului, că va sesiza procurorii în legătură cu neregulile semnalate de bârlădeni.

Roxana Miron

Am hotărât să înaintăm dovezile de încălcare a legii, depuse de către bârlădenii care au fost declarați neeligibili de Comisia pentru atribuirea de loturi de case, Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, se arată în textul comunicatului.

În plus, pesediștii bârlădeni au declarat că vor cere Prefecturii Vaslui să nu valideze hotărârea Consiliului Local Bârlad privind atribuirea loturilor ce fac obiectul scandalului.

Comunicatul a fost transmis la distanță de doar câteva ore de o conferință de presă susținută de consilierii municipali Roxana Miron Feraru, viceprimarul orașului, și Andrei Huiban, la sediul PSD Bârlad.

În cadrul conferinței, care a avut ca temă principală subiectul terenurilor, bârlădenii care se simt nedreptățiți, care consideră că le-au fost încălcate drepturile, că ar fi meritat un punctaj mai mare, ce i-ar fi putut propulsa pe lista de priorități pentru obținerea unui teren, precum și cei care au suspiciunea că documentele aduse de ei au dispărut, sau li s-au refuzat documente, au fost chemați să ia legătura cu reprezentanții PSD.

O pot face fie pe pagina de socializare a organizației, dar mai cu seamă direct cu noi. De săptămâna viitoare, consilierii PSD vor organiza audiențe la sediul PSD Bârlad, în fiecare zi de luni, de la orele 16.00. Luni, 22 iulie, eu și domnul profesor Huiban ne vom întâlni cu toți cei interesați, tot de la 16.00, la sediul partidului”, a declarat Roxana Miron Feraru.

 

Prea târziu pentru contestațiile de care a vorbit Boroș

Viceprimarul Bârladului a apreciat că gestul primarului Dumitru Boroș și al consilierilor PNL de a-i îndemna pe cetățenii nemulțumiți să depună contestații la lista propusă de primar, și aprobată de Consiliul Local (CL), este tardivă.

Legea 15 nu prevede posibilitatea ca oamenii nemulțumiți să facă o contestație, mai ales dacă există o hotărâre de Consiliu Local. Dar această posibilitate ar fi putut fi oferită înainte. După ce comisia, a cărei componență a fost stabilită prin dispoziția primarului, a finalizat evaluarea dosarelor, acea listă de priorități ar fi trebuit adusă la cunoștință publică, lăsat un termen în care oamenii care au fost declarați neeligibili să ceară lămuriri, să afle ce nu a fost în regulă cu dosarele lor și abia apoi lista să fie supusă aprobării CL. Așadar, cred că invitația lansată de domnul primar este tardivă, a spus viceprimărița Miron Feraru

Referitor la discuțiile apărute în spațiul public, unde bârlădenii au criticat virulent prezența pe lista de priorități a copiilor unor consilieri sau persoane din politica locală, viceprimarul Bârladului a declarat că, în cazul în care nu a fost încălcată legea, ei au aceleași drepturi cu ale oricărui cetățean: ”Am auzit o versiune cum că rudele unor consilieri locali care au solicitat terenuri nu ar fi trebuit să-și depună dosarele. Este fals! Conform legii, oamenii nu-și pierd drepturile legale în momentul în care rudele lor ajung în funcții publice. Prin urmare, dacă ar fi fost îndepărtați din acest motiv, gestul ar fi fost unul discriminatoriu. Criticabil ar fi, însă, ca ai să ajungă pe acea listă prin eludarea legii sau prin încălcarea drepturilor altor oameni”.

Nu este adevărat că acordarea celor 200 de terenuri e o premieră. Numai între 2004 și 2008 au fost date 290 de loturi”

Viceprimarița Bârladului a ținut să aducă în discuție și afirmația mincinoasă a primarului Boroș, potrivit căreia, inițiativa lui, de a acorda cele 200 de terenuri, ar fi ”cea mai amplă acțiune” de acest fel ”din ultimii 30 de ani”.

Afirmația are un caracter tendențios evident. Sunt menite să discrediteze toate administrațiile din Bârlad, din ’90 încoace și mai cu seamă pe cea a primarului din perioada 2004 – 2008, când au fost atribuite 290 de loturi de casă la Legea 15. Aș exemplifica doar trei dintre hotărârile de CL prin care au fost atribuite terenuri: nr. 145/2004, nr. 130/2005 și 67/2008, dar mai sunt și altele. Aceste loturi au fost acordate treptat, pentru că administrația trecută nu și-a propus să transforme această măsură într-o lovitură de imagine politică. Dacă și acum s-ar fi preluat modelul din acea perioadă, de acordare treptată a terenurilor, în urma unor analize de dosar făcută fără grabă, probabil acum nu ar mai fi apărut problemele cu care ne confruntăm. Nu s-ar mai fi făcut erori de calcul la punctaje, nu s-ar mai fi analizat dosarele pe repede înainte, în grabă”, a punctat viceprimărița.

Aceasta a mai precizat că, pentru eliminarea nemulțumirilor și evitarea erorilor, grupul consilierilor PSD va propune instituirea unei proceduri la vedere, prin care să se centralizeze toate etapele acestei depuneri de dosare pentru un loc de casă: criterii de eligibilitate, de ierarhizare, punctaje, actele necesare etc.

În Consiliul Județean, regula se confirmă: amendamentele PSD-ului se transformă în bani, amendamentele PNL-ului doar în promisiuni

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui a repartizat sume de bani din fondul la dispoziție pentru 17 UAT-uri. Dacă inițial repartizarea de fonduri a vizat doar 13 comune, au mai primit bani încă patru UAT-uri: Ciocani – 300 mii lei, Banca – 250 mii lei, Miclești – 200 mii lei, Bogdana – 100 mii lei. Cele patru comune au fost incluse în două amendamente, formulate de majoritatea PSD. Opoziția a depus opt amendamente care au fost respinse, urmând ca în ședința CJ-ului din august să fie onorate și acestea.

A treia repartizare de fonduri către unitățile administrativ teritoriale (UAT) din fondul la dispoziția Consiliului Județean (CJ) Vaslui s-a desfășurat după același tipar. Opoziția și puterea au depus mai multe amendamente, pentru ca în final să fie aprobate doar propunerile majorității.

Primul amendament a fost formulat de Gheorghe Croitoru, consilier PSD, care a solicitat ca și comuna Ciocani să primească 300 mii lei, iar comuna Bogdana suma de 100 mii lei. “Am discutat cu primarul din Bogdana și mi-a spus că are de asfaltat un drum comunal și vrea să achiziționeze un microbuz. Autoritățile din Ciocani înregistrează arierate și au nevoie de bani pentru a plăti aceste datorii. Cum s-au dat sume la alte comune, să se acorde fonduri și acestor UAT-uri”, a spus Gheorghe Croitoru.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că este de acord cu cele două propuneri, adăugând că a discutat și el cu autoritățile locale din cele două comune. “La Bogdana se vrea asfaltarea unui tronson de un kilometru de drum, care se află între două drumuri asfaltate. Pentru ambele comune sunt motivații serioase să acceptăm aceste propuneri”, a precizat Buzatu.

La rândul lui, Vasile Mariciuc, vicepreședintele CJ Vaslui, a depus un amendament prin care a propus ca și comuna Banca să primească suma de 250 mii lei și comuna Miclești suma de 200 mii lei. “La Banca, autoritățile locale vor folosi banii pentru reabilitarea unor drumuri comunale. De asemenea, în Miclești nu este un cămin cultural, iar primăria vrea să modernizeze o clădire pentru a o transforma în centru cultural. Această locație va putea fi utilizată și pentru organizarea alegerilor electorale care vor veni în perioada următoare”, a precizat Vasile Mariciuc.

Amendamentele opoziției, respinse

Consilierii liberali au venit cu opt amendamente, prin care au solicitat acordarea de fonduri pentru Al. Vlahuță – 138 mii lei, Bogdana – 200 mii lei, Oltenești – 200 mii lei, Boțești – 90 mii lei, Grivița – 200 mii lei, Tanacu – 200 mii lei, Pungești – 200 mii lei și Vetrișoaia – 200 mii lei. Acești bani vor fi folosiți pentru plata unor arierate, alimentări cu apă, rețele de canalizare, repararea de școli etc.

“Repartizarea sumei totale pe care a primit-o județul Vaslui nu a fost făcută la fel ca în alte județe. Nu s-a făcut just, către toți cetățenii județului. În țară nu s-a procedat similar ca în județul Vaslui. Acolo au primit bani toate UAT-urile, pe când la noi UAT-urile cu primari liberali au fost nedreptățite. Doar două comune cu primari liberali primesc bani, ceea ce reprezintă 7,6% din suma alocată. Nu e respectat algoritmul politic”, a spus Neculai Viziteu, consilier PNL.

După supunerea la vot a amendamentelor, cele propuse de reprezentanții PSD au fost aprobate, în timp ce liberalii au primit promisiunea că toate amendamentele vor fi rezolvate la următoarea ședință a CJ-ului din luna august. Înaintea celei de-a treia repartizări de bani, fondul la dispoziția CJ Vaslui mai avea suma de 11.074 mii lei. Pe lângă cele patru comune susținute în amendamentele aprobate, au mai primit bani un număr de 13 UAT-uri: Arsura – 50 mii lei, Bogdănești – 350 mii lei, Delești – 100 mii lei, Drînceni – 250 mii lei, Duda Epureni – 200 mii lei, Epureni – 200 mii lei, Laza – 100 mii lei, Munteni de Jos – 150 mii lei, Oșești – 300 mii lei, Poienești – 100 mii lei, Ștefan cel Mare – 200 mii lei, Vulturești – 127 mii lei, Zorleni – 500 mii lei.

Ajutor financiar de urgență de 140.000 lei pentru salvarea SC Termprod Vaslui

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba în ședința din această săptămână un sprijin financiar pentru SC Termprod. Societatea va primi suma de 140.000 lei din bugetul local, pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului de transport, distribuție șI furnizare a energiei termice pentru populație.

Potrivit proiectului de hotărâre, compensarea financiară nu trebuie să depășească suma necesară acoperiri totale sau parțiale a costurilor înregistrate cu prestarea serviciului public, luându-se în considerare veniturile relevante și un profit rezonabil de 4,5%. Sprijinul financiar este necesar pentru asigurarea continuității serviciului public de alimentare a populației cu energie termică în sistem centralizat.

În perioada octombrie 2018 – aprilie 2019, Termprod Vaslui a înregistrat pierderi din servicii publice de furnizare a energiei termice care se ridică la suma de 133.412 lei. În acest moment, societatea de termoficare nu mai deține licență de furnizare a serviciului public către populație.

Toma Tudorică, directorul SC Termprod Vaslui, a spus că a demarat demersurile pentru obținerea unei noi licențe, dar pentru acest lucru trebuie urmată o procedură standard.

Pe lângă lipsa licenței de furnizare a agentului termic, situația economico-financiară a SC Termprod este extrem de gravă. Pentru a mai putea livra agent termic în iarna viitoare este nevoie ca prețul unei gigacalorii să crească. În prezent, prețul de producție al unei gigacalorii este de 560 lei, inclusiv TVA, în timp ce populația plătește un preț de 180 de lei. Conducerea societății intenționează o majorare a tarifului de producție al unei gigacalorii la 620 de lei. În prezent, societatea mai are 172 de abonați casnici. (Dănuț CIOBANU)

Întrebare pentru Primăria Bârlad: de ce acceptați ca străzile să rămână distruse în urma intervențiilor diverselor firme la rețelele subterane?

Primăria cheltuiește bani cu peticirea străzilor și trotuarelor, iar E.ON le strică. Municipiul Bârlad e plin de trotuare sparte, în urma efectuării de lucrări pentru înlăturarea defecțiunilor apărute în rețeaua de distribuție a energiei, dar autoritățile locale par a fi oarbe. Așa, cel puțin, se deduce, pentru că, de săptămâni întregi, sau chiar luni, trotuarele stricate nu au mai fost reparate.

Evident că E.ON este obligată să suporte cheltuielile cu refacerea trotuarelor și străzilor stricate, dar atâta timp cât municipalitatea nu întreabă nimic, nimic nu se rezolvă.

Acum două zile, o echipă de la E.ON a intervenit pentru remedierea unei defecțiuni depistate pe aleea care duce spre fostul ghetou. Au spart, au făcut o gaură în asfalt și au acoperit ca pisica spărtura, cu resturile rezultate. Așa se asfaltează la noi. Pe de o parte, Primăria cheltuie bani, Reiser efort, și rezultatul este acesta pe care îl vedeți”, ne-a declarat un locatar din zonă.

Mai mulți bârlădeni, din zone diferite ale orașului, ne-au scris pe adresa de e-mail a redacției, semnalând aceeași problemă, dar și faptul că unii au facut-o cunoscută Primăriei, însă lucrurile nu s-au rezolvat. Dimpotrivă, apar tot mai multe gropi pe trotuare și străzi, orașul arătând ca o imensă colonie de cârtițe. Expresia aparține unui bârlădean nemulțumit, care și-a spus personal păsul în prezența primarului Boroș și a altor angajați ai Primăriei, aflați pe teren cu ceva timp în urmă. S-a notat problema în carnet și acolo a rămas.

Întrebarea pe care și-o pun toți bârlădenii cu simț civic este: de ce Primăria închide ochii la așa ceva, când obligația clară de a reface trotuarele distruse de lucrări aparține firmelor care sunt nevoite să intervină în asfalt, inclusiv E.ON sau Delgaz Grid? (M.N.)

Primarii vasluieni sunt cu finanțele la pământ: nu mai au bani de investiții și asistență socială

de Dănuț CIOBANU

Primarii comunelor vasluiene așteaptă cu nerăbdarea rectificarea bugetului de stat. La această dată, primăriile nu mai au bani pentru investiții, iar resursele pentru plata asistenței sociale ajung până cel târziu în luna septembrie. Chiar dacă Consiliul Județean Vaslui mai alocă bani din fondul la dispoziție, sumele sunt total insuficiente pentru autoritățile locale. Primarii privesc cu speranță către Guvern și au propus ca plata asistenței sociale să fie preluată la bugetul statului.

Primarii din comunele județului Vaslui așteaptă cu nerăbdare rectificarea bugetului general consolidat al statului, de la sfârșitul acestei luni. În principal, fondurile vor fi orientate către cheltuielile de asistență socială și pentru investiției.

Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu și președintele Asociației Comunelor din România (ACOR) – Filiala Vaslui, a spus că primarii au făcut mai multe propuneri Guvernului, care au fost prezentate în discuțiile din această săptămână cu conducerea Ministerului de Finanțe.

“Am adoptat mai multe propuneri în Comitetul Director și am mandatat președintele ACOR să ne reprezinte în negocierile cu Ministerul Finanțelor. Așteptăm ca prin această rectificare să fie acoperite cheltuielile legate de implementarea proiectelor europene și plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap, deoarece comunele nu au bani suficienți. Așteptăm și banii pentru situațiile deosebite, provocate în urma inundațiilor din lunile trecute. Toate comunele din județ au nevoie la această dată de bani. Cele mai mari probleme cu finanțarea le au comunele mai mici”, a spus Neculai Moraru.

Chiar dacă Consiliul Județean Vaslui este la a treia repartizare de fonduri din acest an, speranța primarilor de a primi sume consistente este la Guvernul României.

“Așteptăm rectificarea, pentru că altă soluție nu este dacă vrei să faci ceva. Pentru funcționare și plata salariilor poate ne descurăm, dar ne trebuie bani să dezvoltăm comunitățile noastre. Și la plata asistenților personali sunt sume mari, iar majoritatea comunelor mai au bani până în septembrie. În comuna Fălciu, pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap și plata indemnizațiile ne trebuie lunar 100.000 de lei. Așteptăm rectificarea pentru cheltuielile cu asistența socială și investițiile”, a mai spus Neculai Moraru.

Comunele cer ca statul să plătească asistența socială

În această săptămână, la sediul Guvernului au avut loc discuții între primari și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, pe marginea rectificării bugetare. Reprezentanții Asociațiilor Municipiilor din România au ieșit nemulțumiți de la discuții, privind sumele de bani pe care le vor primi la rectificare.

La rândul lor, primarii de comune au solicitat ca mai multe cheltuieli să nu mai fie suportate din bugetul local, ci din cel central.

Doamne ferește să fim de acord să primim mai puțini bani. Propunerea noastră este următoarea: cheltuielile pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap și indemnizațiile integral să fie cheltuiala bugetului de stat, fiind o sumă incontrolabilă de bugetele autoritățile locale. Trebuie să dispară o serie de cheltuieli de la administrația locală și asta implică o modificare a legii Educației. Salariile conducătorilor microbuzelor școlare, funcționarea microbuzelor școlare, evaluarea periodică a elevilor, bursele elevilor, transportu elevilor, naveta cadrelor didactice, examinarea periodică, asigurarea sănătății în muncă trebuie să fie la bugetul de stat”, a declarat presei centrale la finalul întâlnirii Emil Drăghici, președintele ACOR.

Ministerul Dezvoltării finanțează proiecte de 10 milioane lei în comuna Dragomirești

Primăria Dragomirești derulează, în această perioadă, cinci proiecte de dezvoltare, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2. În total, finanțarea acordată de către Ministerul Dezvoltării pentru aceste investiții se ridică la 10 milioane de lei.

Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești, a spus că au fost emise autorizațiile de construire pentru patru proiecte și au fost demarate lucrările de execuție. Cele patru proiecte vizează demolarea și construcția unei școli noi în satul Popești, reabilitarea școlii din satul Poiana Petrei, reabilitarea școlii din satul Doagele și reabilitarea școlii din satul Rădeni.

“Toate aceste clădiri vor avea acoperișuri noi, centrale termice proprii și vor fi izolate termic. De asemenea, vor fi montate în interior grupuri sanitare, pentru a putea primi avizele necesare de la Direcția de Sănătate Publică și Inspectoratul pentru Situații de Urgență”, a spus Dănuț Iacob.

Al cincilea proiect, care are și cea mai mare valoare de 5 milioane de lei, este încă în procedura de obținere a avizelor. Investiția privește asfaltarea unui drum de interes local pe o lungime de 4,5 kilometri. Acest drum trece prin mai multe localități: Vladia, Doagele, Rădeni, Dragomirești, Poiana Petrei. Practic, drumul comunal face legătura între drumurile naționale și județene din zonă cu principalele obiective din comuna Dragomirești, cum ar fi școli, biserici etc. (Dănuț CIOBANU)

Boroș, nu ți-e rușine de bârlădenii care te-au votat? Primarul aruncă vina pe ziariști în scandalul terenurilor atribuite propiilor lui prieteni!

de Simona MIHĂILĂ

Primarul Boroș se scufundă în penibil cu fiecare secundă care trece de la publicarea listelor cu numele celor 200 de bârlădeni ce vor primi gratis teren de casă.

Încolțit din toate direcțiile și acuzat că și-a favorizat susținătorii dăruindu-le pământ din averea publică, în detrimentul familiilor disperate, adevărate cazuri sociale, care așteaptă, de ani de zile șansa unui acoperiș deasupra capului, Boroș a ieșit cu explicații publice.

A organizat o conferință de presă la sediul PNL Bârlad (ca să nu uite lumea că cel pe care cetățenii l-au etichetat drept ”cel mai slab primar de după ’90” e liberal sadea) în care s-a încurcat în scuze și explicații fel de fel: ca el nu știe nimic, ca nu a intervenit pentru nimeni, ca nu are cunoștință cine se află pe listă, că subalternii săi au analizat dosarele. A mai bolmojit câte ceva despre criteriile care ar fi fost respectate la sânge și că cei 1.000 de bârlădeni care nu s-au regăsit pe listă, ori nu întruneau condițiile, ori nu au răspuns solicitării primăriei de a-și completă dosarele. Ca să vezi: căscați oameni!

Cireașa de pe tort le-a fost oferită bârlădenilor aproape de miezul nopții trecute. Măcinat de insomnia provocată de ceea ce el visa să fie marea lovitură de imagine a mandatului, Boroș și-a postat pe facebook o revelație nocturnă: ziariștii au fost martori la matrapazlâcurile lor, așa că ciocul mic!

”Bună seara!
Legat de informațiile apărute în spațiul public cu privire la loturile de teren pentru tineri precizez următoarele:
Criteriile care au stat la baza analizării dosarelor sunt prevăzute în L.15/ 2000. Legea oferă posibilitatea stabilirii unor criterii suplimentare de către autoritatea locală, lucru ce s-a realizat prin hotărârea de consiliu local nr. 196 din 2018, hotărâre care modifica, completa și înlocuia anexa nr 2 la HCL 239 din 2017. Această hotărâre a fost analizată în comisiile consiliului local si apoi s-a dat vot în plen într-o ședință publică.

Atât timp cât criteriile au fost stabilite în ședința publică, unde era prezentă și mass media (reprezentanții – n.r.), nu înțeleg de ce apar acum critici și nu s-au făcut atunci, la timpul potrivit”, arată primarul pe pagina sa de socializare.

 

Nu toată presa e paravan pentru nelegiuiri!

 

Așadar, după capul lui Boroș, prezența reprezentanților mass-media la ședințele în care aleșii locali hotărăsc destinele orașului, este garanția corectitudinii acestor decizii. Ai vrea tu, primarule, ca simpla noastră prezență să vă exonereze pe voi de culpa morală și chiar legală a actelor pe care le comiteți.

E drept, am vrea să avem puterea, stimabili aleși locali, să vă oprim ori de câte ori deciziile voastre distrug bunăstarea locuitorilor acestui oraș; atunci când prin votul vostru condamnați la sărăcie și la umilință oameni, sau grupuri de oameni. Când luptele voastre politice sau, dimpotrivă, înțelegerile politice prin care vă asigurați avantaje personale sau de partid, crucifică interesele publice și îngroapă investitorii. Dar nu putem face nimic! Șingurul drept pe care îl avem, domnule primar, este acela de a vă suporta privirile sfidătoare pe care ni le aruncați atunci când votul vostru unanim mai pune o cruce peste Bârlad.

 

Nu există ”timp potrivit” să dai socoteală, stimabile primar

 

”Nu înțeleg de ce apar acum critici și nu s-au făcut atunci, la timpul potrivit” – se întreabă primarul, sugerându-le cetățenilor că termenul în care putea fi tras la răspundere pentru abuzurile de care este acuzat a expirat!

Niciodată, primarule Boroș, nu va fi prea târziu să plătești pentru greșeli! Dacă te iluzionezi că lumea va uita sau se va resemna cu gândul că decontul pentru păcăleli și tras pe sfoară are un termen de garanție, te înșeli.

Așa cum te înșeli acum, crezând că asfaltatul câtorva străduțe, inaugurarea de monumente sau atribuirea de terenuri, cu mai puțin de un an înainte de alegeri locale, pe finalul unui mandat în care nu se vede mai nimic, vor șterge amintirea promisiunilor deșănțate din fosta campanie electorală.

”Timpul potrivit” pentru judecată publică va fi și atunci când nu vei mai fi primar. Chiar și atunci când, asemeni tuturor celor ce-au stat în scaunul ce cu semeție îl ocupi acum, vei merge pe stradă ca un om obișnuit. Și vei fi tras de mânecă de trecători pentru a le da socoteală pentru investițiile pe care le-ai blocat din simplă răutate, pentru legile pe care le-ai încălcat ca să te răzbuni, pentru terenurile care au ajuns în proprietatea prietenilor sau pentru minciunile nesimțite din broșura electorală a campaniei din 2016. Da: vei ajunge asemeni tuturor celor dinaintea ta!

(Acest articol conține opinia personală a autorului)

Bârlădeni revoltați, după ce primăria a refuzat să le asfalteze străzile, din cauză că și-au construit pe cheltuiala lor, rețelele de apă și canalizare

Zeci de familii care locuiesc pe cele trei fundături ale străzii Iorgu Juvara din Bârlad, care au solicitat să le fie asfaltate străzile, au aflat cu stupoare că mai au de așteptat. Motivul pentru care nu vor avea asfalt prea curând i-a lăsat perplecși.

Autoritățile locale i-au informat că lucrările executate pentru rețelele de apă și canalizare pe străduțele respective nu au fost autorizate și că pentru asfaltarea străzilor este nevoie de refacerea acestor lucrări în mod profesionist.

Am plătit cu banii noștri materialele și am lucrat noi ca să aducem apă și canalizare pe străzile noastre. Asta s-a întâmplat în urmă cu 40 de ani, pe când primar era Panainte. Fostul primar ne-a încurajat să ne facem singuri lucrarea, întrucât Primăria nu avea fonduri pentru această investiție. Ne-a dat un specialist de la Consiliul Popular care a supravegheat lucrările. Acum șase ani, Aquavas Bârlad a venit pe străzile noastre și a mai făcut unele îmbunătățiri. Nu ne-au spus nimic atunci, că nu e în regulă canalizarea sau rețeaua de apă. Acum, când am solicitat Primăriei să ne asfalteze străzile, am primit acest raspuns”, ne-a declarat Dorin Dănilă, unul dintre bârlădenii revoltați de situația în care au fost puși.

Oamenii de pe Fundăturile Iorgu Juvara au venit, zilele trecute, la Primărie și au cerut explicații reprezentanților municipalității, dar și directorului Aquavas, Vasile Ungureanu, prezent la o întâlnire cu Cezar Caleap, secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene.

Lucrările considerate ”neprofesioniste” nu au împiedicat autorităile să le perceapă oamenilor impozite mai mari tocmai datorită prezenței utilităților

Reprezentanții familiilor care sunt nevoite să suporte consecințele incompetenței autorităților locale i-au reproșat directorului Ungureanu faptul că în ciuda neconformității lucrării plătite de ei, societatea de distribuție a apei le-a perceput bani atât pentru apă cât și pentru canalizare. Ba, mai mult, au fost nevoiți să plătească impozite mari, tocmai pentru faptul că beneficiau de aceste utilități.

Directorul Aquavas le-a explicat, pe scurt, că este nevoie de refacerea lucrărilor, întrucât cele pe care le-au făcut cetățenii, pe banii lor, acum 40 de ani, nu sunt autorizate. Același lucru l-a declarat și reporterului Est News.

Lucrările de apă și canalizare de pe cele trei fundături ale străzii Iorgu Juvara sunt improvizate, construite neprofesionist. La terminarea unei asemenea lucrări, ea trebuie recepționată și predată Primăriei. În primul rând, ea trebuie autorizată. Nu este cazul lucrărilor făcute de cetățenii de pe cele trei străzi, din păcate. În ceea ce privește facturarea apei, este normal să facturăm utilitățile, întrucât cetățenii au primit apă și este firesc să plătească și canalizarea. Este o lucrare subdimensionată, care va trebui refăcută, autorizată și abia apoi Primăria va putea dispune asfaltarea străzii”, a precizat, pentru Est News, Vasile Ungureanu.

Cel mai sigur, lucrările de refacere a rețelei de apă din cele trei fundături vor începe în primăvara viitoare, când vor demara lucrările de reabilitare a rețelei de apă și canalizare cu bani europeni, în Bârlad. În privința refacerii rețelei de canalizare de pe cele trei fundături, situația nu este tocmai îmbucurătoare. Lucrările de canalizare nu sunt incluse în programul de reabilitare cu fonduri UE, ci sunt prevăzute în alt program, care va demara mai târziu. (Mihaela NICULESCU)

Se împart iar banii județului: 13 comune vor primi o gură de oxigen

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui va aproba în ședința de astăzi a treia repartizare de sume către UAT-uri. Un număr de 13 comune vor primi în total suma de 2.627 mii lei. Sumele provin din fondul la dispoziția CJ-ului, care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019. La începutul acestui an fondul avea 28.492 mii lei. În urma celor trei repartizări de fonduri, CJ-ul va mai avea la dispoziție 8.447 mii lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va adopta a treia repartizare de fonduri către unitățile administrativ teritoriale (UAT) din fondul la dispoziție. Astfel, un număr de 13 UAT-uri vor primi 2.627 mii lei. Este vorba despre comunele Arsura – 50 mii lei, Bogdănești – 350 mii lei, Delești – 100 mii lei, Drînceni – 250 mii lei, Duda Epureni – 200 mii lei, Epureni – 200 mii lei, Laza – 100 mii lei, Munteni de Jos – 150 mii lei, Oșești – 300 mii lei, Poienești – 100 mii lei, Ștefan cel Mare – 200 mii lei, Vulturești – 127 mii lei, Zorleni – 500 mii lei.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că administrațiile locale au formulat adrese, prin care au prezentat nevoia reală de fonduri.

“Sunt mai multe comunități care au nevoie de sume pentru diferite proiecte, care se realizează cu finanțare europeană sau prin PNDL. Primăria Arsura primește bani pentru repararea mai multor poduri afectate de inundații, iar la Bogdănești banii sunt folosiți pentru modernizarea unui drum comunal și niște săli de clasă. La Drînceni este nevoie de forarea unor puțuri pentru alimentarea cu apă potabilă, iar în comuna Zorleni fondurile repartizate sunt utilizate la capitolul cheltuieli neeligibile aferente unor proiecte europene .Aceasta este a treia repartizare de fonduri. În luna august, după rectificare bugetului de către Guvern, vom repartiza și suma rămasă”, a spus Ciprian Trifan.

Cum s-au repartizat banii?

La începutul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor. Prima repartizare de fonduri a fost operată în cursul lunii aprilie, când 13 UAT-uri au primit în total suma de 4.300 lei pentru a-și putea închide bugetele pe anul 2019. Tot din fondul la dispoziția CJ-ului, alte două UAT-uri au primit suma totală de 518 mii lei: Dragomirești – 401 mii lei și Boțești – 117 mii lei. În urma alocărilor de resurse financiare, fondul aflat la dispoziția CJ Vaslui mai avea disponibilă suma de 23.674 mii lei.

La a doua repartizare de fonduri, aleșii locali urmau să repartizeze în total suma de 11.700 mii lei, pentru un număr de 39 UAT-uri. În urma unor amendamente, ăn afară de acestea au mai primit bani și alte primării: Bârlad – 500.000 lei, Bogdana – 100.000 lei, Grivița – 100.000 lei, Deleni – 100.000 lei și Vulturești – 100.000 lei.

În prezent, înaintea celei de-a treia repartizări de bani, fondul la dispoziția Consiliului Județean Vaslui mai are suma de 11.074 mii lei.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019 se repartizează pentru: susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

Mici investiții în Piața „Sf. Ilie” din Bârlad

Lucrurile încep să se mai schimbe în „Piața Sf. Ilie” din Bârlad. De două zile au fost montate câteva bănci pe aleea de la intrarea în piață, alături de care au fost amplasate și coșuri de gunoi. Piața nu avea decât pubele, unde erau aruncate de-a valma tot felul de gunoaie și deșeuri, dar și marfa depreciată a comercianților.

Din cauză că, pe timpul verii, temperaturile ridicate afectează vânzătorii, dar și marfa acestora, conducerea piețelor a hotărât să investească în dispozitive speciale care pulverizează jeturi fine de apă, pentru un confort termic mai bun.

Nu doar în hala de lactate trebuie să fie condiții propice vânzării, ci și în restul pieței. Având în vedere că Piața <<Sf. Ilie>> nu este închisă, e nevoie de montarea unei instalații de optimizare a temperaturii, iar cea pe care o montăm acum cred că va îmbunătăți într-o oarecare măsură condițiile de comercializare a mărfii perisabile, dar și confortul termic pentru comercianți. Am încercat să dăm un aspect civilizat pieței, montând opt bănci și șase coșuri de gunoi. Oamenii, când pleacă din piață, în special cei în vârstă, simt nevoia să se așeze, mai ales că au sacoșe pline. Cred că în felul acesta îi ajutăm atât pe ei, cât și pe cei care vor să discute mai mult și incomodează traficul în interiorul pieței. Urmează să schimbăm copertina Pieței <<Sf. Ilie>>. Am vorbit deja cu o firmă și în curând piața va avea o copertină nouă, de o culoare potrivită unei piețe”, a declarat, pentru Est News, Mircea Iosipescu, directorul DAPPC.

Acesta a mai adăugat că până săptămâna viitoare vor fi finalizate lucrările la țarcul ce va fi amplasat lângă Piața Mică, unde vor fi depozitate deșeurile, dispărând astfel pubelele urât mirositoare din interiorul pieței. Problema cea mai mare pe care o are această piață, însă, cea a acoperișului, care, pe timpul verii, se încinge și încălzește incinta atât de mult, încât comercianții înregistrează pierderi mari, deoarece li se alterează marfa.

Ne gândim să montăm și aici un sistem similar celui de la Piața Mare, pe bază de apă, pentru optimizarea temperaturii, dar nu cred că va fi eficient. De aceea, ne preocupă acum modalitatea prin care putem interveni tehnic la acoperiș, astfel încât nici marfa, nici comercianții care plătesc taxe să nu aibă de suferit”, a mai precizat Mircea Iosipescu. (Mihaela NICULESCU)

Scandalul terenurilor de la Bârlad ia amploare! Familii disperate versus copii de VIP-uri. Boroș explică: “Cel mai îndrăzneț proiect de după anul 1989”

Vuiește Bârladul, și pe străzi, dar și pe paginile de socializare, după ce s-au aflat numele primilor norocoși selectați de Primărie, care ar urma să primească terenuri gratis, potrivit Legii 15/2003, ca să-și construiască locuințe. Bârlădeni de toate vârstele sunt pur și simplu scandalizați de modul în care au fost aplicate criteriile de departajare, care le-au permis unor copii de VIP-uri locale să se claseze în fața unor familii disperate, ce așteaptă de ani buni ca autoritățile să se înduplece să le acorde o casă.

Nemulțumirile curg în valuri printre bârlădeni, în ultimele zile, ca urmare a demarării unei inițiative care ar fi trebuit să aducă bucurie în viața a 200 de familii tinere, cu posibilități financiare reduse.

“Cea mai amplă inițiativă de sprijinire a familiilor tinere”, așa cum a numit primarul Dumitru Boroș proiectul prin care pune în aplicare prevederile Legii nr. 15/2003, s-a transformat în cea mai mare țeapă pentru mulți dintre cei care au așteptat cu sufletul la gură o mână de ajutor din partea autorităților locale, pentru ca traiul să li se schimbe în sfârșit.

Dacă acești oameni chiar au sperat într-o minune de la Primărie, după toate promisiunile pe care le-au vânturat edilii din ultimii 30 de ani în fața tinerilor, nu la fel a gândit situația administrația liberală Boroș. Dovada stă lista pe care se află propunerile cu numele celor care ar urma să beneficieze de loturile de casă din cartierele „Alexandru cel Bun” și „Alexandru Vlahuță”. Pe această listă se regăsesc din belșug nume ale unor angajați din Primăria Bârlad, nume ale unor copii de consilieri locali sau de membri în consiliile de administrație de la instituțiile din subordinea primăriei, precum și multe nume de liberali, nu atât în spirit, cât că au adeziune semnată la partid. Norocoși cu toții, din moment ce au reușit să îndeplinească simultan mare parte din cele 7 tipuri de criterii prin care a fost cernută sita atribuirilor de terenuri. Este vorba despre situația locativă actuală, starea civilă, numărul de copii minori aflați în întreținere, nivelul de studii și / sau pregătire profesională, situația socială și venitul mediu net lunar pe membru de familie. Pentru toate aceste criterii s-au acordat punctaje, urmând ca, în caz de egalitate, să se aplice drept criteriu ultim de selecție vechimea cererii depuse la Primărie de către solicitant.

Cetățeni care acuză autoritățile de sabotare a dosarelor, pentru a face loc pe listă beizadelelor

Suspiciuni uriașe planează asupra acurateții cu care au fost tratate aceste dosare, de la momentul în care au ajuns în sediul Primăriei Bârlad și până au intrat pe masa comisiei care le-a analizat, într-o primă etapă. Zeci de bârlădeni nemulțumiți își varsă of-ul în mediul online, unde scriu că angajații de la Primărie au făcut pierdute hârtii ori nu le-au spus că le mai trebuie documente pentru ca dosarul să fie complet și eligibil. Alți bârlădeni susțin că, într-adevăr, au primit înștiințări la domiciliu, în cursul anului trecut, pentru a merge la Primărie să-și reînnoiască dosarele, și că li s-a cerut să aducă declarații notariale, atât solicitantul, cât și părinții acestuia, care să ateste că nu dețin teren.

Toate aceste detalii de importanță majoră, care scot în evidență și multe “chichițe” administrative, ridică serioase semne de întrebare asupra corectitudinii cu care a fost întocmită lista de posibili beneficiari, care numără peste 1.300 de solicitanți, dar și mai multe în legătură cu modul în care li s-a îngreunat unora accesul pe listă, motivația fiind una de natură… birocratică.

După ce sita criteriilor s-a cernut și am aflat numele norocoșilor și ale rezervelor, nu mai este de mirare pentru nimeni că era important ca unii bârlădeni care ar fi îndeplinit în primul rând criteriul necesității, al urgenței, să nu ajungă niciodată să aibă dosarele complete. Când sunt atât de mulți apropiați de mulțumit, ce mai contează restul, adică peste 1.000 de familii, între care se numără și cazuri disperate, de oameni pentru care un lot de casă nu ar fi fost un moft, ci o speranță de mai bine.

Bârlădenii solicită instituțiilor statului să verifice ”coincidențele” prin care copii ai apropiaților lui Boroș vor primi teren de casă

Interesant este faptul că pe lista norocoșilor se află tineri de 19 și 21 ani care au depus cerere pentru un loc de casă imediat după împlinirea vârstei majoratului (ce dovadă de maturitate și atitudine prevăzătoare!), dar și membri ai aceleiași familii, respectiv surorile Buzamăt. Culmea norocului de a avea tatăl (Daniel Buzamăt) actualmente liberal, în siajul primarului Boroș și membru în CA la o grădiniță cu sclipici!).

Revoltați de “afacerea” primarului Boroș, pe care oamenii îl acuză că și-a cadorisit susținătorii politici cu câte o halcă din domeniul public, bârlădenii scriu cu majuscule pe paginile de socializare despre sabotaj, pile și servilism. Alții, furioși pe modul grotesc în care se adapă clientela politică de la nivelul unei funcții publice, își pun speranța în DNA sau măcar în Corpul de Control al Prefecturii, care e așteptat să facă lumină într-o beznă de semne de întrebare.

Până atunci, primarul Boroș tace mâlc cu privire la listă, dar îi atenționează pe ocupanții ei că vor fi verificați la sânge, și că “vor fi obligați să dea încă o declarație pe proprie răspundere, cum că nu au deținut sau nu dețin proprietăți imobiliare – așa cum cere legea – și, în paralel, se vor face verificări și la alte instiutuții, pentru a ne asigura pe deplin că aceste loturi vor ajunge la persoanele specificate de legislație”. Toate acestea, desigur, pentru a respecta întocmai legea!

Aceeași lege care le-a permis autorităților din Bârlad să aplice criteriile și în baza unei hotărâri de Consiliu Local Bârlad, în spatele căreia se pot acoperi mai ușor “urmele” unor intervenții minore în destinul copiilor cu nume sonore.

“Cel mai îndrăzneț proiect de după anul 1989”, așa a caracterizat Dumitru Boroș inițiativa de a împărți loturi de casă gratis, inițiativă la care nu avea cum să nu țină mult, fie și din simplul fapt că îi permite să-și asigure un mic capital de simpatie, într-un ocean de antipatie care se revarsă din lipsa de rezultate, după mai bine de 3 ani de mandat. (Simona MIHĂILĂ)

Șefii Aquavas Vaslui, convocați la Bârlad de ministrul secretar de stat Cezar Caleap

Vizită la Bârlad a proaspăt numitului secretar de stat de la Ministerul Fondurilor Europene, Cezar Caleap. Acesta s-a întâlnit vineri dimineață la Primărie cu conducerea Aquavas Vaslui și cu toți directorii de sucursale din județ ai societății.

Motivul pentru care demnitarul, originar din Bârlad, a dorit să aibă o discuție cu reprezentanții Aquavas a fost acela de a transmite un mesaj important cu privire la întocmirea documentației necesare implementării proiectului privind reabilitarea rețelei de apă și canalizare în județ, cu valoarea de 230 milioane de euro, finanțat de Uniunea Europeană.

Vasile Ungureanu

Ni s-a comunicat că este nevoie de o documentație mai bine întocmită, care să ia în calcul indicatorii impuși de UE. Uniunea Europeană impune anumite costuri. Pentru un metru liniar de rețea de apă, trebuie cheltuiți maximum 1.000 de euro / cap de locuitor, iar pentru un metru liniar de canalizare, aproximativ 2.000 de euro/ cap de locuitor, cel mult. Dacă într-un sătuc cu 20 de case trebuie să construiești o rețea foarte scumpă, investiția este nerentabilă. Pe moment, ministrul Caleap ne-a spus să prindem în documentație lucrările principale, care se încadrează în indicatorii impuși de UE, pentru a obține rapid banii europeni. Celelalte lucrări mai mici, vor fi realizate tot cu bani europeni, dar după ce vor fi prinse lucrările principale”, a declarat, pentru Est News, Vasile Ungureanu, directorul Aquavas Sucursala Bârlad.

Acesta a mai spus că, cel mai probabil, la sfârșitul lunii septembrie se va ști câștigătorul licitației, constructorul care va executa lucrările de anvergură la rețeaua de apă și canalizare din județ. Vasile Ungureanu a precizat că documentația inițială pentru lucrările de reabilitare a rețelei de apă și canalizare din Bârlad a suferit unele modificări, în funcție de recomandările primite de la ministrul secretar de stat, care a fost prezent la Bârlad.

La întâlnire a participat și primarul Dumitru Boroș. Nu a fost invitat, dar acesta a considerat că este bine să fie la curent cu acest subiect. Ar fi fost foarte util să fi fost prezent și atunci când Spitalul „Elena Beldiman” a fost vizitat de premierul Viorica Dăncilă și ministrul Sănătății Sorina Pintea. Ar fi aflat personal că Guvernul este interesat de construirea unui spital nou la Bârlad și poate că până acum și-ar fi făcut temele. Timpul trece în defavoarea bârlădenilor, pentru că Primăria nu a întocmit nici după două luni de la vizita premierului documentația tehnică și studiul de fezabilitate cerute de Guvern.  (Mihaela NICULESCU)

Zeci de UAT-uri din județul Vaslui stau cu gunoaiele aruncate la marginea satelor

de Dănuț CIOBANU

Majoritatea UAT-urilor din județul Vaslui au căzut examenul la curățenie. După finalizarea inspecțiilor din acest an, comisarii de mediu au amendat 44 de localități, în timp ce alte 32 au primit avertismente. În multe comunități, locuitorii aruncă gunoaiele la întâmplare, iar unele primării nu vor să achite taxa de 50 lei/tona de deșeuri colectate și depozitate. Comisarii de mediu îi atenționează pe primari că vor intensifica controalele în teritoriu, după implementarea sistemului de management al deșeurilor.

Garda de Mediu Vaslui a amendat 44 de UAT-uri în primele șase luni ale acestui an, din cauza încălcării reglementărilor legale privind salubritatea. În total, autoritățile publice locale au de achitat amenzi care se ridică la suma totală de 355.000 lei. Cele mai mici amenzi au fost de 5.000 lei, iar nivelul maxim al sancțiunilor a fost de 15.000 lei. Nu mai puțin de 13 comune vasluiene au fost taxate de comisarii de mediu cu amendă maximă, printre acestea numărându-se Perieni, Puiești, Alexandru Vlahuță, Viișoara, Berezeni, Drânceni, Blăgești, Deleni și Ibănești.

Unul din motivele pentru care UAT-urile au fost amendate este nedepunerea declarației la Fondul de Mediu. Potrivit prevederilor legale, primăriile sunt obligate să plătească o taxă de 50 de lei/tona de deșeuri colectate și depozitate. Pentru a nu achita aceste sume, unele primării aleg să nu depună declarația la Fondul de Mediu.

O altă cauza pentru care autoritățile locale au fost sancționate este starea de salubritate a unor comunități, unde gunoaiele se aruncă în zone nepermise. De asemenea, multe primării nu au luat măsuri în vederea colectării selective a deșeurilor.

Primăriile trebuie să pună accent pe colectarea selectivă

Cristian Gabriel Laic, comisar șef al Gărzii de Mediu Vaslui, a spus că verificările în teren au fost făcute în perioada martie – iunie 2019, când au fost inspectate toate UAT-urile din județ. Pe lângă amenzi, comisarii de mediu au dat și 32 de avertismente, iar până la sfârșitul anului localitățile avertizate vor fi verificate pentru a vedea dacă s-au conformat măsurilor impuse.

În general, starea de curățenie este corespunzătoare. Însă, avem comune mici, cu 2000 de locuitori, unde deșeurile se colectează selectiv, iar în unele comune mari gunoaiele se aruncă pe câmpurile de la marginea satelor. Primăriile trebuie să pună accent pe colectarea selectivă, pentru că avem ținte de îndeplinit. Până în anul 2025, populația trebuie să colecteze selectiv acasă pe toate cele cinci elemente: deșeuri menajere, sticlă, plastic, metal, hârtie-carton”, a spus Cristian Laic.

Mobilizare pentru curățenie

Pe lângă tematicile de control privind salubritatea localităților, comisarii de mediu sunt pregătiți să desfășoare o serie de acțiuni care țin de implementarea sistemului integrat de management al deșeurilor.

În perioada următoare, operatorii economici vor prelua serviciile de salubrizare din zonele Vaslui, Bârlad și Huși. Noi vom face controale în UAT-urile care fac parte din aceste zone, pentru a mobiliza autoritățile locale și pentru ai îndruma în activitate privind managementul deșeurilor. Operatorii trebuie ajutați cu campanii de conștientizare a populației, privind colectarea selectivă a deșeurilor. Totodată, vom verifica dacă persoanele juridice și-au încheiat contracte cu operatorii de salubritate. Avem formate patru echipe cu câte doi comisari de mediu, cu care acționăm la nivelul județului Vaslui”, a mai spus Cristian Laic.

În cadrul sistemului integrat de management al deșeurilor, în perioada august – septembrie 2019 alți trei operatori de salubritate vor intra în activitate în zonele adjudecate prin licitație.

Este vorba despre operatorii din zonele Vaslui și Bârlad, care cuprind 60% din UAT-urile județului Vaslui ce vor fi conecntate la sistemul integrat. Zona Vaslui cuprinde 29 de UAT-uri iar zona Bârlad are 22 de UAT-uri. După ce operatorul care va presta serviciile de salubritate în zona Huși își va obține autorizația de mediu, vor fi deservite alte 13 UAT-uri.

În prezent, sistemul de management este deschis doar în zona Negrești, unde sunt arondate opt UAT-uri.

Două ambulanțe noi la ISU Vaslui pentru intervențiile medicale

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Vaslui a fost dotat cu două ambulanțe noi de intervenție pentru deplasările în teren la cazurile medicale la care sunt direcționate de dispeceratul unic 112. Mai mult decât atât, județul nostru va mai primi și alte autosanitare până la sfârșitul acestui an. 

Dotări noi la ISU Vaslui. Este vorba de două ambulanțe, una de tip C, de terapie intensivă mobilă, și una de tip B pentru intervențiile la cazurile medicale de cod galben. Însă, autosanitarele nu au fost băgate, deocamdată, pe trasee, în condițiile în care mai trebuie îndeplinite o serie de proceduri.
“La ora actuală, se întocmesc documentele pentru înmatricularea autospecialelor. În momentul în care se vor îndeplini toate procedurile, ambulanțele vor fi date în exploatare”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vaslui, Marius Stanciu.
La ora actuală, ISU Vaslui intervine pe situațiile medicale de urgență cu patru echipaje, câte unul pe municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, și unul în Negrești. Odată cu introducerea noilor ambulanțe, două autosanitare vor fi în rezervă. (Ionuț PREDA)

Prefectura Vaslui se dărâmă, la propriu

O parte din clădirea Palatului Administrativ Vaslui a început să se dărâme, sub privirile trecătorilor, după ce bucăți din tencuiala balconului unde, înainte de 1990 a vorbit Nicolae Ceaușescu, au căzut pe granitul din Piața Civică. Pentru a fi siguri că nu se întâmplă vreo nenorocire, administratorii clădirii au decis să izoleze perimetrul. 

Zarvă mare, marți, în Piața Civică din Vaslui, după ce bucăți din balconul de la intrarea principală în prefectură au căzut pe granitul din fața scărilor de acces. În consecință, autoritățile au decis să izoleze întregul perimetru cu risc și să îndepărteze toată tencuiala de pe partea superioară a balconului. Ulterior, angajații Goscom au îndepărtat molozul pe care l-au încărcat în roabe și l-au dus din zonă. Asta nu înainte de a fi interzis accesul în zonă pentru a evita producerea vreunui accident. Întreaga tărășanie s-a petrecut după ce a fost îndepărtat de pe balconul prefecturii banner-ul cu președinția Consiliului Uniunii Europeane. (Ionuț PREDA)

Scandal imens legat de locurile de casă din Bârlad atribuite gratis copiilor VIP-urilor din politica locală!

Un scandal monstru a izbucnit zilele acestea la Bârlad, după ce Consiliul Local Bârlad a aprobat lista cu persoanele propuse pentru atribuirea de teren în vederea construirii unei locuințe. Zeci de persoane care au depus cereri în anii din urmă și care susțin că îndeplinesc condițiile legale au luat foc atunci când au văzut că numele lor nu se regăsesc între cele alese de autorități. Oamenii acuză modul în care au fost punctați și sunt convinși că totul că cele mai multe loturi au fost date ”piloșilor”, pe criterii politice sau pe nepotisme.

Spiritele s-au încins mai cu seamă după ce bârlădenii au studiat atent listele și au constatat, rând pe rând, că punctaje mari au primit și acoliții primarului, prietenii săi și unii colegi de partid, susțin cetățenii. Cel mai vizibil caz este cel al familiei Buzamăt. Fiicele traseistului politic, aciuat recent în PNL după 2016, Daniel Buzamăt, sunt în ”cărți” fiecare în parte cu câte un loc de casă, deși au 18, respectiv 19 ani. Practic aceste fete abia au terminat liceul și au șanse mari să devină proprietare de teren de casă în cel mai nou cartier al Bârladului, numit Alexandru cel Bun.

Revolta a fost peste măsură pe rețelele de socializare, acolo unde cazul a fost dezbătut pe larg. Loviți în drepturile lor s-au simțit și bârlădenii care așteaptă de ani de zile o palmă de teren, care au copii și care se târăsc cu arme și bagaje, din casă în casă, cu chirie sau stând la mila rudelor.

Dumitru Boroș a fost prea ocupat ca să stea de vorbă cu una dintre familiile respinse

Mai mulți cetățeni și-au dat întâlnire, ieri, la Primăria Bârlad, însă, în final, a ajuns o singură familie. Cei care și-au anunțat prezența și au renunțat să mai vină spun că s-au resemnat, convinși că ”mafia este prea mare” și nu vor rezolva nimic.

Marius Ghețău, singurul care a avut curajul de a cere socoteală autorităților, s-a prezentat la primăriei împreună cu soția și cei trei copii. Ei au vrut să afle de ce dosarul pe care l-au depus în urmă cu patru ani le-a fost respins. Au stat pe hol trei ore, dar primarul Dumitru Boroș nu i-a primit. Era ocupat.

„M-au trimis la un birou unde mi s-a spus ca nu aș fi avut un document la dosar, o declarație a socrului cum că nu are pământ. Eu am prezentat un document când m-am înscris și nimeni nu mi-a spus că nu e bun. Poate că asta au și dorit, ca dosarele să nu conțină actele necesare ca să poată fi eliminate cele ale oamenilor simpli, fără funcții. Eu locuiesc pe strada Sucevița nr 15, într-o cămăruță, cu soția și trei copii mici. Ce viitor pot eu să le ofer? Vor crește, unde vom locui? Eu am un salariu minim pe economie, dar sunt harnic, mă pricep la construcții și aș fi putut să-mi construiesc o casă modestă. Adică noi, ăștia amărâții, nu trebuie să trăim ca oamenii? Nu voi lăsa lucrurile așa. Voi face mai departe un memoriu. Este inadmisibil ce se întâmplă în țara asta! E normal ca unul care nu este însurat, care nu are copii, să primească loc de casă și alții cu familie înghesuită în câțiva metri pătrați să nu fie evaluată corespunzator?”, se întreabă Marius Ghețău.

Prefectul vine la Bârlad special pentru acest caz

Scandalul de la Bârlad, legat de atribuirea locurilor de casă, a ajuns și la Instituția Prefectului Vaslui. Sesizat de cetățenii nemulțumiți, prefectul Eduard Popica a declarat că lunea viitoare, la orele 10, va susține o sesiune extraordinară de audiențe, pentru acești oameni.

”Acum nu sunt în țară, dar am decis ca în prima zi a săptămânii următoare să țin special audiențe pentru acești cetățeni. Îi aștept la discuții pe toți cei nemulțumiți de felul cum au fost repartizate terenurile. Ar fi bine ca oamenii să scrie și o petiție în acest sens, pe care să mi-o înmâneze luni. În baza acestor petiții, vom putea face demersurile legale care se impun”, ne-a declarat prefectul Eduard Popica.

Este pentru prima dată când atribuirea de terenuri pentru casă, în baza Legii nr. 15/2003 naște un asemenea scandal public. În administrația trecută, au fost repartizate aproximativ 300 de locuri de casă, în diverse zone din oraș, dar niciodată gradul de revoltă nu a atins un asemenea nivel.

Numărul total al loturilor disponibile în acest moment este 200, cele mai multe fiind situate în cartierul Alexandru cel Bun, ce va fi înființat între Cimitirul ”Eternitatea” și Cartier Deal II. (Simona MIHĂILĂ, Mihaela NICULESCU)

Surpriza aleșilor locali pentru bârlădenii care nu-și permit vacanțe la mare: bronz la groapa plină de nisip din mijlocul străzii

mai zică gurile rele că autorităților din municipiul Bârlad nu le pasă de contribuabilii care, după ce-și achită taxele, impozitele locale și coșul lunar de facturi și cumpărături, rămân fără un sfanț în buzunare și își iau adio de la vacanțele exotice!

Mai “exotic” de atât nu se poate! Și, culmea, e și gratis! Despre ce e vorba, aflați dacă traversați de la un cap la altul Strada Ana Ipătescu din Bârlad, mai cunoscută tuturor drept aleea chilipirurilor de tot felul, din vecinătatea Școlii Nr. 5.

După ce, vreme de două luni, la capătul dinspre sud al acestei străzi ce duce de la Piața centrală către Gară, s-a aflat o groapă unde trecătorii mai curioși din fire puteau admira straturile surpate de asfalt și pietrișul din străfundul pământului, acum e limpede pentru toată lumea că autoritățile au avut, totuși, o strategie, și că nici pomeneală să lase lucrurile la voia întâmplării, așa cum credeau comercianții din zonă.

Ce plan au pus la cale autoritățile bârlădene cu groapa despre care Est News a scris, încă de luna trecută, că reprezintă un fenomen natural protejat de Primăria Bârlad? Unul simplu și ingenios, pentru care ar putea chiar să fie invidiate de conducerile altor orașe, care pun la bătaie fonduri uriașe pentru ca plătitorii de taxe de acolo să se bucure și de condiții civilizate de viață, și de mijloace de divertisment.

După cum se poate lesne observa în fotografiile făcute de reporterul Est News, groapa din mijlocul străzii e tot acolo, dar a fost acoperită de un morman de nisip. Probabil că administrația din Bârlad s-a gândit să le facă o surpriză tuturor celor care nu-și permit concedii la mare, astfel că le oferă o oază gratuită de exotism.

Pentru că “peticeala” autorităților bârlădene este ocolită de trecători, cei care vor să se bronzeze au la dispoziție peste patru metri pătrați de plajă improvizată, unde încap lejer două șezlonguri și o umbrelă de soare. Dacă nu vreți să le aduceți de acasă, le găsiți la comercianții de alături, de la care puteți să vă achiziționați inclusiv costume de baie și prosoape de plajă.

Cum meteorologii anunță precipitații în următoarea perioadă, vă recomandăm să vă grăbiți dacă doriți să vă procurați un bronz exotic, chiar din mijlocul orașului, între o rundă de cumpărături la piață și o plată a facturilor la utilități. Nu de alta, însă ploile s-ar putea să spele bunătate de nisip și să dea peste cap planurile administrației de a pune în aplicare Programul local de mare interes “Plaje pe asfalt”.

Nu vă mirați prea tare, acesta este programul la vedere, de pe străzile Bârladului, care îl înlocuiește cu succes pe acela care prevedea construcția unui Aqualand la Prodana, promis de candidatul liberal Dumitru Boroș în campania electorală din 2016. Cu alte cuvinte, divertisment, dar la scară redusă! Că atât s-a putut!

Între timp, “Legământul lui Boroș cu bârlădenii” e făcut uitat prin vreun sertar din biroul primarului, sau poate chiar îngropat în prima plajă de pe asfalt din istoria orașului și, probabil, a lumii. Doar nu degeaba se spune că “Unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!”. (Simona MIHĂILĂ)

Apartamentul unui bârlădean se distruge sub ochii indiferenți ai autorităților locale

În vreme ce, pe site-ul Primăriei Bârlad, cetățenii și agenții economici sunt avertizați să aibă autorizații, expertize și proiecte, adică toată documentația legală pentru acoperișurile construite, în caz contrar aceștia fiind pasibili de amenzi care pot ajunge până la 50.000 de lei, municipalitatea nu catadicsește nici măcar să facă reparațiile acoperișurilor care cad în sarcina sa.

De mulți ani, hornul fostului punct termic de pe Bulevardul Epureanu nr. 7 dă bătăi de cap locatarilor de la ultimul etaj al blocului nr. 3, însă autoritățile locale responsabile de rezolvarea problemei nu mișcă un deget. Oamenii au sperat că după cele semnalate de ziarul Est News în urmă cu câteva zile vor fi luate măsuri.

De doi ani, Aurel Cehan și soția sa nu mai au curent electric decât la prize. Întrerupătoarele și corpurile de iluminat de pe tavan sunt doar de decor, pentru că, din cauza infiltrațiilor din tavan, riscul producerii unui scurt-circuit este foarte mare.

„E mai rău ca pe timpul lui Ceaușescu. Suntem nevoiți să folosim aplice din cauza celor care nu-și fac treaba. Am renunțat la becuri, am renunțat parcă și la speranța că Primăria va interveni pentru a repara măcar provizoriu, etapizat, acoperișul distrus de infiltrații produse din cauza unui coș al fostului punct termic. Hornul nu a fost dat jos de către RAGCL, acum 7 ani, când centrala a fost dezafectată. RAGCL a predat Primăriei inventarul, mai puțin coșul acesta care ne-a creat numai probleme. Din 2012 a început calvarul, iar acum lucrurile au scăpat de sub control”, a declarat, pentru Est News, Aurel Cehan.

Bârlădeanul a povestit că din cauza acestui coș din tablă, înalt de 1,40 metri, apa este aruncată pe bloc când plouă. Apa de ploaie se prelinge pe zidul de lângă coș și se infiltrează afectând casa scării și bucătăria familiei. După ploile puternice Aurel Cehan a trebuit să repare plafonul, dar în zadar. La următoarea ploaie abundentă, infiltrațiile reapăreau.

Anul trecut, în disperare de cauză, omul a mers la primar și răspunsul pe care l-a primit a fost că „se va interveni când Primăria va avea bani”. A trecut un an și situația nu s-a schimbat. Anul acesta, Aurel Cehan a făcut o sesizare și la Prefectură, iar în răspunsul primit i s-a comunicat că problema a fost supusă atenției Primăriei pentru a fi rezolvată. A mers din nou la Primărie, la consilierul primarului, Costel Tudor, pentru a-l ruga să comunice edilului șef că este nevoie urgentă de reparații ale acoperișului.

„Disperat de faptul că mucegaiul și umezeala îmi invadează apartamentul și pentru că autoritățile rămân nepăsătoare, i-am spus domnului Tudor că voi apela la televiziune și presa scrisă dacă nu-mi este luată în considerație plângerea. Atunci dumnealui a sărit imediat și a contactat secretara Primăriei. La scurt timp, chiar când eram în birou, am primit un telefon de la ea, prin care mă anunța că va veni acasă o echipă de la Poliția Locală pentru constatarea situației la fața locului. Rămăsesem singur în birou, pentru că domnul Tudor ieșise pe hol să fumeze și l-a urmat și colegul său de la biroul din dreapta, cum intri pe ușă. De fapt, acesta mi-a reproșat că mai bine nu aminteam de presă, că poate mă rezolva. Mi-am cerut scuze că am intervenit așa, dar eram disperat”, a mai adăugat Aurel Cehan.

Poliția Locală a venit la domiciliul bârlădeanului, a întocmit un proces verbal după care i-a recomandat cetățeanului să meargă la Aquavas. În zadar, pentru că reparația acoperișului avariat din cauza dezinteresului fostei RAGCL și a actualei conduceri a Primăriei nu trebuie făcută de către Aquavas ci chiar de către Primărie, care a preluat toate activele fostei Regii.

Aurel Cehan nu poate interveni pentru a demola coșul, un bun al municipalității, și nici nu este obligația lui să suporte reparațiile pentru ce s-a stricat din ignoranță. Pensiile din care se întrețin Aurel Cehan și soția sa sunt foarte mici.

„Țigla blocului a fost spartă și placa de deasupra plafonului s-a crăpat și apoi s-a rupt. Deasupra a fost tabla și uluc, dar acum sunt praf. La fel ca și nervii noștri, ai mei și ai locatarilor care văd cum din cauza infiltrațiilor structura blocului se șubrezește și mai mult, de parcă traficul greu nu ar fi afectat-o destul”, a mai precizat Aurel Cehan.

Primăria nu se poate implica, chipurile, din lipsă de bani, deși este în sarcina municipalității, așa cum rezultă din răspunsul primit de la Prefectură. Cu toate acestea, conducerea Primăriei pretinde proprietarilor din blocuri să-și repare acoperișurile în mod legal, astfel fiind pasibili de amenzi mari.

Dacă Primăria Bârlad nu respectă legea, pe care singură o invocă, pe ea cine o amendează? (Mihaela NICULESCU)

Sportul a primit cele mai multe fonduri nerambursabile din bugetul CJ Vaslui

de Dănuț CIOBANU

CJ Vaslui a aprobat o finanțarea nerambursabilă de 486.520 lei pentru 19 proiecte depuse în cadrul programului județean de sprijinire a activităților nonprofit. Cele mai multe proiecte au fost depuse pe sport (10 proiecte) și cultură (6 proiecte). Pentru finanțarea proiectelor aflate pe lista de rezervă, cele două secțiuni vor primi în plus 81.393 lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a aprobat pentru anul 2019 o sumă de 800.000 lei pentru programul județean de finanțarea nerambursabilă a activităților nonprofit de interes general. Suma totală acordată programului a fost repartizată astfel: cultură – 200.000 lei, culte – 100.000 lei, sport – 300.000 lei și social – 200.000 lei.

Până la această dată, în cadrul programului au fost depuse 33 de proiecte, din care 19 au fost declarate eligibile: cultură – 6 proiecte; culte – 2 proiecte; social – 1 proiect; sport – 10 proiecte. Finanțarea totală pentru proiectele declarate eligibile se ridică la suma de 486.520 de lei. Deoarece în domeniile cultură și sport s-au înregistrat economii la secțiunea dedicată organizațiilor cu experiență, CJ Vaslui va transfera această sumă tot în cadrul celor două capitole de finanțare, însă la secțiunea pentru organizații debutante. Astfel se va redistribui o sumă de 81.393 lei (cultură – 42.439 lei și sport – 38.954 lei) pentru finanțarea proiectelor de pe lista de rezervă.

Finanțarea nerambursabilă acordată din fonduri publice unui beneficiar se face în baza unui contract de finanțare nerambursabilă încheiat între județul Vaslui prin CJ Vaslui și beneficiar, în urma aplicării procedurii de selecție publică de proiecte. În cursul unui an calendaristic pot avea loc una sau mai multe sesiuni de selecție publică de proiecte. În vederea derulării programului, în cadrul CJ Vaslui s-a constituit o comisie pentru gestionarea programului pentru finanțarea nerambursabilă a activităților nonprofit de interes general pentru 2019. Programul se va desfășura în perioada 2 mai 2019 – 31 decembrie 2019.

Conform legislației în vigoare, CJ Vaslui acordă finanțări nerambursabile pentru activități nonprofit din domeniile cultură, culte, social și sport. Scopul programului este stimularea persoanelor juridice fără scop patrimonial pentru realizarea unor obiective de interes public local. Beneficiarii direcți ai programului sunt organizațiile neguvernamentale cu activitate în domeniul culturii și social, structurile sportive de drept privat și asociațiile pe ramura de sport din județul Vaslui și cultele religioase recunoscute. Beneficiarii indirecți ai programului sunt locuitorii județului Vaslui care vor participa la activitățile finanțate prin intermediul programului.

Majorarea salariului minim în construcții scoate bani serioși din bugetul CJ Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Ordonanța pe lăcomie crește finanțarea proiectelor de infrastructură. Astfel, la cererea SC Transmir SRL, a fost încheiat un act adițional pentru proiectul de reabilitare a drumului județean Murgeni – Mălușteni, în vederea acoperirii manoperei. Astfel, valoarea contractului de lucrări a crescut cu suma de 586.894 lei, investiția ajungând la suma totală de 9,2 milioane de lei. Investiția este finanțată din fonduri europene și de la bugetul local.

Prevederile OUG 114/2018 cresc semnificativ valoarea proiectelor de modernizare a infrastructurii din județul Vaslui. Este vorba despre proiectul de reabilitare a DJ 244I: Murgeni (DN 24 A) – Sărățeni – Mălușteni – DC 67, cu o lungime de 4,64 kilometri. Ajustarea valorii contractelor se face pe fondul creșterii salariului minim brut pe țară garantat în plată de 3.000 lei în domeniul construcțiilor, care a dus la majorarea manoperei din contractele de lucrări în derulare la data apariției ordonanței. În cursul lunii mai 2019, SC Transmir SRL a solicitat majorarea valorii contractului de lucrări. Astfel, s-a încheiat un act adițional prin care valoarea totală a proiectului crește de la 8.686.545 lei la suma de 9.273.439. lei. În consecință, și contribuția proprie a județului Vaslui crește la suma de un milion de lei, din care 865.920 lei cofinanțare la cheltuielile neeligibile și 168.150 lei este contribuția de 2% din valoare eligibilă a proiectului.

Pentru acest proiect a fost semnat contractul de finanțare în luna noiembrie 2018, perioada de implementare fiind cuprinsă între 27 noiembrie 2018 – 26 noiembrie 2021. Aplicantul proiectului este CJ Vaslui, în parteneriat cu orașul Murgeni și comuna Mălușteni.

Drum din beton

Lucrările la acest drum au început în perioada 2015-2016 și au fost finanțate de la bugetul județului. Ulterior, în anul 2018, când a fost identificată aplicația financiară europeană care se adresa obiectivelor de infrastructură nefinalizate, s-a luat decizia ca investiția să fie trecută pe finanțare europeană.

Proiectul a fost depuse în a doua parte a anului 2018 la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord Est, în cadrul apelului lansat pe Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Apelul vizează creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane prin modernizarea drumurilor județene. Apelul se adresează proiectelor de infrastructură rutieră de transport, începute din alte surse de finanțare și care nu sunt finalizate la data depunerii cererii pentru finanțare.

“Scopul nostru a fost să degrevăm bugetul local de aceste cheltuieli și să trecem investițiile pe finanțare europeană. Drumul va fi făcut din beton. Proiectanții au decis să se toarne beton, deoarece este un relief colinar, un teren argilos, o zonă cu alunecări de teren. De aceea, s-au recomandat drumuri cu suprafața carosabilă din beton specific pentru circulația rutieră. Din proiectul DJ 244 I s-a turnat cu beton un tronson de 2 kilometri, iar restul de 2,5 kilometri de drum este în faza de realizare a fundației, se toarnă nisip și pietriș”, a precizat Valeriu Caragață, administratorul județului Vaslui.

Proiectul prevede și construcția de podețe, amenajarea rigolelor, accesul la drumurile laterale și la proprietăți, sisteme de colectare a apelor pluviale etc.

Proiectul pe infrastructură din Dragomirești a trecut cu bine examenul de la București

Primăria Dragomirești a trecut cu bine de faza prezentării la București a proiectului pentru asfaltarea a două drumuri comunale. Proiectul a fost aprobat fără observații și, în următoarele săptămâni, urmează să fie semnat contractul de finanțare cu Compania Națională de Investiții (CNI).

“Am fost chemați într-o ședință la București, la sediul Ministerului Dezvoltării și apoi la Ministerul de Finanțe. Eu, împreună cu consultații, am prezentat proiectul tehnic, care a trecut fără niciun fel de observații. Acum aștept să mă cheme la București să semnez contractul cu CNI. Sperăm să ne cheme în curând”, ne-a spus Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești.

Valoarea totală a investiției se ridică la 11 milioane de lei, din care 600.000 de lei este partea de cofinanțare de la bugetul local. Prin asfaltarea celor două drumuri se are în vedere scoaterea din izolare a satelor Popești și Tulești din comuna Dragomirești, care din cauza drumurilor impracticabile pe timp de iarnă rămân izolate de restul comunei.

În urma lucrărilor se vor asfalta 6,6 kilometri de drumuri comunale. Astfel, din centrul satului Rădeni se vor asfalta 2,7 kilometri de drum spre satul Popești și alți 3,2 kilometri de drum spre satul Tulești. De asemenea, în proiect este prevăzută și asfaltarea unui segment de drum pe o lungime de 650 metri în interiorul localității Dragomirești.

Noi am încercat să facem această investiție cu fonduri europene, dar nu am avut punctajul necesar pentru a obține finanțarea. După asfaltare, în aceste localități vor avea acces și mașinile de pompieri și salvarea. Cele două sate au peste 800 de locuitori, iar copiii de acolo merg iarna pe jos mai mulți kilometri până la Școala din Rădeni, deoarece pe acele drumuri nu putem băga un microbuz școlar”, a mai spus Dănuț Iacob .(Dănuț CIOBANU)

Proiect integrat de 7,7 milioane de lei, finalizat de autoritățile din Hoceni

Autoritățile locale din Hoceni au finalizat un proiect integrat de 7,7 milioane de euro, fonduri de la Uniunea Europeană, cea mai mare investiție realizată vreodată de primărie în comună. Pe lângă realizarea sistemului de apă și canalizare în Barboși, proiectul, derulat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a mai însemnat un centru de tip after school pentru elevii din Hoceni și dotarea cu costume populare și instrumente muzicale de fanfară a căminului cultural al comunei.

Zi de mare sărbătoare pentru cei 700 de locuitori ai satului Barboși, acolo unde a fost inaugurat sistemul de apă și canalizare, în lungime totală de 13 km. Autoritățile au ținut să marcheze într-un mod inedit finalizarea acestui proiect cu finanțare europeană, în condițiile în care este cel mai important realizat până acum ca valoare de Primăria Hoceni pe teritoriul comunei. Astfel, sfințirea rețelelor și tăierea panglicii inaugurale, eveniment la care a luat parte și conducerea județului, s-a făcut în centru satului, unde primăria a realizat o arteziană provizorie.

Suntem la finalul acestei investiții, pe care eu o consider cea mai importantă, atât valoric, cât și pentru viața de zi cu zi. Este un moment special pentru că toți locuitorii din Barboși beneficiază de apă potabilă în sistem centralizat. Astăzi, am cea mai mare bucurie pentru că, sub coordonarea mea, am reușit să asigurăm necesarul de apă într-un sat întreg, așa cum am făcut și cu celelalte localități ale comunei ai cărei locuitori au condiții asemănătoare cu ale dumneavoastră. Intențiile noastre sunt ca toți oamenii de la sat să aibă aproape același confort ca populația care locuiește în orașe. De aceea, cu ajutorul Consiliului Județean, cu cel al parlamentarilor de Vaslui, sperăm să reușim să facem în continuare lucruri bune și frumoase pentru dumneavoastră”, a declarat primarul comunei Hoceni, Vasile Țabără.

Sistemul centralizat de alimentare cu apă este racordat la două surse, un puț forat la 200 de metri adâncime și 150 de metri de drenuri cu captare, cu un debit de 3,19 litri/secundă. Din cele două surse, apa este pompată în două rezervoare metalice, cu o capacitate totală de 350 mc. De aici, apa trece printr-o stație de tratare, de unde apoi este pompată pe cei 6,5 km de rețele de distribuție de pe toate străzile din sat. Pe traseu sunt și 65 de hidranți ce pot fi folosiți în cazul situațiilor de urgență. Sistemul de alimentare cu apă a fost extins de autorități și în satul nou Barboși, cu efortul financiar propriu al autorităților locale. Rețeaua de canalizare se întinde, de asemenea, pe o lungime de 6,5 km, cu 172 de canale de colectare, pe traseu fiind montate și stații de pompare a apelor uzate. Pentru racordarea gospodăriilor, autoritățile locale au suportat de la bugetul local achiziționarea apometrelor, precum și realizarea acelor cămine în care s-au realizat racordurilor.

În ceea ce privește centrul de tip after school, cuprins în cadrul aceluiași proiect integrat finanțat prin AFIR, acesta este situat în reședința de comună și are ca scop pregătirea copiilor după finalizarea cursurilor. Prin achiziția de costume populare și instrumente muzicale, autoritățile doresc să revitalizeze tradițiile de fanfară. (Ionuț PREDA)

Proiectul de apă și canal din Bârlad este lansat în licitație publică pentru a treia oară

de Dănuț CIOBANU

Proiectul de modernizare a rețelelor de apă și canal din municipiul Bârlad a fost validat de ANAP. În zilele următoare, va fi urcat pe SEAP anunțul de participare la licitația publică. Noul anunț de atribuire a execuțiilor lucrărilor vine după ce la primele două licitații organizate în anul trecut nu s-a prezentat niciun ofertant. Valoarea lucrărilor se ridică la aproximativ 50 milioane de lei.

Proiectul de modernizare a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Bârlad a fost aprobat de către Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). În zilele următoare, va fi publicat pe SEAP anunțul de participare la licitația electronică. Mai exact, autoritatea publică contractantă va lansa la licitație publică contractul de execuție a lucrărilor.

Documentația de atribuire aferentă acestui contract a fost verificată de ANAP și a fost validată. Urmează să apară anunțul de participare în SEAP”, a spus Daniela Grigoraș, purtătorul de cuvânt al SC Aquavas Vaslui.

Proiectul de apă și canal din municipiul Bârlad este la a treia licitație, după ce la primele licitații lansate în lunile octombrie și decembrie 2018 nu s-a prezentat niciun ofertant. Fazarea proiectului «Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești din județul Vaslui» este cofinanțată prin POIM 2014-2020. Beneficiarul proiectului este SC Aquavas Vaslui, operatorul județean de apă și canal, durata de desfășurare a proiectului fiind între 1 aprilie 2015 – 30 iunie 2020, cu prelungire a perioadei de implementare până la sfârșitul anului 2023.

Valoarea totală a proiectului este de 355.927.933 lei, din care cofinanțarea Uniunii Europene este de 230.862.516 lei.

Investiții masive

Valoarea proiectului de modernizare a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Bârlad este de aproximativ 50 milioane lei. Pe secțiunea alimentare cu apă, investițiile vizează reabilitarea rețelelor de apă, extinderi ale rețelelor de apă potabilă și instalarea unor stații de pompare a apei potabile.

Reabilitarea rețelelor de apă potabilă din municipiul Bârlad se va realiza pe o lungime de 9.017 metri. Printre străzile în care se vor desfășura lucrări de reabilitare se numără Stroe Belloescu, Vasile Lupu, Siret, Nicolae Iorga, Transilvaniei, V.I. Popa, Decebal, Gen. Naumescu, Dragoș Vodă, B-dul Republicii.

La capitolul extindere rețele de apă potabilă, investițiile se vor realiza pe o lungime de 35.490 metri (35 kilometri). Practic, vor fi extinse rețele de apă pe majoritatea străzilor unde, în prezent, nu există instalații de alimentare. Printre străzile care sunt prevăzute lucrări de extindere se numără Aleea 4 (Topârceanu), Aleea 5, Aleea 6, Aleea 7, Aleea 8, Aleea Brândușa, Aleea M. Eminescu, Ion Codrescu.

Potrivit indicatorilor tehnici ai investiției pe componenta sistemului de alimentare cu apă, în municipiul Bârlad vor fi instalate 11 stații de pompare apă potabilă (inclusiv zona de protecție sanitară).

La capitolul canalizare, proiectul prevede mai multe investiții în zonele în care populația orașului nu beneficiază de servicii de canalizare. Astfel, vor fi reabilitate colectoare de apă uzată pe o lungime de 9.854 metri și vor fi realizate extinderi ale rețelei de canalizare pe o lungime de 23.994 metri. De asemenea, vor fi montate cinci stații noi de pompare a apei uzate și vor fi instalate pe o lungime de 1.106 metri conducte pentru refulări care sunt branșate la stațiile de pompare a apei uzate. Printre străzile pe care se vor executa lucrări la sistemul de canalizare se numără Avram Iancu, Crângului, Comuna din Paris 1 și 2, Aleea Parc 1, 2, și 3, B-dul Primăverii, B-dul Republicii, Șos. Tecuciului 1 și 2, 1 Decembrie, Bradului, Col. Simionescu Sava.

Poștașii bârlădeni, terorizați de câini

În urma articolului prezentat în ziarul Est News, cu privire la pericolul pe care îl reprezintă câinii comunitari sau câinii cu stăpâni lăsați de izbeliște, mai mulți bârlădeni, care prin natura serviciului sunt obligați să circule pe jos zilnic, ne-au contactat pentru a semnala și ei că situația a scăpat de sub control.

Printre cei care sunt nevoiți să se apere de câini sunt și poștașii. Aceștia spun la unison că probleme cu patrupedele comunitare au întâmpinat dintotdeauna, dar acum sunt mai multe ca niciodată. Din punctul de vedere al poștașilor, tot orașul este plin de câini la acestă oră, dar anumite zone sunt ocupate efectiv de câini tot mai agresivi. Aceste puncte fierbinți sunt: str. Căpitan Grigore Ignat, str. Trestiana (Bloc ANL), zona Cinematografului „Bârladul”, str. Mihail Kogălniceanu (în zona sălii de sport), zona Gării, în special strada din spatele fostului sediu al Poliției Locale, str. Elena Doamna și Traian din Podeni, precum și zona Stadion, zona Bisericii Sf. Spiridon și Bd. Epureanu, în special porțiunea dintre Complexul de Servicii Comunitare și Agenția Locală pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Ieri, am întâmpinat probleme cu câinii pe strada Buridava, pe la nr. 9. Este o zonă în care în permanență câinii pun în primejdie siguranța trecătorilor. Nu se ia nici o măsură. Noi poștașii suntem dotați de societate cu spray-uri paralizante, dar bârlădenii în nici un caz nu merg cu spray-urile în buzunar. La o adică, noi putem folosi spray-ul atunci când e nevoie, dar dacă bate vântul e posibil ca tot ce pulverizăm să se îndrepte asupra noastră. Am încercat să folosim și aparate cu ultrasunete. Să știți că nu mai merge. Se pare că patrupedele s-au obișnuit cu aceste unde și nu se mai sperie. Cred că trebuie făcut ceva, pentru că într-o zi, noi, sau cei care lucrează în curierat, încasatorii de la Aquavas sau CUP, vom putea deveni victime ale câinilor de pe străzi. Acum doi ani, un coleg de-a nostru a fost agresat în zona Vigonia de un câine care i-a rupt pantalonii. Putea fi mai rău și în fiecare zi poate fi mai rău. Zilele trecute, pe strada G-ral Cerchez o fată a fost speriată și mușcată de un câine, care, se pare, ar avea stăpân”, ne-a declarat un poștaș din Bârlad, nemulțumit că problema câinilor devine din ce în ce mai acută.

Bârladul este împânzit de câini, care în această perioadă umblă-n haite, îngrozind bârlădenii care circulă pe străzile mărginașe sau chiar pe strada principală.

Despre activitatea asociației care a câștigat licitația pentru serviciul de gestionare a câinilor comunitari au cerut explicații, ieri, în ședința de Consiliu, atât membrii legislativului din partea PNL cât și a PSD. Primarul Dumitru Boroș le-a răspuns că în cele trei zile de când asociația strânge câinii de pe domeniul public, a capturat 73 de câini și că în următoarele două zile vor începe și sterilizările. Edilul a mai precizat că asociația va declanșa și procedura de adopție a patrupedelor și că va interveni în zonele în care sunt probleme majore. (Mihaela NICULESCU)

Dezastru în economie. În numai cinci luni au fost radiate din Registrul Comerțului 1.039 de firme

Potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, sute de firme din județul Vaslui își suspendă activitatea sau intră în procedura de insolvență.

O premieră absolută se înregistrează în ceea ce privește radierea firmelor din Registrul Comerțului. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2019, nu mai puțin de 1.038 de firme au fost radiate, ceea ce înseamnă o dinamică pozitivă de 174% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când au fost radiate doar 378 de firme. Situația este atât de gravă, încât doar în luna mai a acestui an 80 de firme au fost radiate din Registrul Comerțului.

Potrivit acelorași date, în primele cinci luni ale acestui an și-au suspendat activitatea 107 firme, un număr de 138 de societăți au fost dizolvate și 16 firme au intrat în procedura de insolvență.

Din nefericire, și anul 2018 a reprezentat o perioadă nefastă pentru economia județului Vaslui. Fără investiții guvernamentale și o atragere consistentă a fondurilor europene, sute de firme locale și-au sistat activitatea. Cele mai multe opriri de activitate s-au înregistrat în domenii precum transport și depozitare, comerț cu ridicata și amănuntul, construcții, agricultură, pescuit etc.

Conform datelor statistice, în anul trecut și-au suspendat activitatea 275 de firme din județul Vaslui, față de 231 în cursul anului 2017. De asemenea, au fost dizolvate din 247 de firme locale, comparativ cu 154 în anul 2017. În aceiași perioadă, au fost radiate din Registrul Comerțului un număr de 799 de firme, comparativ cu 698 în anul 2017.  (Dănuț CIOBANU)

Autoritățile județene nu vor să aștepte mult și bine bani de la Guvern: vor repara drumurile distruse de inundații cu bani de la bugetul local

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui a început să repare din fonduri proprii infrastructura rutieră afectată de inundațiile din perioada 24 mai – 24 iunie 2019. Până (și dacă!) vor veni fondurile de la Guvernul României pentru reabilitarea infrastructurii, se intervine în teritoriu pentru ca toate drumurile să fie accesibile.

În urma ploilor abundente din această primăvară, cele mai mari pagube au fost înregistrate pe drumurile județene, unde este nevoie de reabilitarea a peste 87 kilometri. De asemenea, 4 poduri, 2 podețe și o ravenă au nevoie urgentă de reabilitări, valoarea totală a pagubelor contabilizată la nivelul Consiliului Județean (CJ) Vaslui fiind de peste 11,6 milioane de lei.

Noi am început să reparăm drumurile calamitate imediat după ploile torențiale, pentru ca oamenii să poată circula. Pe lângă drumuri, am avut probleme și cu câteva poduri. Într-o primă fază asigurăm accesabilitatea drumurilor pentru cetățeni, pentru ca apoi să facem lucrări mai ample pentru a asigura și confortul conducătorilor auto. În ultima perioadă, am intervenit pe drumurile din tot județul”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

În ultima ședință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Vaslui a fost adoptată o hotărâre pentru solicitarea unor fonduri de la Guvernul României, pentru refacerea infrastructurii afectate de inundații. În total, în județul Vaslui este nevoie de circa 59 milioane de lei pentru refacerea infrastructurii rutiere.

În total, 57 de comune, municipiile Vaslui și Huși, orașele Murgeni și Negrești, precum și CJ Vaslui au înregistrat pagube la infrastructura rutieră din cauza fenomenelor meteo și hidro periculoase.

Comunele care au solicitat cele mai mari fonduri pentru refacerea unor drumuri comunale și sătești și a unor poduri și podețe sunt: Dimitrie Cantemir (2,7 milioane lei), Rebricea (2,4 milioane lei), Ivănești (1,76 milioane lei), Puiești (1,7 milioane lei), Fruntișeni (1,68 milioane lei), Zăpodeni (1,4 milioane lei), Pogana (1,14 milioane lei) și Fălciu (1,06 milioane lei).

Soarta sistemului de management al deșeurilor din județ, decisă în această lună

de Dănuț CIOBANU

La un an de la deschiderea depozitului ecologic de la Roșiești, sistemul de management al deșeurilor este activ doar în zona Negrești, unde sunt arondate opt primării (UAT-uri). Operatorii din zonele Vaslui (29 UAT-uri) și Bârlad (22 UAT-uri) vor putea începe activitatea, doar după ce Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui stabilește tarifele pentru serviciile de salubritate. Tot ADI Vaslui trebuie să organizeze și relicitarea pentru zona Roșiești, din care fac parte alte 14 UAT-uri.

Implementarea sistemului intergat de management al deșeurilor în zonele Vaslui și Bârlad depinde de rapiditatea cu care se mișcă Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui.

În ședința din această lună a asociației, trebuie fundamantate prețurile pentru colectarea și transportul deșeurilor cu cei doi operatori care vor presta servicii în zonele Vaslui și Bărlad. Tarifele vizează serviciile de salubritate pentru persoanele fizice (un preț pentru colectarea gunoiului menajer și un preț pentru deșeurile reciclabile) și pentru persoanele juridice (tot două prețuri pentru deșeurile menajere și reciclabile).

ADI Vaslui să își facă ședința în această lună, iar membrii asociației să stabilească toate aceste tarife. Tot membrii ADI trebuie să decidă dacă este oportună trecerea de la tarif la taxă în ceea ce privește persoanele juridice. Totodată, în cadrul ședinței din luna iulie, se va dezbate și stabili procedura privind plata facturilor pentru deșeurile colectate. Sper că toate aceste cerințe vor fi rezolvate în următoarea ședință, pentru a putea da drumul cât mai repede la sistem, ținănd cont și de prevederile legislației în vigoare”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui.

Nu în ultimul rând, după fundamentarea tarifelor, ADI Vaslui va trebui să pregătească relicitarea pentru zona Roșiești, care înglobează un număr total de 14 UAT-uri.

Din ADI Vaslui fac parte CJ-ul și consiliile locale de la nivelul județului, iar scopul asociației este monitorizarea și gestionarea în comun a serviciilor de salubrizare din aria de competență a UAT-urilor.

60% din UAT-uri, incluse în sistem

Din momentul în care operatorii de salubritate vor începe activitatea în zonele Vaslui și Bârlad, un procentaj de 60% din UAT-urile județului Vaslui vor fi conentate la sistemul integrat de management al deșeurilor. Zona Vaslui cuprinde 29 de UAT-uri iar zona Bârlad are 22 de UAT-uri. După ce operatorul care va presta serviciile de salubritate în zona Huși își va obține autorizația de mediu, vor fi deservite alte 13 UAT-uri.

În prezent, sistemul de management este deschis doar în zona Negrești, unde sunt arondate opt UAT-uri.

Groapa ecologică, deschisă de un an

 

Începând de luni, 23 iulie 2018, a fost deschis depozitul ecologic de la Roșiești. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.

Depozitul de la Roșiești are în componență o linie de sortare, echipamente de cântărire, drumuri interioare, garaje etc. Depozitul va avea două celule de depozitare, din care a doua celulă va fi deschisă de către concesionarul serviciului. Prima celulă va funcționa până în anul 2030, iar a doua celulă în perioada 2030 – 2042.

Marți, 24 iulie 2018, au fost recepționate și cele patru stații de trasfer de la Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești care au fost puse la dispoziția SC Romprest Energy SRL, pentru a fi utilizate. Concesionarul a primit și șase autocamioane cu remorcă pentru a transporta containerele de la cele patru stații de transfer.

Inundațiile au calamitat 5.400 hectare de culturi agricole din județul Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Ploile torențiale din perioada mai – iunie 2019 au produs pagube importante în agricultura județului Vaslui. Culturile agricole și plantațiile de livezi au fost afectate de inundații, grindină sau scurgeri de pe versanți. În total, au fost calamitate 5.400 hectare de teren agricol din județul nostru.

Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a trimis echipe în teritoriu, în ultimele săptămâni, pentru a evalua nivelul pierderilor înregistrate. În total, au fost afectate 5.400 hectare, din care 1.615 hectare semănate cu porumb, 1.078 hectare de floarea soarelui, 762 hectare de grâu, 168 hectare de rapiță, 1.368 hectare de fânețe etc.

Producătorii care au culturile agricole asigurate vor fi despăgubiți de societățile de asigurare. În schimb, fermierii care nu au culturile asigurate trebuie să aștepte să vadă dacă Ministerul Agriculturii va acorda sau nu despăgubiri.

“Ministerul Agriculturii face demersuri la Uniunea Europeană în vederea accesării banilor din fondul Solidaritatea, pentru despăgubirea culturilor agricole distruse de inundații. Dacă vor veni sume, noi avem documentele în baza cărora se se poată face despăgubiri. Ministerul Agriculturii va decide prin ce instituții se vor face respectivele plăți”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Din această primăvară fermierii au la dispoziție fonduri europene nerambursabile pentru asigurarea culturilor agricole și animalelor.

Finanțarea este asigurată prin submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din cadrul PNDR 2014-2020.

„Sunt foarte mulți fermieri care au demarat procedurile de încheiere a polițelor de asigurare. Ne așteptăm ca în perioada următoare aceștia să depună dosarele pentru cererile de finanțare aferente culturilor de primăvară. Etapa de depunere a dosarelor se desfășoară în intervalul 1 aprilie 2019 – 30 noiembrie 2019. Alocația financiară pentru perioada de programare este de 42.797.487 euro”, a spus Alin Trifu, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui.

Coșul unei centrale termice din timpul comunismului dă bătăi de cap locatarilor unui bloc din Bârlad

Locatarii blocului 3 de pe bulevardul Epureanu nu reușesc de 20 de ani să rezolve o problemă care-i afectează în special pe cei de la ultimul etaj. Coșul fostei centrale termice, care încălzea câteva blocuri în timpul comunismului, le face mari probleme și nici o autoritate nu a intervenit până acum.

Ori de câte ori plouă, apa de pe coș se scurge pe acoperiș producând infiltrații, în tavanele locuințelor oamenilor. De 20 de ani și mai bine, locatarii de la utimul etaj sunt nevoiți să execute lucrări de renovare a apartamentelor pentru a combate igrasia. Cheltuiesc bani în zadar pentru că infiltrațiile nu dispar. Spațiul în care a funcționat fosta centrală termică până în anii ‘90, un apartament de două camere situat la parterul blocului, a fost dat în concesiune către Aquavas, în urmă cu câțiva ani, societatea amenajându-și acolo un birou.

Reprezentanții Aquavas au declarat reporterului Est News că nu această societate este cea care are căderea să intervină, ci Primăria, instituția care a preluat toate bunurile de la fostul RGACL. După Revoluție, centrala a fost dezafectată și valorificată, dar coșul a fost uitat. A rămas la locul lui de aproape 50 de ani, ca o piesă de muzeu, uitată de autoritățile care nu au luat în calcul păsul locatarilor.

Am dori să-l dăm noi jos, dar nu avem utilaje, nu suntem specialiști ca să acționăm în așa fel încât să nu punem în pericol siguranța acoperișului. Primăria are un serviciu pentru situații de urgență, dotat cu scară, cu specialiști, ar putea să intervină. Abia acum am aflat că, de fapt, Primăria este cea care trebuie să se ocupe de problema noastră și nu Aquavas”, ne-a declarat un locatar de la etajul trei al blocului respectiv.

Oamenii își pun speranțe în municipalitate, că va găsi de cuviință să intervină cât mai repede, până când ploile de vară și toamnă nu le vor afecta din nou apartamentele. (Mihaela NICULESCU)

Vasluiul nu va scăpa în următorii ani de blestemul celui mai sărac județ din Moldova

de Dănuț CIOBANU

Vaslui va rămâne și în următorii trei ani cel mai sărac județ din Moldova. Conform prognozelor oficiale până în anul 2022, județul nostru va avea cel mai mic PIB, cel mai redus număr de salariați și cea mai mică populație ocupată civilă din regiune. De la an la an, decalajul de dezvoltare dintre Vaslui și restul județelor va fi și mai mare. La nivel național, Vasluiul are un loc bine conturat în grupul celor mai paupere UAT-uri cum ar fi Mehedinți, Tulcea, Giurgiu, Covasna, Ialomița.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat la sfârșitul lunii iunie 2019, principalii indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2022. Pentru locuitorii județului Vaslui, estimările economice cuprinse în varianta de primăvară a comisiei de prognoză sunt din cele mai nefericite. La nivelul Regiunii Nord Est, județul nostru nu reușește să recupereze decalajul de dezvoltare față de restul județelor, în timp ce la nivel național ne menținem în grupul celor mai sărace județe din România. La sfârșitul acestui an, prognozele oficiale arată că Vasluiul va avea cel mai mic produs intern brut (PIB) din zona Moldovei, în valoare de numai 9.697 milioane lei. În cazul celorlalte județe din regiune, valoarea PIB-ului se prezintă astfel: Bacău – 20. 208 milioane lei ; Botoșani – 10.132 milioane lei ; Iași – 32.113 milioane lei ; Neamț – 14.034 milioane lei; Suceava – 19.697 milioane lei.

Din nefericire, și peste trei ani Vasluiul va continua să fie cel mai sărac județ din regiune, PIB-ul prognozat fiind de doar 12.093 milioane lei, ceea ce reprezintă un avans economic de numa 2.396 milioane de lei. Spre comparație în anul 2022 județu Iași va avea un PIB de 40.353 milioane lei, ceea ce reprezintă un avans de 8.240 milioane de lei.

Ultimii și la populația ocupată

Cu cea mai mică valoare a PIB-ului din Moldova, județul Vaslui se va clasa tot pe ultimul loc și în ceea ce privește populația civilă medie. Practic, de la o populație ocupată de 122.100 persoane în anul 2019, peste trei ani se estimează că gradul de ocupare în cadrul populației active va fi de numai 125.500 de persoane. Pentru restul județelor din regiune, gradul de ocupare al populației active din anul 2022 va fi următorul: Bacău – 213.000 persoane, Botoșani – 142.100 persoane; Iași – 304.500 persoane; Neamț – 179.700 persoane; Suceava – 125.600 persoane.

Spre comparație, în timp ce în județul Suceava populația ocupată civilă medie va crește în următorii trei ani cu 13.700 de persoane, în județul Vaslui plusul de populație ocupată va fi în anul 2022 de numai 3.400 persoane.

Vasluiul va avea cei mai puțini salariați din Moldova

Nici la capitolul numărului mediu de salariați județul Vaslui un părăsește ultimul loc de la nivelul Moldovei. Dacă la finalul acestui an numărul mediu de salariați este prognozat la 55.900 persoane, peste trei ani județul va avea un total de 61.000 de salariați. Potrivit acelorași estimări, Iașul va avea peste trei ani un număr total de 189.200 angajați, Bacău – 123.700 angajați, Suceava – 118.400 angajați, Neamț – 94.700 angajați și Botoșani 63.700 angajați.

Spre exemplu, în timp ce județul Bacău va avea peste trei ani un plus de 11.000 de salariați comparativ cu acest an, Vasluiul va bifa în anul 2022 o mojorare de numai 5.000 de angajați.

Ploile torențiale au provocat în județul Vaslui pagube de 59 milioane lei

de Dănuț CIOBANU

În ședința de ieri a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Vaslui a fost adoptată o hotărâre pentru solicitarea unor fonduri de la Guvernul României, pentru refacerea infrastructurii afectate de inundațiile din perioada 24 mai – 24 iunie 2019. În județul Vaslui este nevoie de circa 59 milioane de lei pentru refacerea infrastructurii distrusă de ape.

Eduard Popica, prefectul județului Vaslui, a spus în cadrul ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență că după evaluarea din teren este nevoie de aproximativ 59 milioane de lei pentru refacerea infrastructurii rutiere distrusă de ape. În cadrul ședinței, prefectul a cerut conducerii Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială să urgenteze dosarele în ceea ce privește persoanele care au avut locuințele inundate.

“Să urgentăm acele dosare pentru a le trimite la Ministerul Muncii. Cel puțin cei de la Codăești au avut mult de suferit de pe urma inundațiilor. Să facem dosarele pentru ca să se dea drumul la bani”, a spus Eduard Popica. 

În comuna Codăești au fost inundate 15 locuințe, iar în Huși, Hoceni și Epureni alte 10 case. Pentru dune de 50%, beneficiarii primesc un ajutor financiar de 1.500 lei, pentru daune de 90% ajutorul este de 2.000 lei, iar la daune de peste 90% se acordă o sumă de 3.000 lei.

În ceea ce privește infrastructura rutieră, pagube însemnate au fost consemnate pe drumurile județene, unde e nevoie de refacerea a peste 87 kilometri. De asemenea, 4 poduri, 2 podețe și o ravenă au nevoie urgentă de reabilitări, valoarea totală a pagubelor, numai la nivel de Consiliul Județean, fiind de peste 11,6 milioane de lei. În total, 57 de comune, municipiile Vaslui și Huși, orașele Murgeni și Negrești, precum și Consiliul Județean au înregistrat pagube însemnate la infrastructura rutieră din cauza fenomenelor meteo și hidro periculoaseComunele care au solicitat cele mai mari fonduri pentru refacerea unor drumuri comunale și sătești și a unor poduri și podețe sunt: Dimitrie Cantemir (2,7 milioane lei), Rebricea (2,4 milioane lei), Ivănești (1,76 milioane lei), Puiești (1,7 milioane lei), Fruntișeni (1,68 milioane lei), Zăpodeni (1,4 milioane lei), Pogana (1,14 milioane lei) și Fălciu (1,06 milioane lei).

Consiliul Județean Vaslui a preluat de la Primăria Vaslui construcția spitalului municipal

de Dănuț CIOBANU

Noul spital din municipiul Vaslui va fi construit de Consiliul Județean. Deși, inițial, CJ-ul s-a asociat cu Consiliul Local Vaslui pentru realizarea investiției, autoritățile locale s-au retras din cauza lipsei de finanțare. Astfel, CJ Vaslui a transmis proiectul la Compania Națională de Investiții, iar dosarul a fost luat în evidență în vederea includerii în lista sinteză. Secțiile spitalului se vor construi pe terenul din curtea Spitalului nr. 2 Vaslui, valoarea totală a obiectivului fiind de 84.207.585 lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va implementa proiectul de construcția a unui spital în municipiul reședință de județ. Cele trei secții ale unității de sănătate se vor ridica pe terenul disponibil din curtea Spitalului nr. 2 Vaslui, de pe strada Doctor Ghelerter nr 2. În anul 2014, în vederea realizării acestei investiții, a fost încheiat un contract de asociere între CJ Vaslui și Consiliul Local (CL) Vaslui. Cum CL Vaslui nu a identificat surse de finanțare pentru realizarea investiției, CJ Vaslui a transmis o adresă la Compania Națională de Investiții, prin care solicită includerea proiectului în Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social.

Prin adresa nr. 1889/2019, înregistrată la CJ Vaslui, Compania de Investiții a comunicat că proiectul propus a fost luat în evidență în vederea includerii în lista sinteză.

În consecință, în ultima ședință a CL Vaslui a fost aprobat un act adițional la contractul de asociere dintre autoritățile locale și CJ Vaslui, pentru construirea unui spital municipal. Potrivit actului adițional, CJ Vaslui va prelua de la CL Vaslui documentația realizată, conform asocierii, în vederea implementării investiției.

În acest act adițional se stipulează că beneficiarul investiției este CJ Vaslui. În acest caz, beneficiarul își asumă prerogativele de a întocmi documentația necesară proiectului. Noi ne descărcăm de gestiunea documentației și o predăm titularului investiției care este CJ Vaslui”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Investiție de 84 milioane lei

Secțiile spitalului se vor construi pe terenul disponibil din curtea Spitalului nr. 2, de pe strada Doctor Ghelerter nr 2, care se întinde pe o suprafață de 20.936 metri pătrați. Terenul este proprietatea CJ Vaslui, aparține Spitalul Județean de Urgență Vaslui și se află în intravilanul municipiului Vaslui.

Valoarea totală a obiectivului de investiții este de 84.207.585 lei cu TVA, investiția urmând să fie eșalonată pe o perioadă de trei ani, iar durata de realizare a lucrărilor este de 36 de luni.

Practic, se va construi un spital nou cu 204 paturi în saloane (43 de saloane) și 18 paturi în sălile de tratament. Construcția spitalicească va avea o suprafață construită desfășurată de 11.532,83 metri pătrați și construcții anexe de 478,46 metri pătrați. De asemenea, proiectul prevede construcția de drumuri, alei, parcări, iluminat incintă.

În anul 2014 am încheiat un parteneriat cu CJ Vaslui pentru a porni acțiunea de modernizare a clădirilor de la Spitalul nr. 2. Nu este un proiect simplu, ușor. Oamenii au nevoie să nu se mai deplaseze la Iași pentru probleme de sănătate. Cum la Spitalul Județean de Urgență Vaslui au început să vină specialiști, sunt convins că într-un spital nou putem asigura servicii de calitate”, a precizat Vasile Pavăl.

Primăria Vaslui va demara anul viitor construcția unui Palat al Copiilor

de Dănuț CIOBANU

Primăria Vaslui va lansa în 2020 un proiect pentru construcția unui nou palat al copiilor. Decizia autorităților locale vine, după ce, preluarea actualei clădiri de patrimoniu care găzduiește Palatul Copiilor Vaslui nu este posibilă, din cauza litigiului din instanță. În prezent, clădirea de patrimoniu este în ruină, după ce lucrările de reabilitare de la Palatul Mavrocordat au fost sistate în 2011.

Primăria Vaslui este pregătită că construiască un nou Palat al Copiilor. După ce ani la rând s-a încercat preluarea în administrare a clădirii aflate în paragină, municipalitatea a schimbat strategia.

“Am făcut mai multe intervenții de preluare a clădirii, dar fără rezultat. Ministerul Educației este în litigiu cu firma care a început consolidarea, iar până la finalizarea procesului nu este nicio șansă de transfer. Am avut intervenții la toți miniștrii, inclusiv la Ecaterina Andronescu. Voi ridica această problemă la orice întâlnire o am cu conducerea Ministerului Educației”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, în ședința Consiliului Local.

Tergiversarea termenelor în instanță fac ca obiectivul de patrimoniu să se degradeze accelerat, exitând riscul dispariției acestuia.

“Să știți că pierdem o clădire importantă. Procesul se va tărăgăna și va dura ani. Este o clădire de patrimoniu a unei familii care a donat-o copiilor. Să contribuim toți să o aducem la municipalitate, altfel va mai fi doar în amintirea noastră, înscrisă pe o plăcuță. Noi nu avem nicio contribuție că s-a ajuns aici”, a mai spus Pavăl.

Proiectul este gata

În condițiile în care cluburile de la Palatul Copiilor nu au niște spații optime pentru desfășurarea activităților specifice, Primăria Vaslui nu exclude construirea unei clădiri noi.

“M-am gândit să vin cu o altă locație pentru Palatul Copiilor. Dacă o să vedem că nu avem ce face și nu putem să preluăm actualul edificiu, anul viitor am să vin cu un proiect și vom începe un nou palat cu maxim 30 de camere. În premieră vă spun că este un arhitect care a făcut benevol un proiect al Palatului Copiilor și este foarte frumos! Poate în viitor va deveni realitate acest proiect. Dacă acest palat nu putem să-l preluăm, să facem un al palat și să adunăm toți copiii acolo”, a spus Vasile Pavăl.

Casa Mavrocordat este situată pe principalul bulevard al orașului, care leagă zona centrală a municipiului de gară. Construcția a fost terminată în anul 1892, palatul fiind alcătuit dintr-un corp central și două aripi laterale de înălțime mai mică.

Lucrări sistate

Problemele la Palatul Copiilor au început în anul 1998, când autoritățile au decis să inițieze un proiect de reabilitare a clădirii. La vremea respectivă, SC Provas SA Vaslui a estimat o sumă de 4,5 milioane de lei (fără TVA) pentru reabilitarea Palatului Mavrocordat. Însă, procedurile de organizare a licitației s-au prelungit și abia în anul 2008, au demarat pașii legali în vederea adjudecării contractului de lucrări. Proiectul de reabilitare a fost câștigat de SC Impex Romcatel SRL Iași. Într-un final, contractul a fost încheiat la finele anului 2011, suma licitată fiind de 5,1 milioane lei, fără TVA. Valoarea a fost indexată ulterior, ajungându-se la suma de 5,28 milioane lei.

După ce s-a apucat de lucru, constructorul a realizat că evaluatorul financiar al proiectului nu a luat în considerare faptul că imobilul este inclus pe lista monumentelor istorice și, în consecință, lucrările de restaurare costau cu mult mai mult. Mai exact, după un nou set de expertize tehnice, constructorul a stabilit că pentru finalizarea proiectului ar fi nevoie de 13 milioane de lei.

Din acest moment, Ministerul Educației s-a retras din proiect din cauza lipsei de resurse financiare, iar societatea de construcții a sistat lucrările. Practic, la sfârșitul anului 2011, șantierul de la Palatul Mavrocordat s-a închis definitiv.

Consilierul liberal Adrian Todireasa, revoltat de atitudinea sfidătoare a colegilor săi de partid, față de Silviu Budescu

Decizia instanței de judecată care obligă PNL Bârlad să anuleze excluderea din partid a profesorului bârlădean Silviu Budescu le dă ”bufeuri” liberalilor din Consiliul Local (CL) Bârlad, în frunte cu primarul Dumitru Boroș. Aceștia s-au făcut că plouă atunci când au fost rugați să dea un răspuns în legătură cu intențiile pe care le au la adresa lui Budescu.

Budescu a fost exclus în mod abuziv din partid înainte de a fi numit în funcția de consilier local, iar zilele trecute, a înaintat către Consiliul Local o adresă în care precizează: „Această măsură de excludere a avut ca urmare imposibilitatea validării mele în funcția de consilier local. Avându-se în vedere desființarea hotărârii care a făcut imposibilă validarea mea, rog să puneți în discuție măsurile care se impun cu privire la calitatea mea de consilier local. Depun alăturat copia hotărârii judecătorești”. Adresa a fost înregistrată la Consiliul Local pe 16 iunie, pentru a fi supusă dezbaterii în ședința de Consiliu a lunii respective.

Grupul PSD a fost cel care a cerut lămuriri în plen asupra scrisorii trimise de Budescu. Subiectul a fost, însă, evitat de primarul Dumitru Boroș și consilierii PNL. Mai puțin de Adrian Todireasa, care, în ciuda eforturilor de a obține permisiunea de a lua cuvântul, nu a reușit acest lucru. Consiliera Geanina Radu, cea care ocupă ilegal locul din CL a lui Budescu, a refuzat să-i dea cuvântul lui Todireasa, în calitatea ei de președintă de ședință.

Consilierii PSD au cerut și înainte de începerea ședinței, cât și la finalul ei, să li se precizeze măsurile ce vor fi luate în legătură cu cererea lui Silviu Budescu de a fi învestit în funcția de consilier local, câștigată în mod democratic. Consilierul Liviu Luca aproape că s-a isterizat și a țipat că asta e problema PNL.

„Este imposibil de tolerat ceea ce s-a întâmplat joia trecută în ședința de Consiliu Local. Am ridicat mâna de trei ori pentru a cere președintei de ședință, Geanina Radu, permisiunea de a lua cuvântul. Nu mi-a oferit astfel posibilitatea de a informa consilierii locali asupra adresei formulate de către Silviu Budescu, cel care a câștigat definitiv (fără contestație) procesul cu conducerea BPL Bârlad și BPJ al PNL. Informarea nu a venit la Filiala PNL Bârlad, ci la Consiliul Local Bârlad, deci situația domnului Budescu trebuia discutată în legislativul local. Nu s-a vrut! Pe 19 februarie, anul acesta, în ședința BPL al PNL Bârlad, am atras atenția conducerii partidului că managementul defectuos și abuziv va duce la scăderea bazinului electoral și, implicit, la scăderea interesului pentru PNL. Unul din argumente a fost excluderea pe bandă rulantă a membrilor incomozi și mai ales a vectorilor de imagine, ca de exemplu, primari, consilieri județeni și alți membri de partid. Cazul profesorului Silviu Budescu este cel mai elocvent pentru abuzurile conducerii PNL Bârlad și Vaslui. Atât Dumitru Boroș cât și Nelu Tătaru sunt principalii responsabili pentru aceste excluderi, perseverând prin tehnica cominternistă de dezinformare și false scenarii”, a declarat Adrian Todireasa, pentru Est News.

Silviu Budescu ar fi trebuit să își ocupe scaunul de consilier local în 2017, după ce Iulian Bîca a fost numit director al Direcției Piețelor. Ca să-i confiște acest drept, Boroș (președintele PNL Bârlad) și Nelu Tătaru, președintele organizației județene, l-au dat afară din partid, pentru niște motive închipuite. Cei doi nu au putut demonstra în fața instanței de judecată legitimitatea deciziei de excludere. Acum vor trebui să-l  repună pe Budescu în drepturile pe care le-a pierdut. Practic, conducerea PNL ar trebui să o trimită acasă pe Geanina Radu, care ocupă o poziție ce nu-i aparține, și să-l valideze în funcție pe Budescu. (Mihaela NICULESCU)

Termprod Vaslui este pe butuci. Abonații trebuie să își caute surse de încălzire

de Dănuț CIOBANU

 SC Termprod Vaslui a rămas fără licență de furnizare a agentului termic. Fără această licență societatea nu va mai putea furniza căldură abonaților. Mai mult, Termprod Vaslui are și conturile poprite de Fisc, din cauza datoriilor la bugetul de stat. Pentru a mai putea livra agent termic populației, conducerea societății propune creșterea la 620 lei a prețului de producție al unei gigacalorii. În ultima ședință a CL Vaslui, mai mulți consilieri locali s-au arătat sceptici în ceea ce privește continuarea activității societății în viitor.

SC Termprod Vaslui este la un pas de faliment. În acest moment, societatea de termoficare nu mai deține licență de furnizare a serviciului public către populație. Toma Tudorică, directorul SC Termprod Vaslui, a spus în ultima ședință a Consiliului Local (CL) că a demarat demersurile pentru obținerea unei noi licențe, dar pentru acest lucru trebuie urmată o procedură standard. “Fără licență, societatea nu mai poate furniza căldură. În acest moment, nu pot obține această licență din cauză că societatea nu mai are un Consiliu de Administrație. Am făcut demersuri pentru constituirea consiliului”, a spus Toma Tudorică.

Pe lângă lipsa licenței de furnizare a agentului termic, situația economico-financiară a SC Termprod este extrem de gravă. Pentru a mai putea livra agent termic în iarna viitoare, este nevoie ca prețul unei gigacalorii să crească. În prezent, prețul de producție al unei gigacalorii este de 560 lei, inclusiv TVA, în timp ce populația plătește un preț de 180 de lei. Conducerea societății intenționează o majorare a tarifului de producție al unei gigacalorii la 620 de lei.

“Noi am făcut o analiză a celo șase unități de producție și propunerea noastră este să mergem înainte doar cu centrele unde avem pierderi mai puține. Din 2014, când ne-am înființat, am înregistrat datorii la abonați și am luat toate măsurile pentru recuperarea banilor. Am propus eșalonări la plata datoriilor, am acționat rău platnicii în judecată. Am recuperat doar o parte din totalul datoriilor de 254.397 lei. Fără recuperarea banilor nici noi nu ne-am putut plăti facturile la bugetul de stat și la furnizorul de gaze naturale. Din această cauză acum avem poprire pe conturile societății”, a mai spus Toma Tudorică.

Mai mulți consilieri locali i-au spus directorului de la SC Termprod că, în actuala situație, este foarte greu ca activitatea societății să mai continuie în viitor. În prezent, societatea mai are 172 de abonați casnici.

În iulie se decide soarta societății

Eugen Boț, directorul economic al Primăriei Vaslui, a spus că în ședința din iulie a CL-ului se va luat o decizie privind sistemul centralizat de termoficare. S-a ajuns în această situație din cauza debranșărilor. Dacă după anul 1989 sistemul centralizat avea 80.000 de abonați, acum au mai rămas doar 172”, a spus Eugen Boț.

Pentru acest an, veniturile totale preconizate a fi realizate de SC termprod sunt de 1.097 mii lei, iar cheltuielile necesare realizării veniturilor de 1.088 mii lei. Anul trecut, gradul de realizare al veniturilor totale a fost următorul: venituri totale aprobate de 1.527 mii lei; venituri totale realizate 1.268 mii lei.

În iarna trecută, SC Termprod Vaslui a avut racordate la sistemul centralizat de încălzire 440 de apartamente. Centrele termice care au furnizat agentul termic au fost Piață, Confecții, ANL 287, ANL 80, Bl. 406, Bl 363-632. SC Termprod Vaslui mai are abonați în Cartierul 13 Decembrie, Zona Gării, Avântului, Filaturii, blocurile ANL din zona Industrială, blocul de garsoniere de lângă CET.

Municipiul Vaslui are nevoie de trei proiecte pentru modernizarea sistemului de apă și canal

Reabilitarea sistemului de apă și canal din municipiul Vaslui va fi finalizată în următorii cinci ani. Pentru acest lucru, vor fi implementate trei proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă.

Primul proiect este deja în derulare și vizează reabilitarea sistemului de apă și canal din municipiul Vaslui și suburbiile Moara Greci, Viișoara, Rediu și Brodoc. Investițiile constau în extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă pe o lungime de 65 kilometri și extinderea și reabilitarea sistemului de canalizare pe 72 kilometri. În total, proiectul se ridică la suma de 74 milioane de lei fără TVA. Lucrările se vor desfășura pe o perioadă de 20 de luni, urmând să fie terminat în anul 2020.

Al doilea proiect este în pregătire pentru organizarea licitației publice și se referă la montarea unor rezervoare de stocare a apei potabile, aducțiuni și refulări aferente sistemului de apă și canal. Rezervoarele de apă vor fi montate pentru alimentarea suburbiii Bahnari și asigurarea presiunii necesare la nivelul întregului sistem de alimentare cu apă.

“Mai avem în analiza un al treilea proiect prin care va fi extins sistemul de apă și canal pe străzile care nu au fost prinse în primele două proiecte. Se vor face lucrări de reabilitare și la conductele secundare care sunt instalate între blocuri. Până la sfârșitul anului se va întocmi studiul de fezabilitate și pentru acest proiect. În Bahnari sunt acum 60 de imobile și o populație de 200 de persoane. Acolo sunt oameni în vârstă, dar dacă ducem infrastructura rutieră, apă și gaze naturale, zona se va dezvolta în următorii 50 de ani. La finalizarea implementării celor trei proiecte, se va asigura la standarde europene serviciul de apă și canal în municipiul Vaslui și suburbii, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.  (Dănuț CIOBANU)

Primăria Vaslui a dat drumul la un nou proiect pentru modernizarea străzii Decebal

Strada Decebal a devenit o zonă de interes major pentru Primăria Vaslui. După ce în zonă au fost construite mai multe obiective economice, strada va fi modernizată și va deveni una din principalele artere din interiorul orașului.

În acest sens, în această săptămână, Primăria Vaslui a demarat proiectul care vizează asigurarea utilităților publice către noul bazar și târgul auto. Este vorba despre extinderea rețelelor de alimentare cu energie electrică, sistemul de apă și canal și instalațiile de alimentare cu gaze naturale. Toate aceste servicii vor fi realizate plecând de la utilitățile învecinate de pe Decebal, stradă care este actuala centură a municipiului Vaslui.

“Vom intra de pe strada Decebal la lucru spre obiectivul de bază. În această vară vrem ca utilitățile spre bazar și târgul auto să fie realizate, astfel încât să putem trece la modernizarea străzii Decebal. Această stradă va fi reabilitată pe proiectul pe care îl avem pregătit, va fi o stradă cu două benzi pe sens, vom implementa un sistem de iluminat public modern, cu tot ce înseamnă o stradă orășenească. Pentru că eu o consider deja nu o stradă preorășenească ci orășenească, care s-a mobilat cu obiective în stânga și dreapta”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Proiectul de modernizare al străzii Decebal face parte dintr-un pachet mai amplu de investiții pe care municipalitatea îl derulează în cursul acestui an. Numai din finanțările europene, în municipiul Vaslui vor demara investiții care se ridică în total la suma de 240 milioane de lei. Proiectele de dezvoltare vizează transportul local, iluminatul public, proiecte transfrontaliere cu raioane din Republica Moldova, proiecte pe școli etc.  (Dănuț CIOBANU)

Consiliul Local Vaslui aprobă noi măsuri pentru fluidizarea circulației

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba un proiect de hotărâre privind măsurilor de fluidizare a circulației și creșterea siguranței rutiere. Din luna octombrie 2018, o comisie specială constituită în cadrul Primăriei Vaslui a lucrat la un raport privind fluidizarea traficului.

Comisia de reglementare a circulației pe drumurile publice din municipiul Vaslui a identificat mai multe măsuri necesare pentru fluidizarea traficului. Măsurile prevăzute în raportul comisiei vor fi implementate etapizat în funcție de impactul lor, cât și în funcție de sursele financiare existente. Printre măsuri se numără restricționarea accesului în anumite intervale orare pentru autovehiculele care aparțin școlilor de șoferi și prestatorilor de servicii de salubritate; instituirea de sensuri unice prin semnalizare corespunzătoare; suplimentarea și revizuirea marcajelor rutiere; fluidizarea traficului prin instituirea de noi sensuri giratorii etc.

În municipiul Vaslui sunt înregistrate 22.279 mijloace de transport (17.486 – la persoane fizice și 4.793 – la persoane juridice). La acestea se adaugă și cele aflate în tranzit. De asemenea, există un număr de 8 sensuri giratorii și 4 intersecții semaforizate. Cele mai multe aglomerări în trafic se înregistrează în zona centrală a orașului, Spitalul Județean de Urgență, Zona Gării – Bd. Republicii și str. Gării, de pe strada Podul Înalt și de la intersecția str. Călugăreni cu șoseaua Bacăului. Cele mai aglomerate intersecții din municipiu sunt cele dintre: str. Traian și str. Ștefan cel Mare, str. Ștefan cel Mare – str. Hușului și Victoriei; str. Decebal și Ștefan cel Mare (zona Centrul de Afaceri), str. Ștefan cel Mare – str. Slt. Ioanesei Adrian, str. Traian și str. Călugăreni.

În municipiul Vaslui sunt 9 intersecții complexe generatoare de disfuncționalități în trafic, pe str. Călugăreni, Ceramica, Traian, Ștefan cel Mare, Decebal, Republicii și Donici. Alte 6 intersecții complexe au fost prevăzute cu sensuri giratorii, mai ales pe str. Călugăreni, Traian, Ștefan cel Mare și Decebal.

“Secretele” de la Casa Armatei prelungesc termenul de execuție a proiectului

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că firma care lucrează la fosta Casă a Armatei a primit o prelungire cu două luni a termenului de execuție. În ultima ședință a CJ Vaslui, Buzatu a spus consilierilor județeni că este posibil ca acest termen să fie prelungit încă o dată.

Am dat două luni în plus pentru realizarea proiectului. Clădirea a fost construită de militari și nu au fost date toate secretele și astfel au mai apărut unele lucruri ce au necesitat soluții tehnice. Am apelat la arhitecți și proiectanți pentru a duce mai departe investiția. E posibil să mai apară astfel de situații și să mai dăm o prelungire de două luni a termenului final de execuție. Vrem ca în toamna acestui an să dăm centrul cultural în funcțiune și în anul 2020 aici să se poată desfășura Festivalul de Umor Constantin Tănase”, a spus Dumitru Buzatu.

Proiectul «Reparații capitale și refuncționalizarea Casa Armatei Vaslui – Centrul Cultural Județean Multifuncțional» beneficieze de o finanțare de la bugetul de stat de 92 miliarde de lei vechi.

În cursul anului 2017, lucrările la proiect s-au blocat din cauza intrării în insolvență a SC Corevas Vaslui. Ulterior, CJ Vaslui a refăcut proiectul și expertiza pentru a nu fi probleme cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și a demarat organizarea unei noi licitații publice. Astfel, în cursul lunii noiembrie 2018, CJ Vaslui a semnat cu SC Nortek Trust AG SRL Bacău contractul de execuție a proiectului.

Inițial, proiectul trebuia finalizat până la sfârșitul anului 2018, dar CJ Vaslui a obținut o prelungire cu încă doi ani a termenului de execuție. (Dănuț CIOBANU)

Cățel muribund, abandonat între containere, la Bârlad. Cine îl are pe conștiință: stăpânii criminali, sau edilii care permit crima?

Expresia romȃnească “a duce o viață de cȃine” capătă un înțeles din ce în ce mai dramatic la Bȃrlad, unde neglijența și indiferența administrației locale fac ca scene tulburătoare, care implică animale chinuite, să se petreacă pe stradă, în văzul tuturor, fără ca nimeni dintre cei responsabili să ia vreo atitudine.

De mai bine de o săptămȃnă, zona containerelor de gunoi de la intersecția străzilor Mihai Viteazul și Prutului a devenit orfelinat pentru căței. Mai mulți pui de cȃine și-au găsit culcuș printre mizeriile aruncate zilnic la pubele și se chinuie să supraviețuiască temperaturilor ridicate și foamei.

Cei care trec prin apropierea containerelor sunt întȃmpinați nu numai de mirosurile grele, pe care gradele din termometre la amplifică și le fac de nesuportat, ci și de scȃncetele patrupedelor abia venite pe lume, într-un oraș în care problema maidanezilor este una evidentă pentru toată lumea, mai puțin pentru autorități.

Cine e om și cine e cȃine?

Dincolo de plȃnsul puiuților de cȃine, care fie au fost rodul vreunei împerecheri stradale, fie au fost aruncați la ghenă, pur și simplu, de vreun bȃrlădean fără inimă, așa cum se întȃmplă în mai multe zone din oraș, tabloul cu animale abandonate, chinuite, lăsate să moară flămȃnde, în soare, este unul sfȃșietor și te face să te întrebi, în această situație, cine e om și cine e cȃine.

Dacă pentru copii, scenele cu un cățel somnolent, aproape fără reacție, sunt un bun prilej de joacă pentru cȃteva minute, adulții trec impasibili pe lȃngă puii care n-au nicio vină pentru frȃntura de viață care le-a fost dată, și care, pentru majoritatea, se va încheia mult prea repede.

Bucuros că a semnat recent contractul cu hingherii vasluieni, care se vor ocupa de capturarea, transportarea, microciparea, hrănirea, sterilizarea și eutanasierea cȃinilor fără stăpȃn din Bȃrlad, primarul Dumitru Boroș pare că s-a spălat pe mȃini de “problema comunitarilor”. Cel puțin așa a lăsat de înțeles la conferința de presă în care și-a lăudat realizările și unde a alocat un minuțel din viața lui pentru discutarea acestui subiect care a făcut și face să curgă valuri de nemulțumiri din partea bȃrlădenilor.

Unde e Poliția Animalelor?

În orașele civilizate, așa cum se dorește a fi Bȃrladul, departamentul pentru Poliția Animalelor din cadrul Poliției Locale îi are în vizor și le aplică amenzi usturătoare celor care își abandonează animalele pe străzi. Pui sau exemplare adulte. Cȃteva mii de lei trebuie să plătească oamenii pentru care animalele nu sunt ființe, ci obiecte, asupra cărora cred că au oricȃnd drept de viață și de moarte. Probabil prea ocupați să se acomodeze cu noul sediu pe care l-au primit în dar din partea Primăriei, polițiștii locali din Bȃrlad nu au cum să observe că, pe străzi, zeci de pui de cȃine își așteaptă sfȃrșitul. Cine îi are pe conștiință? (Mara GRIGORIU)

La Bârlad, politica Poleială se confirmă: cort avem! Dar unde-i apa, dom’ primar?

Edilul Dumitru Boroș declara, în urmă cu o săptămână într-o conferință de presă, că Primăria va amenaja un cort de prim-ajutor în Piața Victoriei, acolo unde bârlădenii afectați de caniculă se vor putea opri și răcori cu un pahar de apă rece și, mai ales, gratis. Au trecut destule zile fierbinți și, cu toții am observat că, da, cortul a fost amplasat. Dar… unde-i apa, domnule primar?

În afară de o prelată, nu se observă niciun recipient cu apă, nici pahare de unică folosință și nici personal care să distribuie apa. Deși, de o lună, zilnic, temperaturile sunt atât de ridicate și umiditatea exagerată, încât au făcut victime în rândul bârlădenilor, Primăria nu a reușit să se mobilizeze pentru a face și funcțional cortul de prim-ajutor. În schimb, a făcut anunț pe propria pagină de facebook, acolo unde Poleiala strălucește mai abitir ca Soarele,  că municipalitatea locală oferă apă potabilă. Gratis!!!

Ieri, pe băncile adăpostite de pânza de cort, bârlădenii stăteau la odihnă. Au văzut că pe cort scrie Primăria Bârlad. Unii nu au înțeles pentru ce a fost ridicat acesta, în timp ce alții, la curent cu ”politica Poleială”, mustăceau cu subînțeles.

„Habar nu am ce-i cu cortul ăsta, eu am venit să stau pe bancă, să fumez o țigară. Se organizează vreun târg?”, a întrebat o femeie care astăzi se odihnea în zonă. ”Sigur că știu ce semnificație are cortul. Am citit pe facebook-ul Primăriei și în ziarul Est News. Numai că nu văd apa aia gratis. Așa că mi-am cumpărat singură”, a spus o altă femeie

Bârlădenii remarcă lipsa de interes a autorităților locale, într-un sezon estival atipic, în care umiditatea și disconfortul termic au ajuns la cote alarmante.

„Altă dată erau mai multe corturi de prim-ajutor în Bârlad, erau și cântare, aparate de luat tensiunea, chiar și dispozitive pentru măsurarea glicemiei. Deși e cald de-ți crapă capul, nu este nici un cort în care să se distribuie apă. Sigur, putem să ne cumpărăm și noi o sticlă de apă, dar dacă totuși este o recomandare ce trebuie respectată de autorități, de ce nu se ia în calcul? Aici, lângă cortul ăsta gol, există țâșnitori, dacă ne e cald o să ne udăm cu apă sau o să intrăm în bazin. Asta e!”, a declarat un bârlădean aflat ieri cu treabă în Piața Victoriei.

Bârlădenii mai au de așteptat ca Primăria să se miște și să amenajeze cortul de prim-ajutor promis, despre care a vorbit în conferința de presă primarul orașului. Temperaturile se anunță sufocante în următoarele zile, iar miercuri și joi, canicula va da bătăi de cap celor pe care-i vor prinde orele amiezii pe stradă. (M.N.)

Vasile Pavăl vrea recuperarea întârzierilor la execuția bazarului și târgului auto

Primăria Vaslui va semna în această săptămână actul adițional la contractul de execuție al bazarului, ca urmare a intrării în vigoare a OUG nr.114/2018.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că la Vaslui va veni acționarul majoritar al firmei care execută lucrările și va avea discuții privind realizarea proiectului.
„După o tergiversare a lucrărilor de la bazar, în sfârșit, constructorul s-a convins că beneficiarul e serios și trebuie să se apuce de treabă. Sigur că s-au apucat, deși ei au mai avut niște tatonări, dar legislația nu le-a dat dreptate și merg mai departe cu lucrările. În ultimele două luni sunt în grafic. Va veni la Vaslui acționarul majoritar și voi avea discuții cu privire la execuția proiectului. Vreau ca cele două luni în care s-au înregistrat întârzieri să fie recuperate, iar proiectul să fie pus în funcțiune la termenul stabilit”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Licitația publică pentru obiectivul «Amenajare Platformă Bazar și Târg Auto» s-a organizat în data de 14 noiembrie 2017 și a fost câștigată de o asociere de firme. Asocierea de firme este formată din SC Vires Construct SRL Cluj-Napoca (lider) și SC Hermanas Rubio Grupo Constructor Herce SLU Spania. Valoarea totală a contractului fără TVA este de 13.451.284 lei, iar finanțarea este asigurată în totalitate de la bugetul local.

Ansamblul propus are două funcțiuni de bază: bazarul cu o suprafață de 11.454 metri pătrați (mp) și Târgul Auto cu 7.825 mp. Zona bazar cuprinde cinci hale cu spații de circulație tip culoar, o hală pentru tarabe, 56 tarabe, 4 hale pentru magazine, 64 celule magazin (23,50 mp), 7 celule magazin (18,70 mp), 8 celule magazin (9,00 mp), 4 magazine alimentare (40 mp), Pavilion administrativ, parcare cu 104 locuri pentru clienți.

Zona Târgului Auto cuprinde o parcare cu 92 locuri pentru mașini mici și 18 locuri pentru mașini mari și spălătorie auto.  (Dănuț CIOBANU)

CJ Vaslui mai dă bani la încă cinci primării. Bârladul primește 500.000 lei

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui a aprobat repartizarea unor sume de bani pentru 44 de UAT-uri. Dacă în proiectul de hotărâre erau prevăzute fonduri pentru 39 de primării, după votarea de către consilierii județeni a unor amendamente au mai primit bani municipiul Bârlad și comunele Bogdana, Grivița, Deleni și Vulturești.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a aprobat în ședința ordinară de la sfârșitul săptămânii trecute noi sume de bani pentru UAT-uri. La începtul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor.

Conform proiectului de hotărâre, aleșii locali urmau să repartizeze în total suma de 11.700 mii lei, pentru un număr de 39 UAT-uri. Consilierii din opoziție s-au declarat nemulțumiți de modul în care s-au alocat banii și au propus mai multe amendamente la proiectul de hotărâre.

“Nu știm cum ați procedat în alocarea acestor sume de bani. Primarii noștri primesc doar 200.000 lei din totalul sumei repartizate. Noi am formulat o serie de amendamente, deoarece unii primari au nevoie de sprijin. Supunem atenției dumneavoastră aceste amendamente”, a spus Gheorghe Viziteu, consilier liberal.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că la fiecare repartizare de fonduri au loc astfel de discuții. “Am spus de la începutul repartizării că vom echilibra bugetele doar pentru investiții, pentru asigurarea cofinanțărilor la proiecte. În această repartizare am ținut cont de solicitări. Sunt oameni care vor să obțină de la noi bani, dar noi nu îi avem”, a spus Dumitru Buzatu.

Pe lângă amendamentele formulate de liberali, au mai depus câte un amendament și Dumitru Buzatu și Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui. După supunerea la vot a acestora, amendamentele liberalilor au fost respinse, iar cele formulate de conducerea CJ-ului au fost aprobate. Astfel, pe lângă cele 39 de UAT-uri au mai primit sume de bani și municipiul Bârlad – 500.000 lei, Bogdana – 100.000 lei, Grivița – 100.000 lei, Deleni – 100.000 lei și Vulturești – 100.000 lei.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui, care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019, se repartizează pentru susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

CJ Vaslui a lansat două proiecte de 18,4 milioane de lei în sănătate și învățământ

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui a dat drumul la două proiecte de investiții în valoare totală de 18,4 milioane de lei. Proiectele sunt finanțate de Uniunea Europeană prin POR 2014-2020. Cele două programe vizează extinderea UPU din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui și modernizarea și dotarea Școlii Profesionale „Sfânta Ecaterina” Huși. Proiectul destinat infrastructurii de sănătate va fi finalizat în luna mai 2023, iar investiția de la Huși în luna ianuarie 2022.

Vineri, 21 iunie 2019, în Sala Ștefan cel Mare” a Consiliului Județean (CJ) Vaslui a avut loc conferința de lansare a proiectului „Extindere Unitate de Primiri Urgențe și realizare Heliport”. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană (UE), prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 8 ”Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale”. Perioada de implementare a proiectului este de 75 luni, începând cu data de 1 martie 2017 până la data de 31 mai 2023.

Valoarea totală a proiectului este de 10.713.264 lei, din care 6.699.421 lei asistența financiară nerambursabilă (4.785.301 lei contribuția UE și 1.914.120 lei finanțare de la bugetul de stat) și 4.013.842 lei cofinanțarea din partea județului Vaslui.

La Spitalul Județean de Urgență (SJU) Vaslui mai sunt în lucru noul ambulatoriu și pavilionul de zi. Urmează acum extinderea UPU și urmează ca de la mijlocul lunii viitoare să semnăm contractul de finanțare pentru dotarea ambulatoriului. Toate aceste proiecte vizează îmbunătățirea infrastructurii de sănătate din județul nostru. Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor medicale de urgență furnizate cetățenilor de UPU”, a spus Elena Chircu, managerul proiectului și directorul Direcției pentru Integrare Europeană din cadrul CJ Vaslui.

Proiectul mai vizează construirea unui heliport de suprafață situat pe sol, în incinta SJU Vaslui, pentru facilitarea transferului pacienților către alte unități sanitare. Principalii beneficiari ai proiectului sunt cei 56.000 de pacienți care trec, în medie, în fiecare an pe la UPU a SJU Vaslui, cele 101 persoane care lucrează la UPU, paramedicii care lucrează pe autospecialele de terapie intensivă, precum și cei 170 de aparținători ai pacienților care se prezintă zilnic la UPU.

Școala „Sfânta Ecaterina” Huși intră în modernizare

În cadrul aceluiași eveniment, CJ Vaslui a lansat un alt proiect cu finanțare europeană, destinat elevilor cu cerințe educaționale speciale: „Reabilitare, modernizare și dotare Școala Profesională Specială Sfânta Ecaterina Huși”. Proiectul este cofinanțat de UE, prin POR 2014-2020, Axa prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale.

Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni, începând cu data de 1 aprilie 2019 până la data de 31 ianuarie 2022. Valoarea totală a proiectului este de 7.721.767 lei, din care 7.082.769 lei asistența financiară nerambursabilă (6.143.218 lei contribuția UE și 939.551 lei finanțare de la bugetul de stat) și 638.997 lei cofinanțarea din partea județului Vaslui.

Rezultatele obținute prin implementarea proiectului vor fi un campus modernizat cu spații de recuperare, recreere, socializare, cazare și masă care respecta standardele în vigoare. Campusul va cuprinde o cantină cu o capacitate de 90 de elevi/serie, modernizată și dotată cu bunuri, precum și un cămin internat cu o capacitate de cazare de 111 locuri, cu spații destinate  recuperării, socializării, recreerii și cazării.

Dumitru Buzatu

Sunt foarte importante cele două proiecte. Noi avem o problemă la nivelul societății, care este cea a sănătății. Știm că este aglomerație frecventă la UPU și această situație nu o putem rezolva dacă nu facem ceva acolo. Să încercăm să modernizăm acele spații și să stabilizăm personalul medical. Și la Școala Sfânta Ecaterina din Huși trebuie să facem investiții acolo. Am avut succes că am atras fonduri europene la acest obiectiv”, a spus Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Iată care sunt primăriile care vor primi bani de la județ și ce sume le vor fi repartizate

de Dănuț CIOBANU

Un număr de 39 de UAT-uri (Unități Administrativ Teritoriale) din județul Vaslui vor primi 11.700 mii lei, pentru echilibrarea bugetelor locale. Banii sunt alocați pentru cofinanțarea unor proiecte cu finanțare europeană sau națională și plata facturilor către constructori. Nevoia de bani a primăriilor este imensă,ultima speranță a primarilor rămâne rectificarea bugetului de stat, când se așteaptă ca Guvernul să fie mult mai darnic.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui alocă, în ședința de astăzi noi sume de bani la UAT-uri, aceasta fiind cea de a doua repartizare de fonduri din impozitul pe venit.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, ne-a spus că a doua repartizare de fonduri vizează capitolul de investiții, multe UAT-uri având nevoie de bani pentru cofinanțarea unor proiecte: În urma dialogului pe care l-am avut cu primarii, am identificat o serie de priorități și necesități de finanțare. Dacă la prima repartizare am alocat 15% din fondul la dispoziție pentru echilibrarea bugetelor, în această ședință vom repartiza o sumă mult mai mare, care se ridică la circa 40%. Urmează ca în perioada august – septembrie 2019 să repartizăm și diferențele de sume pentru proiectele care au ajuns la maturitate și este nevoie de cofinanțarea autorităților locale. Este posibil ca UAT-urile să mai primească bani și în urma rectificării bugetului general consolidat, pe care Guvernul României o va face probabil în luna august”.

Banii împărțiți de CJ, de peste 30 de ori mai puțini decât necesarul primăriilor

În ședința ordinară de astăzi,  CJ Vaslui va repartiza în total suma de 11.700 mii lei, pentru un număr de 39  de primării. În urma centralizării tuturor solicitărilor de bani din teritoriu, reprezentanții CJ au constatat că ar trebui să aibă la dispoziție suma de 755.000 lei pentru a satisface integral nevoile primăriilor.

”Suma pe care putem să o distribuim noi este de 32 ori mai mică. UAT-urile care primesc fonduri ne-au transmis că au în derulare programe de dezvoltare locală la care facturile constructorilor sunt scadente în perioada următoare sau au finalizat proiecte europene sau finanțate din bugetul național și au nevoie de cofinanțare”, a explicat Trifan.

La începutul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor. Prima repartizare de fonduri a fost operată în cursul lunii aprilie, când 13 UAT-uri au primit 4.300 lei pentru a-și putea închide bugetele pe anul 2019. La prima repartizare, sumele au fost alocate pentru a acoperi necesitățile financiare ce țin de secțiunea de funcționare și plățile pentru asistența socială. Tot din fondul la dispoziția CJ-ului, alte două UAT-uri au primit 518 mii lei : Dragomirești – 401 mii lei și Boțești – 117 mii lei. În urma celor două alocări de resurse financiare, fondul aflat la dispoziția CJ Vaslui mai are disponibilă suma de 23.674 mii lei.

Prezentăm mai jos tabelul cu primăriile care vor primi bani, precum și sumele repartizate.

CONSILIUL JUDETEAN VASLUI    
  Anexa
  la Hotararea nr. / 2019
 
REPARTIZAREA
fondului aflat la dispozitia Consiliului Judetean Vaslui din impozitul pe venit, pe anul 2019
     
UM = mii lei
Nr. crt. Unitatea Administrativ Teritoriala Suma
1 ALBEȘTI 100
2 ARSURA 500
3 BĂCANI 100
4 BĂCEȘTI 100
5 BOGDĂNIȚA 150
6 BUNEȘTI-AVEREȘTI 500
7 CIOCANI 400
8 COROIEȘTI 500
9 DĂNEȘTI 200
10 DODEȘTI 300
11 FĂLCIU 400
12 FEREȘTI 250
13 GÎRCENI 450
14 HOCENI 1.000
15 IANA 150
16 IBĂNEȘTI 150
17 IVEȘTI 150
18 LIPOVĂȚ 200
19 MICLEȘTI 300
20 MUNTENII DE JOS 200
21 MUNTENII DE SUS 200
22 PĂDURENI 1.000
23 POCHIDIA 200
24 POIENEȘTI 200
25 PUȘCAȘI 100
26 RAFAILA 100
27 REBRICEA 200
28 ROȘIEȘTI 500
29 TANACU 100
30 TODIREȘTI 200
31 TUTOVA 500
32 VĂLENI 100
33 VIIȘOARA 200
34 VINDEREI 150
35 VOINEȘTI 150
36 ZĂPODENI 300
37 HUȘI 1.000
38 MURGENI 200
39 NEGREȘTI 200
TOTAL 11.700

Primarii așteaptă fonduri guvernamentale să repare drumurile distruse de inundații

de Dănuț CIOBANU

Primarii din județul Vaslui așteaptă bani de la Guvernul României pentru a repara infrastructura rutieră afectată de ploile torențiale din luna trecută. Printre cele mai afectate localități se numără Băcești, Todirești, Negrești, Dumești și Dragomirești, unde au fost inundate zeci de case, anexe ale gospodăriilor, curți și grădini, câmpuri agricole și infrastructura rutieră.

Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu și președintele Asociației Comunelor din România – Filiala Vaslui, a spus că edilii așteaptă o hotărâre de guvern prin care să fie repartizate UAT-urilor sumele necesare pentru repararea drumurilor.

Cu siguranță au fost pagube în urma ploilor torențiale, iar primarii nu au posibilități financiare pentru a repara drumurile. Dar văd că la nivelul județului Vaslui s-au mișcat foarte repede cele trei comisii organizate de Prefectură, Consiliul Județean și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, care s-au deplasat în teren și au constatat pagubele. Spre exemplu, în comuna Fălciu s-a mers pe fiecare uliță unde torenții de apă au făcut dezastru și au făcut calculele necesare. În comuna noastră este nevoie de un milion de lei, dar în celelalte comune sumele sunt mai mici, între 300.000 și 500.000 de lei. Sperăm că primim banii necesari pentru a ne aproviziona cu piatră, balast pentru a repara cât de cât drumurile comunele și sătești “, a spus Neculai Moraru.

În urma ploilor abundente, CJ Vaslui a demarat o acțiune de inventarierea a problemelor înregistrate pe drumurile județene.

“Colegii mei din Direcția Tehnică și reprezentanți ai Societății Lucrări Drumuri și Poduri au inspectat toate traseele din județ, pentru a putea cuantifica ce trebuie să facem și să intervenim unde este necesar. La această dată comisiile încă lucrează și întocmesc documentația cu privire la calamitățile produse de inundații. Până când se va lua o hotărâre de alocare de resurse bugetare vom face ca toate drumurile din județ să fie practicabile”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Primăria Vaslui va amenaja o sală de sport într-o fostă centrală termică

Primăria Vaslui va amenaja o sală de sport într-un punct termic dezafectat, pe care o va pune la dispoziția cluburilor din oraș. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus la premierea cluburi de taekwondo Sulsa Vaslui și Liga de Est Vaslui că nu face o promisiune, ci este un obiectiv care trebuie realizat.

“Nu este vorba numai de cele două cluburi, mai sunt și alte cluburi care au nevoie de spații de antrenament. În prezent, aceste cluburi încearcă se se descurce pe la Casa de Cultură, prin Parcul Copou în complexul respectiv. Eu consider că municipalitatea poate pune o sală de sport la dispoziția acestor cluburi, care printr-un grafic corespunzător să-și desfășoare activitatea. În acest fel pun în valoare o centrală termică care stă într-un cartier, s-a degradat și nu mai arată corespunzător. Așa cum am dat centrale la cluburile de pensionari, centre sociale, Palatul Copiilor, în acord cu cluburile sportive din punctele termice existente vom pune la dispoziția acestora un spațiu pentru antrenament. În aceste locații se antrenează copiii din municipiul nostru și vedeți ce rezultate excepționale au obținut “, a spus Vasile Pavăl.

Astfel, la rectificarea bugetului local al municipiului Vaslui din trimestrul al II-lea din acest an se vor prevedea fonduri pentru reabilitarea unui punct termic, pentru ca în cel mult un an și jumătate sala de sport să fie dată în funcțiune.

În cadrul unei ceremoniei care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, Primăria Vaslui a acordat cluburilor Sulsa Vaslui și Liga de Est Vaslui Trofeul Excelenței în Sport. De asemenea, antrenorii și sportivii celor două cluburi au primit câte o medalie de Ambasador al Sportului Vasluian. (Dănuț CIOBANU)

Comunele vasluiene nu au bani pentru investiții. Primarii stau cu ochii pe Palatul Victoria

de Dănuț CIOBANU

Primarii din județul Vaslui așteaptă cu nerăbdare rectificarea bugetului consolidat al statului. Cum bugetele au fost întocmite doar pentru asigurarea funcționării și asistența socială, primarii nu mai au bani și pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare. Cele mai lovite de lipsa de bani sunt comunele mici, care au angajați la primării la fel ca în comunele mai mari. Edilii doresc ca la rectificare să fie analizat fiecare UAT, iar fondurile să fie repartizate în funcție de necesități.

Multe comune din județul Vaslui au probleme cu resursele financiare. Dacă secțiunea de funcționare a fost acoperită până la sfârșitul anului prin repartizarea de sume de la bugetul de stat, la secțiunea de dezvoltare primăriile se confruntă cu o lipsă acută de fonduri.

Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu și președintele Asociațiilor Comunelor din România – Filiala Vaslui, a spus că cele mai mari probleme financiare le au comunele mici, cum ar fi Viișoara, Dodești, Găgești etc.

“În unele comune care au o suprafață agricolă mică și o populație mică sunt probleme, pentru că numărul de salariați îl au ca pentru o comună mai mare de 5 – 6.000 de locuitori. În condițiile acestea, se așteaptă o rectificare de buget care va fi în luna iulie sau când este planificat de Guvernul României și ar fi bine de analizat fiecare comună în parte. De exemplu, la o comună medie cum este Fălciu, bugetul este în așa fel dat și banii repartizați să îți asigure doar funcționarea și cât de cât să mai faci ceva. Nu mai vorbim de cofinanțare, de proiecte europene și guvernamentale unde trebuie o cotă de cofinanțare. Repet, pentru comunele mici lucrurile sunt complicate, deoarece posibilitățile financiare sunt limitate”, a spus Neculai Moraru.

Sumele distribuite către UAT-uri

În cursul lunii martie 2019, în cadrul unei ședințe extraordinare, Consiliul Județean (CJ) Vaslui a repartizat către UAT-uri 17,5% din cotele defalcate din impozitul pe venit în sumă de 32.349 mii lei.

Cotele defalcate din TVA au fost repartizate către UAT-uri pe trei trepte.

Prima treaptă este în sumă de 348.241 mii lei și a fost alocată pentru asigurarea bugetului minim pentru funcționarea UAT-urilor. Este vorba despre alocări de 450 lei/locuitor/an pentru bugetul județului, 12 milioane de lei/an pentru municipii, 6 milioane de lei/an pentru orașe și 1.000 lei/locuitor/an pentru comune, dar nu mai puțin de 2 milioane lei.

A doua treptă de alocare de TVA este în sumă de 19.375 lei și vizează acoperirea diferențelor la alocările din impozitul pe venit și TVA echilibrate în 2018, față de 2019. Mai exact, UAT-urile care au primit mai puțini bani în 2019, s-a completat din această sursă pentru acordarea sumelor la nivelul anului 2018.

A treia treaptă de alocare a TVA-ului este în valoare de 77.947 mii lei și este destinată pentru cheltuielile legate de asistență socială în anul 2019.

Practic, prin această echilibrare s-au acordat veniturile minime alocate în anul 2018, la care s-a adăugat asistența socială.

De asemenea, o componentă importantă la această distribuție de fonduri a fost veniturile proprii din impozite și taxe locale estimate de UAT-uri pentru 2019.

La aceste sume, UAT-urile vor mai primi direct de la ANAF în cursul anului 2019 un procentaj de 60% din impozitul pe venit.

Probleme cu banii

În cursul lunii aprilie 2019, un număr de 13 primării din județul Vaslui nu și-au putut închide bugetele pe 2019 din cauza lipsei de bani. Unele comune nu aveau sumele necesare pentru asistența socială, altele nu dispuneau de bani suficienți pentru funcționare. Astfel, CJ Vaslui a făcut o repartizare de urgență din fondul la dispoziție.

Comunele cu probleme au primit în total din fondul la dispoziția CJ Vaslui suma de 4.300 mii lei: Alexandru Vlahuță – 242 mii lei, Arsura – 128 mii lei, Bălteni – 634 mii lei, Ciocani – 508 mii lei, Dodești – 278 mii lei, Fruntișeni – 176 mii lei, Găgești – 1.210 mii lei, Pogonești – 161 mii lei, Tanacu – 277 mii lei, Vulturești – 386 mii lei, Coroiești – 100 mii lei, Dănești – 100 mii lei, Poienești – 100 mii lei. Pe parcursul anului 2019, în funcție de nevoile reale din fiecare primărie, urmează să fie distribuită și diferența de 24.192 mii lei din fondul la dispoziția CJ Vaslui.

Trei operatori de salubritate vor începe să colecteze și să transporte gunoaiele în zonele Vaslui, Bârlad și Huși

Până cel târziu în data de 15 iulie 2019 alți trei operatori de salubritate își vor prelua zonele în care vor presta servicii de colectare și transport a deșeurilor. Este vorba despre Vaslui și Bârlad, după care urmează zona Huși unde operatorul trebuie să obțină autorizația de mediu.

În prezent, proiectul de management este deschis în zona Negrești. După ce operatorii activi din cele patru zone licitate își vor începe activitatea, se va pregăti relicitarea pentru Roșiești, care este a cincea zonă de la nivelul județului Vaslui.

Mai este mult de lucru pentru gestionarea deșeurilor. Sunt zone în care gunoiul nu a fost colectat niciodată. Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Vaslui va trebuie să facă un efort mult mai amplu și aproape permanent, în ceea ce privește conștientizarea populației”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui.

Anual, la depozitul ecologic ar trebuie să intre 97 mii de tone de deșeuri, iar în prezent intră aproximativ 70 mii de tone. Pe termen mediu și lung, minusul de 20 mii tone de deșeuri înregistrat la această dată poate avea consecințe directe asupra cuantumului taxelor de salubrizare achitate de populație, în sensul că aceste tarife vor crește. Practic, pentru ca sistemul integrat să fie rentabil, UAT-urile trebuie să livreze către operatori o cantitate mai mare de deșeuri.

Contractul de finanțare al proiectului “Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor Solide – județul Vaslui” a fost semnat în data de 14 aprilie 2011 și a beneficiat de o finanțare de aproximativ 40 milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013.

Cea mai mare investiție a proiectului este depozitul ecologic de la Roșiești, care este prevăzut cu două celule de depozitare. (Dănuț CIOBANU)

Criza de muncitori și ploile torențiale au paralizat proiectul de apă și canalizare din municipiul Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Marele proiect de apă și canalizare din municipiul Vaslui nu se derulează conform contractului. Din cauza lipsei de forță de muncă și a condițiilor meteo nefavorabile ritmul de lucru este modest. Pentru a relansa programul și a reface graficul de lucru, SC Aquavas va invita la Vaslui conducerea SC Ludwing Pfeiffer SRL Timișoara. Municipalitatea dorește ca, până la iarnă, constructorul să realizeze lucrările de modernizare a rețelelor de apă și canal din Vaslui.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că programul de extindere și modernizare a sistemului de apă și canalizare nu se derulează conform graficului. Vremea rea din ultimele luni, dar și deficitul de forță de muncă au făcut ca să fie contabilizate primele întârzieri în derularea proiectului, iar municipalitatea își dorește remedierea cât mai rapidă a acestor probleme.

“Din păcate, programul de apă și canal nu se derulează cum l-aș dori. Noi suntem beneficiari indirecți ai acestui obiectiv, contractul fiind semnat între SC Aquavas Vaslui și constructor. Am avut o discuție cu directorul SC Aquavas, în urma unei vizite în teren și a analizei făcute cu ceea ce s-a realizat de la început și până acum, și am constatat că nu sunt în grafic. Am rugat conducerea Aquavas să solicite prezența la Vaslui a conducerii firmei SC Ludwing Pfeiffer SRL Timișoara, pentru a stabili noi date în vederea încadrării în termenele prevăzute”, a spus Vasile Pavăl.

După ce lucrările au debutat în suburbia Brodoc , vor urma Rediu și Podul Înalt, pentru ca ulterior să se intre cu execuția proiectului și în oraș.

“Noi participăm la proiect cu punerea la dispoziție a frontului de lucru. Le-am dat frontul de lucru corespunzător pentru ca să nu aibă timpi morți, dar nu sunt la un ritm necesar. Aceasta din cauza lipsei forței de muncă, pentru că se lucrează cu 60 de muncitori și ar trebui mult mai mulți, iar în ultima perioadă au fost deranjați destul de mult de vremea rea. Așteptăm ca săptămâna viitoare (săptămâna aceasta n.r.) să vină conducerea firmei, să reanalizăm și să intrăm în normal. Normal înseamnă că pe lângă Brodoc unde se lucrează, să se continue cu Rediu, Podul Înalt după care să intrăm în oraș ca lucrările să se desfășoare vara nu asupra iernii, pentru că problemele de circulație, de blocare a străzilor va fi mult mai dificilă ca acum. Suntem foarte atenți cu acest proiect să îl realizăm la timp, pentru că utilitățile sunt strict necesare pentru aceste zone”, a mai spus Vasile Pavăl.

Proiectul a început în Brodoc

În data de 18 aprilie 2019, SC Ludwing Pfeiffer SRL Timișoara a început în Brodoc lucrările din cadrul proiectului “Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești – județul Vaslui”.

Contractul de execuție cu firma din Timișoara a fost semnat în cursul lunii septembrie 2018. Proiectul este cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

La nivelul municipiului Vaslui, lucrările constau în extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă pe o lungime de 65 kilometri și extinderea și reabilitarea sistemului de canalizare pe 72 kilometri. Pe lângă orașul Vaslui, lucrările la sistemul de apă și canal vizează și suburbiile Moara Greci, Viișoara, Rediu și Brodoc. În total, investițiile se ridică la suma de 74 milioane de lei fără TVA. Lucrările se vor desfășura pe o perioadă de 20 de luni, urmând ca proiectul să fie terminat în anul 2020.

(VIDEO) La Bârlad, decolmatarea canalelor deschise se face ca în Evul Mediu: cu grebla și cu mâna

Praf în ochi! Știrea apărută zilele trecute în cotidianul Est News, în care semnalam focarul de infecție pe care îl reprezintă canalul deschis de la intrarea în cartierul Munteni, nu i-a picat bine primarului. După ce a dispus tăierea celor mai mari buruieni, din zona punctului gospodăresc, a contactat societatea Aquavas pentru a trimite oameni în zonă să igienizeze și decolmateze canalul cu dejecții periculoase pentru sănătatea populației. Și cum Primăria nu are bani pentru închiriat utilaje, în zonă au ajuns doar muncitori.

Ieri dimineață, trei muncitori, fără nici un fel de echipament de protecție, munceau de zor să curețe canalul cu niște mijloace rudimentare. Oamenii au recunoscut că ceea ce fac e un lucru de mântuială dar că încearcă să curețe cum pot mizeria și mâlul care obtureză canalul de la intrarea în Munteni, așa cum li s-a spus.

Pe un soare dogoritor și o umezeală ridicată, muncitorii de la Aquavas încercau „marea cu sarea”, pentru că ceea ce făceau era o muncă inutilă, făcută pentru ca oamenii din zonă să vadă că autoritatea locală, chipurile, se implică. Realitatea e că acel canal ar trebui pavat și întreținut periodic pentru a nu se mai ajunge la umplerea lui cu mâl și mizerii organice cum se întâmplă de trei ani încoace.

De fapt, problema colmatării acestui canal este una veche, numai că în mandatele primarilor anteriori curățarea firului de apă nu se făcea manual ca în Evul Mediu, ci cu utilaje care în două zile lăsau totul lună în urmă.

Populația și locuitorii din zonă reclamă indiferența Primăriei, dar și pe cea a Direcției de Sănătate Publică și a Gărzii de Mediu, care nu sancționează autoritatea locală ce pune în pericol sănătatea publică. (Mihaela NICULESCU)

Penibil! Boroș a furat de la USR Bârlad ideea chestionarelor adresate bârlădenilor și, după 3 ani de mandat, îi întreabă pe oameni ce-i de făcut în oraș!

de Simona MIHĂILĂ

Mai penibil de atât se poate? După rezultatul rușinos obținut la alegerile europarlamentare din acest an, rezultat care reflectă părerea electoratului despre activitatea conducerii primăriei, Dumitru Boroș, primarul Bârladului și președintele PNL Bârlad, a găsit o soluție disperată. S-a uitat în curtea vecinilor cȃștigători de la USR Bȃrlad, a văzut că au un proiect care le-a stȃrnit curiozitatea și aprecierea bȃrlădenilor, un chestionar pe teme de dezvoltare urbană (detalii AICI), și n-a mai stat pe gȃnduri꞉ a

Boroș, mai jos de-atât, poți să cobori?

furat ideea și, peste noapte, a încropit un chestionar așa cum a auzit ca vrea să facă USR.

Repede, repede, să nu cumva să apuce useriștii să-și pună în practică planurile anunțate. Sperând, probabil, că bârlădenii vor uita de unde a plecat totul, iar el va culege relaxat roadele zicalei ”hoțul neprins, negustor cinstit”. Mai mare rușinea!

În dorința disperată de a trage asupra lui popularitatea pe care a întrezărit-o la ideea chestionarelor, lui Boroș îi scapă un lucru: acela că se face de râs întrebând oamenii, după 3 ani de mandat, ce este de făcut în orașul pe care îl conduce. Primarul Boroș pretinde că nu știe nici acum ce doresc bârlădenii de la el? Nu și-a făcut o minimă idee, după trei ani în funcția de primar și după alți 8 ani în care a fost consilier municipal, ce vor cetățenii care-i plătesc leafă? Dar ce-ai păzit, primare, până acum? Cu ce te ocupi acolo, în turnul primăriei?

Îndrăznim ca, până va citi răspunsurile bârlădenilor, Boroș să ia în mână broșura electorală pe care a împărțit-o bârlădenilor în 2016 și să o recitească. Acelea sunt lucrurile pe care le vor cetățenii, domnule primar. Pentru ceea ce ai promis acolo te-au votat. În cazul în care ai uitat (e demonstrat științific că minciunile se uită repede), o să alocăm iarăși spațiu în ziarul Est News, pentru a-ți reîmprospăta memoria.

De data asta, Boroș le propune bârlădenilor ”un oraș prietenos”!

Din postura de președinte al Organizației locale a PNL, Boroș vorbește despre unele ”dificultăți în implementarea unor programe și proiecte de o importanță deosebită pentru comunitate”, și oferă ca exemple, la acest capitol, locurile de parcare, sensurile giratorii, asfaltările de străzi, căminul de bătrâni și mediul de afaceri.

Boroș nu recunoaște deschis că, în calitate de primar al Bȃrladului n-a performat în ultimii trei ani, și sugerează că presa și parte din populația orașului sunt vinovați pentru imaginea sa dezastruoasă: ”S-a susținut, fără temei, în diferite medii (online, o parte din mass-media, etc.), că programele sau proiectele (Primăriei) nu răspund nevoilor comunității bârlădene”.

În această situație, rezolvarea e simplă꞉ să întrebăm cetățenii ce părere au!

“Care sunt prioritățile și propunerile dumneavoastră, cu referire la: străzi, alimentare cu apă, canalizare, rețea electrică, salubritate etc.?”, așa sună prima întrebare adresată celor interesați.

Îi urmează alte șapte întrebări, care vizează Sănătatea, Învățămȃntul, domeniul Economic – Mediul de Afaceri, Cultură – Sport – Tineret, Siguranța Cetățeanului, Copii – Tineri și Pensionari și, la final, întrebarea de grație꞉ ”Ce măsuri ar trebui să întreprindă Primarul și Consiliul Local pentru transformarea Municipiului BÂRLAD ÎNTR-UN ORAȘ PRIETENOS?”.

PRIETENOS. Așa își dorește primarul liberal în funcție să devină orașul Bȃrlad. Nu DEZVOLTAT, nu CIVILIZAT, nu MODERN, nu PROSPER, nu RENĂSCUT, cum spunea în campania electorală din 2016. Nimic din toate acestea! Îl vrea PRIETENOS, ca un animăluț de companie, aciuat la picioarele stăpȃnului.

Propunerile bȃrlădenilor, care au spațiu de un rȃnd sau două rȃnduri să-și scrie of-urile, “vor contribui la modelarea programului de dezvoltare a municipiului Bârlad și vor asigura o bună și eficientă punere în practică”, susține Dumitru Boroș.

Noroc cu USR-ul, care i-a deschis primarului de Bȃrlad ochii pentru nevoia unei consultări publice gratis. Prins cu mȃța-n sac, ne așteptăm ca edilul Copy – Paste să aibă o reacție PRIETENOASĂ. Cum altfel, dacă “orașul Bȃrlad e un oraș cu multe probleme, iar locuitorii sunt și sensibili”, conform ultimei caracterizări făcute de primarul Boroș.

Atenție la ”fenomenele naturale” protejate de Primăria Bârlad: cratere care se adâncesc de la o săptămână la alta

Campania națională “Adoptă o groapă”, devenită virală pe internet, are mari șanse să fie un real succes în Bȃrlad, orașul în care craterele se adȃncesc pe măsură ce se consumă mandatul de primar al liberalului Dumitru Boroș. În ritmul cu care ne-a obișnuit, riscăm ca pȃnă la alegerile de anul viitor să călcăm cu toții în hăuri. De nepăsare.

Cel mai recent exemplu, care vine să întărească una dintre convingerile bȃrlădenilor legată de incapacitatea administrației Boroș de a gestiona prioritățile orașului, poate fi văzut pe Strada Ana Ipătescu.

Drumul ce duce de la Piața centrală către Gară (pe lângă Școala nr. 5) e ornat cu o groapă de toată frumusețea. Chiar în mijlocul trotuarului, străjuit de o parte și de alta de tarabele comercianților, și-a făcut apariția, de o bună bucată de vreme, un hău care mușcă din asfalt. Pietonii îl ocolesc, la fel și bicicliștii, iar cȃte un cȃine vagabond își mai face culcuș, la ceas de seară, pe nisipul încălzit de soarele de peste zi.

Vȃnzătorii din zonă s-au obișnuit și ei cu “vecina” cea nouă, groapa de dimensiuni nemaiîntȃlnite, care pune probleme trecătorilor neatenți. Mai mult, ca să facă haz de necaz, aceiași vȃnzători măsoară zilnic din ochi cu cȃt reușesc ploile să mai adȃncească hăul sau cȃt de mare e nesimțirea celor care aruncă gunoaie în craterul care se cască din asfalt.

Cum Strada Ana Ipătescu nu este deschisă traficului auto, cel mai probabil niciunul dintre vajnicii lucrători din administrația locală nu știe povestea gropii care s-a aciuat printre gențile de voiaj și alte chilipiruri comercializate la tarabe. Cu atȃt mai puțin primarul Boroș, care și-a încheiat deplasările prin oraș odată cu terminarea campaniei electorale.

În această situație, suntem curioși cine va cȃștiga pariul꞉ comercianții de pe strada Școlii 5, care spun că groapa are zilele numărate, sau bȃrlădenii care locuiesc în zonă, care sunt de părere că “vecina” din asfalt prinde și prezidențialele din toamnă. (Mara GRIGORIU)

Protest zgomotos în fața Primăriei Vaslui. Sindicaliștii de la SC Transurb cer salarii ca la bugetari

de Dănuț CIOBANU

Salariații de la SC Transurb Vaslui au protestat, ieri, în stradă. De la orele 11.00 la 13.00, în fața sediului Primăriei Vaslui, sindicaliștii au suflat în vuvuzele și fluiere și au scandat, minute în șir, “Demisia”. Sindicaliștii sunt nemulțumiți de salarii, de condițiile de muncă și de modul în care conducerea administrează societatea. Protestatarii au spus că prestează o muncă foarte grea și încasează salariul minim. Ei au cerut să aibă lefuri decente și să fie plătiți ca șoferii de la primărie, care iau lunar peste 5.000 de lei.

Ieri, peste 100 de salariați ai SC Transurb au pichetat sediul Primăria Vaslui. Înarmați cu steaguri, fluiere, vuvuzele și pancarte, sindicaliștii au manifestat zgomotos două ore pentru a-și cere drepturile. Sloganul cel mai des scandat a fost «Demisia». Pe lângă salariați din transportul local vasluian, la protest au participat și sindicaliști din Galați, Ploiești, Brașov, Sibiu și Dej. Fiecare sindicalist avea în mână un afiș pe care erau scrise diferite mesaje: «3 cu mapa 2 cu sapa/La salar ne trageți clapa», «Vrem salarii decente», «Ați promis, ne-ați mințit», Doi juriști și-o directoare/Ne-au ars la suplimentare».

“Suntem aici pentru susținerea celor de la Transurb Vaslui. Salariații societății nu pot încheia un contract colectiv de muncă. Am venit la sediul Primăriei Vaslui pentru a cere primarului să facă o rectificare și să acorde muncitorilor banii pentru salarii. Oamenii fac o muncă complexă, se trezesc dimineața la 1.00 și se întorc acasă seara târziu, pentru a presta un serviciu public. Noi respectăm această muncă, dar vrem să fim plătiți. La nivelul societății majoritatea angajaților au salariul minim pe economie, ceea ce nu este normal. Suntem o federație și ne susținem oriunde în țară. Să se rezolve totul în plan local, la masa negocierilor. Nouă ne pare rău că s-a ajuns aici și am fost nevoiți să ieșim în stradă”, a spus Alin Alexandru Pouabar, președintele Sindicatului «Dumbrava» Sibiu și vicepreședintele al Federației «Transloc» România pe zona Ardeal.

“Vrem să fim plătiți ca șoferii de la primărie”

Vasile Ioniță, liderul Sindicatului Transurb Vaslui, a spus că salariații societății sunt discriminați și puși într-o situație imposibilă de conducerea societății.

Nu avem dialog cu conducerea. Salariile sunt mici în raport cu complexitatea muncii depuse. Șoferii iau pe lună 2.500 lei brut, ceea ce înseamnă un net de 1.700 lei. Salariile sunt foarte mici în comparație cu conducerea. Directoarea a avut anul trecut 8.000 de lei/lună, iar în acest an și-a mărit salariul la 10.000 lei. Deși știa că depășește fondul de salarii, dumneaei și-a mărit salariul. Ne-a spus că este detașată de la Primăria Vaslui și trebuie să aibă un salariul echivalent cu al unui director din cadrul primăriei. Sperăm să se rezolve problema noastră, totul depinde de Primăria Vaslui. Pentru noi un salariu decent ar fi cât primește un șofer la primărie, adică peste 5.000 de lei/lunar”, a spus Vasile Ioniță.

Condiții de muncă inumane

Liviu Baron, șofer la SC Transurb Vaslui, ne-a spus că are lunar un salariu de 2.300 lei, bani care nu îi ajung pentru a supraviețui. Avem o muncă foarte grea. Trebuie să fim atenți în fiecare stație când urcă și coboară călătorii. Sunt oameni în cărucior, bătrâni, și există riscul să îI prinzi cu ușa. Cu banii o duc greu, am rate la bancă și nu pot să le mai plătesc. Sunt acum în proces cu creditorul și vor să îmi ia casa. Dar aceste sunt problemele mele personale. Eu vreau să fiu plătit pentru muncă făcută. La Primăria Vaslui, un șofer cu categoria B are peste 5.000 lei salariul lunar, iar eu trebuie să iau tot felul de atestate și am în autobuz zeci de oameni. Luăm niște salarii de necalificați. Mașinile nu au aer condiționat și lucrăm ore la rând la o temperatură de 50 de grade. Cele mai noi autobuze au 12 ani”, a spus Liviu Baron.

Alți sindicaliști au spus că nu au primit de șase luni banii pentru orele suplimentare, în timp ce guvernații se pregătesc să dea pensii speciale aleșilor locali.

În timpul protestului, o delegație a sindicaliștilor a fost invitată la discuții de primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl.

“Ni s-a spus că în luna iunie va fi făcută o rectificare bugetară, prin care societatea de transport să primească o subvenție pentru a-și achita datoriile pe care le are la bugetul de stat. Este vorba despre o sumă de 1,3 miliarde de lei vechi. De asemenea, Consiliul Local Vaslui va înființa o comisie specială care va verifica situația de la societate”, ne-a spus Vasile Ioniță la ieșirea de la negocieri.

Cât de potabilă este apa de la puțurile aflate în administrarea Primăriei Bârlad?

Municipalitatea bârlădeană va afla răspunsul la această întrebare în curând. Săptămâna trecută, s-a dispus prelevarea de probe de la câteva puțuri de apă, care se află în administrarea Primăriei, în urma sesizărilor cetățenilor, dar și conform planului municipalității de a verifica anual calitatea apei de la aceste pompe.

Au fost luate probe de la o parte din cele 37 de puțuri și se așteaptă rezultatul analizelor. Toată săptămâna trecută, de exemplu, muncitorii au decolmatat pompa aflată pe strada G.G. Ursu, din Munteni, unde apa era plină de nisip, pânza freatică fiind destul de ridicată, punând astfel în pericol sănătatea publică.

De fapt, cetățenii care consumă apă de la puțurile administrate de Primărie riscă destul de mult, atâta vreme cât apa nu este controlată măcar o dată la două luni, pentru a avea certitudinea că e bună sau nu pentru consum. Monitorizarea o dată pe an a acestei ape nu le dă cetățenilor siguranța că au consumat apă potabilă. De ani de zile, scuza Primăriei pentru rara verificare a calității apei acestor puțuri este costul ridicat al analizelor de laborator. (Mihaela NICULESCU)

Vasluiul este municipiul de gradul I, cu o populație de peste 120.000 de persoane

de Dănuț CIOBANU

La începutul anului 2019, populația municipiului Vaslui a ajuns la 120.930 de persoane. Cu o astfel de populație, Vasluiul a trecut în categoria municipiilor de gradul I din România. Numai în anul trecut, populația municipiului a crescut cu 7.000 de persoane.

Conform datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, în anul 2007 municipiul Vaslui avea o populație totală de 74.863 persoane, pentru ca în anul 2013 populația să crească la 77.300 persoane. Ulterior, în anul 2016, populația municipiul reședință de județ s-a majorat până la 99.086 persoane, pentru ca în luna ianuarie 2018 Vasluiul să aibă 113.959 persoane. Creșterea spectaculoasă a numărului de locuitori se datorează exclusiv cetățenilor din Republica Moldova care primesc cetățenie și își înregistrează domiciliul în municipiului Vaslui.

“Vasluiul va trece la municipiu de gradul I, care are o populație de peste 120.000 de persoane. De asemenea, Consiliul Local Vaslui va avea 23 de consilieri, față de 21 consilieri câți sunt în prezent. Creșterea numărului populației va determina inclusiv modificări și în ceea privește veniturile primite de la bugetul general consolidat al statului, sume care se acordă printr-o anumită formulă”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui .

Pe lângă avantaje, creșterea constantă a populației municipiului Vaslui aduce și o serie de dezavantaje. Astfel, când se face analiza unor proiecte de investiții pe fonduri europene sau cu finanțare de la bugetul de stat se constată că doar 42% din populația orașului beneficiază de servicii de apă și canal. În condițiile în care în urmă cu câțiva ani procentul era de 67% din populație, specialiștii care analizează acești indicatori constată că nu a fost o evoluție în acest sector.

De asemenea, în cazul alocărilor sumelor defalcate din impozitul pe venit, cei aproximativ 17.000 de salariați din municipiul Vaslui, raportați la o populație mai mare, nu reflectă realitatea socio-economică a orașului.

Centrul de Afaceri Vaslui: chiriaș în loc de incubator pentru afaceri

Activitatea Centrului de Resurse pentru Afaceri Vaslui provoacă nemulțumiri în rândul aleșilor locali. Alături de Consiliul Județean și Consiliul Local Vaslui este acționar al acestei societăți. La adoptarea bugetului pe anul 2019, consilierii locali au susținut că Centrul de Afaceri nu își îndeplinește rolul pentru care a fost construit.

“Centrul de Afaceri închiriază spații, când ar trebuie să fie un incubator al mediului de afaceri, în care firmele să fie rulate, nu să rămână definitiv acolo. Sper că acestă structură să devină ceea ce ar trebui să devină. Să ținem acest centru doar pentru închiriere de spații, nu știu dacă astfel își îndeplinește menirea?! “, a spus consilierul Sorin Radu.

Centrul pentru Afaceri Vaslui desfășoară activități în următoarele domenii principale de activitate: închirierea, subînchirierea bunurilor imobiliare proprii și activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor. Volumul total al veniturilor propus pentru acest an este de 960.000 lei fată de 891.554 lei cât s-a propus în proiectul de buget din anul 201 8, ceea ce reprezintă o creștere de peste 2%.

Veniturile din exploatare sunt de 959.000 lei și provin din chirii spații birouri, chirii săli colocvii și sala de conferințe, precum și chirii locuri de parcare. Veniturile financiare sunt în sumă de 600 lei și reprezintă dobânda aferenta disponibilităților din contul societății.

Cheltuielile totale prevăzute în proiectul de buget sunt în valoare de 909.000 lei, din care cheltuieli cu bunuri și servicii 300.713 lei; cheltuieli privind serviciile executate de terți 63.000 lei; cheltuieli cu personalul 447.037 lei etc. Pentru acest an se prognozează realizarea unui profit brut de 51.000 de lei. (Dănuț CIOBANU)

Drumul strategic s-a blocat în rețelele electrice, Internet și telefonie

de Dănuț CIOBANU

Proiectul drumului strategic din județul Vaslui dă bătăi de cap firmelor de proiectare. Pentru realizarea investiției, va trebuie să fie relocheze rețele de electricitate, Internet și telefonie. De asemenea, toate cele cinci intersecții dintre drumul strategic și drumuri naționale din județ trebuie proiectate și modernizate la standarde europene. Contractele de proiectare plus execuție sunt semnate pentru o perioadă de 35 de luni, termenul final fiind data de 30 iunie 2022.

Proiectarea drumului strategic de la nivelul județului Vaslui se va prelungi până după luna iulie 2019. Această decalare a serviciilor de proiectare are la bază mai multe motive. Cum lățimea drumului ajunge pe unele tronsoane și până la opt metri (carosabil acostament, șanțuri, trotuare, piste de biciclete), multe din rețelele de servicii existente pe marginea drumului trebuie relocate. Este vorba despre rețele de energie electrică, Internet, telefonie, pentru care proiectanții trebuie să indentifice noi trasee de instalare. De asemenea, până la demararea lucrărilor de execuție, Autoritatea Rutieră trebuie să elaboreze un audit pentru siguranța rutieră, procedură care durează 90 de zile.

O altă problemă cu care se confruntă proiectanții este obținerea avizelor de la Drumurile Naționale, documente care sunt eliberate doar după ce se prevede ca intersecțiile dintre drumul strategic și drumurile naționale să fie modernizate la ultimele standarde. Este vorba despre intersecțiile de la Bălteni, Laza, Codăești, Simila și Poienești.

“Toate aceste probleme generează timp pentru proiectare. Până în luna iulie serviciile de proiectare sunt în termen. Contractele de proiectare plus execuție sunt semnate pe o perioadă de 35 de luni, din care cinci luni pentru proiectare și 30 pentru execuție. Dacă va fi nevoie se va mări perioada de proiectare și se va reduce perioada de execuție. Noi ne implicăm pentru a ajuta firmele de proiectare să urgenteze rezolvarea acestor probleme. Drumul trece prin 11 comune, unde avem prevăzute trotuare și piste de biciclete”, a spus Valeriu Caragață, administratorul județului Vaslui.

Investiție de 222 milioane lei

Drumul strategic a fost scos la licitație pe trei loturi: Telejna – Codăești, Laza – Bălteni, Zorleni – Băcani – Poienești.

În urma încheierii procedurii de licitație publică, au fost semnate contractele de proiectare și execuție a lucrărilor pentru fiecare lot în parte: lotul 1 – SC SORAGMIN SRL, cu o valoare totală de 50.431.456,26 lei (fără TVA); lotul 2 – SC SORAGMIN SRL, cu o valoare totală de 20.289.528,96 lei (fără TVA); lotul 3 – Asocierea SC TEHNIC ASIST SRL – SC TASS INFRA LOGISTIC SRL – SC PROIECT-CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA SRL – SC DRUM POD INVEST SRL, cu o valoare totală de 65.252.188,16 lei (fără TVA).

Proiectul drumului strategic are o valoare totală de 222.001.842 lei, din care finanțarea nerambursabilă europeană se ridică la suma de 213.074.058 lei. Perioada de implementare a investiție este 30 decembrie 2017 – 30 iunie 2022.

Când n-ajunge la ei, strugurii i se par acri consilierului Liviu Luca (PNL)

La Bârlad a început campania pentru alegerile locale. S-a văzut clar luni, în ședința extraordinară de Consiliu, atunci când membrii legislativului local bârlădean au discutat pe seama alocării a 1.204.300 lei, reprezentând 10% cofinanțare din partea Primăriei la suma de 12.043.000 lei, alocată recent de Guvernul României pentru dotarea cu aparatură a Spitalului Beldiman.

Sorin Răducanu, consilier PSD, a ținut să precizeze că suma alocată prin Ministerul Sănătății și anunțată de Viorica Dăncilă cu prilejul recentei vizite de la Bârlad este binevenită, ca de altfel și intenția de a ridica un corp nou de spital.

Lui Liviu Luca, consilier din partea PNL și prieten al primarului Dumitru Boroș, remarca nu i-a picat prea bine, spunând că banii nu sunt dați din buzunarul premierului, ci sunt banii statului român. Logică ce nu se aplică, de exemplu, atunci când primarul Boroș se laudă cu măruntele realizări prezentate cu tam-tam pe contul de socializare ale Primăriei Bârlad.

După o gâlceavă de câteva minute cu accente vădit electorale, cofinanțarea a fost aprobată, în cadrul proiectului privind rectificarea bugetului local. Consilierii au remarcat că din tabelul prezentat la mapă lipsea tocmai rubrica cu cifra aferentă cofinanțării la suma alocată de Guvern pentru dotarea cu aparatură a spitalului bârlădean.

Pe site-ul organizației municipale PSD Bârlad a fost transmis chiar în ziua ședinței extraordinare de consiliu un comunicat din care spicuim: „Valoarea alocării este de 12.043.000 lei, iar cota de 10% de co-finanțare din partea primăriei a fost acoperită tot de guvern prin decontarea cheltuielilor realizate pentru achiziția computerului tomograf. Din păcate, din cauza procedurilor netransparente privind achizițiile publice ale Primăriei Bârlad, celelalte cheltuieli efectuate nu au putut fi restituite, în ciuda deschiderii Ministerului Sănătății. Constatăm astfel deficiențe majore în funcționarea unor compartimente ale primăriei care sunt supramonitorizate prin excedarea legii de consilieri ai primarului, cu impact negativ atât asupra corectei cheltuieli a banului public, cât și asupra resursei umane din administrația publică, populată de trei ani incoace cu peneliști, amante sau neveste de peneliști. Atragem atenția incă o dată asupra a doua fenomene grave si complementare in primărie, și anume NEPOTISMUL și NETRANSPARENȚA și cerem primarului să fie măcar pe final de mandat echidistant și să se rupă de clica care l-a susținut contra cost până acum.” (Mihaela NICULESCU)

Primăria Dragomirești semnează cu CNI un contract de finanțare a două drumuri comunale

În cursul acestei luni, Primăria Dragomirești va semna cu Compania Națională de Investiții (CNI) contractul de finanțare pentru două drumuri comunale.

Valoarea totală a investiției se ridică la 11 milioane de lei, din care 600.000 de lei este partea de cofinanțare de la bugetul local. Prin asfaltarea celor două drumuri se are în vedere scoaterea din izolare a satelor Popești și Tulești din comuna Dragomirești, care din cauza drumurilor impracticabile pe timp de iarnă rămân izolate de restul comunei.

“Am reușit să obținem toate avizele. În maxim două săptămâni vom semna contractul de finanțare. După aceea, CNI va organiza licitația în vederea execuției investiției. Dacă nu vor fi contestații, prin lunile septembrie sau octombrie se va începe lucrul la drumuri. Dacă vor fi întârzieri cu licitația, cel târziu în primăvara anului viitor se va începe realizarea proiectului”, a spus Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești.

În urma lucrărilor se vor asfalta 6,6 kilometri de drumuri comunale. Astfel, din centrul satului Rădeni se vor asfalta 2,7 kilometri de drum spre satul Popești și alți 3,2 kilometri de drum spre satul Tulești. De asemenea, în proiect este prevăzută și asfaltarea unui segment de drum pe o lungime de 650 metri în interiorul localității Dragomirești.

Noi am încercat să facem această investiție cu fonduri europene, dar nu am avut punctajul necesar pentru a obține finanțarea. După asfaltare, în aceste localități vor avea acces și mașinile de pompieri și salvarea. Cele două sate au peste 800 de locuitori, iar copiii de acolo merg zilnic pe jos mai mulți kilometri prin frig și ploaie până la Școala din Rădeni, deoarece pe acele drumuri nu putem băga un microbuz școlar”, a mai spus Dănuț Iacob. (Dănuț CIOBANU)

Scandal de proporții la Bârlad: Primăria a preferat firma care a oferit prețul cel mai mare la licitația de capturare a câinilor

Scandal de proporții la Bârlad: Primăria a ales firma care a oferit prețul cel mai mare la licitația de capturare a câinilor.

Nu sunt bani, Bârladul e un oraș sărac, ne invadează gunoaiele și ne ”mănâncă câinii” din pricina sărăciei, dar autoritățile locale și-au permis luxul de a atribui serviciul de capturare a câinilor vagabonzi ONG-ului care cerut prețul cel mai mare. Și asta, în condițiile în care la licitația a participat și o asociație care s-a oferit să strângă patrupedele fără stăpân de pe străzile urbei la un preț mult mai mic.

În consecință, bârlădenii mai au de așteptat până când câinii comunitari, care se înmulțesc tot mai mult, vor fi strânși de pe străzi. „Asociația pentru Protecția Animalelor fără Stăpân”, cea care a oferit prețul cel mai mic, a contestat rezultatul licitației organizate pe 2 mai.

La licitația de pe 2 mai, Comisia de evaluare a ofertelor a dat câștig de cauză ONG-ului „Sprijină câinii!”, din municipiul Vaslui, cu toate că prețul pe care l-a cerut acesta a fost mai mare cu peste 100 de lei pe câine capturat. Comisia de licitație a invocat o chestiune tehnică, neimportantă, spun reprezentanții ONG-ului bârlădean. Drept urmare, „Asociația pentru Protecția Animalelor Fără Stăpân” a depus contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și așteaptă răspuns.

Comisia de evaluare a ofertelor ne-a depunctat pentru că în statutul nostru nu era trecută și activitatea de eutanasiere. Această atribuție nu este a noastră, ci a medicului veterinar, cu care oricum avem contract în care este prevăzută și eutanasierea. ONG-ul din Vaslui a avut o ofertă de 504 lei/câine, față de noi, care am cerut cu peste 100 de lei mai puțin”, a declarat, pentru Est News, Gabriela Bănceanu, președinta ”Asociației pentru Protecția Animalelor fără Stăpân” din Bârlad.

Legături de cumetrie, cu iz politic și bani publici

Decizia prin care fundația care a cerut prețul cel mai mare a fost declarată câștigătoare nu este străină de voința primarului Dumitru Boroș, susțin reprezentanții asociației bârlădene. Acuzațiile la adresa edilului-șef sunt cu atât mai demne de luat în serios cu cât ONG-ul de la Vaslui ar avea legături cu firma adusă de Boroș, la sfârșitul anului trecut, căreia i-a plătit 700 de lei/câine, fără a avea aprobarea Consiliului Local. Scandalul a fost uriaș și atunci, întrucât, ăn ciuda sumei exorbitante plătită din bani publici, au fost capturați doar 140 de câini (detalii AICI)

Nu putem bănui decât că domnul primar Boroș stă în spatele acestei decizii, întrucât am aflat că cei care au acest ONG sunt fiii domnului Ion Păun, medic veterinar, fost consilier local de Vaslui și membru PNL, la fel ca edilul Bârladului. Mai mult, domnul Păun este cumătru cu domul Istrate, cel al cărui ONG a căpușat timp de două luni (noiembrie și decembrie 2018) bugetul Primăriei, cerând prin contractul încheiat cu municipalitatea 700 de lei pentru un câine, nereușind să captureze decât 140 de câini. Este un ONG suspect, în care se comit ilegalități în continuare și în satele în care primarii au încheiat contract cu ONG-ul domului Istrate, pentru prinderea câinilor. Așadar, primarul Boroș a preferat să aducă la Bârlad un ONG din Vaslui care să strângă câinii pentru o sumă mai mare cu 500.000 de lei în cei trei ani, în dauna celui bârlădean, care a fost depunctat fără un motiv relevant, deși oferta sa era mai rentabilă din punct de vedere financiar”, ne-a mai declarat Gabriela Bănceanu.

Primăria și-a asumat riscul de a plăti mai mult pentru acest serviciu, deși prioritățile orașului sunt multe și costisitoare. Până una-alta, la Bârlad, adăpostul public pentru câinii fără stăpân este închis, iar pe străzi patrupedele își fac veacul în voie.

Reprezentanții „Asociației pentru Protecția Animalelor Fără Stăpân” spun că au încredere în Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, iar dacă răspunsul nu va fi favorabil, își va căuta dreptatea în instanță. (Paul ALEXA)

Tutova, în topul național al celor mai bogate primării de comune în 2018

de Mara GRIGORIU

La doi pași de Bȃrlad, o administrație comunală dă lecții în ceea ce privește gestionarea pușculiței. Primăria Tutova se află pe locul 26 din 41 în clasamentul care ordonează primăriile din țară în funcție de veniturile totale la buget, în cursul anului trecut.

Astfel, cu venituri de 15,20 milioane lei, Primăria Tutova se poate lăuda că a surclasat administrații comunale din județele Botoșani, Maramureș, Vrancea, Gorj, Alba sau Brăila.

Cel puțin așa arată datele oficiale de la Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Potrivit acestor date, veniturile totale la bugetele comunelor din România au atins valoarea de 17,57 miliarde de lei în 2018. E vorba despre o scădere față de anul anterior, când sumele încasate s-au ridicat la valoarea de 19,50 miliarde lei.

Totuși, Tutova, o comună cu aproximativ 3.300 locuitori, se află la o distanță de 53 milioane lei față de cea mai bogată comună din România, în funcție de veniturile totale la buget din 2018, care e Chiajna (Ilfov), cu 14.260 locuitori. În pușculița acestei comune s-au strȃns nu mai puțin de 68,10 milioane lei, iar aceeași comună s-a situat pe primul loc pe țară și în anul 2017.

După Chiajna, în topul celor mai bogate primării comunale urmează Primăria Florești din județul Cluj, cu venituri totale de 46,87 milioane lei, încasate pe parcursul anului trecut. Podiumul celor mai bogate comune din 2018 e completat de o altă comună din județul Ilfov, mai exact Dragomirești, cu venituri totale la bugetul local de 35,89 milioane lei.

Județul Ilfov are patru din primele zece cele mai bogate comune din 2018, astfel că performanța primăriei Tutova – Vaslui este una de apreciat.

Clasamentul celor mai avute comune continuă, pe locul patru, cu Primăria Dumbrăvița din județul Timiș (35,43 milioane lei), iar pe locul cinci se află Primăria Mogoșoaia din județul Ilfov (34,73 milioane lei).

În top 10 cele mai bogate primării rurale mai intră primăriile comunelor Giroc din județul Timiș (33,74 milioane lei), Miroslava (32,35 milioane lei) din județul Iași, Valu lui Traian (32,23 milioane lei) din Constanța, Balotești (30,94 milioane lei) din Ilfov și Roata de Jos din județul Giurgiu (30,91 milioane lei).

La polul opus, cele mai “sărace” primării bogate sunt din județele Ialomița și Caraș-Severin, respectiv comunele Valea Ciorii (9,6 milioane lei) și Bozovici (9,07 milioane lei).

În cursul anului trecut, din totalul veniturilor primăriilor comunale, doar 37% reprezentau venituri proprii, respectiv mare parte din cotele defalcate din impozitul pe venit. Odată cu reducerea impozitului pe venit, sumele care au ajuns în pușculițele acestor primării au scăzut cu aproape 2 miliarde de lei (11%) față de anul anterior, compensarea promisă de Guvern acoperind parțial pierderile. În aceste condiții, un fapt devine și mai evident꞉ a crescut gradul de dependență al comunelor față de centru prin consiliile județene.

Citeste si: Tutova, comuna unde nu există ”Nu se poate!”

Așa nu se mai poate! Întreprinzătorii vasluieni cer autorităților județene drumuri asfaltate pentru a-și dezvolta afacerile

de Dănuț CIOBANU

Oamenii de afaceri din mai multe zone ale județului Vaslui vor drumuri modernizate pentru a relansa economia locală. Consiliul Județean Vaslui a contabilizat mai multe solicitări din partea întreprinzătorilor pentru a reabilita drumuri din zone precum Bunești Averești, Huși, Dimitrie Cantemir, Pochidia, Pogana etc

Nevoia unei infrastructuri rutiere moderne care se faciliteze dezvoltarea economică a județului Vaslui este mai mare decât oricând. Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că tot mai mulți oameni de afaceri solicită modernizarea drumurilor pentru ca mărfurile să fie transportate mai rapid, iar forța de muncă să poată circula cu ușurință.

“Am avut mai multe discuții cu reprezentanți ai mediului privat din care s-au despins mai multe solicitări în vederea reabilitării unor drumuri județene. În zona Bunești Averești avem un investitor strategic, în zona Huși – Dimitrie Cantemir sunt alți întreprinzători care au cerut modernizarea drumurilor atât pentru cetățeni, cât și transportul mai facil al mărfurilor”, a spus Ciprian Trifan

În acest sens, CJ Vaslui intenționează să demareze o campanie amplă pentru a analiza viabilitatea drumurilor județene și a creiona un proiect prin care mai multe tronsoane de drumuri de pământ sau piatră să fie asfaltate. Astfel, se va depune un proiect pe Fondul de Dezvoltare și Investiții, care vizează reabilitarea drumului județean între Pochidia și Pogana pe o distanță de 33,5 kilometri.

“Avem această zonă în mijlocul județului unde vrem să intervenim pentru ca cetățenii și mediul privat să beneficieze de drumuri bune. Cetățenii să aibă un loc de muncă, iar întreprinzătorii să își poată dezvolta afacerile. Acolo avem mai mulți producători de tomate și căutăm finanțare pentru că sunt mai multe sectoare de drumuri județene din pământ. “, a mai spus Ciprian Trifan.

Asfalt pe 100 kilometri de drumuri județene

În anul 2019, la nivelul județului Vaslui vor fi asfaltați aproximativ 100 de kilometri de drumuri județene în mai multe zone precum Ferești, Bulboaca, Idrici, Trestiana, Al. Vlahuță, Gherghești, Horga, Sărățeni, Chițoc, Rafaila etc.

“Toate proiectele de pe PNDL 1, PNDL 2 și drumul strategic înseamnă circa 300 kilometri de drumuri care vor fi modernizate. Pe lângă fondurile europene nerambursabile și bani de la bugetul național folosim și resurse proprii pentru reabilitarea infrastructurii, cum ar fi modernizarea unui tronson de 2,5 kilometri la Chițoc. Avem în derulare toate aceste investiții, pe care o parte din ele le vom recepționa la sfârșitul acestui an”, a precizat Ciprian Trifan.

Drumuri din pământ

La începutul anului 2019, județul Vaslui continuă să înregistreze la capitolul infrastructură sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ.

Conform datelor CJ Vaslui, la nivelul județului sunt înregistrate 51 de drumuri județene, cu o lungime totală de 940 de kilometri: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832 kilometri), Nord-Vest (1.738 kilometri), Centru (1.558 kilometri) și Vest (1.397 kilometri). Cele mai puține drumuri de pământ sunt în Sud-Vestul Olteniei (825 kilometri) și în Sudul Munteniei (878 kilometri). Regiunea București-Ilfov are doar 17 kilometri de drumuri de pământ.

Târgul de mașini de la Bârlad, simplă fanfaronadă a Primăriei Bârlad: spațiul e gol, în timp ce străzile orașului sunt pline cu mașini de vânzare

Spațiul de la Centrul de Afaceri, special amenajat pentru vânzarea mașinilor este mai mult gol, în timp ce străzile orașului sunt înțesate cu mașini de vânzare. Crearea târgului de mașini, anunțată cu surle de trâmbițe de municipalitatea locală, se dovedește a fi tot o fanfaronadă, ca multe altele cu care administrația actuala iese în spațiul public.

Bârladul este împânzit de astfel de mașini, staționate pe spațiul public, pe străzi principale și ultracentrale, în parcările unor firme private și chiar în parcarea Pieței Centrale. Cei de la Serviciul Parcări din cadrul Direcției de Administrare a Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC) au blocat roțile a zeci de mașini staționate în parcarea pieței cu scopul de a fi vândute. Reprezentanții acestui serviciu spun că unele mașini își așteaptă proprietarii de săptămâni întregi, dar în afară de a le monta caracatița pe roată nu pot face mai mult pentru că de restul trebuie să se ocupe Poliția Locală.

Contactat de reporterul Est News, Vasile Chelaru, directorul Poliției Locale, a declarat că până la această oră nu a primit nici o sesizare din partea DAPPC, referitoare la această situație. Acesta a spus că Poliția Locală are atribuția de a monitoriza parcarea acestor mașini expuse spre vânzare doar pe spațiul public.

„Consiliul Local a dat o hotărâre în privința mașinilor parcate pe domeniul public în scopul vânzării acestora dar săptămâna trecută când am întrebat dacă hotărârea a fost validată de Prefectură, mi s-a spus că nu. E posibil ca între timp să fi venit validarea. În acest caz vom trece imediat la acțiune, vom contacta proprietarii mașinilor parcate pe domeniul public în scopul vânzării, folosind numărul de telefon și datele înscrise pe afișul publicitar. Conform Hotărârii de Consiliu, respectivii proprietari vor fi amendați”, ne-a declarat Vasile Chelaru.

Prefectura a validat Hotărârea de Consiliu Local pe 23 mai și deși au trecut zile întregi de atunci, mașinile parcate aiurea pe domeniul public, în scop de vânzare, pot fi admirate în voie.

Proprietarii de mașini preferă să plătească 100 de lei pentru blocarea și deblocarea roților și 8 lei/ zi pentru staționarea mașinilor în parcarea pieței, decât să-și ducă autoturismul la Centrul de Afaceri. Poate că după ce Poliția Locală va catadixi să treacă la fapte, străzile și parcările sufocate de mașinile scoase la vânzare se vor mai descongestiona, făcând loc altor mașini care staționează temporar și legal. Poate că și firmele care dețin parcări particulare vor lua măsuri împotriva samsarilor de mașini, așa cum un lanț de supermarket-uri din Bârlad acționează prin intermediul unei firme care blochează roțile mașinilor ce staționează mai mult de două ore.

Zonele cele mai sufocate de mașini staționate ce își așteaptă cumpărători sunt: zona Hotel, strada din fața Bisericii Vovidenia, Bulevardul Republicii (Zona Bibliotecă), dar și multe altele. (Mihaela NICULESCU)

Terenurile neîngrijite din Bârlad, platforme de colectare a gunoiului

Neaplicarea măsurilor de constrângere a proprietarilor care își lasă terenurile în paragină transformă de la zi la zi Bârladul într-o urbe cu aspect tot mai neîngrijit.

Cotidianul Est News a prezentat în mai multe rânduri halul în care arată proprietățile (terenuri și clădiri) lăsate de izbeliște, însă autoritățile locale nu doresc să forțeze mâna celor care cu bună știință contribuie la urâțirea orașului.

Cât privește supraimpozitarea terenurilor abandonate, nici vorbă să fie pusă în aplicare, deși există o hotărâre de Consiliu în acest sens. Pentru că municipalitatea consideră că aceasta nu este o prioritate a orașului, proprietățile neîngrijite s-au înmulțit.

Un astfel de teren se află la 20 de metri de strada Republicii, vizavi de spital. Asociația de proprietari nr. 9 din Bârlad, pe teritoriul căreia se află terenul, a făcut mai multe sesizări la Primărie, în legătură cu acesta, care în permanență e plin de gunoaie și bălării. Deși a făcut mai multe adrese în ultimii doi ani, nu a primit nici până acum răspuns. Locatarii blocului B2 din strada Republicii, vecin cu acest teren, dar și cu barul cu terasă de lângă acesta, spun că s-au săturat de mirosul care vine dinspre bălăriile cu gunoaie îmbibate atunci când plouă și că de când a dat căldura, mirosul a devenit tot mai înțepător.

 

„E adevărat că și oamenii sunt necivilizați și în drumurile lor unii aruncă pungile cu gunoi pe terenul respectiv, dar proprietarii acestuia nu i-au nici o măsură pentru a-și curăța proprietatea de buruieni și arbuști crescuți la întâmplare. Lumea vede că e o mică pădurice și încearcă să scape de gunoaie, aruncându-le între plantele și arbuștii crescuți destul de mult. La fel ca proprietarul respectiv procedează și cel care are terasa de la stradă. Dacă mergeți să vedeți în spatele terasei, curtea este total neîngrijită și din când în când e folosită drept spațiu pentru făcut grătare. Asta în condițiile în care blocul se află la nici 5 metri”, ne-a declarat un locatar al blocului B2.

Ieri, locatarii au constatat că și-a făcut prezența în zonă un polițist local și că, între timp, cineva a mai tuns iarba și a tăiat arbuștii. Din păcate, au fost tăiați și lăsați acolo și probabil că vor fi luați după ce Asociația va mai face o sesizare către Primărie. (Mihaela NICULESCU)

Vești bune! Boroș a dat “termen” pentru promisiunea sa electorală privind pistele de biciclete: ”După modelul șoselei de centură”

de Mara GRIGORIU

Vești bune! Boroș a dat termen pentru promisiunea sa electorală privind pistele de biciclete: ”După modelul șoselei de centură”. Cea pe care bârlădenii o așteaptă de peste 20 de ani!

Sătul să dea explicații pentru lipsa de realizări și pentru amȃnările termenelor la care ar fi trebui să fie date în folosință cele mai multe dintre obiectivele cu care i-a încȃntat pe bȃrlădeni în timpul campaniei electorale din 2016, primarul liberal Dumitru Boroș a găsit un răspuns în cazul pistelor de biciclete promise în campania electorala. Unul care îi arată din nou, din plin, limitele pe care le are în ceea ce privește competența administrativă.

“Poate (peste) câțiva ani, după modelul șoselei de centură”. Asta le-a spus Dumitru Boroș elevilor de clasa a 7 – a, de la Școala Gimnazială „Episcop Iacov Antonovici” din Bȃrlad, care l-au întrebat cȃnd anume vor putea folosi pistele de biciclete promise de edil încă de pe vremea cȃnd era un aspirant la primărie, cu tolba doldora de planuri și vise mărețe.

Alt răspuns ar fi așteptat acești copii care au muncit, vreme de un an, să pună la punct un proiect de politici publice, prin care să-l convingă pe primarul Boroș de importanța amenajării pistelor pentru bicicliști, atȃt din punct de vedere al protejării mediului, cȃt mai ales pentru a fluidiza traficul din oraș.

Cum minorii nu aduc voturi, Boroș s-a pomenit explicându-le unor copii de 12 – 13 ani cum că există un proiect care se referă la strategia de dezvoltare a Bȃrladului, proiect ce prevede și realizarea de piste pentru bicicliști, că acesta a fost depus la Agenția de Dezvoltare Nord-Est și este ”eligibil”: „Am depus la Agenția de Dezvoltare N-E un proiect privind strategia de dezvoltare a orașului Bârlad, proiect care prevede și realizarea de piste pentru bicicliști. Proiectul cu finanțare europeană este eligibil, urmează să fie semnat, numai că până la punerea lui în practică va mai dura, poate câțiva ani, după modelul șoselei de centură”.

Cȃnd anume urmează să fie semnat, care e graficul de execuție a lucrărilor, care e orizontul de așteptare pentru această investiție pentru care, în cursul anului trecut, mai mulți bȃrlădeni au formulat și o petiție online (detalii AICI)? Sunt întrebări care nu-l deranjează deloc pe edilul liberal, deși mandatul său se află pe ultima sută de metri, iar vocea străzii îl taxează fără milă pentru modul în care (nu) s-a achitat de promisiunile făcute în legămȃntul său de acum trei ani, cu bȃrlădenii.

Ce a promis Boroș în campanie, și cu ce ne aburește acum!

Copiii cărora le-a vorbit despre ”eligibilul proiect” ce va fi pus în practică ”după modelul șoselei de centură” (pentru care bârlădenii au așteptat 20 de ani) erau prea mici în 2016 ca să știe că atunci, Boroș a promis cu totul altceva: nu mai puțin de 12 kilometri de piste pentru bicicliști, amenajate prioritar pe arterele principale ale urbei. Mai mult de atât, în goana după voturi, candidatul liberal a dat asigurări că ”prima pistă avută în vedere este proiectul abandonat al pistei FEPA – stadion Rulmentul – Grădina Publică”. E ceea ce scrie negru pe alb în broșura de campanie cu care Boroș i-a amăgit pe mulți că Bȃrladul va deveni un oraș modern, prosper, prietenos cu mediul și atractiv pentru tineri.

De la promisiune la faptă e, însă, cale lungă, iar cei care parcurg orașul de la nord la sud, în căutarea unei singure piste pentru biciclete, constată cu uimire că nu au de ales꞉ dacă vor să se deplaseze pe două roți, trebuie să își asume riscul de a pedala pe stradă, printre autoturisme.

Exemplul orașelor de provincie unde bicicleta este, într-adevăr, un mijloc de transport alternativ sigur rămȃne o poveste frumoasă, de adormit copiii. Inclusiv acei copii de la Școala 8 care și-ar fi dorit să afle, cu sinceritate, cȃnd anume ceea ce au scris ei în proiectul realizat în cadrul orelor de cultură civică va deveni realitate. În loc de asta, Boroș le-a dat cu flit, pardon, cu șoseaua de centură, de dragul transparenței pe care o tot invocă de cȃnd s-a văzut primar, deși un cȃntec de sirenă îi prevestea un destin fără bătăi de cap și fără sȃcȃieli provinciale, tocmai în Capitală.

Palmierii vor lua locul ororilor din lemn din centrul Bârladului

A dispărut, în sfârșit, urâțenia din centrul orașului. Cele câteva căsuțe din lemn vandalizate și transformate în containere de gunoi sau toalete publice au fost transportate la Centrul de Afaceri. Nu se știe dacă vor fi recondiționate sau aruncate pe foc, cert este că ele nu mai stau abandonate, cu ușile deschise, așteptând parcă pe cineva să le închidă.

Deși au stat așa luni de zile, timp în care au fost degradate de intemperii și de cetățenii certați cu bunul simț, edilul Boroș nu a fost deranjat de peisajul neplăcut din centrul orașului. Cu toate că a cutreierat în lung și-n lat Bârladul, în campania pentru europarlamentare, se pare că imaginea cu căsuțele lăsate de izbeliște nu i-a deranjat retina. Să nu-i fi spus nimeni că ar trebui să nu ignore aceste aspecte, aparent minore?

Nici acum căsuțele nu ar fi dispărut dacă vremea nu ar fi permis scoaterea din seră a palmierilor. Zilele acestea, aleea cunoscută deja de bârlădeni drept „Aleea palmierilor” va fi decorată cu acești copăcei iubitori de soare și vânt, spre încântarea ochilor celor care o vor tranzita, sau a celor care vor dori să stea pe băncile din zonă. Asta, până la toamnă, când nu este exclus ca, în campania pentru prezidențiale, edilul să mai pregătească alte ”targuri tradiționale românești”, cu kurtos ungurești, ii chinezești și sutiene turcești. (P. Alexa)

Ședință extraordinară a CL Vaslui, pentru proiecte europene în valoare de 220 milioane lei

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Local Vaslui va fi convocat într-o ședință extraordinară, dedicată proiectelor cu finanțare europeană. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus consilierilor locali să fie pregătiți pentru o astfel de întâlnire, în vederea clarificării anumitor indicatori din documentațiile de finanțare. Primăria Vaslui a depus la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est un portofoliu de proiecte europene care se ridică la 220 milioane de lei.

Proiectele aplicate de Primăria Vaslui pentru obținerea de finanțare europeană nerambursabilă au intrat în linie dreaptă. La finalul ședinței ordinare a Consiliului Local Vaslui, aleșii locali au fost anunțați că este posibil să fie organizată o ședință extraordinară, pentru adoptarea unor hotărâri referitoare la aceste documentații.

“Este posibil să primim din partea Inspecției Financiare anumite solicitări pentru clarificarea unor lucruri legate de proiectele cu finanțare europeană. Am rugămintea să fiți în județ, pentru a putea răspunde atunci când veți fi solicitați. Vă vor fi transmise data și ora întâlnirii unde vom adopta aceste clarificări. Este posibil ca aceste clarificări să fie cerute până la ședința ordinară din luna următoare”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

La această dată, în municipiul Vaslui sunt în implementare proiecte europene care se ridică la suma de 7 milioane de lei, investiții care au demarat în perioada 2017 și 2018 și vor fi finalizate în următorii ani.

În paralel, Primăria Vaslui a mai depus la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, un alt pachet de proiecte care se ridică la suma de 220 milioane de lei. Numai pe Axa Prioritară 4 din cadrul POR 2014-2020, Primăria Vaslui a depus pentru obținerea de finanțare nerambursabilă nouă proiecte.

Care sunt proiectele?

Unul din proiecte vizează extinderea rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători. Tot pe segmentul transportului local, municipalitatea a întocmit un  un proiect care vizează realizarea unui depou pentru transportul public local. Cele două proiecte au o valoare estimată cumulată de aproximativ 130.000.000 lei.

O altă investiție, care este dedicată infrastructurii rutiere, privește reconfigurarea nodului de circulație rutieră Crucea Gării (intersecția străzilor Republicii, Ștefan cel Mare și Traian), unde, în prezent, este un sens giratoriu cu o rază de 21 de metri. Conform indicatorilor tehnico-economici ai investiției, va fi construit un pasaj pietonal care va avea patru portale de intrare/ieșire, executate la mijlocul dintre trecerile de pietoni existente. Valoarea proiectului este de 34 milioane de lei.

Primăria Vaslui va finanța cu bani europeni reconversia unui teren degradat din zona Parcului Copou în zonă verde și de agrement. Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Proiectul are o valoare totală de 14.271.546 lei.

Printr-un alt proiect european, municipalitatea vizează reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ preuniversitar – Liceul «Ion Mincu». Potrivit documentației tehnico-economice, investiția constă în realizarea unei construcții noi, cu regim de înălțime demisol și parter și cu funcțiune de ateliere școlare, pentru un efectiv de 267 elevi. Acest proiect are o valoare de 2 milioane lei.

Consiliul Local Vaslui va decide soarta SC Termprod

SC Termpord a intrat în atenția aleșilor locali din municipiul Vaslui. În ultima ședință a Consiliului Local (C L) Vaslui, în care s-a aprobat bugetul societății de termoficare pentru anul 2019, s-a anunțat că în cursul lunii iunie se va lua o decizie în ceea ce privește viitorul acesteia.

“În ședința Consiliului Local din luna viitoare va fi prezentată o situație despre SC Termprod”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Toma Tudorică, directorul Termprod Vaslui, a spus că urmează să fie decisă o restructurare a punctelor termice de furnizare a agentului termic, iar clienții afectați vor fi anunțați din timp că nu vor mai primi căldură în anotimpul rece 2019-2020. De asemenea, acesta a mai precizat că Termprod Vaslui nu este societatea care produce cea mai scumpă gigacalorie din țară. “Prețul de producție al unei gigacalorii la Vaslui este de 560 de lei. Nu este cel mai mare preț din țară. La Brașov, spre exemplu, prețul de producție al unei gigacalorii este de 706 lei, la Turnu Severin de 592 lei, la Brașov de 544 lei”, a spus Toma Tudorică.

Pentru acest an, veniturile totale preconizate a fi realizate de Termpord Vaslui sunt de 1.097 mii lei, iar cheltuielile necesare realizării veniturilor sunt de 1.088 mii lei.

În urma unei analize a centrelor de cost pe locurile de consum în funcție de iarna 2018-2019, societatea a constatat că toate centrele de profit funcționează cu pierderi importante. Din această cauză, în anul trecut, gradul de realizare al veniturilor totale a fost următorul: venituri totale aprobate de 1.527 mii lei; venituri totale realizate 1.268 mii lei. În acest context, SC Termprod Vaslui va reduce schema de personal cu 52 de persoane.

În iarna trecută, SC Termprod Vaslui a avut racordate la sistemul centralizat de încălzire 440 de apartamente.  (Dănuț CIOBANU)

Locativa Vaslui scoate la vânzare cele 80 de apartamente din Zona Industrială

de Dănuț CIOBANU

Nicu Palade, directorul SC Locativa SRL, a anunțat în ședința Consiliului Local Vaslui că în perioada imediat următoare vor fi scoase la vânzare apartamentele ANL din Zona Industrială. În zona respectivă sunt trei blocuri ANL, cu cinci scări care au în total 80 de apartamente.

Primăria Vaslui a finalizat operațiunea de intabulare în cartea funciară a celor trei blocuri ANL din Zona Industrială, inclusiv faza de apartamentare. În acest moment, fiecare apartament este trecut în cartea funciară și va putea fi vândut.

Operațiunea cadastrală s-a finalizat, iar cele 80 de apartamente vor putea fi vândute. Mai sunt de perfectat anumite lucruri privind actele necesare la dosar, iar în lunile următoare vom începe vânzarea apartamentelor. Sunt mai multe cereri din partea chiriașilor pentru a-și cumpăra apartamentele. Înainte de începerea vânzării vom organiza o întâlnire cu toți locatarii, pentru a le spune oamenilor că s-a făcut apartamentarea și pot cumpăra. Le voi spune exact data de la care își pot cumpăra apartamentul. Mulți chiriași apelează la programul Prima Casă pentru a achiziționa apartamentele”, a spus Nicu Palade.

În zona Industrială sunt trei blocuri ANL, cu cinci scări care au în total 80 de apartamente. Un apartament cu două camere va fi vândut cu un preț de 151.000 lei, preț care a fost aprobat în CL Vaslui.

Trăiesc aici familii tinere și doresc să cumpere, să își ia credite și să plătească. Statul le-a pus la dispoziție apartamente ce pot fi achiziționate la prețuri mai mici decât pe piața liberă”, a precizat Nicu Palade.

În calitate de administrator de spații locative, SC Locativa Vaslui a vândut până la această dată 32 de apartamente, din care 21 în Bl. nr. 287 și 11 apartamente în Bl. nr. 283. În total, la nivelul municipiului Vaslui mai sunt de vândut 113 apartamente ANL.

”Primarul Copăcel” a dat mâna cu Dorel: a plantat salcâmi sub rețeaua de înaltă tensiune

de Simona MIHĂILĂ

Dumitru Boroș, poreclit de internauți ”primarul Copăcel” sau ”primarul Poleială” (fiindcă cele răsunătoare realizări ale sale sunt plantările de copăcei cu care încearcă să-și poleiască mandatul) a dispus plantarea de salcâmi, exact sub rețeaua de înaltă tensiune. În asemenea locuri, de regulă, companiile de electricitate solicită defrișări, existența copacilor sub firele electrice putând duce oricând tragedii.

După ce a terminat de plantat tot felul de copăcei, chiar și pe trotuarele foarte înguste, primarul Boroș a ajuns cu acțiunea de înverzire a urbei și în cartierele de case, probabil cu raționamentul că pomii din curțile bârlădenilor nu sunt sunt suficienți.

În cartierul Mihai Eminescu, de pildă, pe o stradă din spatele liceului cu același nume, de la un capăt la altul, au fost plantați salcâmi.Toate ar fi fost bune și frumoase dacă ar fi avut și noimă, însă copacii au fost sădiți sub stâlpii de înaltă tensiune.

Boacăna ne-a fost sesizat de un bârlădean care își construiește casă în zonă și care, întâmplător, este angajat al unei societăți de distribuție a energiei electrice. Altfel spus, omul e specialist în rețele electrice.

„Acești salcâmi vor crea mari neplăceri și chiar incidente nedorite, odată ce vor crește. Contactul crengilor cu firele de înaltă tensiune sau doar apropierea de acestea, poate duce la crearea unui arc electric, cu efecte tragice. Poate produce incendii sau uciderea oricărei vietăți care se află în preajma copacilor. Ca să nu mai vorbim de furtuni, descărcări electrice, ce pot produce avarii care să afecteze un cartier întreg. De regulă, se procedează la defrișări în preajma liniilor de înaltă tensiune, nu la plantări de copaci”, ne-a declarat bârlădeanul care își construiește casa vizavi de șirul de puieți de salcâm.

Pentru a evita nenorocirile, copacii plantați în urma dispoziției primarului ar trebui monitorizați permanent și ajustați dacă vor atinge o înălțime periculoasă. Dar nici așa pericolul nu va putea fi înlăturat.

Reformă radicală la Termprod Vaslui: puncte termice închise, apartamente debranșate de la sistem

de Dănuț CIOBANU

Sistemul centralizat de încălzire de la nivelul municipiului Vaslui este pe marginea prăpastiei. După ce în iarna 20017-2018 societatea a închis mai multe centrale termice din cauza pierderilor financiare, scenariul se repetă și în acest an. Consumatorii din zonele cu pierderi vor fi înștiințați de întreruperea furnizării de energie termică, urmând ca punctele termice să fie trecute în conservare.

În această săptămână, Consiliul Local (CL) Vaslui va dezbate proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2019 al SC Termprod. Pentru acest an, veniturile totale preconizate a fi realizate sunt de 1.097 mii lei, iar cheltuielile necesare realizării veniturilor sunt de 1.088 mii lei, la finalul anului fiind estimat un profit de circa 8 mii lei.

În raportul la proiectul de hotărâre, se precizează că în urma analizei centrelor de cost pe locurile de consum în funcție de iarna 2018-2019 se constată că toate centrele de profit funcționează cu pierderi importante.

Cum era de așteptat, pierderile contabilizate se reflectă negativ în activitatea financiară a societății de termoficare. Anul trecut, gradul de realizare al veniturilor totale a fost următorul: venituri totale aprobate de 1.527 mii lei; venituri totale realizate 1.268 mii lei. În acest context, SC Termprod Vaslui va reduce schema de personal cu 52 de persoane.

“Consumatorii branșați la sistemul de încălzire centralizat din zonele cu pierderi vor fi înștiințați privind măsura întreruperii furnizării energiei termice, după caz. Locurile de consum care generează pierderi vor fi trecute în conservare și scoase din concesiunea societății”, se arată în raportul la proiectul de hotărâre.

440 de apartamente, branșate la sistem

În iarna trecută, SC Termprod Vaslui a avut racordate la sistemul centralizat de încălzire 440 de apartamente. Centrele termice care au furnizat agentul termic au fost Piață, Confecții, ANL 287, ANL 80, Bl. 406, Bl 363-632. SC Termprod Vaslui mai are abonați în Cartierul 13 Decembrie, Zona Gării, Avântului, Filaturii, blocurile ANL din zona Industrială, blocul de garsoniere de lângă CET.

Prețul pentru o gigacalorie la populație a fost în iarna trecută de 180 de lei. Reamintim că în urma analizei centrelor de cost pe locurile de consum în funcțiune în iarna 2017 – 2018, societatea a constatat că Centrala Termică (CT) 13 Decembrie 2 – Punctul Termic Spital, CT bloc nr. 311, CT bloc nr. 363, CT bloc nr. 220 funcționează cu pierderi importante. Pentru a nu mai înregistra pierderi, societatea a decis sistarea furnizării energiei termice, consumatorii fiind înștiințați de această măsură.