Home / Business

Business

Anul trecut, investitorii străini au investit în județul Vaslui doar 604 euro!

În perioada ianuarie – decembrie 2019, în județul Vaslui au fost înmatriculate 16 societăți cu participare străină la capitalul social subscris, cu o sumă totală investită în valoare de 604,9 euro. Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, în luna decembrie 2019, în județul nostru nu au fost înmatriculate firme străine.

Județul Vaslui se clasează pe ultimul loc în România, în ceea ce privește numărul societăților cu participare străină la capitalul subscris. Astfel, în perioada 1991 – 31 decembrie 2018, în județul Vaslui au fost înmatriculate numai 454 de firme străine. Cu un număr mic de investitori străini, Vasluiul este penultimul județ din România în ceea ce privește valoarea capitalul social total în echivalent valută. Conform datelor Oficiului Național al Registrulu Comerțului, în perioada 1991 – 2018, firmele externe au investit în județul nostru o sumă totală de 39.269.000 euro.

Cu un număr mic de firme cu capital extern, județul Vaslui are cei mai puțini angajați din România care lucrează în astfel de societăți. Din cei 56.000 de angajați, doar 1.025 muncesc în cadrul unei firme cu capital străin.

Cauza principală pentru care investitorii străini ocolesc Vasluiul, Regiunea Moldovei, în general, este lipsa unei autostrăzi care să lege Estul de Vestul României.

Tocmai de aceea, în ultimii ani, Moldova are investiții mai mici cu 10 -15% în raport cu alte zone din țară. De asemenea, în fiecare an, în Moldova se închid  aproximativ 3.000 de societăți comerciale. Totodată, costurile pentru transport suportate de operatorii economici din regiune, inclusiv din județul Vaslui, sunt mai mari cu 30 – 33% față de alte județe din țară.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

Alertă în rândul antreprenorilor vasluieni! Criza coronavirusului riscă să falimenteze afacerile

de Dănuț CIOBANU 

Oamenii de afaceri din județul Vaslui se așteaptă ca epidemia de coronavirus să afecteze grav economia locală. Chiar dacă pentru moment efectele crizei nu sunt vizibile, în urma restricționării circulației domenii precum serviciile, transportul și alte sectoare ce țin de export vor fi lovine de pandemia COVID-19. În consecință, antreprenorii cer adoptarea rapidă a unor legi prin care să se stopeze controalele ANAF-ului, să fie anulate dobânzile la credite și să fie direcționate lichidități către agenții economici.

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociație Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, a spus că, în prezent, sunt preconizate mai multe măsuri de susținere a mediului de afaceri, dar toate aceste intenții trebuie să se concretizeze în acte normative.

”Vrem ca toate măsurile anunțate să fie publicate în Monitorul Oficial. Acum totul e la nivel de discuție. Guvernul României trebuie să decreteze punerea în aplicare a acestor măsuri, pentru a beneficia efectiv de ele. Și măsura anulării în această perioadă a controalelor Inspecției Muncii și ANAF-ului este una foarte bună, pentru că într-o astfel de situație numai controale nu-ți mai lipsesc. Sunt optimist că vom depăși această perioadă foarte dificilă, dar fără discuție vor fi efecte în economie”, a explicat Ovidiu Copacinschi.

Oamenii de afaceri așteaptă ca statul să intervină cu lichidități în mediul de afaceri pentru a fi evitate orice blocaje. În caz contrar, agenții economici care nu mai au bani își vor închide activitatea, din cauză că nu își mai pot vinde marfa și nu mai fac încasări pentru plata salariilor.

”Fiecare agent economic care are de plătit un credit la bancă, să nu i se mai pună dobânzi, pentru că nu are cu ce le plăti. Să fie la credite o dobândă zero pe două sau trei luni, până depășim aceste momente dificile. Și instituțiile statului tot cu resurse din mediul privat trăiesc. Statul să intervină pentru a sprijini mediul de afaceri să depășească această criză”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.

Măsuri urgente

Conform datelor publicate de Direcția Județeană de Statistică Vaslui, la sfârșitul anului 2019, principalul partener comercial al județului Vaslui era Italia. Astfel, în perioada ianuarie – septembrie 2019, exporturile realizate de firmele din județul Vaslui în Italia se ridică la suma de 45.168 mii euro, iar importurile sunt de 40.223 mii euro.

În contextul extinderii epidemiei de coronavirus, Guvernul Italiei a anunțat că măsurile de carantină sunt extinse la nivelul întregii țări. Măsurile au intrat în vigoare în data de 10 martie 2020 și se vor aplica până în 3 aprilie 2020.

În acest context, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a cerut autorităților să adopte rapid măsuri prin care să îi ajute pe micii întreprinzători să facă față efectelor economice produse de impactul coronavirusului. Oamenii de afaceri au cerut identificarea de soluții simple pentru alocarea de fonduri europene din exercițiul financiar 2014-2020, fonduri care nu au fost cheltuite până la această dată. Este nevoie de a sprijini puternic IMM-urile cu proiecte, pentru ca firmele să aibă capital de lucru și lichidități, pentru a trece mai ușor această perioadă complicată.

O altă propunere venită din partea întreprinzătorilor vizează acordarea de asistență tehnică firmelor care sunt în dificultate. La fel de importante pentru oamenii de afaceri sunt modificarea legislației privind achizițiile publice, precum și modificarea legislației muncii, urmând să fie introduse munca de acasă, munca temporară etc.

Italia, principalul partener comercial al Vasluiului, a intrat în carantină. Criza coronavirusului riscă să pună pe butuci economia județului

de Dănuț CIOBANU 

Italia este, în prezent, cel mai important partener comercial al firmelor din județul Vaslui. În contextul extinderii epidemiei de coronavirus și instituirea carantinei în Italia, IMM-urile vor fi primele lovite de blocarea transporturilor. Pentru depășirea crizei, întreprinzătorii cer relansarea investițiilor pentru a asigura firmelor capital de lucru și lichidități. Pe lângă flexibilizarea legislației muncii, patronatul cere imperios Fiscului să nu execute silit operatorii economici care nu își pot plăti la timp taxele și impozitele.

Conform datelor publicate de Direcția Județeană de Statistică Vaslui, la sfârșitul anului 2019, principalul partener comercial al județului Vaslui era Italia. Astfel, în perioada ianuarie – septembrie 2019, exporturile realizate de firmele din județul Vaslui în Italia se ridică la suma de 45.168 mii euro, iar importurile sunt de 40.223 mii euro.

În contextul extinderii epidemiei de coronavirus, Guvernul Italiei a anunțat, luni seara, ca măsurile de carantină care se aplica deja în Lombardia sunt extinse la nivelul întregii țări. Măsurile intra în vigoare de marți dimineața și se vor aplica până în 3 aprilie.

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociație Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, a precizat că IMM-urile vor fi primele entități economice care vor fi afectate de criza coronavirusului, iar Guvernul trebuie să adopte măsuri de urgență pentru sprijinirea mediului privat.

În acest context, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a cerut autorităților să adopte rapid măsuri prin care să îi ajute pe micii întreprinzători să facă față efectelor economice produse de impactul coronavirusului.

”Prin acest document înaintat Guvernului de structurile noastre de la nivel național, am cerut mai multe facilități pentru IMM-uri. În primul rând, să se dea prioritate proiectelor privind acordarea unor ajutoare de minimis, deoarece firmele au nevoie de lichidități pentru a scăpa de unele blocaje care pot să fie create de epidemia de COVID 19. În această perioadă transporturile sunt blocate, și simțim la noi inclusiv blocarea mișcării de mărfuri la nivel intern și extern. Unele țări precum Italia, Germania, China au întrerupt exporturile către România, ceea ce înseamnă că o serie de IMM-uri vor avea probleme. Pe lângă aceste consecințe economice, mulți vasluieni care munceau în Italia au revenit acasă”, a spus Ovidiu Copacinschi.

Apel către Fisc!

O altă măsură care se impune pentru sprijinirea IMM-urilor este identificarea de soluții simple pentru alocarea de fonduri europene din exercițiul financiar 2014-2020, fonduri care nu au fsost cheltuite până la această dată. Este nevoie de a sprijini puternic IMM-urile cu proiecte, pentru ca firmele să aibă capital de lucru și lichidități, pentru a trece mai ușor această perioadă complicată. O altă propunere venită din partea întreprinzătorilor vizează acordarea de asistență tehnică firmelor care sunt în dificultate.

”În cazul unei crize primele lovite vor fi IMM-urile, din cauza vulnerabilității acestora foarte mare. În același timp, IMM-urile reprezintă veriga cea mai importantă pentru depășirea cu succes a acestei perioade de dificultate economică și socială. Guvernul trebuie să intervină din bugetul țării cu investiții imediate în economie, pentru a dinamiza zona IMM-urilor”, a mai precizat Copacinschi.

La fel de importante pentru oamenii de afaceri sunt modificarea legislației privind achizițiile publice, precum și modificarea legislației muncii, urmând să fie introduse munca de acasă, munca temporară etc.

”Cerem Guvernului României prelungirea termenului de plată a impozitelor și contribuțiilor sociale. Dacă un întreprinzător nu își poate plăti impozitul până la data de 31 martie, nu-i tăia capul! Dăi o prelungire de două săptămâni, pentru ca în final statul să poată încasa banii”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.

Muncitorii indieni care vor lucra la drumul strategic vor încasa lunar salarii de 1.000 de dolari

Începerea lucrărilor la drumul strategic marchează o premieră pe piața muncii din județul Vaslui. Una din firmele care execută acest proiect apelează la mână de lucru din străinătate. Este vorba despre muncitori indieni, care vor munci la cea mai mare investiție în infrastructura rutieră din județul Vaslui.

”Vom aduce 30 de muncitori indieni calificați și necalificați. Sper că acest lucru să fie de bun augur. Forța de muncă din județul Vaslui este foarte slabă. Deși șomajul este crescut, un găsim oameni. Am lansat anunțuri la toate primăriile, dar un găsim forță de muncă pentru realizarea acestei investiții de anvergură. Am fi vrut ca la drumul strategic să lucrăm cu oameni din județ. Vrem să aducem mai mulți muncitori străini, dar după ce vor vedea cum decurge activitatea vom decide câți mai aducem. Am avut această idea de la o cunoștință din Timișoara, care a adus la muncă constructori indieni și activitatea merge foarte bine”, a spus Eduard Popica, administratorul unei firme de construcții din județul Vaslui.

Practic, firma intenționeze să lucreze la drumul strategic cu jumătate de personal din județ și restul forță de muncă din străinătate. Pentru un constructor calificat salarial net este de 1.000 dolari/lună, în timp ce un necalificat încasează 600 de dolari/lună.

La sârșitul lunii februarie 2020 a început lucrul la lotul 2 al drumului strategic. De asemenea, din data de 2 martie 2020 au debutat lucrările la lotul 1 al drumului, pentru ca la sfârșitul lunii martie să demareze execuția și la lotul 3 al drumului strategic.

Proiectul drumului strategic are o valoare totală de 222.001.842 lei. Proiectul ”Reabilitare și Modernizare Drum Strategic Județean Bârlad-Laza-Codăești (DJ 245, DJ 245 M, DJ 247, DJ 246)” are ca sursă de finanțare Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Perioada de implementare a investiție este 30 decembrie 2017 – 30 iunie 2022.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Patronatul vasluian a boicotat întâlnirea cu conducerea ADR Nord-Est, dedicată proiectelor europene

de Dănuț CIOBANU 

Oamenii de afaceri vasluieni nu sunt interesați de atragerea fondurilor europene în noul exercițiu bugetar european 2021-2017. Ieri, în Sala Mare a Palatului Adminsitrativ din Vaslui, conducerea ADR Nord-Est  a vorbit la o sală goală despre noua perioadă de programare. Scopul întâlnirii a fost de a fi identificată o listă de investiții prioritare, care să fie finanțate din anul 2021. Oficialii de la Piatra Neamț vor mai veni încă o dată la Vaslui, până la sfârșitul acestui an, pentru a stabili cu mediul privat local care sunt proiectele de dezvoltare economică.

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est a organizat, ieri, în Sala Mare a Palatului Administrativ Vaslui, o întâlnire de lucru cu reprezentanții mediului privat în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Scopul acțiunii a fost creionarea unei liste cu proiectele prioritare, pe care oamenii de afaceri locali le vor finanțate în perioada de programare a bugetului Uniunii Europene (UE) 2021 – 2027.

Pe lângă conducerea ADR Nord-Est, la eveniment a luat parte Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui și Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui. Din nefericire, interesul oamenilor de afaceri locali pentru sesiunea de informare a fost aproape de zero.

”Așa cum am promis, am organizat o caravană de programare a Programului Operațional Regional 2021-2027. Vrem să știm care sunt nevoile sectorului privat și, în funcție de acest lucru, să scriem programele pentru noul exercițiu bugetar. Vom repeta aceste întâlniri, pentru a ști care sunt necesitățile beneficiarilor privați. Am început aceste activități de informare cu mediul universitar, continuăm cu mediul privat, iar apoi vor discuta cu reprezentanții unităților administrativ teritoriale”, a spus Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est.

Fără apetit pentru afaceri 

Una din direcțiile prioritare de finanțare în noul exercițiu bugetar european va fi inovarea, digitalizarea, dezvoltarea economică. În prezent, județele de la nivelul ADR Nord est sunt un inovator modest, spiritul antreprenorial este redus (16 IMM-uri/1.000 de locuitori), iar PIB-ul regiunii este la un procent de 39% față de media UE și 62% față de media de la nivel național.

Conform previziunilor actuale, în exercițiul financiar 2021-2017, cele cinci secțiuni ale bugetului vor fi finanțate astfel: Europa mai inteligentă (35%), Europa mai verde (30%), iar Europa mai conectată, Europa mai socială și Europa mai aproape de cetățeni vor primi 35% din fonduri.

”În noua perioadă de programare se va pune accentul pe inovare, digitalizare, creștere econopmică. Noi vă prezentăm liniile directoare care s-au conturat din regulamentele europene și discuțiile naționale, iar dumneavoastră (mediul privat n.r.) să vă gândiți ce vreți să faceți. Ne vom mai întâlni încă o dată până la sfârșitul acestui an, pentru a avea mult mai clar o listă de proiecte necesare pentru județul Vaslui și la nivel regional. Toate aceste proiecte vor fi finanțate începând cu anul 2021. De modul cum vom scrie acum aceste programe de finanțare va depinde ceea ce vom face în următorii 10 ani. Dacă împreună vedem ce ne preocupă, ce e posibil să fie finanțat, vom putea spune că în următorii 10 ani vom face ceva important”, a mai spus Vasile Asandei.

Ultimii la proiecte 

Decalajul dintre județul Vaslui și restul județelor din Moldova în ceea ce privește numărul de proiecte depus pe POR 2014-2020 a crescut spectaculos în ultimele luni.

Cu cele 38 de proiecte înregistrate, Vasluiul se află la o distanță destul de mare față de celelalte județe din Regiunea de Dezvoltare Nord Est. Conform datelor ADR Nord Est, situația se prezintă astfel: Bacău – 125 de proiecte, Botoșani – 47 proiecte, Iași – 131 proiecte, Neamț – 86 proiecte, Suceava – 136 proiecte, Vaslui – 38 proiecte.

Pentru județul Vaslui, cel mai important proiect finanțat prin POR 2014-2020 este modernizarea drumul strategic pe direcția Bârlad, Laza, Codăești. Restul proiectelor sunt depuse de firme din Vaslui, Bârlad, Huși sau Negrești și vizează investiții în modernizarea unei fabrici de pahare, echipare laborator dentar, achiziționare echipamente și utilaje performante specifice lucrărilor de pregătire a terenului, înființarea unei unități de producție pentru soluții ignifuge etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SC ”Lucrări Drumuri și Poduri” Vaslui alocă 1,8 milioane de lei pentru dotarea cu utilaje

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli al Societății ”Lucrări Drumuri și Poduri” (LDP) Vaslui pe anul 2020 și a estimărilor pe anii 2021 – 2022.

Pentru anul 2020, societatea își propune un volum de activitate de 17.593 mii lei, structurat după natura veniturilor dupa cum urmează: venituri din exploatare – 17.588 mii lei; venituri financiare – 5 mii lei. Pentru realizarea volumului de activitate se propune ca nivelul cheltuielilor totale aferente să fie 15.967 mii lei. Administratorii LDP Vaslui își propun realizarea cifrei de afaceri cu un număr mediu de personal de 100 salariați.

Pentru programul de investiții este alocată suma de 1.875 mii lei pentru achiziționarea unui încărcător frontal, un buldoexcavator, o freză astfalt, un unimog, o perie mecanică, un autoturism de transport persoane și alte echipamente necesare desfășurării activității într-un mod eficient și eficace.

La sfârșitul anului trecut, CJ Vaslui a aprobat acordarea unui ajutor individual de minimis pentru LDP Vaslui. Valoarea totală a ajutorului a fost de maximum, echivalentul în lei, a 200.000 euro, calculat la data acordării.

Banii au fost virați în vederea asigurării și dezvoltării serviciilor publice de întreținere și reparare a drumurilor publice de interes județean. CJ Vaslui este acționar unic al societății cu un capital social în cuantum de 2.345.755 lei.

”Acordăm acest ajutor pentru ca societatea să se doteze cu echipamente moderne. Dacă legislația ar fi permis, am fi acordat o susținere financiară mai mare. Societatea este singurul instrument pe care îl avem pentru întreținerea drumurilor județene”, spunea Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Centrul pentru Afaceri Vaslui își propune pentru 2020 un profit brut de 52.000 de lei

Consiliul Județean Vaslui va aproba bugetul de venituri și cheltuieli al Societătii ”Centrul de Resurse pentru Afaceri Vaslui” pe anul 2020. Societatea desfășoară activități în următoarele domenii: închirierea, subînchirierea bunurilor imobiliare proprii și activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor.

”Pentru anul 2020, volumul total al veniturilor propus în buget este de 1.010.000 lei, după cum urmează: venituri din exploatare – 1.008.800 lei (chirii spații birouri, chirii săli colocvii și sala de conferințe precum și chirii locuri parcare); venituri financiare – 1.200 lei (dobânda aferentă disponibilităților din contul societății)”, se arată în referatul la proiectul de hotărâre.

Cheltuielile totale prevăzute în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2020 sunt în valoare de 958.000 lei, structurate astfel: cheltuieli cu bunuri și servicii 303.511 lei, cheltuieli privind stocurile 159.594 lei, cheltuieli privind serviciile executate de terți 77.117 lei, cheltuieli cu alte servicii executate de terți 66.800 lei, impozite și taxe 130.000 lei, cheltuieli cu personalul 489.335 lei.

De asemenea, numărul de personal preconizat pentru anul 2020 este de 10 persoane, iar profitul brut al societății este de 52.000 lei. În prezent, Centrul de Resurse pentru Afaceri Vaslui nu are plăți restante către furnzorii de servicii și bugetul local sau de stat.

Pentru realizarea indicatorilor economici, societatea își propune identificarea de noi agenți economici, inclusiv în regim de incubație, care să închirieze birouri pentru desfășurarea activității specifice; păstrarea gradului de ocupare al birourilor de închiriat la nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2019, de aproape 100%; continuarea eficientizării utilizării sălii de conferințe.

(Dănuț CIOBANU)

Au apărut mărțișoarele în magazinele din Bârlad, dar cele ale comercianților ambulanți se lasă așteptate

Oferta de mărțișoare, existentă doar în magazine, la Bârlad. Deși mai sunt doar câteva zile pâna pe 1 Martie, tarabele cu mărțișoare încă nu au apărut în peisajul citadin, așa cum se întâmpla în alți ani.

Pe esplanada din apropierea pieței centrale, ieri, nu era nici picior de comerciant de  podoabe cu șnur alb-roșu. În schimb, eru tarabe cu obiecte de artizanat, care, la o adică, ar putea fi oferite ca mărțișoare.

Oricum, mărțișoarele s-au transformat în ultimele trei decenii, imediat după Revoluție, în bijuterii scumpe, obiecte de îmbrăcăminte, excursii etc., dar magia mărțișorului tradițional nu a dispărut în totalitate, din fericire.

În magazine, însă, au apărut de câteva săptămâni mărțișoare, unele mai apropiate de cele clasice, altele reinventate. Prețurile diferă în funcție de  materialul din care sunt confecționate, de la 2 lei, la câteva zeci de lei, în cazul mărțișoarelor din argint sau aur.

Primii cumpărători au fost, ca de obicei, bârlădenii care au rude, prieteni și copii în străinătate. Un simplu mărțișor poate aduce un strop de Românie în inima fiecărui român plecat departe de casă.

Deocamdată, e liniște în zonele cunoscute  pentru vânzarea mărțișoarelor. Aglomerația va apărea după 27 februarie, când comercianții de mărțișoare și flori vor invada strada cu oferta bogată, dar, din păcate, cam aceeași, de ani de zile. (Mihaela NICULESCU)

Investiții în infrastructură de peste 25 milioane de lei, care scot din noroaie mai multe localități

de Dănuț CIOBANU 

Începând din luna martie 2020, se reiau lucrările de execuție la două proiecte europene extrem de importante pentru infrastructură rutieră din județul Vaslui. Proiectele au o valoare totală de peste 25 milioane lei și vizează modernizarea a două drumuri județene. Cum în zona investițiilor relieful este accidentat, cu riscul alunecărilor de teren, drumurile sunt betonate. Căile rutiere fac legătura între diferite localități: Bulboaca, Zizinca, Deleni, Moreni, Sărățeni, Mălușteni, Mînăstirea, Țuțcani.

Primul proiect european privește reabilitarea și modernizarea drumului judetean DJ 244I: Murgeni (DN 24 A) – Sărățeni – Mălușteni – DC 67, cu o lungime de 4,64 kilometri. Finanțarea este asigurată prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 și are o valoare totală de 8.686.545 lei, din care finanțarea neramburasbilă se ridică  la 8.239.368 lei. Pentru acest proiect a fost semnat contractul de finanțare în luna noimebrie 2018, perioada de implementare fiind cuprinsă între 27 noiembrie 2018 – 26 noiembrie 2021. Aplicantul proiectului este Consiliul Județean (CJ) Vaslui, în parteneriat cu orașul Murgeni și comuna Mălușteni.

”Lucrările la acest drum sunt finalizate într-un procent de 90%. În prezent este perioada de suspendare a lucrărilor pe timpul sezonului rece, pentru că nu se pot turna betoane. Din martie se reiau lucrările la rigole, acostamente, se fac marcajele pe drum. În luna august 2020 lucrările vor fi recepționate”, a precizat Valeriu Caragață, adminsitratorul județului Vaslui.

Proiect de 16,5 milioane lei

Al doilea proiect european vizează reabilitarea și modernizarea drumului judetean DJ 245 E: DN 24 (Bulboaca) – Zizinca – Deleni – Moreni – DJ 245 L Costești, cu o lungime de 7,14 kilometri. Proiectul este repartizat pe două tronsoane, din care un tronson de 1,4 kilometri este realizat în proporție de 90%, iar al doilea tronson de 5,74 kilometri este în faza de demarare a lucrărilor.

Valoarea totală a proeictului se ridică  la suma de 16.550.275 lei, din care finanțarea europeană nerambursabilă prin POR 2014-2020 este în valoare de 15.991.882 lei. Aplicatul proiectului este CJ Vaslui în parteneriat cu comuna Deleni, iar perioada de implementare este cuprinsă între 27 noiembrie 2018 – 26 ianuarie 2022. Contractul de finanțare al proiectului a fost semnat de CJ Vaslui în luna noiembrie 2018 la sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord Est.

”Pentru a doilea tronson am depus documentația tehnică la avizare la ADR Nord Est, urmând ca în luna martie să dăm avizul de începere a lucrului. Termenul de finalizare pentru al doilea tronson este anul 2022. În cadrul celor două proiecte vor fi reparate și trei poduri, cu finanțare de la bugetul local”, a mai spus Valeriu Caragață.

Drumuri betonate

Lucrările de cele două  drumuri au început în perioada 2015-2016 și au fost finanțate de la bugetul județului. Ulterior, în anul 2018, când a fost identificată aplicația financiară  europeană care se adresa obiectivelor de infrastructură nefinalizate, s-a luat decizia ca investițiile să fie trecute pe finanțare europeană.

Vasluiul este singurul județ din Regiunea Nord Est care a depus proiecte pe Axa 6 din cadrul POR 2014-2020, care se adresează investițiilor de infrastructură neterminate.

”Acesta a fost primul scop al nostru, să degrevăm bugetul local de aceste cheltuieli și să trecem investițiile pe finanțare europeană. Ambele drumuri vor fi făcute din beton. Proiectanții au decis să se toarne beton, deoarece este un relief colinar, un teren argilos, o zonă cu alunecări de teren. De aceea, s-au recomandat drumuri cu suprafața carosabilă din beton specific pentru circulația rutieră”, a explicat Valeriu Caragață.

Proiectele prevăd și construcția de podețe, amenajarea rigolelor, accesul la drumurile laterale și la proprietăți, sisteme de colectare a apelor pluviale etc.

”Acele drumuri erau impracticabile. La finalizarea celor două investiții va crește confortul rutier și siguranța în circulație. În principal, drumurile vor facilita transportul de călători, mărfuri și servicii care deservesc populația locală, se vor reduce considerabil timpii de deplasare. De asemenea, prin cele două proiecte se face legătura tuturor acestor localități cu drumurile naționale și europene din zonă”, a mai spus Valeriu Caragață.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Începând de luni, 17 februarie 2020, demarează execuția drumului strategic

de Dănuț CIOBANU 

La începutul săptămânii viitoare pornesc lucrările de execuția la drumul strategic. Lucrările vor începe cu lotul 2, pentru ca din data de 2 martie constructorii să înceapă lucrul la lotul 1. Lotul 3 al drumului strategic va intra în execuție la sfârșitul lunii martie 2020. În ultimele trei decenii, drumul  strategic este cel mai important proiect pe infrastructura rutieră din județul Vaslui. 

Valeriu Caragață, administratorul județului Vaslui, a precizat că din săptămâna viitoare vor începe lucrările la lotul 2 al drumului strategic. De asemenea, din data de 2 martie 2020 vor începe lucrările la lotul 1 al drumului, pentru ca la sfârșitul lunii martie să demareze execuția și la lotul 3 al drumului strategic.

”Pentru loturile 1 și 2 organizarea de șantier s-a finalizat și vor începe lucrările efective. La lotul 3, pe un anumit tronson al drumului trebuie făcută o stabilizare de teren și pentru acestă operație trebuie un pământ special. S-a indentificat această carieră și acum se fac analizele necesare. Acest pământ este amestecat cu un material special și rezultă o compoziție cu care se poate stabiliza respectivul teren”, a spus Valeriu Caragață.

Aplicantul proiectului este Consiliul Județean (CJ) Vaslui, care are ca parteneri comunele Zorleni, Băcani, Al. Vlahuță, Poienești, Laza, Bălteni, Ștefan cel Mare, Zăpodeni, Dănești, Codăești și Miclești.

Pentru operativitatea realizării drumului strategic, CJ Vaslui a scos la licitație la pachet proiectarea și execuția. Ofertele au fost depuse până în data de 19 iulie 2018, drumul strategic fiind scos la licitație pe trei loturi: Telejna – Codăești, Laza – Bălteni, Zorleni – Băcani – Poienești.

În urma încheierii procedurii de licitație publică, miercuri, 9 ianuarie 2019, au fost semnate contractele de proiectare și execuție a lucrărilor pentru fiecare lot în parte: lotul 1 – SC SORAGMIN SRL, cu o valoare totală de 50.431.456,26 lei (fără TVA); lotul 2 – SC SORAGMIN SRL, cu o valoare totală de 20.289.528,96 lei (fără TVA); lotul 3 – Asocierea SC TEHNIC ASIST SRL – SC TASS INFRA LOGISTIC SRL – SC PROIECT-CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA SRL – SC DRUM POD INVEST SRL, cu o valoare totală de 65.252.188,16 lei (fără TVA).

Investiție de 222 milioane de lei

Proiectul drumului strategic are o valoare totală de 222.001.842 lei, din care finanțarea nerambursabilă europeană se ridică la suma de 213.074.058 lei, iar suma de 8.927.783 lei este cofinanțarea asigurată de județul Vaslui.

Proiectul ”Reabilitare și Modernizare Drum Strategic Județean Bârlad-Laza-Codăești (DJ 245, DJ 245 M, DJ 247, DJ 246)” are ca sursă de finanțare Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Perioada de implementare a investiție este 30 decembrie 2017 – 30 iunie 2022.

Investiția constă în reabilitarea și modernizarea unui număr de patru drumuri județene pe o distanță de 82,649 kilometri; lungime de pistă de biciclete nou construită – 1.710 metri; lungime trotuare pietonale modernizate/realizate – 23.460 metri liniari; stații de transport public construite/modernizate – 24; poduri noi – 7; poduri reabilitate – 6; podețe noi pentru scurgerea apelor -15; înlocuirea podețelor existente cu podețe noi – 127; reparații la podețele existente – 62.

 

 

 

 

 

 

 

Descentralizarea fondurilor europene poate scoate județul Vaslui din izolare și sărăcie

de Dănuț CIOBANU 

Programul Oparațional Regional a fost descentralizat la nivelul regiunilor de dezvoltare. Astfel, din exercițiul bugetar al UE 2021-2027, firmele și UAT-urile din județ vor mearge la Piatra Neamț pentru aprobarea proiectelor sau contractelor de finanțare. Repreznetanții patronatului vasluian au avut o întâlnire de lucru cu Ludovic Orban, Primul Ministru al României, unde pe lângă descentralizare au cerut ca județul Vaslui să beneficieze de puncte în plus în procedura de selecție a proiectelor.

Descentralizarea Programului Operațional Regional (POR) la nivelul fiecărei regiuni reprezintă o oportunitate uriașă de dezvoltare pentru județul Vaslui. Guvernul Orban a aprobat o ordonanță de urgență privind descentralizarea programului, ceea ce înseamnă că autoritățile locale nu vor mai merge la București pentru aprobarea proiectelor sau contractelor de finanțare, ci această aprobare se va putea lua de la Agenția pentru Dezvoltare Regioanlă (ADR) Nord-Est. Măsura se va implementa începând cu perioada de programare 2021-2027, urmând ca autoritățile de managemnt să funcționeze la nivel regional.

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, a precizat că la sfârșitul lunii ianuarie 2020 a avut la București o întâlnire de lucru cu Ludovic Orban, Primul Ministru al României, unde a prezentat situația județului nostru.

”Este un lucru foarte bun că s-a făcut această descentralizare. În acest fel se vor ajuta zonele defavorizate cum este Regiunea Nord-Est, implicit județul Vaslui. Fondurile europene vor fi alocate direct la nivelul regiunilor, care vor avea legătura directă cu Uniunea Europeană. Astfel, agenții economici și UAT-urile vor merge la Piatra Neamț, unde se vor adresa cu proiectele la ADR Nord-Est. Este un lucru beneficic, pentru că nu vom mai concura cu solicitanții din întreaga țară, ci doar cu cele șase județe din regiunea noastră. Concurența va fi mai blândă și sperăm că vor fi atrase mai multe fonduri europene”, a spus Ovidiu Copacinschi.

Punctaje mai mari pentru județele sărace 

Reprezentanții patronatului local au solicitat, de asemenea, o serie de avantaje pentru județul Vaslui, în ceea ce privește selecția pentru obținerea de fonduri europene nerambursabile.

”La întâlnirea cu Lodovic Orban am cerut ca în grila de punctare a proiectelor să se introducă un puctaj în ceea ce privește gradul de dezvoltare. Spre exemplu, județele Botoșani și Vaslui, care sunt cele mai sărace din regiunea noastră, să aibă un punctaj mai mare la evaluarea proiectelor. Am primit un răspuns favorabil și la această cerere. Până acum nu au fost atrase în țara noastră la un nivel ridicat fondurile europene și dorim ca aceste resurse să fie atrase în totalitate, pentru a uniformiza gradul de dezvoltare dintre regiuni”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.

Fiecare județ va face o listă de proiecte 

Prezent la Vaslui la sfârșitul lunii trecute, Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est, a anuțat că urmează modificări radicale în ceea ce privește absorbția de fonduri europene.

Dacă propunerea de descentralizare se va aproba în Guvern, vom avea un POR pentru Regiunea Nord Est. Pe lângă efortul de până acum, va fi nevoie de implicarea autorităților locale din fiecare județ pentru implementarea programului. Vom organiza niște întâlniri în fiecare județ cu mediul de afaceri, reprezentanții administrației etc. Vom prezenta o schiță a programului, iar Vasluiul trebuie să se gândească ce proiecte vrea să implementeze. Când porgramul se va contura mai clar, vom mai face încă o întâlnire de lucru la Vaslui, în a doua parte a acestui an, pentru a avea exact o listă cu proiectele pe care le vrea comunitatea locală”, a precizat Vasile Asandei.

Pentru următorul exercițiu bugetar european, autoritățile care se ocupă de derularea proiectelor vor să schimbe filosofia de lucru.

”Vrem să investim banii europeni, nu să îi cheltuim. Vream ca acești bani să aibă impact. Avem nevoie de implicare locală pe aceste proiecte de dezvoltare. Vom stabili echipe de lucru, pentru pregătirea perioadei de programare 2021-2027”, a explicat Vasile Asandei.

 

 

 

 

Servicii în premieră pentru Bârlad, oferite de firma unui tânăr recent întors din Marea Britanie

Un bârlădean s-a întors acasă după 15 ani de experiență în construcții, dobândită în Italia și Anglia, pentru a pune pe picioare o afacere cu un obiect de activitate inedit pentru Bârlad.

Răzvan Onofrei are 33 de ani și, de aproape șase luni, încearcă să implementeze în orașul natal un concept nou. După patru ani în care societatea sa, CMR LONDON, a funcționat cu succes la Londra, întreprinzătorul bârlădean s-a gândit că ar fi momentul să se întoarcă în țară și să lucreze pentru concitadinii săi, oferindu-le un pachet de servicii diversificate și avantajoase ca preț. Practic, firma execută toate lucrările posibile într-un apartament sau într-o casă, iar la final îi predă cheia clientului oferindu-i satisfacția unor servicii ireproșabile.

„M-am întors acasă cu încrederea că, dacă serviciile prestate de societatea pe care o conduc s-au bucurat de succes în Anglia, ele vor fi  apreciate și de români, în speță de bârlădeni și locuitorii județului Vaslui. Toată lumea mi-a spus că nu o să reușesc să îmi mențin afacerea, dar eu mă încăpățânez să cred ca voi izbuti. Îmi întărește această convingere realitatea existentă la această oră, aceea că în România, ca și la Bârlad, nu mai găsești meseriași adevărați: zidari, tâmplari, faianțari, instalatori etc. Firma mea, CMR LONDON, asigură servicii de curățenie, mutări, renovări. De fapt, execută o paletă largă de servicii, inclusiv construirea de case la roșu, la gata, chiar și mobilate parțial. Cred că bârlădenii au nevoie de aceste servicii,  de acest nou concept, obișnuit în Occident, dar necunoscut în Moldova și la Bârlad.”, ne-a declarat Răzvan Onofrei.

Lucrări de maximă calitate, garantate cinci ani

Curajosul întreprinzător a dezvăluit că lucrează cu o echipă de oameni foarte buni și că firma sa oferă garanție de cinci ani la lucrări.  CMR LONDON colaborează, de asemenea, și cu o societate din Harghita, care construiește case din lemn pe structură ușoară, cu respectarea tuturor normelor europene, case pe care occidentalii, dar nu numai ei, le preferă datorită proprietăților pe care le au. Prețul unui metru pătrat de casă din lemn, la gata, este de 450 euro/mp, în condițiile în care proprietarul nu trebuie decât să vină să își instaleze mobila.

Răzvan Onofrei spune că dacă pe piață un metru construit costă intre 500 și 750 de euro, firma sa funcționează cu un tarif mai mic, cuprins între 310 și 500 de euro pe metru pătrat. Asta nu înseamnă că face rabat la calitate.

„Experiența mea în construcții îmi permite să ofer calitate lucrărilor cerute de clienți. Eu vând calitate. În Occident orice ban se justifică prin calitate. Nu îmi doresc decât ca la finalul unei lucrări, toată lumea să fie mulțumită. Și, credeți-mă, până acum așa s-a întâmplat. Poate că oamenii cred că este mai rentabil să lucrezi cu o persoană fizică, însă uneori este greu să găsești un meseriaș bun și, din păcate, nu puțini sunt cei care schimbă vreo doi-trei până când găsesc persoana care să le finalizeze lucrarea. Observ că bârlădenilor le este teamă să își renoveze casa sau să solicite servicii de curățenie unei firme. Consideră că este mai scump. Este posibil ca serviciile să fie cu 10-15% mai scumpe (la fel ca și unii meseriași), dar rezultatul este unul superior, prin calitatea oferită de o echipă care lucrează responsabil, care oferă garanție și care respectă termenul de finalizare a lucrării stabilit inițial.”, a adăugat Răzvan Onofrei.

Tânărul inteprinzător a considerat că este momentul să intre pe piață cu o astfel de afacere în clipa în care, întors acasă, a constatat că meseriașii cu care vorbise să îi renoveze apartamentul au făcut o lucrare de mântuială. Această întâmplare i-a dat puterea să meargă mai departe și să vină  în sprijinul bârlădenilor care doresc să  își renoveze sau construiască imobilele în care locuiesc, cu meseriași profesioniști și de cuvânt.

Cei interesați pot contacta firma CMR London la numărul de telefon 0720 040 070, la adresa de e-mail cmrbarlad@gmail.com, sau pe Facebook.

„Nu am venit să mă îmbogățesc, ci să trăiesc decent de pe urma unei afaceri în care am investit bani și mult suflet.  Atâta vreme cât oamenii care apelează la mine, atât persoane fizice cât și societăți, sunt mulțumiți de serviciile pe care CMR LONDON le prestează, atunci pot spune că mi-am atins scopul.”, a concluzionat Răzvan Onofrei. (Mihaela NICULESCU)

 

Oameni de afaceri și primari din județ, schimb de experiență în Republica Moldova

Zeci de oameni de afaceri și primari din județ au participat, în cadrul unei misiuni economice organizată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, la cea de-a XIX-a ediții a Expoziției Naționale ”Fabricat în Moldova”, eveniment care a reunit nu mai puțin de 460 de antreprenori autohtoni din țara vecină. Reprezentanții firmelor și administrației publice locale vasluiene au avut întrevederi, în cadrul Forumului Economic, cu parteneri din Republica Moldova.

Prezență numeroasă din județul Vaslui la cel mai mare eveniment economic organizat anual în Chișinău, ”Fabricat în Moldova”. Așa cum se întâmplă în fiecare an, zeci de oameni de afaceri și reprezentanți ai autorităților publice locale și-au manifestat interesul de a participa atât la expoziția de produse și servicii, cât și la forumul economic intitulat ”Moldova 2020-conturarea viitoarei cooperări internaționale în afaceri”. Desigur, totul s-a desfășurat în cadrul unei misiuni economice organizată de CCIA Vaslui și Centrul Bilateral de Afaceri România-Republica Moldova. Evenimentul expozițional a reprezentat o oportunitate pentru participanți de a stabili noi contacte și a identifica parteneri pentru diferite proiecte de colaborare. În privința forumului economic, acesta a fost un eveniment internațional de brokeraj și întâlniri bilaterale care a avut ca scop încurajarea investițiilor și cooperarea comercială. Astfel, atât oamenii de afaceri cât și primarii din județul nostru au avut posibilitatea să-și prezinte profilul, oferta, cererea, intenția de se întâlni cu parteneri pentru diferite proiecte și să stabilească întrevederi bilaterale.

”Este un moment interesant ceea ce s-a petrecut pe parcursul celor două zile în Republica Moldova, pe de o parte expoziția de produse și servicii, iar pe de altă parte forumul economic, la care au fost prezente delegații din Rusia, România, Germania, Polonia, Austria, Turcia, ceea ce conferă o mai mare apreciere acestui eveniment. Totodată, prezența reprezentanților Uniunii Europene și Comisiei Europene este de apreciat. Însă, cu lecțiile predate de aceștia nu prea sunt de acord deroarece suntem ținuți în postura de învățăcei. Însă, Republica Moldova și România au nevoie să-și prezinte experiențele prozitive, poveștile de succes. Să ni se spună unde avem nevoie de finanțare, cum să facem. Discuțiile pe care atât noi cât și consilierul economic al Ambasadei României la Chișinău le-am avut cu reprezentanții firmelor din Republica Moldova ne-a dat garanția că, într-adevăr, ne aflăm într-un alt stadiu al promovării relațiilor româno-moldovenești…Ar trebui să avem curajul să spunem ce vrem de la Republica Moldova. Oferta noastră nu este doar o mână întinsă, ci și un răspuns la cererea pe care au formulat-o de-a lungul timpul. Dar trebuie să fie conștienți că singurii lor prieteni, din același arbore genealogic, sunt românii și România. De aceea, trebuie să fim apreciați la aceeași justă valoare, pentru că prezența noastră aici nu este întâmplătoare. Cred că Guvernul României ar trebui să sprijine prezența firmelor românești mult mai mult, să fie cunoscute investițiile în Republica Moldova”, ne-a declarat președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.
Șeful Camerei de Comerț Vaslui a spus că va cere sprijinul prefectului și președintelui Consiliului Județean Vaslui pentru ca, la expoziția de anul viitor ”Fabricat în Moldova”, să fie prezente și firme din județul nostru.           
(Ionuț PREDA)

Misiune economică a oamenilor de afaceri și administrației din județ la ”Fabricat în Moldova”

O delegație a oamenilor de afaceri din județ dar și a administrației locale din județ va participa, sub coordonarea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, la o nouă ediție a Expoziției ”Fabricat în Moldova”, precum și la forumul economic ce va reuni reprezentanți ai firmelor atât din fostul spațiu CSI cât și din Uniunea Europeană. Evenimentul va fi un prilej foarte bun de încheierea unor parteneriate economice, dar și de semnare a unui protocol de colaborare între Primăria Vaslui, reprezentată de edilul Vasile Pavăl, și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova în vederea organizării la Vaslui, la fel ca în alte patru mari orașe ale României, o expoziție ”Fabricat în Moldova”.

CCIA Vaslui organizează, pe 29 și 30 ianuarie, o misiune economică la Chișinău, acolo unde se va desfășura cel mai important eveniment economic de la debutul lui 2020, ”Fabricat în Moldova”. Ca și la edițiile anterioare, județul nostru va fi reprezentat de o delegație numeroasă, din care vor face parte, deopotrivă, oameni de afaceri și reprezentanți ai administrației publice locale, respectivi primari de comune și orașe. Pe lângă participarea efectivă la expoziția de produse și tehnologie ”Fabricat în Moldova”, delegația vasluiană va avea întrevederi cu oameni de afaceri din fostul spațiu al Comunității Statelor Independente, dar și din țări ale Uniunii Europene.

Prin acest întâlniri directe, se urmărește încheierea unor parteneriate cu oameni de afaceri din Republica Moldova și din alte state participante la eveniment astfel încât potențialul economic al firmelor și al județului nostru să crească. Suntem interesați și de achiziția a o serie de utilaje, dar și de mărfuri prezentate în cadrul expoziției. De asemenea, vom prospecta piața pentru a vedea dacă există o nișă pentru a pătrunde pe piața din Republica Moldova cu produse fabricate la noi în județ”, ne-a declarat președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.

Delegația oamenilor de afaceri din județ va fi însoțită și de primarul Vasile Pavăl, care va semna cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova un protocol de colaborare pentru organizarea unui târg ”Fabricat în Moldova” și în municipiul Vaslui. ”Sperăm să fie o reușită astfel încât să putem să aducem la Vaslui această expoziție, după modelul Iași, Ploiești, Brașov sau Baia Mare. Există deschidere de ambele părți, lucru care nu poate decât să ne bucure”, a conchis președintele Ionel Constantin. (Ionuț PREDA)

Locativa Vaslui vinde apartamentele ANL din Zona Industrială

SC Locativa SRL Vaslui a început vânzarea apartamentelor ANL din Zona Industrială. În zona respectivă sunt trei blocuri ANL, cu cinci scări care au în total 80 de apartamente. Nicu Palade, directorul SC Locativa SRL, a precizat că s-au tranzacționat până la această date trei apartamente, valoarea de vânzare a acestora fiind de 117.000 lei.

”Acest tarif de vânzare s-a stabilit conform rețurilor prevăzute în ordinul emis de Ministerul Dezvoltării. Aceste sume de bani sunt virate în contul Agenției Naționale pentru Locuințe. Așteptăm ca în perioada următoare și alți chiriași sâ își exprime dorința de a cumpăra apartamentele în care locuiesc. În cele trei blocuri sunt apartamente cu două camere și  garsoniere. Acum, la început de an, fiecare familia își face calculele cu privire la achiziționarea locuinței. Creditele oferite prin programul Prima Casă sunt cele mai avantajoase pentru familiile care vor să cumpere”, a spus Nicu Palade.

În cursul anului trecut, Primăria Vaslui a finalizat operațiunea de intabulare în cartea funciară a celor trei blocuri ANL din Zona Industrială, inclusiv faza de apartamentare.

“Trăiesc aici familii tinere și doresc să cumpere, să își ia credite și să plătească. Statul le-a pus la dispoziție apartamente elegante, spațioase, cu toate utilitățile la dispoziție, iar acestea pot fi achiziționate la prețuri mai mici decât pe piața liberă”, a mai precizat Nicu Palade.

În calitate de administrator de spații locative, SC Locativa Vaslui a vândut până la începutul acestui an 32 de apartamente, din care 21 în Bl. nr. 287 și 11 apartamente în Bl. nr. 283. În total, la nivelul municipiului Vaslui mai sunt de vândut 113 apartamente ANL.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

Programul pentru susținerea creșterii porcilor de rasă a eșuat în județul Vaslui

Programul privind acordarea unui ajutor de minimis pentru susținerea crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc nu a avut succes în județul Vaslui. Programul se adresează persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale.

În cadrul programului, crescătorii primesc minim 2 și maxim 10 purcei, cu o greutate minimă de 10 kilograme, pentru creștere, îngrășare și livrare, a minimum 50% din porcii grași, către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens, la o greutate, în viu, de minimum 130 kilograme/cap.

Purceii pentru creștere și îngrășare sunt preluați de la furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, în baza unui contract de livrare și transportați către crescătorii de porci eligibili. Practic, ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiți cu titlu de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorului de purcei, prin înmulțirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

În județul Vaslui, implementarea programului nu a fost posibilă din cauza mai multor motive. Este vorba despre inexistența furnizorilor de purcei din rasele Bazna și Mangalița, dar și a interesului scăzut din partea agenților economici de a prelua porcii în vederea abatorizării.

”Eu am mers și am discutat cu toți procesatorii din județ. Aceștia nu au dorit să se înscrie în program din cauza prețurilor de achiziție a cărnii. Prin program ei trebuie să cumpere carnea pentru abatorizare cu 11 lei/kilogram, pe când de pe piața liberă o pot achiziționa cu 6 lei/kilogramul viu sau 8 lei/kilogramul în carcasă. Avantajul pe care îl au procesatorii prin acest program este că au posibilitatea să proceseze o carne de porc de calitate și să obțină produse cu valori gustative mai bune”, a precizat Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui.

(Dănuț CIOBANU)

 

Crescătorii de animale din județul Vaslui, dezinteresați total de abatoarele mobile

Crescătorii de animale vasluieni nu au depus niciun proiect pentru achiziționarea de abatoare mobile. Cum linia de finanțare a fost deschisă doar pânâ în luna decembrie 2019, fermierii locali au pierdut o oportunitate de a-și dezvolta afacerile cu fonduri europene nerambursabile.

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, a spus că a avut discuții cu fermierii, însă aceștia nu au depus proiecte pentru că nu dispun de resurse financiare.

”Nu a venit nimeni să depună proiecte. Noi am contactat toți fermierii din județul Vaslui. Unii crescători de animale din zonele Huși și Tăcuta au spus la început că vor întocmi proiecte, însă apoi au renunțat din cauză că nu au o piață pentru desfacerea mărfii. În aceste abatoare se puteau sacrifica ovine, bovine, caprine sau porcine”, a precizat Gigel Crudu.

Luând în calcul efectivele de animale din județul Vaslui, era nevoie de cel puțin 10 abatoare pentru sacrificarea animalelor. În acest mod puteau fi evitați și intermediarii, care cumpără direct animalele de la fermieri la niște prețuri derizorii.

Finanțarea pentru achiziționarea abatoarelor era de la 55.000 de euro până la maxim100.000 de euro. În cazul persoanelor fizice partea de cofinanțare a beneficiarului era de 40%, iar în cazul cooperativelor agricole beneficiarul participa cu o confinanțare de 30% din valoarea totală a proiectului.

Abatoarele mobile sunt dotate cu tot echipamentul necesar pentru a sacrifica animale și doar tebuie conectate la sursele de energie electrică și apă. Abatorul este sub forma unui container care are o lungime de șapte metri și o lățime de patru metri. În cadrul proiectului, beneficiarul putea achiziționa și o rulotă pe care se poate monta abatorul mobil. Rulota are și o cameră de frig, astfel încăt sacrificările de animale să se poată face în orice loc.

(Dănuț CIOBANU)

Proiecte europene de milioane de euro, pentru sprijinirea mediului de afaceri vasluian

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui a atras, în ultimii ani, sume importante din fonduri europene nerambursabile, pentru sprijinirea mediului de afaceri.

Ionel Constantin, președintele CCIA Vaslui, a spus că instituția pe care o conduce a implementat proiecte europene care se ridică la aproximativ 3,5 milioane de euro.

”Aceste proiecte se traduc în cursuri de calificare și polificare, precum și în pregătirea managerilor de firme. Nu în ultimul rând, o serie de firme, atât din județul Vaslui cât și din regiune, au beneficiat de bani pentru creionarea noilor afaceri”, a precizat Ionel Constantin.

Din nefericire, decalajul dintre județul Vaslui și restul județelor din Moldova în ceea ce privește numărul de proiecte depus pe Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 a crescut spectaculos în ultimele luni.

În prezent, cu cele 38 de proiecte înregistrate, Vasluiul se află la o distanță destul de mare față de celelalte județe din Regiunea de Dezvoltare Nord Est.

Conform datelor Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord Est, situația se prezintă astfel: Bacău – 125 de proiecte, Botoșani – 47 proiecte, Iași – 131 proiecte, Neamț – 86 proiecte, Suceava – 136 proiecte, Vaslui – 38 proiecte.

Pentru județul Vaslui, cel mai important proiect finanțat prin POR 2014-2020 este modernizarea drumul strategic pe direcția Bârlad, Laza, Codăești. Restul proiectelor sunt depuse de firme din Vaslui, Bârlad, Huși sau Negrești și vizează investiții în modernizarea unei fabrici de pahare, echipare laborator dentar, achiziționare echipamente și utilaje performante specifice lucrărilor de pregătire a terenului, înființarea unei unități de producție pentru soluții ignifuge etc.

(Dănuț CIOBANU)

 

Oierii vasluieni nu mai aruncă lâna pe câmp. Anul trecut au comercializat 123 tone de lână

 

Programul de subvenționare a comercializării lânii începe să dea roade și în județul Vaslui. În cursul anului trecut, crescătorii de ovine au devenit eligibili la plata subvenției de 2 lei/kilogramul de lână comercializată, pentru o cantitate totală de 123.398 kilograme de lână.

Conform legislației privind aprobarea schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, perioada de înscriere a crescătorilor de animale în Registrul unic pentru accesarea programului pentru anul 2019 s-a încheiat în data de 28 martie 2019.

În acest sens, Direcția pentru Agriculturǎ Județeanǎ (DAJ) Vaslui a primit și înregistrat în registrul unic pentru accesarea programului 125 cereri. Este vorba despre 110 persoane fizice care dețin atestat de producător, o persoană fizică autorizată, 13 întreprinderi individuale  și o stațiune de cercetare.

”Din numărul total de solicitanți, 65 crescători de ovine au depus documente justificative de valorificare a lânii către un centru de colectare sau un intermediar agreat. Valoarea sprijinului financiar acordat în anul trecut a fost de 2 lei/kilogramul de lână comercializată”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

SC Eurobusiness 83 SRL Sibiu, punct de lucru Tutova, este centrul de colectare a lânii din județul Vaslui. Pentru încasarea ajutorului de minimis, crescătorii de ovine au obligația să depună la DAJ Vaslui documente justificative care atestă comercializarea producției de lână.

Din păcate, crescătorii de ovine din județul Vaslui care au animale din rasele Caracul și Țurcană nu își pot comercializa producția de lână. Dintr-un efectiv total la nivelul județului Vaslui de 300.000 de capete, un procent de 60% din efective sunt din cele două rase care nu au căutare pe piață.

(Dănuț CIOBANU)

Legumicultorii vasluieni au invadat piețele în anul trecut cu aproape 800 tone de roșii

În cursul anului 2019, un număr de 107 producători de tomate din județ au comercializat o cantitate de 791.270 kilograme de roșii în piețele vasluiene și cele limitrofe județului Vaslui.
În conformitate cu prevederile HG 107/2019 privind ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate în anul 2019, la Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui au fost înregistrate 112 cereri de înscriere. Cererile au fost formulate de persoane fizice care dețin atestat de producător, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale și societăți comerciale.
Pentru prima perioadă de valorificare (ciclul I), respectiv 1 ianuarie – 15 iunie 2019 inclusiv, 62 legumicultori au îndeplinit condițiile de eligibilitate și au beneficiat de încasarea ajutorului de minimis.
De asemenea, pentru alți 45 producători de tomate care s-au înscris în cea de-a doua perioadă de comercializare (ciclul II), respectiv 1 noiembrie – 20 decembrie 2019 inclusiv, le-au fost virate sumele în luna decembrie 2019.
Valoarea sprijinului financiar al programului de susținere a produsului tomate în spații protejate care se acordă beneficiarilor este de 13.797,9 lei/beneficiar/an și reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an.
Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 metri pătrați, să obțină o producție de minimum 2 kilograme tomate/metrul pătrat, să fie înregistrați în evidențele registrului agricol, să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.
(Dănuț CIOBANU)

Bârlădenii vor avea un talcioc mai mic, dar mai civilizat

În sfârșit, bârlădenii vor avea un talcioc  amenajat corespunzător unui comerț civilizat. În cel mai scurt timp, cei 3.500 m.p., cât este suprafața talciocului, vor fi curățați de acareturile vechi lăsate în paragină și vor fi amplasate căsuțe din lemn pentru comercianți, iar spațiile dintre acestea vor fi balastate.

Căsuțele reabilitate, care au fost folosite la Târgul de Crăciun, vor fi amplasate permanent în talcioc, iar pentru târgurile ce vor fi organizate în viitor vor fi achiziționate altele noi.

„Așa cum am promis de la preluarea funcției de director al Direcției pentru Administrarea Parcărilor, Piețelor și Cimitirelor (DAPPC) Bârlad, talciocul din oraș va avea un aspect civilizat.  Cetățenii nu vor mai trebui să suporte imaginile de Ev Mediu de până acum, pentru că deja am demarat acțiunea de igienizare a spațiului din talcioc. Vom duce la REMAT toate chioșcurile improvizate, toată fierăraia depozitată aici de ani de zile, și pe lângă cele zece căsuțe din talcioc vom mai aduce alte zece, astfel încât toți bârlădenii care vând în talcioc pentru a-și câștiga existența, să aibă condiții cât de cât mai civilizate. Problema grupului sanitar am rezolvat-o recent și sperăm ca treptat să mai facem și alte îmbunătățiri. Nu vom majora chiria în talcioc, taxa rămânând aceeași, adică 3 lei/zi/mp”, ne-a declarat Mircea Iosipescu, directorul DAPPC.

Acesta a mai spus că talciocul va fi amenajat doar pe o jumătate din suprafața actuală, cealaltă urmând a fi transformată într-o locație ce va fi închiriată. (M.N.)

Firmele de construcții care execută lucrări la proiectele PNDL 2 și-au primit banii

de Dănuț CIOBANU

Constructorii care lucrează la investițiile din județul Vaslui și-au primit banii pentru lucrările realizate prin PNDL 2. Facturile restante erau din perioada octombrie – decembrie 2019. Firmele aveau nevoie urgentă de bani pentru a plăti salariile angajaților, achitarea materialelor de construcții de la furnizori etc. În județul Vaslui se derulează 251 proiecte prin PNDL 2, investiții care se ridică la suma de 860 milioane de lei.

Firmele de construcții care au prestat lucrări la proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 2) și-au încasat banii. Restanțele contabilizate vizau facturile aferente perioadei octombrie – decembrie 2019, perioadă în care activitatea de pe șantiere s-a desășurat la turație maximă. Pentru a finanța toate aceste lucrări, firmele care au câștigat la licitație execuția proiectelor au făcut credite la bănci sau au folosit rezervele financiare proprii.

Singurele plăți care au mai rămas de onorat către firmele de construcții se vor face în perioada imediat următoare.

Județul Vaslui are în total 251 proiecte finanțate prin PNDL 2, investiții care se ridică la suma de peste 800 milioane de lei.

Noi avem patru proiecte în derulare, finanțate prin PNDL 2. Este vorba despre modernizarea unui drum comunal, reabilitarea unei școli, extinderea rețelei de alimentare cu apă și construcția de poduri și podețe. Am făcut toate plățile către firmele care execută lucrările și nu avem probleme din acest punct de vedere. Mai avem nevoie de un dispensar modern, unde să activeze medicii de specialitate. Sper să reușim să facem și acest proiect. Acum avem medic stomatolog care are cabinet în comună și foarte mulți oameni merg să se trateze la el”, a spus Ionel Chiratcu, primarul comunei Zăpodeni.

Investiții finalizate

În ultimul trimestru al anului trecut, au început să fie recepționate primele proiecte din portofoliul de 251 investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării prin PNDL 2.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a acordat asistență tuturor UAT-urilor, inclusiv financiară, pentru ca primăriile să implementeze proiectele la termen.

Am avut recepționate primele investiții, drumuri, școli și urmează alte obiective. Proiectele demarează în funcție de obținerea avizelor și a altor acte necesare. Suntem foarte interesați pentru a atrage întreaga sumă care este alocată județului Vaslui prin PNDL 2”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Județul Vaslui se clasează pe locul al II-lea la nivel național, în ceea ce privește valoarea proiectelor care sunt implementate prin PNDL 2 (2017 – 2020).

Valoarea totală a celor 251 proiecte din cadrul PNDL 2 se ridică la suma de 860 milioane de lei.

În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020.

Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe.

Antreprenorii vasluieni nu mai vor ca guvernanții să modifice zilnic Codul Fiscal

Oamenii de afaceri din județul Vaslui au speranțe mari pentru anul 2020. Indiferent de partidele care guverneazâ țara, antreprenorii își doresc stabilitate politică, economică și o fiscalitate predictibilă.
”În ultimii doi ani, Codul Fiscal a fost modificat de 750 de ori, ceea ce este foarte mult. Sperăm ca în acest an să nu se mai întâmple așa ceva. Vrem ca în noul an să plouă cu proiecte europene atât la nivel național, cât și în județul Vaslui. Idiferent de colatura politică, aș vrea să cred că toți politicienii locali vor reprezenta cum se cuvine județul Vaslui, vor fi mai patrioți”, a spus Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.
Din nefericire, anul 2019 a fost o perioadă extrem de grea pentru oameni de afaceri. Modificarea zilnică a legislației financiare a bulversat activitatea firmelor și a determinat mulți antreprenori să își închidă afacerile.
În cursul lunii septembrie 2019 a fost lansată Cartea Albă a IMM-urilor, în care sunt scoase în evidență situațiile prin care trec întreprinzătorii. În zona Moldovei, 21% dintre antreprenori consideră că există o situație favorabilă mediului de afaceri, 46% au o poziție neutră, iar 33% consideră că este o situație stânjenitoare mediului de afaceri.
„În general, anul 2019 a fost unul dificil pentru mediul de afaceri. Numărul de societăți care activează în sectorul privat a scăzut, PIB-ul a scăzut, investițiile au scăzut. Eu sunt totuși o persoană optimistă și sper ca în 2020 lucrurile să se schimbe în bine. Antreprenorii sunt foarte importanți pentru societate, pentru că ei reprezintă baza salarială și asigură prin bugetul de stat funcționarea instituțiilor statului”, a spus Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui.
(Dănuț CIOBANU)

Viticultorii vasluieni au dat lovitura: anul trecut au avut o recolta de 72.697 tone struguri de vin

Viticultorii din judetul Vaslui au avut o recolta buna la strugurii de vin si de masa, in anul trecut. Conform datelor Directiei pentru Agricultura a Judetului (DAJ) Vaslui, dupa încheierea perioadei de recoltare a strugurilor, centralizarea cantitatilor la productiile de struguri de vin s-a situat la valoarea de 72.697 tone, rezultând o productie medie la strugurii de vin de 8.692 kilograme/ hectar. in schimb, recolta obtinuta la strugurii de masa a fost de 874 tone, cu o productie medie de 5.395 kilograme/hectar.
„Strugurii din anul trecut au avut un continut de zahar ridicat, pentru a se obtine un vin de calitate. Avem in judet viticultori cu experienta, care aplica tehnologiile si au facut investitii importante in ultimii ani. Au fost instalate sisteme de irigare prin picurare, au fost inlocuite soiurile, precum si sistemele de sustinere. Avem un sector viticol dezvoltat, care exporta vinuri de calitate in mai mute tari”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.
in judetul Vaslui sunt cultivate cu vita de vie din soiuri nobile pentru vin 3. 965 hectare si 162 hectare cu struguri de masa.
Printre soiurile nobile existente in judetul Vaslui predomina soiurile albe: Feteasca regala, Feteasca alba, Aligote, Zgihara de Husi, Sauvignon blanc, Riesling italian. De asemenea, viticultorii locali detin si suprafete importante cultivate cu soiul rosu Merlot, precum si cu soiuri de masa ca Perla de Csaba, Victoria, Muscat de Hamburg etc.
Producatorii de struguri pentru vin, care comercializeaza struguri din propria recolta, au obligatia de a tine evidenta productiei si a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. Aceasta obligatie revine tuturor producatorilor, indiferent de suprafata cultivata.
(Danut CIOBANU)

Revolutie pe pia]a proiectelor europene. Investitiile din Moldova vor fi aprobate la Piatra Neamt

de Danut CIOBANU

Judetul Vaslui are o sansa nesperata sa recupereze rapid decalajul de dezvoltare fata de alte zone din Romania. Pe noul exercitiul financiar al UE pentru perioada 2020-2027, finantarile nerambursabile vor fi orientate prioritar spre proiectele regionale. in acest fel, primarii nu vor mai trebuie sa faca naveta la Bucuresti pentru aprobarea proiectelor, ci se vor deplasa la Piatra Neamt pentru validarea investitiilor.

in noul ciclu de finantare al Uniunii Europene (UE) pe perioada 2020 – 2027, proiectele de dezvoltare vor fi directionate mai mult la nivel regional. Vasile Paval, primarul municipiului Vaslui, a spus ca aceasta schimbare de strategie este avantajoasa pe plan local, pentru ca aprobarea proiectelor se va face la Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR) Nord Est Piatra Neamt.

„Suntem in 2020, an in care se incheie cel de-al doilea ciclu de finantare al UE. in prezent sunt in pregatire proiectele pentru bugetul 2020 – 2027. Acum finantarea nerambursabila se indreapta spre proiecte regionale, in cazul nostru pe Moldova. Este mai bine asa, pentru ca sa nu mai avem autoritatile de management ale proiectelor la Bucuresti, ci vor fi la ADR Piatra Neamt”, a precizat Vasile Paval.

Pe Axa Prioritara 4 din cadrul POR 2014-2020, Primaria Vaslui a depus pentru obtinerea de finantare nerambursabila un numar de noua proiecte, din care proiectul privind constructia unui pasaj in Crucea Garii a fost retras de la finantare. in total, doar pe aceasta aplicatie financiara municipiul Vaslui beneficiaza de o finantare de 27 milioane euro.

Din acest portofoliu de investitii, Primaria Vaslui a semnat contractele de finantare pentru proiectele privind constructia unei crese si a unei gradinite. Cresa va fi construita pe terenul care a apartinut fostei unitati militare din centrul municipiului Vaslui. De asemenea, gradinita va fi ridicata pe un teren din fata Spitalului Judetean de Urgenta Vaslui, urmand ca gradinita din Cartierul 13 Decembrie care functioneaza la parterul unui bloc sa fie desfiintata.

Alte doua proiecte privind constructia de case sociale in suburbia Rediu si dezvoltarea retelelor de transport local sunt la verificare la Ministerul Dezvoltarii.

Investitii in mediu si educatie

Proiectul european pe transportul local vizeaza extinderea rutelor, traseelor si statiilor pentru transportul public de calatori. Proiectul are la baza o componenta referitoare la achizitionarea de mijloace de transport de calatori ecologice si o componenta care priveste extinderea si modernizarea infrastructurii de transport local din municipiul Vaslui.

Tot pe segmentul transportului local, municipalitatea a intocmit un proiect care vizeaza realizarea unui depou pentru transportul public local.

Tot cu fonduri europene, Primaria Vaslui va finanta reconversia unui teren degradat din zona Parcului Copou in zona verde si de agrement. Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafata de 1,6 hectare, teren care se invecineaza cu parcul Copou si strada Andrei Muresanu.

Investitia consta in reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adanci de peste doi metri, in urma demolarii unor contructii anterioare.

Printr-un alt proiect european, municipalitatea vizeaza reabilitarea si modernizarea unitatilor de invatamant preuniversitar – Liceul «Ion Mincu».

Potrivit documentatiei tehnico-economice, investitia consta in realizarea unei constructii noi, cu regim de inaltime demisol si parter si cu functiune de ateliere scolare, pentru un efectiv de 267 elevi. La demisol va functiona un atelier de constructii, unde elevii vor invata tehnici de contructie, iar la parter va fi deschis un atelier auto.

Fermierii vasluieni au stocat in hambare peste 400.000 tone de cereale

de Danut CIOBANU
Fermierii vasluieni au in depozite, la aceasta data, o cantitate totala de 414.919 tone produse agricole. Cele mai mari cantitati depozitate sunt din grau, porumb, floarea soarelui, orz etc. Cum evolutia preturilor la cereale de pe piata internationala este una pozitiva, fermierii care au pariat pe stocuri vor avea profituri frumoase.

Fermierii din judetul Vaslui au mizat in cursul anului trecut pe stocarea cerealelor in depozite. Astfel, la începutul lunii decembrie 2019, cantitatea totala de produse agricole depozitate era de 414.919 tone, din care 69.101 tone grâu, 4.863 tone orz, 296.066 tone porumb, 42.891 tone floarea soarelui, 858 tone soia, 643 tone rapita, 167 tone mazare si 330 tone sorg.

Gigel Crudu, directorul Directiei pentru Agricultura Judetene (DAJ) Vaslui, a precizat ca institutia pe care o conduce solicita lunar stocurile de produse, tuturor agentilor economici din judet care detin spatii de depozitare autorizate.

„Pentru asigurarea trasabilitatii cerealelor în piata, partenerii de pe aceasta filiera au obligatia furnizarii de date statistice lunare, de evidenta a miscarii stocurilor de cereale. in judetul nostru functioneaza 140 de depozite autorizate. Este vorba despre 114 magazii, cu o capacitate de stocare de 339.504 tone si 26 de silozuri, cu o capacitate de 181.645 tone”, a precizat Gigel Crudu.

La randul lor, fermierii vasluieni se declara multumiti de evolutia preturilor la produsele agricole in anul 2019. Fata de lunile din toamna anului trecut, cand preturile la cereale au fost la un nivel mediu, in ultima perioada se constata o majorare a acestora.

„Preturile la produsele agricole sunt oarecum multumitoare. Daca ne raportam la perioada din vara, cand ne-am confruntat cu lipsa ploilor, preturile au evoluat. Unii fermieri care nu au avut bani si au trebuit sa isi achite scadentele au vandut recolta. Eu am vandut totul, dar mai sunt fermierii care au cereale pe stoc si asteapta preturi mai bune. Eu cred ca vor fi tarife mai bune la grau si alte cereale. Bursele au crescut si cei care au pariat pe stocuri vor castiga”, a spus Dan Hurduc, fermier din Costesti.

Preturile medii ale produselor agricole pe anul 2019, preturi vehiculate pe piata, in vederea evaluarii in lei a arendei stabilite in natura pentru anul fiscal 2020, sunt urmatoarele: grau – 0,63 lei/kilogram (kg); porumb – 0,56 lei/kg; floarea soarelui – 1,24 lei/kg; rapita – 1,51 lei/kg; soia – 1,17 lei/kg; orz – 0,59 lei/kg; orzoaica – 0,51 lei/kg; masa verde de pe pajisti – 0,06 lei/kg.

Oamenii de afaceri din judetul Vaslui vor participa la targul „Fabricat in Moldova” din Chisinau

Camera de Comert, Industrie si Agricultura (CCIA) Vaslui va organiza `n perioada 29 – 30 ianuarie 2019, o misiune economica la Chisinau. Deplasarea va avea loc sub egida Centrului Bilateral de Afaceri Rom=nia – Republica Moldova, cu prilejul deschiderii expozitiei „Fabricat `n Moldova”. Expozitia este cea mai mare manifestare comerciala a anului, organizata în tara vecina.

„La finalul lunii ianuarie, speram sa fim ca de fiecare data cu o misiune economica puternica in Republica Moldova. I-am obisnuit pe moldoveni sa fim cea mai numeroasa misiune economica si speram ca si `n acest an oamenii de afaceri care conteaza `n acest judet au curajul si darea de m=na sa participe. Au ce vedea, au ce auzi, se pot informa despre realitatile din Republica Moldova si fostul spatiu CSI, pot asigura un schimb major de marfuri `ntre tarile noastre. Asa cum `ndraznesc investitorii din Uniunea Europeana si din afara spatiului comunitar, asa trebuie sa indraznim si noi, pentru ca suntem vecini si suntem agreati in Republica Moldova”, a spus Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui.

La fel ca `n anii trecuti, agenda misiunii cuprinde participarea la deschiderea oficiala a evenimentului, program de întâlniri la târg, vizitare de obiective economice. De asemenea, oamenii de afaceri vasluieni care vor face deplasarea `n tara vecina vor avea posibilitatea sa participe la actiuni de networking si parteneriat de afaceri împreuna cu reprezentanti ai Camerei de Comert si Industrie a Republicii Moldova si Ambasadei României în Republica Moldova.

(Danut CIOBANU)

Noul operator de salubritate din Bârlad impune reguli stricte pentru depozitarea selectivă a deșeurilor

de Mihaela NICULESCU

Noul operator de salubritate și-a început activitatea la Bârlad de la 1 ianuarie, însă punctele gospodărești sunt pline de gunoi menajer amestecat cu PET-uri, cartoane și alte deșeuri reciclabile. Situația se va remedia treptat, spune reprezentantul SC Urbana SA, toate aceste deșeuri amestecate urmând să fie ridicate, dar numai pentru o perioadă scurtă de timp.

Politica firmei, adaptată la cea europeană de mediu, este aceea de a ridica și transporta doar deșeurile depozitate selectiv. În mai puțin de două săptămâni, vor fi dotate cu containere pentru gunoi menajer, sticlă, plastic, metal, hârtie și carton, toate punctele gospodărești din zona de blocuri, iar în cartierele de case vor fi distribuite pubele pentru gunoiul menajer și saci pentru depozitarea deșeurilor reciclabile.

Din momentul în care populația va avea toate condițiile pentru depozitarea selectivă a deșeurilor, noul operator de salubritate va prelua doar gunoiul selectat, cel amestecat fiind lăsat la punctele gospodărești.

„Societatea noastră a achiziționat în jur de 340 de containere pentru depozitarea gunoiului menajer, dar și pentru hârtie și carton, metal, plastic și sticlă. Am preluat de la Primărie pubele pentru zona de case și 48 de containere în bună funcțiune, pentru depozitarea gunoiului menajer, care au aparținut SC CUP SA. În zece zile, vom acoperi toată raza orașului cu noile containere achiziționate și sperăm ca populația să se conformeze regulilor pe care le impunem. De îndată ce toate punctele gospodărești vor avea containere pentru depozitarea selectivă, societatea noastră nu va mai ridica gunoiul amestecat. Vom colabora și cu asociațiile de proprietari, cu care de altfel ne-am întâlnit la sfârșitul anului trecut, dar și cu Poliția Locală, astfel încât să reușim să convingem populația să depoziteze selectiv deșeurile, înainte de a ajunge cu ele la punctele gospodărești. Deșeurile menajere vor fi ridicate zilnic, de luni până sâmbătă, sticla va fi ridicată o dată pe lună, iar celelalte deșeuri reciclabile, de două ori pe săptămână”,  a declarat, pentru Est News, Mircea Oprea, directorul tehnic al SC Urbana SA Bistrița.

Dacă bârlădenii nu vor înțelege că am intrat într-o nouă eră a salubrizării, Primăria va fi cea care va trebui să suporte consecințele, adică să plătească sume mai mari pentru taxa de mediu. În  condițiile în care la stația de transfer, mai mult de 25% din deșeurile reciclabile îl reprezintă gunoiul menajer, acestea vor fi considerate gunoi menajer, care este taxat cu 80 de lei/tona. Aceasta taxă de mediu este suportată din bugetul local, nu de către operator, și cu cât cantitatea de gunoi menajer e mai mare, cu atât mai mare este suma pe care trebuie să o achite Primăria. Pentru a preveni astfel de situații, singura soluție este depozitarea selectivă de către populație.

Municipalitatea a montat camere de luat vederi la punctele gospodărești, în încercarea de a constrânge populația să respecte normele de depozitare selectivă a gunoiului. Cei prinși aruncând la întâmplare gunoiul, sau amestecat, vor fi amendați de polițiștii locali. Primăria și Poliția Locală vor trebui să monitorizeze atent punctele gospodărești și să facă o campanie intensă de informare a cetățenilor, pentru că dacă până acum SC CUP SA, la solicitarea Primăriei, ridica necondiționat gunoiul amestecat, de acum încolo acest lucru nu se va mai întâmpla cu noul operator de salubritate.

Mircea  Oprea, directorul tehnic al SC Urbana SA, a precizat că de luna viitoare facturile la gunoi vor fi mai mari, majorarea tarifelor impunându-se din cauza creșterii salariului minim pe economie precum și din pricina cheltuielilor făcute de societate pentru achiziționarea celor câteva sute de containere.

20 de UAT-uri din județul Vaslui vor să se racordeze la rețelele de gaze naturale

de Dănuț CIOBANU

Nu mai puțin de 20 de localități din județul Vaslui au solicitat branșarea la instalațiile de gaze naturale. Numai pe direcția orașului Negrești, planul prevede extinderea rețelelor pe o distanță de 60 kilometri, în șase UAT-uri. Procesul de dezvoltare a infrastructurii de gaze este de durată și este nevie de o finanțare masivă. Însă, cum lemnele sunt tot mai scumpe, racordarea la rețelele de gaze este singura soluție pentru comunitățile rurale.

Extinderea infrastructurii de gaze naturale este vitală pentru comunitățile locale de la nivelul județului Vaslui. La această dată, nu mai puțin de 20 de unități administrativ teritoriale (UAT) și-au manifestat dorința de a se racorda la rețeaua județeană de alimentare cu gaze naturale. Doar pe direcția spre orașul Negrești, sunt șase UAT-uri care vor instalarea infrastructurii de gaze, iar planul prevede construirea de rețele pe o distanță de circa 60 kilometri.
Adrian Tighici, directorul SC Gaz Est Vaslui, a precizat că procesul de dezvoltare a infrastructurii de gaze naturale este de durată și poate fi realizat într-o perioadă cuprinsă între 1 și 7 ani. De asemenea, pentru astfel de investiții este nevoie de o finanțare consistentă.
„UAT-urile nu trebuie să renunțe la planul de a trage instalații de gaze, pentru că acesta este viitorul. Un alt combustibil ieftin nu va mai fi în țara noastră. Lemnele sunt scumpe și tot mai greu de procurat. În zăcământul din Marea Neagră, România are resurse de gaze naturale pentru mulți ani de acum încolo și, tocmai de aceea, infrastructura trebuie dezvoltată”, a precizat Adrian Tighici.
În anul trecut, SC Gaz Est Vaslui a dezvoltat infrastructura județeană de distribuție a gazelor naturale cu 30 de kilometri, rețele la care s-au racordat 1.400 de noi abonați.
„UAT-urile au găsit mereu soluții pentru susținerea financiară în vederea extinderii rețelelor de gaze naturale. Extinderea instalațiilor este un proces de durată și trebuie ținut cont și de faptul că abonații nu se racordează toți imediat. Nu putem face rețele care nu sunt utilizate, pentru că acestea generează costuri. Procesul de extindere trebuie făcut prudent și se vor găsi și resurse de finanțare pentru comunitățile din mediul rural. Fără ajutorul statului și garantarea creditelor nu se poate realiza planul de extindere”, a mai precizat Adrian Tighici.

Cum stăm la stocurile de lemne?

Direcția Silvică (DS) Vaslui și operatorii economici care exploatează suprafețe forestiere vor scoate în această iarnă pe piață 150.000 metri cubi de lemne de foc. DS Vaslui va pune la dispoziția UAT-urilor o cantitate de 80.000 metri cubi de lemne, iar firmele private 70.000 metri cubi de lemne.
„Datoria noastră este să punem la dispoziția populației resursa de lemn și o facem. Am făcut cunoscute încă din primăvară ofertele noastre de lemn, pe care le-am trimis UAT-urilor. Vom acoperi cantitățile necesare pe piață. Activitatea de recoltare e o lucrare tehnică care are o dimensiune economică. Lemnul poate fi achiziționat de persoanele fizice sau de instituții direct din parchetele din păduri sau din depozitele de material lemnos”, a spus Cătălin Idriceanu, directorul DS Vaslui.
Pentru a veni în sprijinul cetățenilor, la începutul acestei toamne a început să funcționeze o mașina de despicat lemne, montată la depozitul de la Brodoc. Instalația costă circa 120.000 de euro și are capacitatea de a despica lemnul mare adus direct din pădure. La cererea clientului, lemnele pot fi transportate la destinație sau pot fi ridicate direct de la depozitul de la Brodoc.
Lemnul de esență tare despicat și transportat acasă la client costă 480 lei/metrul cub, iar lemnul despicat cumpărat direct de la depozit are un preț de 430 lei/metrul cub.
Lemnul despicat de esență moale transportat la client costă 350 lei/metrul cub, iar cel despicat care se achiziționează de la depozit are un preț de 300 lei/metrul cub.
„Noi asigurăm lemnul pentru încălzitul locuințelor. Am încredere că piața va reacționa pozitiv, pentru că avem niște prețuri bune. În perioada imediat următoare vom avea și un magazin online, unde oamenii vor putea să facă comenzi pe Internet. Până atunci, clienții pot suna la depozitul de la Brodoc, iar comenzile le sunt onorate”, a mai spus Cătălin Idriceanu.

Uniunea Europeană finanțează antreprenorii din comuna Dragomirești

Proiectul derulat de Primăria Dragomirești prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 și intitulat „Desegregarea romilor prin aplicarea, gestionarea și operaționalizarea măsurilor de includere și de reducere a excluziunii sociale aplicând tactici integrate” începe să dea roade.
Până la această dată, au fost finanțate cu fonduri europene nerambursabile înființarea unui număr de 12 firme în satele Rădeni și Doagele, fiecare antreprenor primind un ajutor financiar de 24.000 de euro.
„Avem 12 societăți care activează la nivel local în construcții, servicii, alimentație publică, vulcanizare, tâmplărie etc. În a doua etapă a proiectului, vom acorda subvenții pentru deschiderea a încă 12 firme. Aceste societăți își vor începe activitatea începând din luna februarie 2020. Antreprenorii sunt obligați să angajeze un salariat și să mențină activitatea firmei timp de șase luni”, a spus Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești.
În cadrul aceluiași proiect, se organizează cursuri de calificare în meserii precum patiser, constructor, îngrijire bătrâni.
„Până acum am calificat 100 de cursanți și mai organizăm cursuri pentru încă 100 de persoane. Fiecare persoană a primit la finalizarea studiilor un ajutor financiar de 1.800 de lei. Atunci când au loc ore de pregătire, cursanții și 200 de copii primesc o masă caldă”, a mai adăugat Dănuț Iacob.
Grupul țintă al proiectului este format din 551 de persoane, aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din satele Doagele și Rădeni.
Valoarea totală a proiectului se ridică la suma 24 milioane lei, din care contribuția nerambursabilă europeană este de 20,3 milioane lei și 3,3 milioane lei fonduri din bugetul național. Proiectul trebuie finalizat până în luna august 2020.
În total, în cele 11 sate ale comunei Dragomirești este o populație de 5.270 persoane, din care 1.500 persoane de etnie romă. (Dănuț CIOBANU)

Povestea de succes unui fermier bârlădean care, cu ajutorul fondurilor europene, a reușit la el acasă

Ar fi putut să lucreze în străinătate fără niciun fel de probleme, sau să rămână la compania româno-franceză unde era angajat ca director pe zona Moldovei. Bârlădeanul Cristian Spiridon a ales însă să rămână pe plaiurile natale și să investească în județul său, contribuind astfel la dezvoltarea economică a zonei.

De profesie inginer zootehnist, Cristian Spiridon a reușit să pună pe picioare o afacere care se află în plină ascensiune. Fermele sale au ajuns acum să producă zilnic 100.000 de ouă. A accesat fonduri europene și a utilat la standarde înalte două ferme în care crește găini pentru ouă. Astfel, ouăle de la „A&A Farms” sunt comercializate nu numai în județ, dar și la supermarketuri din zona Moldovei și din Capitală.

Întreprinzătorul bârlădean a decis să devină fermier după ce a avut o discuție cu un important om de afaceri din județ, care l-a impulsionat să își deschidă propria afacere. După o încercare de trei săptămâni, în care a vândut în piața din Bârlad ouă provenite de la cele 150 de găini crescute în curtea mamei sale, s-a convins că afacerea e profitabilă și a mers pe acest drum.

Recunosc faptul că datorez mult unui investitor vasluian care mi-a deschis ochii și mintea sfătuindu-mă să investesc în zootehnie. Îl cunoscusem în timp ce lucram ca director de zonă în cadrul firmei Guyomarc’h. De fapt, eu puneam la punct baza de date a potențialilor clienți cu care puteam lucra. Aveam un serviciu bun, bine plătit. M-a încântat ideea, dar abia după ce am experimentat un pic comercializând ouăle găinilor crescute în curtea mamei, am ales ce drum voi urma. Am văzut că  am clienți, eram cautat și vânzările mergeau, așa că am hotărât să mă apuc de crescut găini pentru ouă. Am riscat și am reușit. E adevărat, prin multă muncă, răbdare și tenacitate”, ne-a mărturisit Cristian Spiridon.

Proiectele europene, o oportunitate fructificată de tânărul investitor bârlădean

Tânărul inginer  zootehnist a renunțat la firma româno-franceză la care lucra, dar a fost nevoit să mai rămână acolo angajat șase luni, cu jumătate de normă. Între timp, în 1999, a închiriat fostul CAP Pogana, unde a crescut găini pentru ouă până în 2007, când Primăria Pogana a început să repartizeze locuri de casă pe pământul fostului CAP.

Nu întâmplător a ales comuna Pogana. Acolo a petrecut cea mai mare parte a copilăriei și adolescenței, acolo are părinții și acolo locuiește.

În anul 2005 am licitat ferma din cadrul Prodagro Zorleni, care avea șase hale. Am reușit să o cumpăr la a doua licitație. Era o fermă fără teren, în localitatea Bogești. În paralel, creșteam găini în fostul CAP Pogana și de la 1.500 de găini ouătoare ajunsesem la 3000. Jumătate din ele le-am vândut, iar cu banii mi-am amortizat cheltuielile cu creșterea celorlalte găini rămase. Tot în 2005 am accesat pentru prima dată fonduri europene, printr-un proiect SAPARD în valoare de 90 000 euro. Cu acești banii am modernizat două hale, una pentru creșterea tineretului (12.000 de capete) și alta pentru exploatarea la sol a 5.000 de găini. Am fost nevoit sa renunț la ferma amenajată în fostul CAP și am rămas cu cea de la Bogești”, a mai adăugat Cristian Spiridon.

Inginerul bârlădean nu s-a lăsat, a mai pregătit un proiect cu finanțare europeană, în valoare de 445.000 de euro, un alt proiect SAPARD, accesat în 2007. Cu banii primiți a modernizat alte două hale ale fermei din Bogești, cu capacitate de 12.500 capete fiecare, în care găinile sunt crescute în baterii îmbunătățite, conform normelor europene. Trei ani  mai târziu, cu banii proprii, investitorul bârlădean a modernizat ultimele două hale ale fermei Bogești. În 2011 a ajuns să crească 42.000 de găini ouătoare în fermă.

Tot cu finanțare europeană, Spiridon a reușit să înființeze a doua fermă

Avea șase hale  în ferma Bogești și capacitatea financiară de a ataca un proiect mai ambițios. În 2012, a depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale un proiect cu finanțare europeană, în valoare de două milioane de euro. A fost acceptat și a primit finanțarea.

Fondurile obținute în baza unui proiect riguros întocmit au fost direcționate de către patronul „A&A Farms” către înființarea unei noi ferme în comuna Voinești, lângă Mărășești. Ferma are două hale în care găinile sunt crescute în voliere. Capacitatea fermei  este de 120.000 de capete, dar momentan este populată cu 106.000 de găini, crescute pentru ouă. La noua fermă, Cristian Spiridon are șase angajați, absolut toate utilajele fiind automatizate, la fel ca în ferma de la Bogești. Acolo a angajat unsprezece persoane, opt la ferma de găini și trei tractoriști, întrucât ferma e mixtă și are ca obiect de activitate și exploatarea unui teren agricol de 400 ha.

Pentru fermierul experimentat Cristian Spiridon, provocările nu mai reprezintă o problemă. Cu încredere își urmărește planurile de viitor. La anul, își va vedea un alt proiect realizat, unul care, de asemenea, are la bază tot o finanțare europeană. Va încheia anul cu bine, mai ales că noua investiție se conturează acum la nivel de documente. Nu regretă că nu a plecat din țară. Este convins că și în România, proiectele în agricultură au sorți de izbândă. Chiar el este un exemplu  în acest sens.

Sunt unul din vasluienii care au reușit la ei acasă. În agricultură sunt multe oportunități care pot fi exploatate. Ma refer la proiectele cu finanțare europeană, care reprezintă o adevărată gură de oxigen pentru agricultorii care vor să-și pună pe picioare o afacere. Totul e să te implici, să întocmești proiecte viabile și să te ocupi serios de implementarea lor, astfel încât să justifici fiecare ban primit. Apoi vin și satisfacțiile profesionale și personale. Mă simt un om împlinit în țara lui, pe meleagurile unde s-a născut. Sunt convins că și copiii mei îmi vor urma exemplul și vor duce mai departe tradiția și afacerea familiei.”, ne-a mai mărturisit Cristian Spiridon. (Mihaela NICULESCU)

Piața imobiliară în 2019: prețuri mai mari, tranzacții mai puține

Din punct de vedere al vânzărilor de locuințe, anul 2019 înregistrează o statistică negativă. Comparativ cu anul precedent, în primele 7 luni s-a înregistrat o scădere totală cu circa 45.000 de tranzacții.

 

Potrivit statisticilor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în primele 7 luni ale anului 2018 au fost încheiate 337.091 tranzacții în sector imobiliar. Vânzările din acest an sunt mai puțin cu circa 13%. Astfel, în perioada ianuarie – iulie 2019, în România au fost perfectate 292.473 tranzacții imobiliare. Cele mai multe vânzări au fost înregistrate în București și Ilfov, Cluj, Timiș și Brașov.

 

în luna iulie 2019, cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în București – 8.871, Timiș – 4.974 și Ilfov – 3.822. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Tulcea – 298, Gorj – 297 și Olt – 167, transmite ANCPI.

Preț apartament

Chiar dacă numărul de tranzacții imobiliare este în scădere, prețul unei locuințe este creștere, atât față de luna iunie 2019, cât și față de anul 2018. Creșterea este ușoară, de 2-3%, însă specialiștii imobiliare spun că va urma o scădere a prețurilor.

 

Un alt lucru important de menționat este interesul tot mai mare pentru un apartament central. După ce timp de câțiva ani a avut loc o „evadare” din spațiile urbane aglomerate, acum crește numărul de cereri de locuințe în zone cât mai centrale. Acest fapt este cauzat de experiențele nu foarte pozitive avute în zonele mai puțin populate, printre care lipsa infrastructurii, distanța mare până la grădinițe, școli și alte puncte de interes.

Pentru a analiza oferta din cele mai noi ansambluri rezidențiale din România puteți accesa Korter.ro. Aici veți găsi descrieri și liste de preț din principalele orașe ale țării. Spre exemplu, în București poți vedea oferta de preț de la peste 340 de ansambluri rezidențiale noi. Detalii precum: preț apartament, dotări și finisaje, descriere ansamblului, împrejurimi sunt prezentate în descrierea fiecărui ansamblu.

Ansambluri rezidențiale noi

Ansamblurile rezidențiale noi sunt mai căutate de clienți. Acestea vin cu suprafețe spațioase, precum și cu dotări și finisaje moderne. Este de așteptat ca cerea de locuințe noi să crească

 

Cele mai populare ansambluri rezidențiale noi sunt situate în București, Cluj-Napoca și Timișoara. Astfel, în capitală sunt căutate Complex First Residence Pipera, Complex Mufty Residence sau Complex Liziera. Dintre acestea, cele mai scumpe apartamente sunt în First Residence. Complexul a fost finalizat în anul 2018, iar în prezent mai sunt de vânzare doar apartamente cu 3 camere. Prețul unui apartament, care o suprafață totală între 90-110 mp, pornește de la 139.000 euro + TVA.

Chiar dacă va fi inaugurat doar la sfârșitul anului 2020, Complex Wings din Cluj-Napoca a atras deja numeroși clienți. Apartamentele cu o cameră au fost vândute în totalitate, dar mai sunt disponibile apartamente cu 2 și 3 camere, precum și penthouse și duplex. Prețul de pornire este 1.350 euro/mp, în creștere cu 100 de euro față de începutul anului 2019.  

Pentru a compara oferta pentru apartament nou vs. apartament vechi, accesează Flatfy.ro. Aici vei găsi anunțuri de vânzare apartament, casă, teren pentru construcția unei case, dar și terenuri agricole.

Dezastru în economie. În numai cinci luni au fost radiate din Registrul Comerțului 1.039 de firme

Potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, sute de firme din județul Vaslui își suspendă activitatea sau intră în procedura de insolvență.

O premieră absolută se înregistrează în ceea ce privește radierea firmelor din Registrul Comerțului. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2019, nu mai puțin de 1.038 de firme au fost radiate, ceea ce înseamnă o dinamică pozitivă de 174% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când au fost radiate doar 378 de firme. Situația este atât de gravă, încât doar în luna mai a acestui an 80 de firme au fost radiate din Registrul Comerțului.

Potrivit acelorași date, în primele cinci luni ale acestui an și-au suspendat activitatea 107 firme, un număr de 138 de societăți au fost dizolvate și 16 firme au intrat în procedura de insolvență.

Din nefericire, și anul 2018 a reprezentat o perioadă nefastă pentru economia județului Vaslui. Fără investiții guvernamentale și o atragere consistentă a fondurilor europene, sute de firme locale și-au sistat activitatea. Cele mai multe opriri de activitate s-au înregistrat în domenii precum transport și depozitare, comerț cu ridicata și amănuntul, construcții, agricultură, pescuit etc.

Conform datelor statistice, în anul trecut și-au suspendat activitatea 275 de firme din județul Vaslui, față de 231 în cursul anului 2017. De asemenea, au fost dizolvate din 247 de firme locale, comparativ cu 154 în anul 2017. În aceiași perioadă, au fost radiate din Registrul Comerțului un număr de 799 de firme, comparativ cu 698 în anul 2017.  (Dănuț CIOBANU)

Studenții vasluieni au ghinion în afaceri

Studenții din județul Vaslui nu prea au succes în mediul de afaceri. Din cele 408 firme înregistrate în ultimii ani de studenții din județ în baza prevederilor HG nr.166/2003, în prezent, mai sunt în funcțiune doar 175 de societăți. Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, 223 de firme au fost radiate.

Studenții care vor să înființeze propria afacere beneficiază de o serie de scutiri de la plata taxelor și tarifelor pentru operațiunile de înmatriculare la Registrul Comerțului, precum și taxele și tarifele pentru autorizarea funcționării comercianților, solicitate la constituire. Tot pentru a deveni buni întreprinzãtori, studenții nu plătesc la administrația publică locală taxele pentru obținerea autorizației de desfășurare a unor activități economice în mod independent.

Alte avantaje privesc scutirea achitării taxele de timbru pentru activitatea notarială, aferente actelor în cazul cărora este prevăzută obligativitatea încheierii acestora în formă autentică, când forma juridică a societății comerciale implică răspunderea nelimitată a asociaților sau a unora dintre ei pentru obligațiile sociale etc.

Pentru a beneficia de scutirile de la plata taxelor și tarifelor, studentul care înființează o societate comercială trebuie să urmeaze cursurile unei forme de învățământ superior de lungă sau de scurtă durată la o instituție de învățământ superior acreditată. De asemenea, studentul întreprinzător trebuie să fie cel puțin în anul al II-lea de studiu, a promovat toate obligațiile prevăzute de senatul universității și nu a depășit vârsta de 30 de ani. (Dănuț Ciobanu)

Bulgaria da din nou clasa Romaniei cu statiunile de la Marea Neagra. Topul celor mai ieftine destinatii din Europa

Statiunea Sunny Beach din Bulgaria a fost desemnata cea mai ieftina destinatie de vacanta din Europa, arata un studiu citat deBBC.

Studiul a fost realizat pe baza unui cos zilnic ce include 10 produse indispensabile turistilor in vacanta, de la mesele zilnice si bauturi, la crema de plaja.
Concluzia a fost ca in statiunea bulgareasca de la Marea Neagra aceste produse costa 37 de lire sterline (aproximativ 43 de euro), iar in cea mai scumpa destinatie, cosul ajunge la 131 lire (154 euro).
Sunny Beach din Bulgaria este urmata de Algarve, Portugalia, cu cheltuieli zilnice de 58 de lire (68 euro) si Costa del Sol, Spania – 61 lire (72 euro). Aceleasi produse costa 119 lire (140 euro) in Sorrento, Italia, si 117 lire (138 euro) in Nisa, Franta.
Potrivit realizatorilor studiului, destinatia din Bulgaria este cea mai iestina, in principal datorita preturilor la mancare.
Timp de o saptamana, mancarea pentru doua persoane costa in jur de 175 de lire (206 euro) in Sunny Beach, suma care poate ajunge la 600 de lire in cea mai scumpa statiune din Franta sau Italia”, a declarat Andrew Brown, reprezentantul agentiei de turism are a realizat studiul.
De asemenea, in cateva statiuni cunoscute din Europa, preturile au crescut semnificativ fata de anul trecut. Astfel, Zadar, Croatia, este cu 44% mai scumpa fata de anul trecut, pe coasta Lisabonei, in Portugalia, preturile au crescut cu 29%, la fel ca in Creta, Grecia.
Scaderi de preturi s-au inregistrat in Sunny Beach, Bulgaria (10%), Marmaris, Turcia (4%) si Paphos, Cipru (0,3%).
Cele mai ieftine 5 destinatii din Europa:
 
   Sunny Beach, Bulgaria
    Algarve, Portugalia
    Costa del Sol, Spania
    Marmaris, Turcia
    Paphos, Cicpru
 
Cele mai scumpe 5 destinatii din Europa:
 
    Ibiza, Insulele Baleare
    Sorrento, sudul Italiei
    Nisa, sudul Frantei
    Zadar, Croatia
    Coasta Lisabonei, Portugalia
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Nori negri la Rulmenți Bârlad! Se vorbește de un nou val de disponibilizări

Răzvan CĂLIN

Nori negri s-ar părea că se adună iarăși deasupra SC Rulmenți SA Bârlad după ce spectrul unui nou val de disponibilizări colective a început să-și facă din nou simțită prezența. Nu mai devreme de primăvara anului trecut, principalul producător de rulmenți din România a operat concedieri colective în urma cărora circa 300 de angajați au rămas fără slujbe.

La fel ca și atunci, principala cauză care ar putea duce la un nou val de disponibilizări colective o reprezintă situația economico-financiară precară a firmei. În principal, nivelul scăzut al comenzilor și-a pus serios amprenat asupra activității fabricii.

”Deocamdată, nimeni nu vorbește pe șleau despre așa ceva. Însă, în ultima vreme au circulat tot mai multe zvonuri pe această temă. Sunt colegi care ne-au povestit că și unii șefi sau directori au început să vorbească despre așa ceva. Amenință că dacă fabrica va mai merge mult timp așa prost, o să ne trimită acasă sau o să dea afară oameni. Nu știm ce să mai credem. Au mai umblat zvonuri prin fabrică și în alte dăți și ne-au asigurat că nu va fi așa, dar ne-am trezit după aia că au făcut disponibilizări colective. Tot îi trag că nu avem comenzi, dar ce vină avem noi? Noi am muncit, ne-am făcut datoria. Sa îi tragă la răspundere pe cei responsabili de la departamentul de vânzări”, a declarat pentru Est News unul dintre salariații Rulmenți SA, care a ținut să-și păstreze anonimatul.

Într-adevăr, departamentul de vânzări s-a dovedit a fi în ultimii doi-trei ani un veritabil călcâi al lui Ahile pentru Rulmenți Bârlad. Scuza cea mai des uzitată este că sectorul producătorilor de rulmenți din întreaga lume trece printr-o criză fără precedent în ultimii ani, bătându-se monedă pe o criză economico-financiară mondială care pare că nu s-a sfârșit nici acum. Însă, mulți dintre muncitorii fabricii bârlădene cred că cei câțiva zeci de salariați de la departamentul de vânzări nu își fac datoria și că, în acest context, Rulmenți SA a pierdut mulți dintre partenerii externi tradiționali, care de obicei ar fi garantat un nivel optim al comenzilor. Practic, vorbim de un întreg lanț al slăbiciunilor, din care singurii perdanți sunt tot simplii munciotri. Pentru că la final, așa acum cum s-a văzut și în celelalte dăți, ei sunt primii de care firma se debarasează, trimițându-i acasă în concedii forțate plătite 75% sau lăsându-i fără slujbe în urma unui val de disponibilizări colective. Acum, se vorbește că administrația firmei ar lua în calcul varianta disponibilizării a circa 19% din numărul total de salariați – 1.300 -, ceea ce ar însemna că alți 260 de ”rulmentiști” ar putea rămâne fără slujbe în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat.

Sindicatul neagă vehement varianta disponibilizărilor colective, dar recunoaște că sunt probleme

Și totuși, nici conducerea Rulmenți SA și nici Sindicatul Liber (SL) ”Rulmentul” nu au confirmat că în curând se va recurge din nou la această măsură dură de redresare a activității fabricii. Vasile Roșca, președintele SL ”Rulmentul”, a negat cu vehemență această variantă, ba chiar a încercat să dea asigurări că nu se va ajunge din nou la disponibilizări colective. Cel puțin, deocamdată, am spune noi pentru că, totuși, Roșca a recunoscut că Rulmenți Bârlad trece printr-o perioadă destul de dificilă. Liderul sindical a admis (mai cu juma de gură) că la capitolul vânzări, lucrurile nu merg cum ar trebui. De aici și stocul de rulmenți creat, despre care unii spun că ar depăși vreo 20 de milioane de dolari americani. Problema cea mai spinoasă rămâne, însă, pierderea unor parteneri tradiționali din piețe precum cea asiatică sau continentul nord-american.

”Informația sau zvonurile legate de disponibilizări colective nu sunt adevărate. Vă dați seama că eu aș fi fost primul care aș fi aflat, primul pe

Vasile Rosca

care l-ar fi informat cei din conducerea firmei. Am purtat discuții chiar și cu președintele Consiliului de Administrație al Holdingului Kombassan și nu s-a pus în discuție așa ceva. Este drept că fabrica noastră trece printr-o perioadă destul de grea, situația nu e roz deloc, însă sperăm să își revină cât mai curând posibil. Dar nu e bine să intrăm așa în panică de la orice zvon!”, a declarat reporterilor de la Este News liderul sindical de la Rulmenți Bârlad, Vasile Roșca.

Actualmente, sindicaliștii și administrația de la Rulmenți Bârlad au intrat pe ultima sută de metri cu negocierile privind noul Contract Colectiv de Muncă. Punctul cel mai fierbinte îl constituie, ca de obicei, majorările salariale. Roșca s-a abținut, deocamdată, să precizeze ce majorare salarială a solicitat sindicatul și cât anume se așteaptă să obțină de la patronat. Însă, în maxim două săptămâni se speră ca negocierile să fie finalizate și să se ajungă la un consens. Asta dacă nu cumva creșterea salariilor va fi condiționată de disponibilizări colective, așa cum s-a mai întâmplat și în alți ani.

Ultimul val de disponibilizări colective s-a consumat pe 1 mai 2016 și afectat circa 300 de angajați. În momentul de față, Rulmenți Bârlad mai numără aproximativ 1.300 de salariați, iar salariul mediu în fabrică este în jur de 1.800 de lei – 1.900 de lei.

 

Generăleasa Placinta și ideile minunate! Soluția elegantă prin care elevii de la Liceul Tehnologic ”Petru Rareș” le-au transmis autorităților locale că școala are nevoie de bani!

Preparatele au fost prezentate aleșilor locali pentru a face cunoscute munca și talentul elevilor de la învățământul profesional (profil gastronomie) din cadrul Liceului Tehnologic „Petru Rareș” din Bârlad. În ciuda condițiilor de studiu bune (laboratoare, dotare specifică, profesori și ingineri competenți), școala se confruntă cu o problemă veche de trei ani, de când s-a reînființat învățământul profesional. Lipsa fondurilor pentru procurarea materiei prime, atât la profilul Gastronomie, cât și la Croitorie sau Coafură, este un impediment real în desfășurarea orelor de practică.

Avem oameni competenți (profesori și ingineri), cât și copii dornici să învețe. Se fac produse de calitate în școală, inclusiv la profilul Gastronomie. Consilierii locali au apreciat produsele realizate de elevii noștri și cred că și-au dat seama de nivelul de pregătire al acestora. Școala, însă, are nevoie de sprijin pentru obținerea materiei prime. O parte din fonduri pot veni și de la Primăria Bârlad. Există temei legal și de aceea cred că vom fi sprijiniți de consilierii locali”, ne-a declarat Olimpia Tănase, directoarea Liceului Tehnologic „Petru Rareș” din Bârlad.

Printre cei care au apărut la prezentarea festinului culinar a fost zărită și Gabriela Plăcintă, șefa Inspectoratului Școlar de Învățământ Vaslui, o apropiată a conducerii de la ”Petru Rareș”. Ideea ineditei acțiuni ar fi fost la fel de binevenită, fără doar și poate, și în anii din urmă, doar liceul nu se confruntă de azi-de ieri, cu lipsa de fonduri. Singura diferență este ca în ultimii patru ani, Plăcinta a fost consilier local la Bârlad, iar PSD, partidul din care face parte, conducea orașul pe atunci. O astfel de acțiune, la finalul unei ședințe de CL, nu ar fi făcut bine la imaginea partidului!

Liceul a reușit, până acum, să atragă fonduri prin sponsorizări și prin cei 2% din impozitul pe venit, care au fost obținuți prin Asociația de Formare și Dezvoltare Profesională „Petru Rareș”, înființată acum trei ani de 15 cadre didactice ale școlii. Liceul Tehnologic „Petru Rareș” mai obține fonduri extrașcolare din închirierea de spații, care sunt virate la bugetul local. O parte din această sumă ar putea fi redirecționată către procurarea materiei prime necesare orelor de practică ale elevilor din învățământul profesional (o alta idee mai binevenita acum, decât pana în iunie 2016).

La Liceul Tehnologic „Petru Rareș” sunt 12 clase cu profilul Gastronomie, la care predau 12 maiștri și profesori. Toți așteaptă un sprijin din partea Consiliului Local.

Un prim pas a fost realizat pe 23 noiembrie, când consilierii au votat alocarea sumei de 18.000 de lei pentru achiziționarea unui simulator auto pentru elevii de la profilul Mecanică auto. În lipsa cantităților necesare de combustibil pentru efectuarea orelor de conducere auto, elevii vor putea face, cu ajutorul simulatorului, mai multă practică. (Mihaela NICULESCU)

Impozitul pe profitul reinvestit, suspendat pe termen nedeterminat. Masura intra in vigoare in urmatoarele saptamani

Ministerul Finantelor va desfiinta practic impozitul pe profitul reinvestit, prelugind pe termen nederminat scutirea firmelor de aceasta obligatie. 

Ministerul Finantelor Publice (MFP) va aproba in una-doua saptamani masura extinderii scutirii de impozit a profitului reinvestit pe o perioada nedeterminata, a anuntat, marti, ministrul de resort, Anca Dragu, in cadrul Topului National al Firmelor Private din Romania, eveniment organizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in parteneriat cu Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).

“Avem deja un pachet consistent pe care l-am discutat si pe care il vom aproba in una-doua saptamani prin care dorim sa extindem aceasta facilitate, respectiv scutirea de impozit a profitului reinvestit. Dorim sa o extindem pe o perioada nedeterminata pentru a aduce aceasta predictibilitate fiscala astfel incat dumneavoastra (antreprenorii n.r.) sa stiti ca si anul viitor si in 2017, 2018, 2019 veti putea beneficia de aceasta facilitate si va veti putea face un plan de afaceri avand ca input aceste informatii privind fiscalitatea in Romania. Asadar oferim contribuabililor care investesc in active precum echipamente tehnologice, calculatoare si echipamente periferice programe informatice, o continuitate in activitatea economica”, a spus Dragu.

Potrivit acesteia, IMM-urile reprezinta 90% din firmele din Romania si contribuabili semnificativi pentru bugetul statului.

Scutirea de impozit a profitului reinvestit era valabila pana la sfarsitul acestui an. Agentii economici sunt scutiti integral de la plata impozitului pentru profitul reinvestit in echipamente tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru

Sursa: incont.ro

Lira sterlina s-a prabusit, vineri, in raport cu euro si dolarul. Banca Angliei investigheaza “modul misteriors” prin care moneda a pierdut 6% din valoare in cateva minute

Lira sterlina s-a prabusit vineri in schimburile din Asia la cel mai mic nivel din ultimii 31 de ani in raport cu dolarul si din ultimii sapte ani fata de moneda euro, accentuand caderea declansata la inceputul saptamanii pe fondul temerilor legate de un “Brexit dur”, transmite AFP, preluata de Agerpres.

La scurt timp dupa ora locala 08.00 la Tokyo (joi, 23.00 GMT), lira sterlina a cazut la 1,1841 dolari, cel mai mic nivel din 1985, inainte de a se redresa usor spre 1,2470 dolari. Cateva ore mai tarziu ea evolua in jurul valorii de 1,26 dolari.
Ea a cedat teren si in fata euro care a atins in acelasi moment 94,15 penny, fata de 88,42 penny putin mai devreme, situatie nemaiintalnita de la inceputul lui 2009.

Lira sterlina s-a prabusit, vineri, cu peste 6% fata de dolar, in doar cateva minute minute, depreciere mai abrupta si decat cea din zilele imediat urmatoare votului pentru Brexit.

Banca Angliei a confirmat ca investigheaza modul “misterios” in care lira a pierdut din valoare peste noapte. Moneda britanica a recuperat ulterior 1,24% in raport cu dolarul.

Deprecierea semnificativa vine pe fondul declaratiilor legate de efectele Brexitului, care s-au facut in ultimele zile, in ambele tabere implicate.
Cancelarul german Angela Merkel a subliniat joi ca Uniunea Europeana trebuie sa ramana ferma in privinta pozitiei sale ca accesul la piata unica a blocului comunitar este legata de libera circulatie a persoanelor care urmeaza a fi negociata cu Marea Britanie. Ea a adaugat ca negocierile dintre UE si Marea Britanie nu vor fi usoare si a precizat ca este necesar sa se transmita clar ce tip de acces isi doreste fiecare dintre parti la piata celeilalte.
“Suntem gata sa legam accesul” Marii Britanii la piata unica pentru bunuri si servicii “de chestiunea respectarii celor patru libertati” de miscare in UE, a spus Angela Merkel, referindu-se la circulatia bunurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor.
Aceasta pozitie nu e noua in sine, dar Angela Merkel a tinut sa o reafirme dupa un discurs fara concesii al premierului britanic Theresa May in chestiunea Brexitului. Lidera Partidului Conservator din Marea Britanie a sustinut un discurs in inchiderea congresului formatiunii aratandu-se ferma in special in privinta imigratiei, tema majora a referendumului din iunie privind iesirea tarii din UE. “Nu vom iesi din UE pentru a abandona din nou controlul imigratiei”, a spus Theresa May.
In acelasit imp, seful Executivului de la Londrea a dezaprobat conditionarea de catre unii oficiali europeni a accesului companiilor britanice pe piata unica europeana de garantarea acestui drept. “Stiu ca unii intreaba despre un compromis intre controlul imigratiei si comertul cu Europa. Dar acesta este un mod gresit de a privi lucrurile. Noi am votat (la referendumul din 23 iunie n.red.) pentru a iesi din Uniunea Europeana si a deveni o tara suverana, complet independenta. Asadar vom decide singuri cum vom controla imigratia. Si vom fi liberi sa ne decidem legile”, a subliniat May.
“Vreau ca acordul (cu UE) sa ilustreze o relatie matura, cooperanta, intre prieteni apropiati si aliati. Vreau ca el sa includa cooperarea in aplicarea legii si combaterea terorismului. Vreau sa implice comertul liber cu bunuri si servicii. Vreau sa ofere companiilor britanice cat mai multa libertate pe piata unica si la fel sa se intample aici cu companiile europene. Dar lasati-ma sa fiu clara: Nu parasim UE pentru a renunta din nou la controlul asupra imigratiei. Si nu plecam pentru a reveni la jurisdictia Curtii de Justitie a UE”, a insistat Theresa May.
Cu cateva zile inainte, sefa Executivului britanic, declarase, de asemena, ca Marea Britanie nu va implora in negocierile cu Uniunea Europeana pe tema Brexitului, ci va aborda discutiile ca un stat ‘independent si suveran’.
Sursa: incont.ro

Romania, inclusa pe lista tarilor cu potential de a trece la statutul de piata emergenta. Anghel, BVB: “Este unul dintre cele mai importante momente in istoria pietei de capital”

Romania a fost inclusa oficial pe lista tarilor care prezinta un potential substantial de a trece la statutul de piata emergenta, conform deciziei FTSE Russell, publicata joi, anunta Bursa de Valori Bucuresti. 

“Piata de capital din Romania a fost inclusa pe lista tarilor care prezinta un potential substantial de a trece la statutul de piata emergenta intr-un orizont de timp scurt sau mediu. Este efectul progresului imens depus pentru reformarea infrastructurii pietei, conform obiectivelor stabilite in proiectul de eliminare a barierelor care impiedicau dezvoltarea pietei de capital, precum si in strategia de afaceri a BVB”, mentioneaza reprezentantii bursei.
Compania FTSE Russell a informat Bursa de Valori Bucuresti ca va lua in considerare o posibila reclasificare a Romaniei ca piata emergenta la reuniunea sa anuala din luna septembrie 2017. “Pietele care fac obiectul unei posibile reclasificari sunt plasate pe lista de monitorizare timp de minim un an“, se precizeaza in informarea oficiala.

Potrivit BVB, promovarea in categoria superioara se va realiza urmare a indeplinirii conditiilor de lichiditate a pietei in ansamblu, precum si de prezenta in piata a companiilor mari cu valori de tranzactionare individuale semnificative.

In prezent, pe langa FTSE Russell, alte trei institutii importante recunoscute international, respectiv MCSI (SUA), S&P Dow Jones (SUA) si STOXX (Elvetia), evalueaza piata de capital din Romania. Criteriile care trebuie indeplinite si procesul de analiza sunt relativ similare si se refera, in principal, la valoarea tranzactiilor si dimensiunea companiilor listate la bursa, precum si accesul rapid al investitorilor la piata de capital si modul in care acestia pot cumpara si vinde actiuni. Ne gandim in mod pozitiv cu privire la viitor, pentru ca am definit in mod corect procesul care trebuie demarat si modificarile care trebuie implementate si, mai important, pentru ca avem capacitatea si expertiza pentru a prioritiza executarea si sa nu permitem aparitia unor greseli majore de-a lungul drumului. Acest lucru a fost recunoscut de una din cele mai respectate agentii globale de rating de pe piata. Mai exista unele probleme importante care trebuie rezolvate si sper ca ritmul acestui proces, in care BVB are deseori nevoie de cooperarea constructiva cu alte institutii, va fi unul rapid“, precizeaza Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de la Bucuresti.
La randul sau, presedintele consiliului guvernatorilor BVB, Lucian Anghel, a aratat ca aceasta decizie reprezinta unul dintre cele mai importante momente din istoria pietei de capital din Romania.
“Faptul ca Romania a fost inclusa pe lista tarilor ce prezinta un potential substantial de a trece la statutul de piata emergenta este unul din cele mai importante momente in istoria pietelor de capital din Romania. Acesta este efectul progreselor imense realizate in reformarea infrastructurii pietei, potrivit obiectivelor fixate in programul de eliminare a barierelor care impiedica dezvoltarea normala a pietei si strategia de business a BVB, care trebuie implementata in mod decisiv“, a declarat Lucian Anghel.
Ce avantaje ar avea Romania de pe urma statutului de piata emergenta
 
Sergiu Oprescu, presedinte al Consiliului Director al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), a precizat ca promovarea pietei de capital din Romania pe lista de monitorizare pentru obtinerea statutului de piata emergenta (Secondary Emerging) va genera cresterea interesului investitorilor, inclusiv a investitorilor straini, pentru piata de capital din Romania care poate deveni astfel o alternativa viabila de finantare si un stimulent al cresterii economice durabile.
Asociatia Romana a Bancilor, prin intermediul Comisiei sale de Piete de Capital si Trezorerie, a realizat demersuri importante pentru cresterea nivelului de comunicare si dialog cu companiile furnizoare de indici de actiuni la nivel mondial, in vederea sustinerii eforturilor intregii piete de capital romanesti pentru promovarea de la statutul de ‘piata de frontiera’ la cel de monitorizare pentru ‘piata emergenta’. Este preconizata cresterea interesului investitorilor, inclusiv a investitorilor straini, pentru piata de capital din Romania care poate deveni astfel o alternativa viabila de finantare si un stimulent al cresterii economice durabile“, a declarat Sergiu Oprescu.
FTSE Russell este o companie parte a London Stock Exchange Group, specializata in furnizarea de calcul de indici, care realizeaza incepand cu anul 1985 un model de evaluare a pietelor de frontiera, emergente si dezvoltate, model extins in prezent la nivelul a 72 de tari. Anuntul publicat joi vine ca urmare a procesului de evaluare formala al FTSE Russell, care presupune implicarea autoritatilor de reglementare si a burselor de valori locale prin intermediul discutiilor directe si al unor chestionare formalizate alaturi de un calendar anual prestabilit de comunicare si implementare.
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) este formata din 37 de institutii de credit active ca persoane juridice romane si straine in sectorul financiar. ARB este membra a Federatiei Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Platilor, a Federatiei Ipotecare Europene si in 26 de organisme nationale lucrative privind dezvoltarea si perfectionarea cadrului economic.
Sursa: incont.ro

Criza financiară, o glumă. În 16 ani ar urma să înceapă un Ev Mediu Întunecat

Analistul financiar Martin Armstrong spune în baza calculelor sale privind ciclurile de sentiment că în 2032 ar urma să se precipite evenimente care să împingă Omenirea într-un nou Ev Mediu Întunecat. Distrugerea sistemului monetar și corupția politicienilor vor fi cauzele primordiale ale intrării lumii în haos.

Și-a câștigat reputația în piețele internaționale în anul 1987, când, în consultanța sa oferită la Princeton Economics, a prezis cu precizie de o zi prăbușirea Bursei de la New York în ceea ce ulterior industria de pe Wall Street a numit „Lunea Neagră”. Martin Armstrong anticipează un haos încă și mai mare: nici mai mult nici mai puțin, decât aruncarea lumii întregi într-un Ev Mediu în doar 16 ani.

Cel mai bun analist al ciclurilor de sentiment, el a calculat pentru anul 2032 apariția unor fenomene care ne vor duce către o „Epocă Întunecată”. „Din fericire, mă voi fi dus de pe această lume până atunci și nu voi fi nevoit să fac față acestui oribil eveniment”, scrie Armstrong, în vârstă de 66 de ani, pe portalul său Armstrong Economics.

Sursa; money.ro

Marcel Bărbuț, acționar și CEO al AdePlast: Statul român nu susține absolut deloc firmele locale în strategia ajutoarelor de stat

Producătorul român de materiale de construcții AdePlast Ploiești a criticat strategia guvernului de acordare a ajutoarelor de stat, considerând că favorizează companiile foarte mari, de afară și nu susține deloc firmele locale. 

„Ne-a lovit foarte puternic faptul că statul român le dă bani numai la străini sau dă bani la firme inexistente și fără niciun fel de trecut. În mod sigur ne-a afectat și a afectat mulți români care vor să investească. Statul român susține numai companii foarte mari, foarte puternice de afară, care ar putea singure să-și desfășoare investițiile, nu susține absolut deloc firmele românești“, susține Marcel Bărbuț, acționar și CEO al AdePlast.

Investiția totală s-ar fi ridicat la 126 de milioane de lei, dintre care aproape jumătate ar fi reprezentat contribuția statului pentru un proiect în Oradea, potrivit informațiilor Ministerului de Finanțe.

„De acei bani depindea foarte mult proiectul, căutăm soluții, căutăm alternativă de la fonduri de investiții, purtăm discuții cu băncile. Deocamdată nu putem să-l facem decât dacă găsim alte soluții de finanțare“, mai spune Bărbuț.

AdePlast a fost a șaptea companie respinsă din schema ajutoarelor de stat, cu 63 de puncte. Dacă s-ar fi realizat proiectul, ar fi creat în jur de 165 de noi locuri de muncă, potrivit lui Marcel Bărbuț.

Compania operează în prezent trei fabrici, la Oradea, Roman și Ploiești. AdePlast a avut anul trecut 282 de angajați.

Sursa: mediafax.ro

Calculele experților: Cine câștigă și cine pierde din posibilele modificări ale fiscalității: “Noul proiect este rău pentru PFA-uri, neutru pentru salariați și bun pentru bugetul de asigurări sociale”

Pentru un angajat care este plătit la nivelul salariului mediu pe economie de 2.681 de lei brut (respectiv 1.890 de lei net), noile măsuri nu ar aduce modificări semnificative ale veniturilor, în calculele lui Emilian Duca, consultant fiscal Tax& Business Solutions impactul fiind de -1 leu la venitul net al salariatului plătit, pe contract de muncă, cu salariul mediu pe economie. 

În același timp, noile modificări ar aduce economii de 70 de lei pe lună angajatorilor pentru fiecare angajat plătit la nivelul mediu pe economie.

În cazul unei PFA care desfășoară o activitate independentă, iar veniturile lunare sunt la nivelul salariului mediu pe economie (echivalentul actual al unui venit net pe PFA de 2.338 de lei), în noul regim de taxare care s-ar putea aproba respectiva PFA ar pierde câte 406 lei în fiecare lună, ca urmare a majorării cotelor de contribuții.

În schimb, pentru un angajat care primește 1.000 de euro net pe lună (4.500 de lei) pe contract de muncă, noile măsuri fiscale ar aduce o majorare a salariului net cu 25 de lei în fiecare lună, în timp ce angajatorul ar face economii lunare în cuantum de 167 de lei pentru fiecare angajat pe care îl plătește cu 1.000 de euro net.

Pentru o PFA care are venituri lunare de 1.000 de euro pe lună, pierderea netă lunară în scenariul noului regim de impozitare ar fi de 973 de lei în fiecare lună, adică peste 17% din veniturile pe care le obține respectiva PFA în regimul actual de taxare.

Citește mai multe despre impactul posibilelor modificări ale fiscalității în Ziarul Financiar 

Sursa: mediafax.ro

FMI critica dur Fiscul din Romania: ANAF risipeste resurse pe controale inutile si nu reuseste sa incaseze datoriile. Recomandarile Fondului si reactia ministrului Finantelor

Directia Mari Contribuabili din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) nu reuseste sa isi atinga scopul, acela de a reduce decalajul dintre taxele datorate si cele incasate, din cauza faptului ca risipeste resurse pe activitati care aduc putini bani la buget, nu are o abordare strategica, iar rezultatele sunt slabe.

Acestea sunt concluziile “Raportului de asistenta tehnica privind Imbunatatirea Administrarii Riscului de Conformare pe care il prezinta Marii Contribuabili”, care a fost intocmit in urma vizitei expertilor Fondului Monetar International, din 7-21 aprilie 2016, pe baza datelor valabile in septembrie 2015, scrie Agerpres.
“Este foarte probabil ca eforturile ce se fac (in cadrul DMC-n.r.) sa nu aiba un impact prea mare asupra gap-ului fiscal, daca acest impact exista. (…) Resursele de control irosite pe inspectii neproductive sunt enorme”, se mentioneaza in raport.
Printre cauzele care genereaza aceasta situatie se numara faptul ca aproximativ 46% din resursele anuale de control ale DMC sunt utilizate pentru rambursari de TVA, rezultate semnificative obtinandu-se in doar 10% din inspectiile efectuate.
In administratiile fiscale avansate, controlul rambursarilor de TVA ocupa un procent foarte mic din resursele DMC (sub 5%). Analiza de risc si ierarhizarea dupa prioritati ar trebui sa directioneze activitatile de control catre acele deconturi de TVA cu optiune de rambursare ce prezinta riscuri majore. Resursele economisite ar trebui sa fie utilizate pentru controlul unor aspecte ce prezinta o mai mare semnificatie din punct de vedere al asigurarii unor fluxuri de venituri majore”, se subliniaza in raportul FMI.
In plus, institutia internationala remarca faptul ca timpul utilizat la fiecare inspectie este prea mare in comparatie cu standardele internationale. “In Romania, o inspectie de rambursare de TVA la un mare contribuabil dureaza in medie jumatate de an, in timp ce in administratiile avansate astfel de inspectii dureaza o zi sau chiar mai putin. Se afirma ca principalele motive pentru durata atat de mare a inspectiilor sunt atentia sporita acordata activitatilor de control fiscal ale ANAF de catre Curtea de Conturi, conjugata cu faptul ca inspectorii pot fi trasi personal la raspundere pentru orice discrepanta de impozite si taxe neidentificata in timpul inspectiilor”, se mai noteaza in raport.
Conform documentului, 20% din resursele anuale de control sunt concentrate in principal pe planuri de control elaborate “de jos in sus” (desi Centrala ANAF are o contributie mica la aceste planuri). In plus, nu exista o abordare strategica, iar rezultatele sunt deci slabe.
Exista deficiente si in activitatile de asistenta contribuabili si de colectare, ceea ce subrezeste capacitatea DMC de a avea un impact efectiv asupra comportamentelor contribuabililor in materie de conformare. Spre exemplu, serviciile destinate contribuabililor nu sunt adaptate spre a ataca domeniile de risc major, ci sunt mai degraba raspunsuri la intrebari sau solicitari adresate de contribuabili si de firmele de contabilitate”, se mai precizeaza in raportul FMI.
FMI recomanda ANAF sa selecteze marii contribuabili controlati dupa cifra de afaceri
FMI recomanda ANAF sa modifice criteriile de selectie a contribuabililor administrati de Directia Mari Contribuabili (DMC), astfel incat principalul criteriu sa fie nivelul cifrei de afaceri, si sa asigure salarii competitive angajatilor cheie.
“Repartizarea contribuabililor la DMC se realizeaza incorect. DMC se straduieste sa administreze 2.392 de contribuabili ce genereaza sub 50% din veniturile fiscale totale colectate de ANAF. O selectare mai buna (bazata pe cifra de afaceri a contribuabililor) ar genera 1.200 – 1.400 de contribuabili la DMC, ce ar insuma pana la 60% din veniturile totale. (…) Criteriile ar trebui sa se aplice contribuabililor din intreaga tara si ar trebuie sa reprezinte principalul mecanism de a stabili daca un contribuabil este in portofoliu sau in afara lui‘, se subliniaza in raportul citat.
In plus, pe termen scurt, FMI sustine ca ANAF ar trebui sa mentina sau chiar sa majoreze numarul de angajati ai DMC, chiar daca prin aplicarea noilor criterii populatia administrata de DMC (angajatii companiilor din portofoliu -n.r.) s-ar putea reduce semnificativ. “Chiar daca aceasta populatie se va reduce, importanta ei, din punct de vedere al veniturilor ce trebuie protejate, va creste“, se mentioneaza in documentul citat.
Totodata, personalul Directiei ar trebui instruit prin cursuri de pregatire profesionala, inclusiv prin programe de schimb cu administratiile fiscale avansate. FMI considera ca este vital ca personalul DMC sa fie foarte bine pregatit, ca sa poata face fata omologilor lor din firmele de contabilitate.
De asemenea, procedurile de rambursare a TVA (analiza riscurilor si control) ar trebui revizuite pentru a reduce utilizarea excesiva a resurselor de control.
O alta recomandare a FMI sustine eliminarea din legi si reglementari a mai multor prevederi precum obligatia ANAF de a controla contribuabilii strict din ratiuni legate de prescriere, raspunderea personala pe care o au inspectorii de control si alte categorii de angajati pentru nerealizarea veniturilor si a obligatia inspectorilor de control de a examina toate perioadele fiscale ce s-au scurs de la data ultimului control fiscal.
Pe termen mediu (1 – 3 ani), FMI recomanda ANAF sa asigure pentru DMC o cladire corespunzatoare, mijloace de transport suficiente si instrumente tehnice moderne adecvate, pentru realizarea de controale fiscale electronice.
In acelasi timp, FMI solicita “asigurarea de salarii competitive la nivelul domeniului de activitate, pentru directorii si personalul cheie al DMC, in mod special pentru inspectorii de control, departamentul juridic si expertii TI, pentru a atrage si pastra personalul cu calificari si competente exceptionale“, se mai arata in documentul citat.
Reactia Ministerului Finantelor
Directia Generala de Administrare Mari Contribuabili a inceput sa puna in practica unele masuri de imbunatatire a activitatii precum recrutarea de personal calificat si implementarea structurilor organizatorice a Directiei cu specializari si segmente pe sectoare de activitate, se arata intr-un comunicat al Ministerului Finantelor Publice, transmis presei.
Transparenta este unul dintre principalele obiective ale mandatului meu. Publicarea rapoartelor FMI privind activitatea ANAF- Mari Contribuabili este un pas urias in aceasta directie. Consider ca este important sa avem o evaluare obiectiva a activitatii ANAF si ca aceasta analiza sa poata fi consultata de toti cetatenii. Asa putem intelege mai bine complexitatea activitatii ANAF, problemele pe care le intampina institutia si solutiile pe care le aplica pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite contribuabililor. Tocmai de aceea continuam reforma ANAF si am inceput deja sa implementam recomandarile din rapoarte“, a declarat ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu.
Potrivit Ministerului Finantelor, in ultimii 5 ani, din 100 de rapoarte ale misiunilor tehnice pe administrare fiscala ale FMI doar patru au fost publicate in Danemarca, Finlanda, Italia si Polonia.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Șase companii au fost selectate pentru a primi ajutoare de stat de 621 mil. lei

Pirelli, Arctic, Clariant Products, Robert Bosch, Safe Med International și Alu Menziken sunt cele șase companii care au fost selectate de Ministerul Finanțelor pentru a primi ajutoare de stat în valoare de 621 mil. lei. 

Cel mai mare ajutor de stat, în valoare de 163 mil. lei urmează să fie acordat companiei Arctic, care a anunțat că va folosi banii pentru construcția unei noi fabrici de electrocasnice.

Alte 30 de companii au fost respinse, se arată pe site-ul Ministerului de Finanțe. „Din 36 de proiecte de investiții au fost selectate șase în valoare totală de 2,28 de miliarde de lei. Ajutorul de stat solicitat se ridică la 621,4 milioane de lei. Urmează ca, în maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea listei, să fie analizate cele șase cereri de acord pentru finanțare și anunțate rezultatele finale”, spun reprezentanții Ministerului de Finanțe.

Cererile totale de acord pentru proiectele depuse de cele 36 de companii arată o valoare a investițiilor de 5,47 miliarde de lei. Ajutorul de stat total solicitat a fost de 1,98 miliarde de lei, în condițiile în care bugetul total al sesiunii este de 638 de milioane de lei.

Sursa: mediafax.ro

Fiscul va propune companiilor o metodă care le poate scăpa de controale

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va introduce modelul de raportare SAF-T, inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și folosit de mai multe state europene, care reprezintă o metodă de pre-control, întrucât companiile transmit voluntar date relevante autorităților fiscale, a declarat, pentru Profit.ro, președintele instituției, Dragoș Doroș. Avantajul acestui sistem este că reduce costurile de administrare pentru ambele părți, poate fi utilizat pentru verificări în cazul rambursărilor de taxe, minimizează riscurile în perspectiva controalelor sau chiar le elimină.

SAF-T este un standard international de schimb de date între companii și autoritățile fiscale pe cale electronică. Practic, înseamnă că firmele pun la dispoziția Fiscului informații, iar acesta le monitorizează și apreciază dacă mai sunt sau nu necesare controale, inclusiv pentru rambursări de taxe.

Ce este SAF-T?

“La nivel european se constată tendința de standardizare a modului de furnizare a informației către autoritățile fiscale, pe cale electronică. În acest sens, soluția OECD a fost implementarea unor jurnale predefinite (achiziții și livrări) în format electronic (xml), fișiere standard (Standard Audit File for Tax – SAF-T). Acest SAF-T a fost introdus cu succes în mai multe state membre UE  (e.g. Portugalia, Luxemburg) și, de asemenea, de la 1 iulie 2016 și în Polonia, iar de la 1 octombrie va fi introdus și în Lituania. În România, acest nou formular 394 vine probabil ca un răspuns/aliniere la această tendință europeană. Însă modelul local nu s-a pliat pe practica europeană. Acest standard SAF-T ar fi putut fi preluat și de Fiscul românesc, iar pentru companii ar fi fost mult mai simplu pentru că, spre desosebire de 394, acest mod de raportare nu mai presupune compilări de date, calcule, agregări etc. Prin SAF-T s-ar fi făcut un transfer de informație la Fisc care ar fi putut să culeagă din aceste jurnale informațiile necesare (care acum sunt cerute prin intermediul noului formular 394). SAF-T aduce beneficii importante statelor membre care l-au implementat (de exemplu din punct de vedere al derulării controalelor fiscale, nu numai din punct de vedere al TVA, ci și al impozitului pe profit, al reconcilierilor datelor declarate de parteneri și identificarea unor «anomalii», posibilitatea analizei unor mostre de date și extrapolări ulterioare”, a explicat recent, pentru Profit.ro, Ioana Iorgulescu, Executive Director E&Y.

Sursa: profit.ro

Complexul Energetic Oltenia a avut pierderi de peste 30 milioane euro in prima jumatate a anului. Ce masuri va lua compania de stat

Pierderi uriase la CEO, producator de energie controlat de statul roman. 

Complexul Energetic Oltenia (CEO), unul din cei mai mari producatori de energie din tara, a avut in primul semestru al anului pierderi de 138,2 milioane lei (circa 31 milioane euro), de la un profit net de 13,5 milioane lei in perioada similara a anului trecut, rezultat negativ ce se datoreaza diferentelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor in yeni accesate pentru investitiile de mediu. Cota de piata a companiei in primele sase luni a scazut la 17,9%, fata de 18,4% in primul semestru din 2015, potrivit datelor transmise de CEO, la solicitareaNews.ro.

“In primele sase luni ale acestui an, CE Oltenia a inregistrat o cifra de afaceri de 1,023 milioane lei, un profit din exploatare de 30,6 milioane lei si o pierdere din activitatea financiara de 168,8 milioane lei, ca urmare a diferentelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investitiile de mediu (in principal ca urmare a reevaluarii lunare a creditului in yeni)”, se arata in datele transmise de companie agentiei News.ro.

De altfel, producatorul de energie se afla intr-o situatie financiara dificila, dupa ce a inregistrat pierderi cumulate de circa 1,7 miliarde lei in ultimii doi ani.“Diferentele de curs valutar au determinat o pierdere financiara in primele 6 luni ale acestui an aproximativ dubla fata de pierderea financiara inregistrata in aceeasi perioada a anului trecut”, spun reprezentantii CEO.

In prima jumatate a anului, compania a achizitionat certificate de emisii de dioxid de carbon in valoare de 185 milioane lei si certificate verzi in valoare de 10,2 milioane lei. Comparativ, in primul semestru al anului trecut nu au fost constituite provizioane pentru achizitia certificatelor de CO2.

De asemenea, in primul semestru din acest an, Complexul Energetic Oltenia a inregistrat o cifra de afaceri de 1,023 miliarde lei, cu 17% mai mica fata de cea realizata in perioada similara a anului trecut, de 1,232 miliarde lei. “CE Oltenia nu inregistreaza restante catre bancile finantatoare si nu au mai fost contractate credite noi. In peioada ianuarie-iunie 2016, compania a rambursat bancilor circa 230 milioane lei”, arata oficialii companiei.

Acestia mai spun ca platile aferente creditelor bancare au fost efectuate la termenele contractuale prevazute.

In ceea ce priveste numarul de certificate verzi, acesta este stabilit in functie de energia vanduta la consumatorii finali si de energia consumata pentru extractia carbunelui in vederea producerii energiei electrice.

“Cota de certificate verzi a ajuns la 32%, desi conform prevederilor initiale ale Legii nr. 220/2008, cota obligatorie de certificate verzi ar fi trebuit sa ajunga la 10,8% in 2015 si la 16,8% in 2020”, subliniaza reprezentantii CEO.

Acestia se plang de faptul ca, desi conform legislatiei, producatorii sunt scutiti de la plata certificatelor verzi corespunzatoare energiei utilizate in consumul propriu tehnologic, energia folosita de CE Oltenia pentru exploatarea carbunelui nu este considerata consum propriu tehnologic.

“Marii consumatori de energie din Romania, cu exceptia CE Oltenia, au fost scutiti de la achizitia unei cantitati considerabile de certificate verzi, iar CE Oltenia este al treilea mare consumator de energie din Romania, dupa Alro Slatina si ArcelorMittal Galati”, mai spun reprezentantii complexului energetic.

In prezent, CE Oltenia are circa 15.000 salariati, insa in urma reducerii de personal, pana la sfarsitul anului vor ramane aproximativ 14.000 salariati in companie.

De asemenea, Ministerul Energiei a semnat cu Complexul Energetic Oltenia doua contracte de finantare in valoare de circa 21 milioane euro pentru modernizarea grupurilor energetice de la Rovinari si Isalnita, din Planul National de Investitii gestionat de minister.

Astfel, banii vor merge in modernizarea si reabilitarea preincalzitorului de aer la grupul energetic nr. 7 de la Isalnita, dar si in denoxare pentru grupurile 5 si 6 de la Rovinari si pentru grupurile 5 si 7 de la Turceni, proiecte ce vor fi finalizate in 2018. Pentru celelalte grupuri functionale termenul de finalizare este 2020. Alte investitii vor fi facute in modernizarea grupului energetic nr. 5 de la Rovinari si a grupului energetic nr. 3 de la Turceni pentru reducerea consumurilor, a emisiilor de dioxid de carbon si in cresterea fiabilitatii.

Ministerul Energiei detine 77% din actiunile producatorului de energie, iar Fondul Proprietatea are o participatie de 21,5%.  Complexul Energetic Oltenia a fost infiintat in 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni si Craiova cu Societatea Nationala a Lignitului Oltenia. Domeniul principal de activitate este productia de energie electrica si termica, transportul si distributia energiei termice.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Inflatia ramane negativa, in scadere fata de luna trecuta. Alimentele s-au scumpit usor, dar s-au ieftinit serviciile

Inflatia anuala ramane in teritoriu negativ si in luna iulie, la minus 0,8%, fiind in scadere de la minus 0,7% in iunie, potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul National de Statistica (INS).

Preturile de consum, masurate prin indicele preturilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 0,8% in luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie 2015. Determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) scaderea a fost de -0,3%”, arata INS.

In luna iulie 2016, ponderea marfurilor si serviciilor care au inregistrat o scadere a preturilor, comparativ cu iulie 2015, este de 46,1%, cele care au avut cresteri cuprinse in intervalul 0 – 2,5% detin o pondere de 41,2%. Marfurile si serviciile ale caror preturi au crescut cu mai mult de 2,5% detin o pondere de 12,7%.

Rata medie a preturilor de consum in ultimele 12 luni (august 2015 – iulie 2016) fata de precedentele 12 luni (august 2014 – iulie 2015), calculata pe baza IPC, este de -1,9%. Determinata pe baza IAPC, rata medie este de -1,6%.

In iulie 2016, fata de iulie 2015, preturile de consum au crescut la grupa marfurilor alimentare cu 1,25%, dar au scazut la cele nealimentare cu 2,2%, iar la servicii cu 0,93%.

Banca Nationala Romaniei (BNR) prognozeaza o inflatie de minus 0,4% pentru finalul acestui an, cu un punct procentual sub estimarea anuntata in luna mai a acestui an, de 0,6%, potrivit Raportului trimestrial asupra inflatiei prezentat, luni, de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Pentru finalul anului viitor, banca centrala estimeaza o inflatie de 2%, de asemenea in scadere fata de prognoza cuprinsa in Raportul din luna mai, de 2,7%.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Lira sterlină, în cel mai lung șir de pierderi de după Brexit. Estimările experților până la finalul anului sunt alarmante

Lira sterlină a scăzut luni pentru a patra zi consecutiv, ajungând aproape la cel mai lung șir de scădere post-Brexit, în condițiile în care piețele se pregătesc pentru măsurile de stimulare economică luate de Banca Angliei. 

Lira sterlină a scăzut cu 0,2%, la 1,3045 în Londra, și se îndreaptă spre cel mai abrupt declin de pe 9 mai. La două săptămâni după votul pentru ieșirea din UE, lira s-a scufundat la minimul ultimilor 31 de ani, la 1,2798 dolari/liră.

Obligațiunile guvernamentale din Marea Britanie au crescut și au împins randamentele cu maturitate pe cinci ani la un minim record, în condițiile în care piața încă așteaptă să vadă cum vor afecta economia măsurile luate de banca centrală.

Pe lângă reducerea ratei de referință la un minim record, Banca Angliei va crește programul de achiziții de active la 435 de miliarde de lire începând de luni. În general, măsurile de stimulare tind să deprecieze valuta prin creșterea lichidității din economie.

“Prin măsurile luate, Banca Angliei slăbește constant lira sterlină”, a spus Sam Lynton-Brown, expert valutar la BNP Paribas din Londra.

De la începutul anului, lira sterlină a scăzut în raport cu principalele 16 valute, iar peisajul economic pentru finalul anului nu pare să fie mai bun, în condițiile în care Bloomberg estimează o scădere la 1,26 dolari/liră.

Sursa: mediafax.ro

Gigantii bancari incep sa se prabuseasca. Credit Suisse si Deutsche Bank, scoase de pe lista indicelui bursier STOXX Europe 50, dupa declinul masiv al actiunilor

Doua dintre cele mai mari banci europene – Credit Suisse si Deutsche Bank – vor fi scoase de saptamana viitoare de pe lista indicelui bursier STOXX Europe 50, al celor mai importante 50 de companii europene, in urma declinului semnificativ al titlurilor, transmite Reuters, preluata de Agerpres.

Deutsche Bank era din 1998 membra a STOXX Europe 50. Marti dimineata, actiunile Credit Suisse si Deutsche Bank inregistrau scaderi de peste 5% si, respectiv, 3,5%.
Decizia STOXX Ltd, care gestioneaza principalii indici bursieri din Europa, vine dupa ce anul acesta capitalizarea bursiera a celor doua banci aproape s-a injumatatit.
Eliminarea Credit Suisse si Deutsche Bank de pe lista indicelui bursier STOXX Europe 50 va intra in vigoare din 8 august.
Credit Suisse si Deutsche Bank vor fi inlocuite in indicele bursier STOXX Europe 50 de firma de tehnologie ASML Holding si de compania de constructii Vinci.
Deutsche Bank, cel mai mare grup bancar german, a avertizat, saptamana trecuta, ca ar putea adopta noi masuri de reducere a costurilor, dupa ce profitul a scazut cu 98% in trimestrul doi din 2016, pe fondul volatilitatii de pe pietele financiare, generata de Brexit, si a ratelor scazute ale dobanzilor.
Profitul net a scazut la 20 milioane de euro (22 milioane de dolari) in perioada aprilie – iunie 2016, de la 796 milioane de euro in trimestrul doi din 2015.
“Daca actualul mediu economic dificil va persista, va trebui sa intensificam masurile programului nostru de restructurare”, a afirmat directorul general John Cryan.
Veniturile au scazut cu 20% in trimestrul doi din 2016, la 7,4 miliarde de euro. Declinul reflecta conditiile dificile de pe piete, din cauza incertitudinilor provocate de votul pentru iesirea Marii Britanii din UE (Brexit), se arata in comunicatul bancii germane.
Bancherul britanic John Cryan a preluat anul trecut conducerea Deutsche Bank, demarand un program de revizuire generala a activitatii bancii, costurile de restructurare fiind estimate anul acesta la 207 milioane de euro.
Deutsche Bank a majorat provizioanele pentru creditele neperformante la 259 milioane de euro, de la 151 de milioane de euro in urma cu un an.
In ultima vreme, ingrijorarile cu privire la soliditatea financiara a Deutsche Bank au afectat cotatia actiunilor bancii germane. Anul acesta, titlurile Deutsche Bank au scazut cu 43%, capitalizarea bursiera aproape s-a injumatatit.
Legaturile pe care Deutsche Bank le are cu cele mai mari banci ale lumii fac din grupul german cel mai mare risc potential la adresa sistemului financiar global, a avertizat luna trecuta Fondul Monetar International.
FMI a comparat posibilele amenintari la adresa stabilitatii financiare care ar putea veni din partea bancilor de importanta sistemica globala, intr-o analiza a sectorului bancar si de asigurari din Germania.
“In randul bancilor de importanta sistemica globala, Deutsche Bank pare a fi cel mai important contributor net la riscurile sistemice, urmata de HSBC si Credit Suisse“, se arata in analiza FMI.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Testele de stres derulate de Autoritatea Bancara Europeana au accentuat vulnerabilitatile bancilor din UE, alimentand temerile investitorilor

Cele mai recente teste de stres derulate in randul principalelor banci din Europa nu au reusit sa atenueze temerile investitorilor privind profitabilitatea sectorului bancar si nu au analizat unele riscuri, cum ar fi efectele ratelor negative ale dobanzilor si impactul deciziei Marii Britanii de a iesi din Uniunea Europeana (Brexit), sustin analistii intervievati de Reuters, scrie Agerpres.

Vineri, Autoritatea Bancara Europeana (EBA) a dat publicitatii rezultatele testelor de stres, potrivit carora banca italiana Monte dei Paschi, grupul austriac Raiffeisen, banca spaniola Banco Popular si doua dintre principalele institutii financiare irlandeze au obtinut cele mai slabe rezultate.
Un test de stres este o simulare a mai multor scenarii diferite de criza financiara prin care poate fi testata soliditatea institutiilor bancare.
Autoritatea Bancara Europeana, care a supus la teste de stres un numar de 51 de banci din zona euro, a subliniat ca rezultatele acestor teste arata ca mai sunt multe de facut pentru a pune bancile intr-o pozitie solida.
Au fost cateva surprize: rezultatele sub asteptari inregistrate de principalele institutii financiare irlandeze si grupul britanic Barclays, in timp ce bancile germane Deutsche Bank si Commerzbank s-au descurcat mai bine decat se anticipa.
Analistii sustin ca testele din acest an “nu au fost un panaceu”, deoarece au lipsit unele elemente majore, cum ar fi efectele ratelor negative ale dobanzilor asupra profitabilitatii bancilor si impactul Brexitului.
“Per ansamblu, rezultatele sunt mai degraba linistitoare, in opinia mea, dar problemele reale din sectorul bancar, in special ratele negative ale dobanzilor, nu au fost testate”, a apreciat analistul Dirk Becker, de la Allianz Global Investors.
“Este doar un pas spre directia potrivita, nu este o obsesie si nu se pot afla prea multe din aceste teste. Sectorul bancar a avut o evolutie sub asteptari”, a estimat George Karamanos, analist la KBW.
1.000 miliarde de euro, blocate in credite neperformante
“Estimam ca in bilanturile bancilor europene inca mai exista credite neperformante de aproximativ 1.000 miliarde de euro”, a avertizat Edward Chan de la casa de avocatura Linklaters.
Principala provocare pentru banci va fi sa demonstreze ca modelele si calitatea datelor sunt suficiente pentru a identifica viitoarele riscuri si au proceduri demarate pentru a gestiona riscurile“, a apreciat Burcu Guner, director in cadrul Moody’s Analytics.
EBA a analizat modul in care s-ar comporta bancile in cazul unui soc economic care ar dura trei ani si a ajuns la concluzia ca banca italiana Monte dei Paschi, cea mai veche banca din lume, ar ramane cu o rata a capitalului de baza de minus 2,44%. Pragul minim fixat pentru trecerea testelor a fost o rata a capitalului de baza de 5,5%. La fel ca si Monte dei Paschi, banca irlandeza Allied Irish Banks s-a situat sub prag, cu o rata a capitalului de baza de 4,31%.
De asemenea, pietele sunt interesate si de cat de multe banci au fost capabile sa mentina o rata a capitalului de baza de 7%, pragul care, in mod normal, declanseaza o depreciere a obligatiunilor emise de banci pentru a-si reface capitalul. Potrivit EBA, grupul bancar spaniol Banco Popular, Bank of Ireland si grupul bancar austriac Raiffeisen au terminat testele sub acest prag cu rate ale capitalului de baza de 6,62%, 6,15% si, respectiv, 6,12%.
La debutul testelor, toate cele 51 de banci aveau o rata agregata a capitalului de baza de 12,6%, tinand cont de toate cerintele de capital. La finalul testului, aceasta rata a coborat la 9,2%, ceea ce presupune o scadere de 340 puncte de baza, echivalentul a 226 miliarde de euro.
Aceasta este a treia runda de teste de stres derulate in UE dupa ce contribuabilii au salvat mai multe banci dupa criza financiara din 2007-2009. De data aceasta, pentru prima data, testele derulate de EBA au inclus si impactul unor riscuri precum amenzile si intelegerile in justitie asupra capitalului bancilor.
Potrivit calculelor EBA, impactul total al amenzilor si intelegerilor asupra capitalului bancilor ar fi de 71 miliarde de euro. Cel mai mare impact ar proveni insa de pe urma pierderilor provocate de pe urma creditelor, pierderi care s-ar ridica la 350 miliarde de euro la toate bancile testate.
SUrsa; incont.stirileprotv.ro

50.000 Euro – 200.000 Euro – vin banii europeni pentru mici afaceri 2016: de la pensiuni agroturistice pana la ateliere la sate.

A fost stabilita perioada in care antreprenorii pot sa ceara fonduri europene intre 50.000 de euro si 200.000 de euro pentru deschiderea si dezvoltarea unor mici afaceri non-agricole la sate, in cadrul submasurilor 6.2 si 6.4 din Programul National pentru Dezvolare Rurala (PNDR) 2014-2020. De asemenea, s-au publicat ghidurile solicitantului in forma finala, lista condurilor CAEN eligibile, modelele de planuri de afaceri si alte documente necesare pentru sesiunile 2016 ale celor doua linii de finantare.

Romanii care fac, in mediul rural, afaceri non-agricole, de la cabinete medicale si pensiuni, pana la ateliere de confectii sau alte unitati de productie si servicii, vor putea depune, in perioada 28 iulie, ora 9.00 – 30 noiembrie, ora 16.00, cererile de finantare pentru submasura 6.2 “Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale” (sM6.2) si submasura 6.4 “Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole” din cadrul PNDR 2016.

Cererile de finantare si celelalte documente necesare se depun online, pe site-ul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), din subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Pragul minim de selectie a proiectelor este de 15 de puncte pentru sM6.2 si 10 puncte pentru sM6.4.

Pragurile de caliate lunare sunt: 60 de puncte pentru sM6.2 si 6.4 (in perioada 28.07 – 31.08.2016); 45 de puncte pentru sM6.2 si sM6.4 (in perioada 01.09 – 30.09.2016); 30 de puncte pentru sM6.2 si sM6.4 (in perioada 01.10 – 31.10.2016); 15 puncte pentru sM6.2 si 10 puncte pentru sM6.4 (in perioada 01.11 – 30.11.2016).

Depunerea continua a proiectelor in cadrul sesiunii anuale aferente submasurilor 6.2 si 6.4 se opreste inainte de termenul limita atunci cand valoarea publica totala a proiectelor depuse avand un punctaj estimat (autoevaluare/ prescoring) mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective, excluzand valoarea publica totala a proiectelor retrase, ajunge la 200% din nivelul alocarii sesiunii anuale a submasurii 6.2 si submasurii 6.4, cu exceptia primelor 5 zile calendaristice din fiecare etapa de depunere cand oprirea depunerilor de proiecte nu este conditionata de atingerea plafonului de 200% din nivelul alocarii sesiunii anuale.

Pentru proiectele depuse cu punctajul mai mare sau egal decat pragul de calitate corespunzator lunii respective se va intocmi un raport de selectie lunar, cu exceptia proiectelor pentru care punctajul (autoevaluare/ prescoring) a scazut sub pragul de calitate corespunzator lunii respective si/ sau au fost incadrate gresit din punct de vedere al alocarilor financiare aferente submasurii 6.2 si submasurii 6.4, cand acestea vor fi declarate neconforme.

50.000-70.000 de euro, fara contributie proprie

Submasura 6.2 “Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale” are un buget total de 73 milioane Euro.

Avantajul acestei inii de finantare este fapul ca sprijinul nerambursabil este de 100% din valoarea investitiei, nefiind solicitata contributie proprie din partea antreprenorului.

Sprijinul nerambursabil va fi de:

  • 70.000 Euro/ proiect in cazul activitatilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si de agroturism.
  • 50.000 Euro/ proiect in cazul altor activitati.

Banii vor fi acordat sub forma de prima in doua transe astfel:

  • 70% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finantare;
  • 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu conditia implementarii corecte a Planului de Afaceri fara a depasi 5 ani de la data semnarii Deciziei de Finantare.

Cine va putea lua acesti bani:

  • Fermierii sau membrii unei gospodarii agricole din spatiul rural, care isi diversifica activitatea prin infiintarea unei activitati non-agricole pentru prima data (autorizati cu statut minim de PFA).Atentie: Persoanele fizice neautorizate NU sunt eligibile.
  • Micro-intreprinderi si intreprinderile mici din spatiul rural, care isi propun activitati non-agricole, pe care nu le-au mai efectuat pana la data aplicarii sprijinului.
  • Micro-intreprinderi si intreprinderi mici noi, infiintate in anul depunerii Cererii de Finantare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfasurat activitati pana in momentul depunerii proiectului(start-ups).

Pentru a putea cere banii europeni, solicitantii trebie sa indeplineasca anumite conditii printre care si aceea de a avea sediul social si punctul/punctele de lucru  situate in spatiul rural iar activitatea propusa prin proiect sa fie desfasurata in spatiul rural.

Investitiile pot fi facute in domenii ca:

  • Activitati de productie. Exemple: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselorlemnoase, productie de combustibil din biomasa, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice, producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfasurarea propriei activitati, ca parte integranta a proiectului etc.
  • Activitati mestesugaresti. Exemple: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non¬agricole (olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.).
  • Activitati turistice. Exemple: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement dependente sau independente de o structura de primire agro¬turistica cu functiuni de cazare si servicii de alimentatie publica.
  • Servicii. Exemple: cabinete medicale, sanitar-veterinare, service masini, unelte, obiecte casnice, consultanta, contabilitate, birou avocatura, audit, servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice, servicii tehnice etc.

Cititi cu atentie si respectati Ghidul solicitantului pentru sumbasura 6.2, inainte sa aplicati.

Pana la 200.000 Euro pentru dezvolarea de afaceri non-agricole la sate

Submasura 6.4 – “Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole” are un buget total alocat de 85 milioane Euro.

In aceasta schema, antreprenorii pot obtine sprijin nerambursabil de pana la 200.000 de Euro pe 3 ani fiscali, pentru dezvoltarea unor mici aaceri non-agricole, in mediul rural.

Intensitatea sprijinului neramburabil este de maximum 90% din valoarea proiectului, ceea ce inseamna ca si solicitantul trebuie sa vina cu minimum 10% din valoarea investitiilor.

Cine poate lua banii europeni:

  • Micro-intreprinderile si intreprinderile mici existente, din spatiul rural;
  • Micro-intreprinderile si intreprinderile mici nou-infiintate (start-up), din spatiul rural, care fac dovada cofinantarii. O micro-intreprindere este considerata start-up daca este infiintata in anul depunerii Cererii de Finantare sau daca nu a inregistrat activitate pana in momentul depunerii acesteia, dar nu mai mult de 3 ani fiscali consecutivi.
  • Fermierii sau membrii unor gospodarii agricole care isi diversifica activitatea de baza agricola prin dezvoltarea unei activitati non-agricole in cadrul intreprinderii deja existente incadrabile in microintreprinderi si intreprinderi mici.

In functie de forma de organizare, agentul economic poate fi:

  • Persoana fizica autorizata – PFA (infiintata in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprinderi individuale (infiintate in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprinderi familiale (infiintate in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate in nume colectiv – SNC (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate in comandita simpla – SCS (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate pe actiuni ¬ SA (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate in comandita pe actiuni ¬ SCA (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate cu raspundere limitata2 ¬ SRL (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate comerciala cu capital privat (infiintata in baza Legii nr. 15/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate agricola (infiintata in baza Legii nr. 36/1991) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate cooperativa agricola de gradul 1 si societati cooperative mestesugaresti si de consum de gradul 1 (infiintate in baza Legii nr. 1/ 2005), care au prevazute in actul constitutiv ca obiectiv desfasurarea de activitati neagricole;
  • Cooperativa agricola de grad 1 (infiintata in baza Legii nr. 566/ 2004) de exploatare si gestionare a terenurilor agricole si a efectivelor de animale.

Ce afaceri pot fi finantate cu acesti bani

Cu fondurile nerambursabile din submasura 6.4 pot fi finantate o serie intreaga de activitati non-agricole din comunele tarii, cum ar fi:

  • Investitii pentru producerea si comercializarea produselor neagricole (fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgica, fabricare de constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice).
  • Investitii pentru activitati mestesugaresti (activitati de artizanat si alte activitati traditionale neagricole (olarit, brodat, prelucrare manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii, etc).
  • Investitii legate de furnizarea de servicii (servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare; servicii de reparatii masini, unelte, obiecte casnice; servicii de consultanta, contabilitate, juridice, audit; activitati de servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative etc.).
  • Investitii pentru infrastructura in unitatile de primire turistica tip agro-turistic, proiecte de activitati de agrement (dependente sau independente de o structura de primire agro¬turistica cu functiuni de cazare).
  • Investitii pentru productia de combustibil din biomasa (ex: fabricare de peleti si brichete) in vederea comercializarii.

Cititi cu atentie Ghidul solicitantului pentru sumbasura 6.4 pentru a putea cere banii europeni. Resurse utile:

Sursa: starupcafe.ro

Ratingul de țară al României a coborât din cauza măsurilor populiste

Fitch Ratings a retrogradat ratingul pentru datoriile pe termen lung în lei ale României la “BBB minus”, de la “BBB”, și a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută la “BBB minus”, în ur ma modificării criteriilor aplicate ratingurilor României, perspectiva asociată pentru ambele calificative fiind stabilă, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară. Fitch spune în primă fază că a coborât ratingul pentru lei din motive tehnice, însă completează că din pricina anului electoral au fost deja luate măsuri populiste și subliniază că mai sunt alegeri și în noiembrie.

Ratingul de țară al României a fost confirmat la „BBB plus”, calificativul pe termen scurt în valută a fost confirmat la „F3″ și a fost atribuit un nou calificativ pe termen scurt în monedă locală la „F3″.

Ratingul „BBB minus” este de tip „investment grade” (recomandat pentru investiții).

De asemenea, Fitch a confirmat ratingul obligațiunilor guvernamentale românești pe termen lung în valută la „BBB minus” și a retrogradat ratingul obligațiunilor guvernamentale românești pe termen lung în monedă locală la „BBB minus”, de la „BBB”.

Retrogradarea ratingului pentru datoriile pe termen lung în monedă locală ale României la „BBB minus”, de la „BBB”, este în linie cu ghidul actualizat inclus în Criteriile de rating suveran revizuite ale Fitch, din data de 18 iulie, și face parte dintr-o revizuire mai amplă a portofoliului de analiză, în urma căreia agenția a concluzionat că profilul de creditare al României nu mai susține un nivel al ratingului pentru datoriile pe termen lung în monedă locală peste ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută.

Aceasta reflectă opinia Fitch că niciunul din cei doi factori citați în criteriile de rating care sprijină nivelul ridicat al ratingului pentru datoriile pe termen lung în monedă locală nu sunt prezenți pentru România. Cei doi factori cheie sunt: fundamente solide ale finanțelor publice față de fundamentele financiare externe și tratamentul anterior preferențial al creditorilor în monedă locală față de creditorii în valută.

Ratingul pentru datoriile pe termen lung în monedă locală ale României la „BBB minus” echilibrează perspectiva favorabilă de creștere economică în contrast cu politica fiscală sporită pro-ciclică și alegerile din noiembrie. În plus, poziția de debitor net extern mai mare decât media „BBB” și slăbiciunile structurale ale economiei rămân factorii care constrâng ratingul.

Fitch estimează că în 2016 și 2017 deficitul fiscal se va situa la 3% din PIB și, respectiv, 2,9% din PIB, rămânând neschimbat față de acum șase luni. Totuși, agenția continuă să scoată în evidență presiunile negative asupra sustenabilității fiscale pe termen mediu, ca rezultat al reducerilor importante de taxe din Codul Fiscal.

Vulnerabilitatea finanțelor publice este de asemenea scoasă în evidență pe fondul actualului ciclu electoral, în primul semestru din 2016 adoptându-se unele măsuri populiste, inclusiv o nouă lege a salarizării în sectorul public, care va intra în vigoare luna viitoare și va duce la majorarea cheltuielilor guvernamentale, precum și inițiativa legislativă promovată de Parlament pentru noi reduceri ale contribuțiilor la asigurările sociale.

Sursa; money.ro

Grâul a ajuns la un preț de circa 0,50 lei/kg, în scădere cu 20% față de anul trecut: „Una peste alta, de 10 ani nu au mai fost prețuri ca acum. E dezastru!“

Prețul pentru tona de grâu a scăzut cu o treime față de aceeași perioadă a anului trecut, în principalele regiuni ale țării, în frunte cu Banatul, potrivit calculelor ZF realizate pe baza prețurilor medii la cereale în piețele reprezentative din România, date publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii. 

Dacă pentru producătorii agricoli străini, care dețin suprafețe întinse de teren, profitabilitatea nu este imposibil de atins, pentru fermierii români, care sunt nevoiți să plătească și arenda pe lângă materiile prime agricole, e o adevărată provocare să-și scoată investiția inițială, potrivit președintelui Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Mulți dintre fermierii români, care nu au puterea financiară a investitorilor străini, exploatează suprafețe mici de teren „închiriate“ de la proprietari, pentru care plătesc o arendă.

„La o cheltuială de 3.000 – 3.200 lei pe hectar, cât e investiția în materiile prime agricole, o producție de 5 tone nu îți ajunge să îți scoți cheltuielile, pentru că pe lângă input-uri intră și arenda care reprezintă între 600 kg și 1.000 kg de grâu. Astfel, ajungi la o producție de 4 tone, pentru care prețul ar trebui să fie cel puțin 0,70 de lei kg ca să îți recuperezi cheltuielile“, spune Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Sursa: money.ro

Tranzactie uriasa pe piata IT. Cel mai mare producator de chipuri pentru device-uri mobile a fost cumparat

SoftBank a cumparat producatorul britanic de chipuri ARM,  pentru suma de 32 de miliarde de dolari.

Grupul tehnologic japonez SoftBank, al treilea mare operator telecom din Japonia, preia compania britanica  ARM Holdings PLC, liderul mondial in designul de chipuri pentru smartphone-uri si tablete.

ARM este listata la bursa de la Londra drept cea mai valoroasa companie din sectorul tehnologic  si un nume important pe piata procesoarelor pentru telefoane mobile si tablete. Chipurile sunt utilizate de smartphone-uri produse de Samsung, Huawei si Apple.

SoftBank va plati 17 lire in numerar pentru fiecare actiune ARM, adica o prima de aproximativ 43% fata de pretul de 11,89 lire inregistrat vineri seara de actiunile companiei britanice.

Aceasta achizitie reprezinta o schimbare de perspectiva pentru SoftBank, deoarece compania detine pana in prezent participatii la operatorul American de telefonie mobila Sprint si grupul chinez de e-commerce Alibaba. De asemenea, este si cel mai mare actionar la Yahoo Japan.

Ministrul britanic de Finante, Philip Hammond, a dorit sa sublinieze ca in ciuda impactului avut de Brexit, Marea Britanie a ramas atractiva pentru investitii.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Romania, locul 5 in Europa la cresterea preturilor la locuinte, dar printre ultimele la costul pe metrul patrat. Cat cheltuiesc europenii ca sa-si cumpere o casa

Romania, cu o crestere cu 5,9% a preturilor pe segmentul rezidential in primul semestru din 2016, se afla pe locul cinci intr-un top al scumpirilor in Europa, dupa Portugalia (14,3%), Germania (11,24%), Turcia (10,68%) si Spania (6,64%), potrivit unui studiu realizat in 15 state europene de o companie de consultanta imobiliara.

La coada clasamentului se situeaza tari precum Slovacia sau Grecia, unde preturile au scazut chiar si cu pana la 3%, sau Elvetia, unde majorarea a fost infima, de sub 1%.
Cu toate ca Romania este fruntasa in ceea ce priveste cresterile preturilor in prima jumatate a anului, daca este luat in calcul costul pe metrul patrat, acesta se situeaza la circa 900 de euro. Pe primele locuri se afla Elvetia, Franta si Germania, unde preturile pe metrul patrat sunt cuprinse intre 5.785 euro/mp si 2.860 euro/mp.
La polul opus, conform studiului RE/MAX, se afla tari precum Turcia, unde pretul pe metrul patrat a fost in primul semestru de doar 534 de euro, Cehia (832 euro), Slovacia (879 euro) si Romania (900 euro).
In ceea ce priveste inchirierile pe segmentul rezidential, pretul pe metrul patrat a ramas aproape neschimbat in majoritatea statelor. Astfel, in Romania, acesta se situeaza la circa 5 euro/mp, la acelasi nivel ca si la finele lui 2015. Cele mai mari valori sunt inregistrate in Elvetia (17 euro/mp), Olanda (13 euro/mp), Franta (12,6 euro/mp) si Finlanda (12,5 euro/mp). La polul opus se afla Turcia – 2,27 euro/mp, Grecia – 4,2 euro/mp, Italia – circa 5 euro/mp si Romania, cu 5 euro/mp.
Studiul RE/MAX a mai evidentiat ca piata imobiliara din Europa este extrem de diversificata, existand diferente majore de la tara la tara. Cu toate acestea, singurul numitor comun la nivelul Europei este reprezentat de nivelul minim istoric al ratelor de dobanda la creditele imobiliare, fapt ce a determinat o crestere a cererii la nivel rezidential si, de asemenea, a preturilor.
Astfel, in prima jumatate a acestui an, un european a platit in medie 1.908 euro/mp pentru achizitia unei locuinte, 91% dintre locuitorii tarilor luate in calcul visand la o proprietate. In ceea ce priveste chiriile, pretul mediu la nivelul Europei s-a situat in perioada analizata la 8,08 euro/mp pe segmentul rezidential.
La nivel local, in ceea ce priveste previziunile pentru urmatoarele sase luni, RE/MAX Europe estimeaza ca preturile pe metrul patrat, atat la vanzare, cat si la inchiriere, vor ramane stabile, in timp ce Legea darii in plata ar putea avea chiar un efect usor negativ in privinta numarului de tranzactii. Cu toate acestea, investitiile pe segmentul imobiliar din Romania vor fi in continuare la un nivel ridicat, printre cele mai mari din Europa Centrala si de Est, conform statisticii.
Studiul RE/MAX Europe Housing Report a fost realizat in 15 tari – Austria, Cehia, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia – in perioada ianuarie – iunie 2016.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Spania si Irlanda, de la cele mai “cazute” economii din zona euro, in perioada crizei, la cele mai performante. Productivitatea muncii a depasit Germania si Olanda

Irlanda si Spania inregistreaza cea mai mare crestere a productivitatii muncii dintre statele din zona euro, conform unei analize realizata de economistii PwC.

“Cresterea productivitatii muncii in Irlanda si Spania – cele mai performante dintre economiilor periferice ale zonei euro – a depasit-o pe cea din Germania, Franta si Olanda. PIB-ul real din zona euro per ora lucrata – un indicator al productivitatii muncii – a inregistrat o rata de crestere de aproximativ 2% in ultimii 3 ani inainte de 2015. Iar la o privire mai atenta cifrele arata ca Irlanda a fost cea mai performanta in aceasta perioada, cu o crestere a productivitatii muncii de aproximativ 7% pe parcursul perioadei. Economiile mari precum cea a Olandei, Frantei si Germaniei au devenit mai productive, in linie cu media grupului, in vreme ce economiile periferice precum cea a Portugaliei si Greciei nu au reusit sa-si sporeasca semnificativ nivelurile productivitatii muncii in pofida reformelor implementate in decursul perioadei“, se arata in document.
Analizele PwC arata ca in mai multe economii din zona euro productivitatea in sectorul industriei prelucratoare a crescut intr-un ritm relativ alert.
Acest fapt este de inteles, intrucat majoritatea produselor industriale sunt comercializabile si prin urmare expuse fortelor competitiei, iar toate acestea motiveaza companiile sa devina mai eficiente intr-o perioada mai scurta de timp. De asemenea, noile tehnologii automatizate tind sa fie adoptate din ce in ce mai repede in industria prelucratoare – desi ele pot fi de asemenea adoptate in serviciile de rutina“, a declarat Richard Boxshall, Economist Senior al PwC.
Analiza PwC mai arata ca in jur de trei sferturi din capacitatea economica a zonei euro si din totalul orelor lucrate sunt inregistrate in sectorul serviciilor; ceea ce ii acorda cea mai mare influenta asupra productivitatii muncii la nivelul intregii economii.
“In acelasi timp, cifrele arata ca economia zonei euro a crescut mai rapid decat cea a SUA in primul trimestru al anului 2016. Totusi, analizele PwC reliefeaza ca recuperarea economiei – si intr-o masura mai mare, a pietei muncii – a fost inegala. De exemplu, nivelul ratelor de somaj in zona euro, in acest stadiu al redresarii, este cel mai ridicat inregistrat vreodata in comparatie cu perioadele de redresare trecute“, mentioneaza sursa citata.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Statul are 877 reprezentanți în consiliile de conducere ale companiilor cu capital de stat. Indemnizații lunare sau de ședință, cuprinse între 1.500 și 137.585 lei

Statul are 877 de reprezentanți în consiliile de administrație, de conducere, de coordonare, de supraveghere sau de decizie ale companiilor publice cu capital integral sau majoritar de stat, iar aceștia primesc indemnizații lunare sau de ședință cuprinse între 1.500 și 137.585 lei brut. 

Potrivit listei întocmită de Guvern, cea mai mare indemnizație o are Traian Sorin Halalai, respectiv 137.585 lei lunar brut, reprezentant al Ministerului Finanțelor în Consiliul de administrație al Băncii de Export-Import a României-Eximbank. Tot la Eximbank, statul mai are un reprezentant care primește 72.598 lei lunar și alți trei reprezentanți cu indemnizații de 22.650 lei lunar.

La CEC, Radu Ghețea primește 121.424 lei pe lună brut, iar ceilalți reprezentanți ai statului sunt remunerați cu 83.823 lei lunar și 62.075 lei lunar câte o persoană și 24.285 lei lunar, trei persoane.

La Fondul Român de Contragarantare, președintele Consiliului de supraveghere, Ioan Hidecuti, are o indemnizație de 15.000 lei lunar, iar membrii consiliului, 10.000 lei lunar, sume identice primind și reprezentanții statului în CA al Fondului de garantare pentru IMM-uri.

Indemnizații consistente situate în jurul a 4.000 de lei lunar primesc și reprezentanții statului la CNADNR, Transgaz, Transelectrica, ROMATSA, Antibiotice Iași, CFR, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Porturi Maritime Constanța, Romgaz și Electrocentrale Grup.

Cele mai numeroase indemnizații cu care sunt remunerați reprezentanții statului în companii se situează între 1.500 și 3.000 de lei lunar, aici întâlnind companii cum ar fi Romarm, Romfilatelia, Electrocentrale București, Electrocentrale Constanța, Nuclearelectrica, Oil terminal, Termoelectrica, Apele Române, Plafar etc.

Sursa: mediafax.ro

În curând, companiile din România nu vor mai avea de unde găsi noi salariați

Rata șomajului este în scădere, iar perspectivele de angajare sunt foarte bune pentru următorul trimestru, cele mai bune din ultimii opt ani. În curând, companiile din România nu vor mai avea de unde găsi noi salariați.

Piața forței de muncă din România trece printr-o perioadă bună, cu cerere pentru personal calificat și eforturi pentru angajarea celor necalificați. Cererea de personal depășește oferta în mai multe regiuni ale țării, problemă creată în principal de plecarea celor circa trei milioane de români la muncă în străinătate, însă lipsa unor salarii atractive nu ajută la repatrierea celor înstrăinați.

Avem aici două paradoxuri: pe de o parte, avem nevoie de forță de muncă, dar nu plătim mai mult pentru ea, iar pe de altă parte creșterea salariului minim ne face mai puțin atractivi ca destinație pentru investiții (cel puțin la nivel declarativ). Și vorbim despre salariul minim, ajuns la 1.250 lei brut, adică 917 lei net (200 de euro), bani cu care sunt plătiți 1,13 milioane de persoane conform datelor Ministerului Muncii sau aproape două milioane, conform estimărilor sindicaliștilor. Sindicate care susțin că multe slujbe nu sunt acceptate tocmai din cauza salariilor foarte mici, situație susținută de realitate.

Sursa: money.ro

Volkswagen plănuiește să lanseze 30 de modele de mașini electrice în următorii 10 ani

La o conferință de presă recentă, directorul executiv Volkswagen, Matthias Müller, a prezentat „Împreună – Strategia 2025”, o nouă inițiativă prin care compania dorește să lanseze 30 de modele de mașini electrice în următorii 10 ani. 

Aflată în plin scandal al emisiilor, care ar putea reprezenta costuri totale de 18,5 miliarde de dolari, compania germană Volkswagen speră că mașinile electrice îi vor asigura viitorul, scrie Go4it.

Grupul auto se va concentra pe „e-mobilitate” și va dezvolta propriile baterii, la fel cum va face Tesla Motors, cel mai cunoscut producător mondial de mașini electrice.

Volkswagen speră ca în 2025 să ajungă să vândă între două și trei milioane de vehicule electrice pe an. Mașinile autonome reprezintă o parte importantă a strategiei companiei. Potrivit lui Müller, Volkswagen va dezvolta o tehnologie competitivă pentru automobile fără șofer, pe care o va oferi și altor companii. Investițiile necesare pentru derularea planului vor fi de miliarde de dolari. Pentru asta, compania va trebui fie să strângă bani, fie să își crească veniturile. De asemenea, trebuie, potrivit lui Müller, crescută eficiența departamentului de cercetare și dezvoltare.

Sursa: mediafax.ro

Afecerile intrate in insolventa in 2016, cu 200% mai mari fata de anul trecut. Care sunt domeniile cele mai afectate

Business-urile afectate de insolventa in primele luni ale anului 2016 sunt cu 200% mai mari decat cele afectate in aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unei analize realizate de CITR, citata de Agerpres.

Agricultura si cresterea animalelor, industria (productia) si imobiliarele sunt principalele domenii de activitate afectate de insolventa in prima jumatate a anului 2016, conform analizei realizate de CITR pe companiile de impact in economie (companii cu active imobilizate mai mari de un milion de euro).
In aceeasi perioada a anului 2015 principalele domenii afectate erau serviciile, constructiile si comertul.
Inceputul de an a fost marcat de intrarea in insolventa a unor companii sau grupuri mari, cum ar fi Grupul Interagro, STG Steel, Prospectiuni SA, Sity International, CET Govora, care, prin dimensiunea lor, atrag atentia asupra domeniilor de activitate in care opereaza.
Analiza CITR ia in calcul companiile cu impact in economie care au intrat in insolventa sau aveau o cerere de insolventa depusa la finalul lunii mai 2016.

In primele cinci luni ale acestui an, numarul companiilor cu impact in economie ce au intrat in insolventa a scazut cu 9% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cu toate acestea, dimensiunile business-urilor afectate in acest an sunt mai mari cu peste 200%.
Potrivit analizei CITR, in perioada ianuarie-mai 2016 au intrat in insolventa 95 de companii cu active imobilizate peste un milion de euro, fata de 104 in aceeasi perioada a anului trecut. Alte 133 de companii cu active imobilizate de peste un milion de euro au in prezent cereri de insolventa depuse.
Cele 95 de companii in insolventa, insa, au impreuna cu 3.000 mai multi angajati decat companiile de impact intrate in insolventa in prima parte a anului 2015 (12.165 angajati in 2016) si o cifra de afaceri cumulata cu 216% mai mare (1,28 miliarde euro). Acestora li se adauga companiile cu cereri depuse, dar proceduri nedeschise inca, ce insumeaza o cifra de afaceri de peste 2,1 miliarde euro si aproximativ 23.000 de angajati.
Dintre companiile de impact care au o cerere de insolventa depusa, 32% (dupa cifra de afaceri) sunt din comert, 23% din servicii si 22% din constructii. De asemenea, o impartire pe regiuni in functie de cifra de afaceri a acestor companii, arata ca cele mai mari companii ce par afectate de insolventa provin din Bucuresti (peste 550 milioane de euro este cifra de afaceri insumata a companiilor din acest judet ce au cereri de insolventa depuse), Ilfov (peste 340 milioane de euro cifra de afaceri cumulata), Constanta (340 milioane de euro) si Sibiu (301 milioane de euro).
Sursa; incont.stirileprotv.ro

Leul s-a depreciat fata de toate valutele importante. Euro a sarit de 4,53 lei, iar francul elvetian a ajuns la cel mai ridicat nivel al anului

Moneda nationala a continuat sa piarda teren in raport cu euro, cursul anuntat, miercuri, de Banca Nationala a Romaniei (BNR) fiind de 4,5325 lei pentru un euro, cu 1,07 bani mai mult (+0,24%), fata de cotatia anterioara, de 4,5218 lei.

De asemenea, leul s-a depreciat in raport cu dolarul american, pana la un curs de 4,0379 lei, cu 0,49 bani peste valoarea anuntata in sedinta de marti, respectiv de 4,0330 lei pentru un dolar american.
Moneda nationala a pierdut 1,07 bani și in raport cu francul elvetian, pana la o cotatie de 4,1838 lei, in comparatie cu anuntul din sedinta precedenta, cand moneda elvetiana valora 4,1731 lei.
Gramul de aur s-a scumpit, miercuri, cu 0,45 de bani (+0,27%) și a ajuns la o valoare de 166,4684 lei, de la 166,0114 lei, cat se anuntase in sedinta de marti.
Deprecierea monedei nartionale se incadreaza in trendul de scadere al regiunii, ca urmare a incertitudinilor create de un eventual Brexit, tendinta investitorilor fiind sa se refugieze in valute stabile. In acest context, euro si, mai ales, francul elvetian – considerat moneda de refugiu, se intaresc, in timp ce lira sterlina pierde din valoare.
De altfel, cu o saptamana inaintea referendumului in urma caruia britanicii vor decide daca raman sau ies din UE, Banca Angliei a injectat in piata fonduri suplimentare de 2,46 miliarde de lire sterline (3,47 miliarde de dolari), pentru a se asigura stabilitatea pe piete in eventualitatea unui Brexit.
Luna trecuta, Banca Angliei a avertizat ca o iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana va afecta economia si va accelera inflatia. Brexitul “ar putea duce la la incetinirea cresterii economice si accelerarea inflatiei. Lira sterlina se va deprecia si mai mult, va urma o perioada prelungita de incertitudini, vor fi afectate intrarile de capital, costurile de imprumut, vor creste costurile de finantare ale bancilor si va fi amenintata stabilitatea financiara a tarii“, avertizeaza Banca Angliei.
Institutia a revizuit in scadere estimarile privind evolutia economiei Marii Britanii in trimestrul doi din 2016, cand ar urma sa se inregistreze un avans de 0,3%, fata de 0,5% previzionat anterior. Desi cresterea se va redresa probabil in eventualitatea ramanerii tarii in UE, efectul actualelor incertitudini vor persista o perioada de timp, sustine Bank of England.
Banca Centrala Europeana a anuntat, totodata, ca este pregatita sa utilizeze toate instrumentele pe care le are la dispozitie, incepand cu liniile de swap valutar cu Banca Angliei, daca alegatorii decid iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana (Brexit) si pietele financiare se confrunta cu turbulente
Analistii sunt ingrijorati de impactul asupra cursului de schimb, asupra bancilor si sistemului financiar in cazul unui vot in favoarea iesirii Regatului Unit din Uniunea Europeana.
In ultimii ani, BCE si Banca Angliei au avut linii de swap valutar, care au permis institutiilor financiare din Marea Britanie sa se imprumute in euro de la Banca Angliei si creditorilor din zona euro sa se imprumute in lire sterline.
Aceste facilitati sunt destinate perioadelor de turbulente si pot fi folosite daca un eventual Brexit provoaca turbulente pe pietele financiare, a explicat Ilmars Rimsevics.
Marea Britanie este a cincea mare economie mondiala si a doua mare putere economica din UE. Multe banci europene importante au operatiuni in Regatul Unit, Londra fiind un centru financiar de prima marime.
Britanicii se vor pronunta pe 23 iunie, intr-un referendum, cu privire la oportunitatea parasirii Uniunii Europene de catre Marea Britanie, una dintre cele mai importante decizii ale tarii in ultimele decenii.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Microsoft cumpara LinkedIn cu 26 miliarde dolari

Microsoft a anuntat, luni, achizitia retelei profesionale LinkedIn pentru suma de 26,2 miliarde dolari, adica 196 dolari per actiune. Tranzactia inseamna, pe de o parte, intrarea Microsoft si in zona de retele sociale, dar si o potentiala noua piata pentru serviciile sale dedicate companiilor. Potrivit companiei, este vizata integrarea LinkedIn cu servicii cloud precum Office 365.

Pentru Microsoft, noteaza TechCrunch, LinkedIn era o piesa lipsa in strategia companiei de a oferi mai multe servicii companiilor mari, cu atat mai mult cu cat va avea acces la peste 433 milioane de utilizatori. Totodata, Microsoft preia si Lynda.com, una dintre cele mai mari platforme educationale bazata pe tutoriale video.

Acesta nu este primul pas facut de Microsoft in zona de retele profesionale. In 2012, Microsoft a mai achizitionat Yammer pentru 1,2 miliarde dolari, o platforma de colaborare si comunicare pentru angajatii unei companii, dar si pentru clientii lor.

LinkedIn este o platforma prezenta in peste doua sute de tari si are peste 105 milioane utilizatori activi in fiecare luna, la care se adauga si o baza consistenta de anunturi de angajare, de peste sapte milioane, de altfel si principalul canal de monetizare.

In 2015, LinkedIn a incasat doua miliarde de dolari din anunturi raportat la incasari totale de 3 miliarde dolari.

In ceea ce priveste dezvoltarea ulterioara a platformei, LinkedIn isi va pastra brandul si principalul produs, dar va fi integrata in segmentul de procese de business si productivitate al Microsoft, iar actualul CEO al companiei, Jeff Weiner, il va avea sef direct pe Satya Nadella, CEO-ul Microsoft.

Printre planurile enuntate de Nadella, se numara integrarea serviciilor Office 365 si Microsoft Dynamics, cel de-l doilea fiind o platforma de tip CRM, de management al resurselor, inclusiv financiare si operationale, dar si al clientilor, ce se adreseaza atat companiilor mari, cat si celor mici si medii.

Sursa: starupcafe.ro

Al doilea faliment în asigurări. Companiile cu capital românesc sunt măturate din piață

Rând pe rând, companiile cu capital românesc din asigurări se îndreaptă spre faliment l După Astra vine rândul Carpatica Asig. Întâmplător sau nu, acestea ofereau cele mai bune prețuri la RCA.

De acum cea mai ieftină poliță RCA, pentru un Logan, nu va mai coborî sub 1.000 de lei pe an. Salariul me­diu net în asigurări a crescut cu 16% într-un an, până la 4.986 lei în martie 2016, fiind de 2,5 ori mai mare decât salariul mediu net pe economie, de 2.000 de lei.

Carpatica Asig, companie controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, va ajunge cel mai probabil în faliment, în condițiile în care singurul inves­ti­tor interesat de companie s-a retras din cursă anticipând un aviz nefavorabil al Auto­rită­ții de Supraveghere Financiară (ASF).

Carpatica, cu afaceri de 600 mil. lei în 2015, încă vinde totuși polițe. În august 2015 a intrat în fali­ment Astra, care ajunsese la prime brute sub­scri­­se de 800 mil. lei. În total, cele două companii de­țineau aproape 20% din piața asigurărilor. Întâm­plător sau nu, cele două companii vindeau cele mai ieftine polițe RCA, așa după cum se vede din tabelul alăturat. City, o altă companie cu capi­tal românesc, este la rândul său sub supravegherea ASF și are un preț la RCA la jumătate față de asigurătorii străini.

Sursa: money.ro

Banca Mondiala imbunatateste estimarile privind avansul economic al Romaniei in acest an, dar reduce previziunile pentru urmatorii 2 ani

Banca Mondiala si-a imbunatatit usor estimarile privind avansul economiei romanesti in 2016 pana la 4% de la 3,9% cat estima in luna ianuarie, potrivit raportului bianual ‘Global Economic Prospects’ publicat de institutia financiara internationala.

In schimb, Banca Mondiala si-a redus semnificativ estimarile privind evolutia economiei romanesti in urmatorii doi ani, cand PIB-ul Romaniei ar urma sa creasca cu 3,7% respectiv 3,4%, cu 0,4 puncte procentuale respectiv 0,6 puncte procentuale mai putin decat in luna ianuarie.

De asemenea, Banca Mondiala estimeaza ca regiunea Europa si Asia Centrala (ECA), care include si Romania, va inregistra in 2016 o crestere de 1,2%, cu 0,4 puncte procentuale mai putin decat estima in luna ianuarie, urmand sa accelereze la 2,5% in 2017 si 2,8% in 2018.

“Tarile care sunt orientate spre sau sunt membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romania si din ce in ce mai mult Ucraina) vor beneficia de pe urma revenirii cererii la export sprijinita de o depreciere a cursului de schimb (Bulgaria, Polonia, Romania si Ucraina). Partea de vest a regiunii ECA se confrunta cu riscuri asociate cu incertitudinea politica. Cresterea polarizarii politice ar pune in pericol independenta unor institutii economice cheie. In conditiile in care regiunea ramane puternic dependenta de legaturile financiare si comerciale cu zona euro, o incetinire a cresterii in zona euro ar genera un avans sub asteptari in ECA. Pe partea pozitiva, daca pretul petrolului nu va creste semnificativ, asa cum se preconizeaza, inflatia va ramane scazuta, dobanzile ar putea fi reduse, conturile curente si cursurile de schimb se vor intari iar productia va creste“, apreciaza Banca Mondiala.

Pe ansamblu, Banca Mondiala estimeaza ca avansul economiei mondiale va fi de 2,4% in acest an, in loc de 2,9% cat preconiza in luna ianuarie, ca urmare a cresterii modeste inregistrate de economiile avansate, pretului redus la materii prime si diminuarii fluxurilor de capital.

Cu o crestere a PIB de 1,6% in primul trimestru al acestui an comparativ cu precedentele trei luni, Romania a inregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimari publicate marti de Oficiul European pentru Statistica (Eurostat).

De asemenea, in primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similara din 2015, Romania si Suedia au inregistrat cea mai mare crestere economica din UE, de 4,2%, urmate de Slovacia (3,7%) si Spania (3,4%). Singurul declin a fost raportat in Grecia (minus 1,4%).

In previziunile economice de primavara publicate la inceputul lunii mai de Comisia Europeana, Executivul comunitar estimeaza ca economia romaneasca va inregistra o crestere de 4,2% in 2016, sustinuta de o cerere interna robusta, urmand ca in 2017 ritmul de crestere sa incetineasca la 3,7%.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Consortiul format din BCR, BRD, Banca Transilvania si Raiffeisen va intermedia emisiunea de titluri de stat pentru populatie

Consortiul format din Banca Comerciala Romana, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Transilvania si Raiffeisen Bank va intermedia emisiunea de titluri de stat pentru populatie pe care Ministerul Finantelor Publice o va lansa in luna iulie, au declarat pentru surse din minister, citate de Agerpres.

Emisiunea va avea o valoare nominala de 100 de milioane de lei, iar valoarea unui titlu va fi de 100 de lei. Scadenta este la doi ani, iar dobanda va fi fixa.
In plus, detinatorii de titluri vor participa, la scadenta, la o loterie, in cadrul careia vor fi selectati 100 de participanti, ce vor incasa un premiu de 1.000 de lei fiecare.
“Discutam despre o noua emisiune de titluri de stat pentru populatie. Continuam programul Fidelis, iar editia din acest an se numeste Centenar pentru ca are scadenta la doi ani, in 2018, anul in care se implinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918. (…) Valoarea emisiunii este de 100 de milioane de lei, iar un titlu va avea valoarea de 100 de lei. Am redus valoarea, de la 1.000 de lei anul trecut, la 100 de lei pentru a face emisiunea mai atractiva”, explica, saptamana trecuta, ministrul Finantelor, Anca Dragu.
Potrivit ministrului, emisiunea are, in principal, un scop educativ. “Dorim ca oamenii sa inteleaga mai bine procesul de economisire, ca pot economisi in mai multe feluri, la banca, in alte instrumente, dar si in datoria publica a tarii sale“, a adaugat Anca Dragu.
Dobanda nu a fost anuntata, pentru ca aceasta va fi stabilita in momentul lansarii efective a programului, in luna iulie, pentru ca se va baza pe dobanda pietei la acel moment. Ministrul Finantelor a mai spus ca pentru dobanda aferenta titlurilor de stat nu se plateste impozit pe venit.
In plus, detinatorii de titluri vor participa, la scadenta, la o loterie, in cadrul careia vor fi selectati 100 de participanti, care vor incasa un premiu de 1.000 de lei fiecare.
“Emisiunea va fi derulata printr-un consortiu de banci, care va fi anuntat pana la finalul lunii mai. Populatia nu va plati comisioane pentru achizitionarea titlurilor de stat, daca se cumpara prin bancile din consortiul de emisiune. Daca se cumpara prin alte banci, va fi perceput un comision de tranzactie, similar unei tranzactii obisnuite”, a adaugat Anca Dragu.
In afara de cresterea gradului de educatie financiara, un alt scop, secundar, este acela de a diversifica sursele de imprumut ale MFP.
In vara anului trecut, populatia a cumparat titluri de stat de 65 de milioane de lei in cadrul emisiunii cu o valoare totala de 100 de milioane de lei derulata in perioada 8 – 19 iunie, iar dobanda a fost stabilita la 2,15% pe an. Emisiunea de titluri de stat din 2015 a fost prima din ultimii 10 ani destinata populatiei.
Ministerul Finantelor preciza, la vremea respectiva, faptul ca relansarea dupa 10 ani a titlurilor de stat dedicate in exclusivitate populatiei prin Programul FIDELIS are in vedere crearea unui instrument alternativ de economisire, diversificarea bazei de investitori in titlurile de stat, precum si imbunatatirea culturii financiare a populatiei.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

ANAF se inroleaza pe platform Ghiseul.ro. Contribuabilii vor plati taxele si impozitele online, incepand din toamna

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a demarat procedurile de inrolare pe plaforma Ghiseul.ro, iar, cel mai probabil, din toamna, contribuabilii persoane fizice pot achita taxele si impozitele datorate in sistem online catre ANAF, a declarat, luni, Anca Dragu, ministrul Finantelor Publice.

Simplificarea procedurilor administrative si plata online au fost printre principalele obiective ale mandatului meu, la preluarea acestuia. In acel moment, nu exista o initiativa rapida, concreta si imediata pentru plata taxelor si impozitelor de catre persoane prin intermediul cardului, la ghiseu sau online. Ne-am indreptat catre Ghiseul.ro pentru ca este o platforma care deja functioneaza la nivelul taxelor locale. Este cazul sa mergem si la nivelul autoritatilor centrale, respectiv sa inrolam ANAF in Ghiseul.ro pentru simplificarea vietii contribuabilului. Avand in vedere numarul mare de solicitari privind plata taxelor online, ANAF a demarat procedurile si speram ca, din toamna, acest lucru sa fie posibil cel putin la nivelul persoanelor fizice”, a mentionat Dragu, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului Finantelor Publice, la ora actuala, este urmata o serie de pasi, unul fiind selectarea institutiei de credit prin care sa se realizeze platile online.

“Tehnic, sunt doi pasi importanti pe care ii facem in aceasta perioada pentru a adera la sistemul de plata electronica. In primul rand, trebuie sa selectam institutia de credit prin care sa se realizeze platile online. In al doilea rand, trebuie inregistrarea efectiva a ANAF pe platforma. Pot sa va spun ca am demarat ambele actiuni in paralel si in acest moment avem deja un grup de lucru care lucreaza din partea Trezoreriei si din partea ANAF pentru realizarea caietului de sarcini, dar si pentru identificarea aspectelor tehnice la nivel IT pe care trebuie sa le solutionam in perioada imediat urmatoare. De asemenea, sunt aspecte tehnice si juridice extrem de importante ce trebuie avute in vedere. De exemplu, datele cu privire la ce taxe si impozite are de platit fiecare contribuabil sunt date cu caracter secret. Asta inseamna ca informatiile de plata vor fi furnizate de ANAF la 24 de ore dupa deschiderea contului pe ghiseul.ro. De asemenea, stingerea creantelor se va face in maxim 5 zile de la efectuarea platii. In prezent, vreau sa va reamintesc ca avem posibilitatea achitarii taxelor si impozitelor in numerar la casieriile trezoreriilor, prin virament, respectiv prin Ordin de plata sau prin internet banking si prin mandat postal. Dupa cum spuneam, din toamna speram sa putem efectua aceste plati si online, prin Ghiseul.ro”, a spus Anca Dragu.

Lansat in martie 2011, www.ghiseul.ro si este administrat si operat de Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei (AADR), institutie aflata in subordinea MSI.
Din aprilie 2013, MFP si ANAF au initiat un proces de modernizare a administratiei fiscale finantat de Banca Mondiala in suma de 70 milioane de euro.
La finalul anului 2013, Guvernul a adoptat o hotarare prin care s-a stabilit ca plata comisionului aferent platii electronice cu cardul a taxelor si impozitelor prin intermediul www.ghiseul.ro (altul decat comisionul prevazut prin contract de catre banca cu care fiecare cetatean are contract) sa fie suportata de catre beneficiarul platii (respectiv de institutiile publice).
Un numar de 96 de primarii accepta plata online a taxelor si impozitelor locale, prin www.ghiseul.ro sau platformele proprii.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Dezastru la fondurile europene: în acest an, România a primit doar un sfert din cât a încasat în 2015 pe vremea asta

Banii primiți de la UE din bugetul 2007-2013 nu mai vin pentru că a trecut timpul, iar cei din bugetul 2014-2020 nu vin nici ei pentru că nu sunt proiecte depuse. Ca atare, după patru luni, sumele primite de la UE ajung la doar 657 de milioane de lei. Banii primiți de România de la Comisia Europeană s-au împuținat dramatic. În primele patru luni ale acestui an, veniturile bugetului consolidat de la capitolul „Sume primte de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare” au fost de doar 313 milioane de lei, potrivit datelor aferente execuției bugetului general consolidat. Suma este cu 85% mai mica decât cea atrasă de România, în primele patru luni ale anului trecut, când la același capitol, au fost raportate venituri de 2,13 miliarde de lei.
Sumele primite la acest capitol sunt din fondurile nerambursabile pe care România le-a avut la dispoziție în exercițiul financiar 2007-2013. Solictați de ECONOMICA.NET să explice de ce sumele au scăzut atât de mult, reprezentanții Ministerului de Finanțe au spus că în acest an nu se mai fac plăți aferente exercițiului financiar trecut.

Sursa; money.ro

Decizie fulgerătoare. Gigantul american Intel își închide birourile de la București. Peste 150 de softiști au fost puși pe liber. Citiți scrisoarea noului CEO, care anunța o restructurare masivă la nivel global

Compania americană Intel, care are un centru de dezvoltare software la București din 2010, va închide biroul din Capitală, potrivit unor informații ZF. Decizia vine la scurt timp după ce CEO-ul companiei, Brian Krzanich, a anunțat un plan de restructurare care va afecta 12.000 de angajați ai Intel la nivel global, adică 11% din efectivul total al angajaților companiei, până la mijlocul anului 2017.

În 2014, Intel Software Development SRL a avut o cifră de afaceri de 56,7 milioane de lei (cu o treime peste nivelul din 2013), un profit net de 4 milioane de lei (cu 14% peste nivelul din 2013) și un număr mediu de 168 de salariați (cu 67 mai mulți decât în 2013), potrivit celor mai recente informații disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe. În cadrul centrului de la București lucrează în principal ingineri software care derulează activități de cercetare și dezvoltare pentru tehnologii open source și soluții de calcul de generație viitoare.

Tot în România, Intel mai are un centru de cercetare-dezvoltare la Galați, centru al Wind River, companie achiziționată de Intel în 2009, care activează ca subsidiară independentă. Activitatea Wind River din România nu va fi afectată de planul de restructurare, potrivit datelor ZF. În 2014, Wind River Systems România a avut o cifră de afaceri de 35,7 milioane de lei, un profit net de 2,4 milioane de lei și un număr mediu de 160 de angajați.

Până la publicarea acestui material, reprezentanții Intel nu au răspuns solicitării ZF privind motivele care au stat la baza deciziei de închidere a biroului de la București.

Intel este cel mai mare producător de cipuri la nivel mondial. Compania a avut în 2015 o cifră de afaceri de 55,4 miliarde de dolari la nivel mondial și are peste 107.000 de angajați, mai bine de jumătae din aceștia fiind localizați în Statele Unite.

Sursa: zf.ro

Cel mai bine păzit secret al farmaciilor: Nu spun ce fac cu medicamentele expirate

Medicamentele expirate sunt considerate deseuri periculoase. Asa ca, daca aveti in casa medicamente cu termen de valabilitate depasit, nu le aruncati. De ce? Pentru ca polueaza mediul sau pot fi ingurgitate de copii sau animale. Ce puteti face este sa le duceti la orice farmacie din tara, pentru ca farmaciile au obligatia legala de a le prelua de la cetateni. 

Legislatia prevede ca medicamentele expirate provenite de la populatie sa fie „depuse la farmacii sau puncte farmaceutice apropiate, in vederea eliminarii finale, prin incinerare”.

„La momentul de fata nu cunoastem cazuri in care acest articol de lege sa fie aplicat conform”, a declarat pentru WALL-STREET.RO Cosmin Manaila, director de reglementari in Stericycle Romania.

Stericycle Romania este una dintre companiile care se ocupa cu eliminarea deseurilor periculoase si nepericuloase din sectoarele industrial, veterinar, medical si farmaceutic. Compania ofera si servicii de ambalare, colectare si transport a acestor deseuri si are are statii de incinerare in Bucuresti, Cluj si Craiova.

Am incercat sa aflam ce cantitate de medicamente expirate este primita de marile lanturi de farmacii. De asemenea, am vrut sa stim cum sau daca aceste medicamente sunt distruse. Farmaciile nu au fost foarte deschise in raspunsuri.

„Conform legislatiei avem obligatia de a primi de la pacienti medicamente expirate sau deteriorate. Acestea se pot lasa in farmacie si veti primi un proces verbal de predare primire, incheiat intre dumneavoastra si farmacie, in care se va mentiona ca medicamentele se predau in scopul distrugerii. Mai multe informatii nu va putem oferi”, au raspuns reprezentantii farmaciilor Sensiblu.

Nici cei de la Catena nu au furnizat prea mute informatii.

„Medicamentele expirate pot fi predate in farmaciile Catena, pentru distrugere. Pentru restul intrebarilor nu va putem oferi un raspuns”.

De la lantul de farmacii HelpNet nu am putut afla decat ca vom primi un email oficial, care insa nu a mai venit.

Sursa: money.ro

Marca Nokia revine pe piata telefoanelor si tabletelor. Noile dispozitive nu vor fi produse nici de Microsoft, nici de grupul finlandez

Grupul finlandez Nokia, odata cel mai mare producator mondial de telefoane mobile, a anuntat, miercuri, ca marca sa va reveni pe piata de smartphone-uri si tablete, informeaza AFP, preluata de Agerpres.

In 2013, Nokia a vandut operatiunile de telefonie mobila producatorului american de software Microsoft pentru suma de 5,6 miliarde de euro.
Conform acordului convenit la vremea respectiva cu Microsoft, Nokia nu va reveni pe piata telefoanelor mobile pana la finele lui 2016.
Pentru aceasta “Aventura”, Nokia, care in prezent ofera echipamente si servicii pentru operatorii de telecomunicatii, nu isi va asuma niciun risc financiar. Pur si simplu Nokia va pune la dispozitia unei noi societati finlandeze, denumita HMD Global, drepturile asupra marcii Nokia, precum si brevetele sale.
Nokia nu va face investitii financiare si nici nu va detine actiuni la HMD“, a precizat grupul finalndez, referindu-se la noua societate ce va fi controlata de mai multi investitori a caror identitate nu a fost dezvaluita.
In schimb, Nokia va colecta comisioane de pe urma licentierii marcii sale si a drepturilor de proprietate intelectuala.
Separat insa, grupul american Microsoft a anuntat, intr-un comunicat, ca va vinde activele din domeniul productiei de telefoane mobile simple unei subsidiare a firmei taiwaneze Foxconn Technology, precum si companiei HMD Global, contra sumei de 350 de milioane de dolari. In schimb, grupul american va continua sa produca smartphone-uri, comercializate sub marca Lumia.
Noua societate care va produce telefoane marca Nokia mizeaza pe faptul ca utilizatorii isi vor aminti si vor “imbratisa” un brand care a dominat piata de telefonie mobila timp de 14 ani, pana in 2012.
Grupul finlandez a ratat, insa, trecerea la smartphone-uri, categorie de dispozitive aparuta in 2007, odata cu lansarea iPhone de catre Apple, si care in prezent este dominata de dispozitivele ce utilizeaza sistemul de operare Android promovat de Google.
La un pas de faliment, Nokia s-a retras din Romania in septembrie 2011, cand a ionchis fabrica de la jucu, la patru ani de la semnarea actului de infiintare.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Deputatii au adoptat proiectul privind achizitiile publice. Cum se schimba sistemul de selectare a ofertelor castigatoare

Camera Deputatilor a aprobat, marti, cele patru legi privind achizitiile publice desi, in cursul diminetii, era luata in calcul amanarea votului final din plen, la sedinta participand premierul Dacian Ciolos si mai multi membri ai Cabinetului sau.

Romania avea termen doi ani, adica pana la mijlocul lunii aprilie, sa adopte noile norme privind achizitiile publice finantate cu fonduri europene, asa cum au fost stabilite de catre Comisia Europeana in 18 aprilie 2014, relateaza News.ro.

”Am introdus abordari in ceea ce priveste cerintele minime de calificare (…) exista criterii in plus care vor ajuta comisiile de evaluare in atribuirea lucrarilor, criterii calitative si criterii care face referire la costul cel mai scazut, nu pretul cel mai scazut. in acelasi timp facilitam prezenta IMM prin criteriul de impartire pe loturi, pentru ca si acestea sa aiba acces la procedura. Schimbam optica in ceea ce priveste caietul de sarcini, promovam criterii de performanta”, a spus reprezentantul Guvernului, in timpul dezbaterilor din plenul Camerei Deputatilor in care legile au fost citite.

Printre principalele modificari aduse la acest pachet legislativ se numara introducerea criteriului de atribuire ”calitate-pret” la contractele de achizitii publice in cazul prestatiilor de consultanta ori asistenta tehnica, elaborare de studii, proiectare, supervizare sau a celor intelectuale. Potrivit proiectului legislativ, oferta castigatoare va fi selectata prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare.

”Prin noua lege au fost realizate o serie de obiective destinate sa asigure un cadru legislativ prin care achizitiile publice sa fie concuepute astfel incat sa asigure o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii sociale. (…) Printre problemele cu care se confrunta domeniul achizitiilor publice se regasesc: lipsa de expertiza la un nivel satisfacator cu privire la elaborarea documentatiilor de atrivuire de catre autoritatile contractante, utilizarea excesiva a criteriului de atribuire < >, durata indelungata a desfasurarii unei proceduri de atribuire”, se arata in expunerea de motive a proiectului.

Pachetul legislativ include o noua lege a achizitiilor publice, care vizeaza reducerea costurilor achizitiilor pe termen lung prin introducerea conceptului numit “value for money” in criteriile de atribuire. In acest fel, statul tine cont de costul total pentru tot ciclul de viata al produsului sau serviciului cumparat.

Prin noua lege, autoritatile statului vor putea sa cumpere direct, fara licitatii, produse sau servicii cu o valoare fara TVA mai mica de 66.259 lei si lucrari cu o valoare de cel mult 265.038 lei fara TVA.

Proiectul acestui pachetul legislativ a fost elaborat de Guvernul Ponta si a fost trimis Parlamentului in octombrie 2015, iar in luna februarie pachetul a fost adoptat de Senat.

Votul de marti vine dupa trei saptamani in care legile au fost amanate succesiv.

Saptamana trecuta, premierul Dacian Ciolos a transmis o scrisoare Camerei Deputatilor, solicitand sa participe la plen alaturi de intregul sau Cabinet, pentru votul asupra pachetului legislativ privind achizitiile publice, insa deputatii au amanat din nou sesiunea de vot final, programand-o aceasta saptamana.

Sursa: stirileprotv.ro

 

ANAF a colectat peste 66 mld. lei din taxe si impozite, de la inceputul anului, cu 3% mai mult fata de tinta

Veniturile bugetare colectate, in primele patru luni ale anului, de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) s-au ridicat la 66,62 miliarde de lei, in crestere cu 3% fata de programul prevazut de legile bugetare, si cu peste 736 milioane lei peste suma acumulata in perioada similara din 2015, arata datele Fiscului.

Potrivit sursei citate, la bugetul de stat s-au colectat 47,01 miliarde de lei, cu 187,4 milioane de lei mai mult fata de aceeasi perioada din anul anterior (46,82 miliarde de lei), inregistrandu-se un plus de 6% fata de program, astfel: la impozitul pe profit s-au colectat 6,93 miliarde de lei (+746,7 milioane de lei, 12% indice nominal), cu 7% peste program; la impozitul pe venit s-au colectat 8,73 miliarde de lei, cu 300,9 milioane lei (4% indice nominal) mai mult decat in 2015 (8,43 miliarde de lei), gradul de realizare fiind cu 5% peste program; incasarile din taxa pe valoarea adaugata au scazut cu doar 9% urmare atat a unei mai bune colectari, cat si a cresterii consumului.
In acest sens, incasarile din TVA, pe primele patru luni ale anului 2016, au fost de 17,97 miliarde de lei, mai mici cu 1,72 miliarde de lei decat incasarile din perioada similara a anului 2015 (19,69 miliarde de lei), iar gradul de realizare a fost cu 2% mai mult decat programul.
“In ceea ce priveste colectarea din TVA, scaderea fata de aceeasi perioada a anului precedent a fost cauzata atat de reducerea cotei standard de TVA, de la 24% la 20%, incepand cu 1 ianuarie 2016, fapt care s-a reflectat in colectarea din februarie, cat si de introducerea unei cote reduse de 9% la alimente, aplicata de la 1 iunie 2015. De asemenea, valoarea rambursarilor de TVA pe primele 4 luni din 2016 a fost de 5,1 miliarde de lei, cu 254,8 milioane de lei mai mult fata de aceeasi perioada a anului precedent (in aprilie, 2016 rambursarea a fost de doua ori mai mare decat in ianuarie 2016). In plus, cresterea consumului datorata sarbatorile pascale s-a reflectat in executia din aprilie 2015, urmand ca in 2016 sa se reflecte in luna mai‘, se arata in comunicatul de presa al ANAF.
La capitolul colectarii de accize (inclusiv taxa pe viciu), datele Fiscului arata o crestere de 2% (in termeni nominali) fata de perioada similara a anului precedent (8,10 miliarde de lei), veniturile colectate cumulat pe primele patru luni din 2016 fiind de 8,23 miliarde de lei, cu un plus de 136,4 milioane de lei. Gradul de realizare a programului a fost de 97%, fiind afectat de obligatia producatorilor de tutun/tigarete de a se conforma prevederilor Directivei nr. 40/2014/UE si a intrarii in vigoare a Legii antifumat. In acelasi timp, pe segmentul ‘Rest venituri’ colectarea a fost mai mare cu 545,7 milioane de lei (13% indice nominal) fata de aceeasi perioada a anului 2015. Gradul de realizare a programului cu 38% mai mare.
De asemenea, la bugetul fondului national unic pentru asigurari de sanatate se constata o crestere cu 5% indice nominal a volumului sumelor colectat (7,11 miliarde lei cumulat pe 4 luni din 2016, fata de 6,80 miliarde de lei, in perioada similara a anului 2015). Gradul de realizare a programului de incasari a fost de 99% fata de program. La bugetul Fondului national unic de asigurari de sanatate (FNUASS), realizarile si programul includ contributia datorata pentru medicamentele finantate din bugetul FNUASS si din bugetul Ministerului Sanatatii (taxa de clawback).
Totodata, incasarile la bugetul asigurarilor sociale de stat au crescut, in primele patru luni, cu 1%, pana la 11,87 miliarde de lei, comparativ cu suma de 11,70 miliarde de lei consemnata in aceeasi perioada din anul anterior. Conform ANAF, s-a inregistrat un grad de realizare a programului de 95%, unul din factori fiind cresterea peste nivelul prognozat a sumelor aferente contributiei la fondul de pensii administrate privat. In plus, a avut un impact negativ masura legislativa privind nedatorarea contributiilor de asigurari sociale de stat de catre personalul din armata, politie si functionarii publici.
Nu in ultimul rand, la bugetul asigurarilor sociale pentru somaj se constata o crestere a sumelor colectate cu 12%, respectiv 616,4 milioane lei, cumulat pe 4 luni in 2016 fata de 550,5 milioane lei, in perioada similara a anului trecut, iar gradul de realizare a programului este de 100%.
La nivel general, in perioada ianuarie – aprilie 2016, ANAF a colectat 66,62 miliarde de lei venituri bugetare cumulate, cu 3% mai mult decat programul prevazut de legile bugetare anuale, si cu 736,1 milioane de lei mai mult fata de perioada similara a anului 2015. Veniturile colectate de catre Fisc sunt aferente principalelor patru bugete componente ale bugetului general consolidat, respectiv bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj si bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Romania pierde o investitie nemteasca de 500 mil. euro. Daimler a ales Polonia pentru constructia unei fabrici de motoare pentru masinile Mercedes

Producatorul auto Daimler a anuntat, miercuri, ca va investi aproximativ 500 milioane de euro (574,5 milioane de dolari) in noua fabrica de motoare din Polonia, unde vor fi create sute de locuri de munca, pentru a-si extinde capacitatile de productie din afara Germaniei, transmite Reuters, preluata de Agerpres. Stirea vine in contextul in care, in Romania, s-a vehiculat in repetate randuri posibilitatea ca nemtii sa construiasca o fabrica in vestul tarii.

La uzina din Jawor, situata la aproximativ 70 de kilometri de Wroclaw, vor fi create sute de locuri de munca si vor fi produse motoare pe benzina si pe motorina de patru cilindri pentru automobilele Mercedes-Benz.
Avansul vanzarilor Mercedes-Benz a fost de doua ori mai rapid decat al BMW in primul trimestru din 2016, apropiindu-se de obiectivul de a redeveni cel mai bine vandut brand de lux din lume pentru prima data in ultimul deceniu.
In perioada ianuarie – martie 2016, livrarile Mercedes-Benz au urcat cu 13% (483.487 vehicule), fata de un avans de 6% al brandului BMW (478.743 unitati) si de 4% al Audi (455.750 vehicule).
Liderii pietei automobilelor de lux sunt in acest moment Mercedes (divizia de lux a Daimler), BMW si Audi (divizia de lux a Volkswagen).

In martie, BMW a depasit Mercedes, livrand 201.352 vehicule, fata de 198.921 unitati vandute de Mercedes. Pe locul trei se afla Audi, cu 186.100 masini.
Obiectivul strategic al Mercedes este sa redevina lider mondial pe piata automobilelor de lux, o pozitie pe care a pierdut-o in fata BMW in 2005, iar in 2011 a cazut pe locul al treilea, dupa Audi.
In 2014, Daimler a inaugurat oficial, la Sebes, in Romania, unitatea de productie pentru montaj cutii de viteza automate pentru autoturismele de lux Mercedes – Benz, care a intrat in productie in aprilie 2016.
La ceremonia de inaugurare a fabricii de la Sebes a participat si premierul de atunci Victor Ponta, care a facut aluzie la posibilitatea ca Daimler sa construiasca masini in Romania. “Ca orice roman, imi doresc ca la un moment dat de la cutii de viteze sa ajungem poate si la un autoturism Mercedes fabricat in Romania“, spunea, in 2014, Victor Ponta.
El a mai amintit si de ajutorul de stat acordat de Guvern concernului Daimler pentru acesta investitie, spunand ca nu este “un cadou dat de statul roman”, ci este, de fapt, “o participare la o investitie care aduce atat de multe beneficii”, iar acest ajutor de stat se va intoarce in final in bugetul Romaniei.
Posibilitatea construirii unei uzine Mercedes in Romania a fost adusa in discutie de mai multe ori de autoritatile de la Bucuresti, inca din 2010, din timpul guvernarii PDL.
Ulterior, presa de la Budapesta a scris despre posibilitatea ca Daimler sa-si mute o fabrica din Ungaria in Romania, ca urmare a masurilor nepopulare luate de premierul maghiar Viktor Orban. Producatorul german a ales in 2008 Ungaria pentru noua fabrica Mercedez-Benz, in conditiile in care pe lista posibilelor amplasamente din Europa de Est s-au aflat si Romania si Polonia.
In prezent, Daimler produce in Romania doar componente de masini. Filiala Daimler din Romania, Star Transmission, a fost infiintata in 2001, iar in prezent are in fabricile de la Cugir si Sebes aproximativ 1.800 de angajati si va ajunge la finalul anului 2016 la circa 2.300 de angajati.
Noua fabrica de la Sebes, Star Assembly, a inceput productia in 2016, urmand ca in cadrul acestei unitati sa se asambleze cutiile de viteze automate in noua trepte 9G-TRONIC. Investitiile de la Sebes se ridica, potrivit oficialilor Daimler, la peste 300 de milioane de euro si vor fi create peste 500 de locuri de munca.
Star Transmission produce la Cugir roti dintate, axe si componente prelucrate pentru motoare, cutii de viteze si sisteme de directie, tot aici aflandu-se si doua centre de tehnologii si de instruire.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Comisia Europeană avertizează: Legea dării în plată și creșterea salariului minim, riscuri pentru România

Deși creditarea a început să își revină, pe fondul dobânzilor scăzute, Comisia Europeană avertizează că nesiguranța și-ar putea spune cuvântul, cele mai mari riscuri identificate fiind datorate incertitudinii din cauza legii dării în plată. 

CE avertizează că această lege ar putea avea un impact negativ substanțial asupra încrederii investitorilor, precum și asupra perspectivelor de creditare pe termen nedefinit și îmbracă România în incertitudine. Controversata lege a dării în plată a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că pe 13 mai primul debitor se poate prezenta la bancă pentru a-și ceda cheile la imobile și pentru a-și stinge datoria.

Comisia Europeană estimează pentru România păstrarea trendului ascendent al creșterii economice, propulsată de cererea domestică. Inflația este așteptată să intre în teritoriu pozitiv de la jumătatea anului, în timp ce piața muncii rămâne în general stabilă. CE estimează că deficitul guvernamental va crește substanțial în 2016 și 2017, pe fondul tăierilor de taxe și creșterilor cheltuielilor bugetare, potrivit unui raport al Comisiei Europene.

Reducerea TVA din ianuarie, precum și accelerarea creșterii salariului și o creștere a salariului minim de la 1 mai 2016, vor ajuta la creșterea venitului disponibil per gospodărie și vor impulsiona consumul, care va urca în 2016 la maximul post-criză.

Piața forței de muncă este așteptată să rămână relativ stabilă, cu o îmbunătățire modestă la capitolul creării de noi locuri de muncă. Rata șomajului este estimată să scadă modest de la 6,8% în 2015 la 6,7% în 2017.

Totuși, Comisia Europeană avertizează că creșterea salariilor în domeniul public și creșterea salariului minim vor afecta competitivitatea și crearea de noi locuri de muncă. Costul forței de muncă va crește, iar implicit costurile pentru angajatori și profiturile vor scădea.

Sursa: mediafax.ro

Venitul unui angajat în call-center ajunge în medie între 500 și 700 de euro pe lună

Un angajat într-un departament de call-center are un venit mediu între 500 și 700 de euro net pe lună. Salariul angajatului însă poate varia în funcție de limba străină pe care o cunoaște, sarcinile pe care trebuie să le defășoare și competențele sale, a spus Daniel Mereuță, director general în cadrul furnizorului local de servicii de outsourcing Optima.
De exemplu, vorbitorii de limbi străine exotice precum daneză, olandeză sau norvegiană sunt la mare căutare de către companiile din sectorul serviciilor de externalizare, de asemenea angajatorii din piață adaugă sporuri la salariul fix candidaților care cunosc mai multe limbi străine.
În același timp, o mare parte dintre candidații care se bat pentru pozițiile deschise în call-centere sunt tinerii studenți și proaspăt absolvenții cu studii superioare. În companiile cu activități de call-center lucrau peste 14.000 de angajați în 2014, de trei ori mai mult față de 2008, sectorul fiind astfel printre cele mai eferves­cente de pe piața muncii. „Nu pot să pun că tinerii sunt mai puțin re­ceptivi în ceea ce privește joburile în call-center, în continuare majoritatea an­ga­jaților din industrie este formată din tineri, deci este clar că în continuare vin către astfel de poziții. Cred că acti­vitatea într-un call-center pentru un tânăr student sau absol­vent, fără experiență de muncă, îl ajută mult să se dezvolte și să învețe cum funcționează o companie“, a mai spus Mereuță. Preferințele tinerilor care sunt în cău­tarea unui loc de muncă sunt cele legate de partea salarială, urmată de zona de training și dezvoltare. „Tinerii sunt foarte preocupați să existe astfel de oportunități pentru ei. Relațiile pe care le dezvoltă la locul de muncă și mediul în general sunt de asemenea lucruri la care cei tineri se uită și care sunt foarte importante pentru ei“.
Deși tinerii sunt dispuși să ocupe poziții în cadrul call-centerelor, companiile din sectorul serviciilor de exter­nalizare întâlnesc dificultăți în ceea ce privește recrutarea perso­nalului, astfel aceștia asaltează candidații prin inter-mediul platformelor dedicate anunțurilor sau prin reco­mandarea internă. Cât despre recrutarea în volume mari, angajatorii apelează la firme specializate în recrutare.
Sursa: zf.ro

Rainer Seele, seful OMV: Nu am discutat cu Gazprom despre activele Petrom din Romania. Nu vrem sa vindem centrala de la Brazi

Rainer Seele, CEO PMV (actionarul majoritar al Petrom) a declarat marti ca nu a discutat niciodata cu Gazprom despre un eventual schimb de active care sa implice Petrom. Seele a mai declarat ca, desi OMV incearca sa vanda centralele electrice pe gaz pe care le detine, centrala de la Brazi nu e de vanzare pentru ca este integrata intr-un lant de productie.

Intrebat daca in decizia de a nu include active ale Petrom in schimbul Gazprom – OMV a contat si pozitia statului roman (actionar semnificativ al Petrom), Seele a negat, spunand ca a fost decisiva performanta Petrom si pespectivele companiei romanesti.

Seele a mai vorbit intr-o conferinta de presa la Bucuresti despre asteptarile pe care OMV Petrom le are de la guvernul Romaniei in ceea ce priveste sistemul de taxare. Desi nu a cerut explicit o scadere a taxelor si impozitelor pentru industria de petrol si gaz, Seele a dat exemplul Marii Britanii si al Germaniei, ale caror guverne ar fi scazut taxele dupa prabusirea pretului materiilor prime.

Intrebat despre investitia OMV Petrom si Exxon in Marea Neagra, Seele a spus ca nu crede ca gazul va fi extras pana in 2020. Legat de destinatia gazului ce ar putea fi produs in blocul Neptun din Marea Neagra, Seele a spus ca ar prefera sa fie vandut in Romania, datorita costurilor mai mici de transport, dar nu a exclus exportul gazului catre Bulgaria sau tari din Europa Centrala.

Seele a aparat decizia OMV de a participa la constructia gazoductului Nord Stream 2, care ar aduce gaz din Rusia spre Austria si Germania, spunand ca in cei 48 de ani de relatii comerciale cu Gazprom, compania rusa a respectat intotdeauna termenii contractelor.

Sursa; hotnews.ro

25.000 euro ajutor pentru cine intra in afaceri: romi, persoane marginalizate, defavorizati. Descarca ghidurile si vezi cand se deschid finantarile UE

Persoanele din comunitatile cu etnici romi, grupuri marginalizate si defavorizate vor putea primi ajutoare de stat de pana la 25.000 de euro, din fonduri europene si nationale, pentru a-si deschide o afacere, prin doua linii de finantare care se vor deschide din 16 mai 2016.

Vorbim despre programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020, pentru care in perioada 16 mai – 1 august 2016 se vor deschide primele doua linii de finantare, in valoare totala de peste 350 de milioane de euro.

Acesti bani vor putea fi solicitati de catre institutii in parteneriat cu societati comerciale si / sau cu organizatii non-guvernamentale in perioada mentionata, prin intermediul sistemuli electronoc MySMIS 2014.

Acestea vor putea derula astfel proiecte europene in valoare de maximum 6 milioane de euro, in cadrul carora vor fi prevazute si componente pentru antreprenori.

Partea de antreprenoriat va consta, intre altele, in doua activitati principale:

persoanele de etnie roma, cei defavorizati, aflati in situatii de saracie si excluziune sociala, persoane din grupuri marginalizate vor putea accesa pana la 25.000 de euro pentru a-si deschide o afacere.

– firmele existente (vechi) care angajeaza personede etnie roma,  pe cei defavorizati, aflati in situatii de saracie si excluziune sociala, persoane din grupuri marginalizate vor putea primi subventii la plata salariilor acestora de pana la 900 de lei de persoana, timp de 12 luni.

Dar sa le luam la rand sub aspectul care ne intereseaza pe noi – antreprenoriatul:

Pana la 25.000 de euro in comunitatile cu romi

In linia de finantare POCU “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360ᅡ) in comunitatile marginalizate in care exista populatie apartinand minoritatii rome” (Obiectivul Specific 4.2. POCU), prin acest apel de proiecte vor fi pusi la bataie in total 3.719.320 de euro in regiunea Bucuresti – Ilfov si 215.283.005 euro in restul regiunilor de dezvltare ale Romaniei.

In proiectele derulate de institutiile publice, ONG-uri si firme in aceasta linie de finantare, va exista Sub-activitatea 3.1. – Acordarea de sprijin persoanelor din grupul tinta (persoane aflate in risc de saracie si excluziune sociala) pentru infiintarea de afaceri sub forma unor servicii personalizate de sprijin.

Acesti oameni vor primi, de exemplu, consiliere/ consultanta/ mentorat/ formare profesionala antreprenoriala, sprijin pentru elaborarea planului de afaceri etc., analiza si selectarea planurilor de afaceri viabile, suport in infiintarea unei firme etc.

Planurile de afaceri vor fi supuse aprobarii unei comisii de selectie, pe baza unor criterii stabilite de beneficiarul finantarii nerambursabile, in cadrul unui proces  transparent si nediscriminatoriu.

Comisia de selectie a ideilor de afaceri va include obligatoriu un numar impar de membri din care se recomanda sa faca parte reprezentanti ai:

  • Mediului de afaceri;
  • Patronatelor din aria de implementare a proiectului.
  • Sub-activitatea 3.2. Acordarea de subventii (micro-granturi) pentru infiintarea de noi afaceri, inclusiv sprijin post-infiintare afacere. Acordarea subventiei (micro-grant) va fi conditionata de infiintarea firmei (costurile aferente infiintarii companiei vor fi acoperite prin proiect ¬ Sub-activitatea 3.1.).

Abia ulterior, in baza planurilor de afaceri, oamenii din grupul – tinta (romi, persoane marginalizate etc). vor putea primi pana la 25.000 de euro pentru a-si deschide o afacere.

Subventia maxima pentru un plan de afaceri aprobat este de 25.000 euro/ plan de afaceri/ firma.

Pentru subventia acordata este obligatorie angajarea a minimum 1 persoana in cadrul afacerii sprijinite. Afacerile infiintate trebuie sa functioneze minimum 12 de luni pe perioada implementarii proiectului si sa asigure o perioada de sustenabilitate de minimum 6 luni.

Perioada de sustenabilitate presupune continuarea functionarii afacerii, inclusiv obligatia mentinerii locului de munca ocupat, si poate fi contabilizata pe perioada implementarii proiectului sau dupa finalizarea implementarii.

In cadrul acestei linii de bani europeni, beneficiari finali, ca grup tinta, vor fi persoane din comunitatile marginalizate aflate in risc de saracie si excluziune sociala in care exista populatie apartinand minoritatii rome.

Pentru putea primi bani, persoanele din grupul tinta vizat prin proiect trebuie sa indeplineasca CUMULATIV urmatoarele conditii:

a) au domiciliul/ locuiesc in comunitatea marginalizata vizata de interventie.

NB. Persoanele din comunitatile marginalizate aflate in risc de saracie si excluziune sociala care nu au acte de identitate, dar locuiesc in acest teritoriu vor reprezenta grup tinta eligibil daca, in urma analizei la nivel de comunitate, se constata ca locuiesc in comunitatea marginalizata aflata in risc de saracie si excluziune sociala (declaratie pe propria raspundere).

b) sunt in risc de saracie si excluziune sociala (prin incadrarea intr-una din categoriile de mai sus 1.6. Grup tinta  din prezentul Ghid);

c) la nivelul proiectului, persoanele apartinand minoritatii rome care beneficiaza de sprijin trebuie sa reprezinte la nivelul grupului tinta al proiectului minimum 20% din totalul persoanelor aflate in risc de saracie si excluziune sociala care beneficiaza de servicii integrate (indicatorul de realizare 4S43.2).

Cei max. 25.000 de euro pentru persoanele marginalizate

In linia de finantare POCU “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360ᅡ) in comunitatile marginalizate” (Obiectivul Specific 4.2. POCU), sunt disponibili in total 131.270.125  euro, pentru aproape toata tara, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov, care este considerata mai bogata.

Acest apel de proiecte se adreseaza exclusiv comunitatilor marginalizate (non-rome), localizate in orice unitate administrativ-teritoriala (comuna, oras, municipiu).

In cadrul proiectelor derulate de institutii, firme si ONG-uri, se va putea derula si Sub-activitatea 3.1. – Acordarea de sprijin persoanelor din grupul tinta (persoane aflate in risc de saracie si excluziune sociala) pentru infiintarea de afaceri sub forma unor servicii personalizate de sprijin.

La fel ca la linia de finantare care vizeaza si comunitatile de romi, prezentata mai sus, vor fi si aici programe de mentorat si indrumare in afaceri si ajutoare de pana la 25.000 de euro pentru deschiderea unui business de catre persoanele din grupurile marginalizate.

In cadrul prezentului ghid al solicitantului – conditii specifice, grupul tinta cuprinde persoane din comunitatile marginalizate (non-roma) aflate in risc de saracie si excluziune sociala.

Persoanele in risc de saracie si excluziune sociala (AROPE) corespund intregii categorii de persoane care sunt in urmatoarea situatie:

A) in risc de saracie

sau

B) se confrunta cu o deprivare materiala severa

sau

C) traiesc in gospodarii cu o intensitate extrem de redusa a activitatii.

Fiecare persoana este numarata o sigura data, chiar daca aceasta figureaza la mai multi indicatori secundari.

A) In categoria in risc de saracie sunt incluse persoane care au un venit disponibil echivalat situat sub pragul riscului de saracie, care este stabilit la 60% din venitul mediu disponibil echivalat national (dupa transferurile sociale).

B) Deprivarea materiala acopera indicatorii referitori la presiunea economica si bunurile de folosinta indelungata. Persoanele care se confrunta cu deprivare materiala severa dispun de conditii de trai extrem de limitate datorita lipsei resurselor, la care se inregistreaza cel putin 4 din cele 9 elemente de deprivare: nu isi pot permite:

1)    sa plateasca chiria sau facturile la utilitati,
2)    sa asigure incalzirea adecvata a locuintei,
3)    sa faca fata unor cheltuieli neprevazute,
4)    sa manance carne, peste sau un echivalent proteic in fiecare zi,
5)    o saptamana de vacanta departe de casa,
6)    un autoturism,
7)    o masina de spalat,
8)    un TV color, sau
9)    un telefon.

C) Persoanele care traiesc in gospodarii cu o intensitate extrem de redusa a activitatii sunt cele cu varsta cuprinsa intre 0-59 ani care locuiesc in gospodarii in care adultii (cu varsta intre 18-59 ani) au lucrat in anul anterior la mai putin de 20% din potentialul lor total.

Beneficiarul (institutia care deruleaza proiectul general) are obligatia de a justifica incadrarea persoanelor din grupul tinta in cel putin una dintre cele 3 situatii enumerate mai sus.

Pentru a fi eligibile, persoanele din grupul tinta vizat prin proiect trebuie sa indeplineasca CUMULATIV urmatoarele conditii:

a) au domiciliul/ locuiesc in comunitatea marginalizata vizata de interventie.

NB. Persoanele din comunitatile marginalizate aflate in risc de saracie si excluziune sociala care nu au acte de identitate, dar locuiesc in acest teritoriu vor reprezenta grup tinta eligibil daca, in urma analizei la nivel de comunitate, se constata ca locuiesc in comunitatea marginalizata aflata in risc de saracie si excluziune sociala (declaratie pe propria raspundere).

b) sunt in risc de saracie si excluziune sociala.

Subventii de 900 de lei pe luna pentru companiile care fac angajari

Cea de-a doua componenta care vizeaza antreprenorii se refera la subventii acordate companiilor existente pentru a incadra in munca sau pentru a primi in stagii de pregatire sau ucenicie persoane din grupurile-tinta.

Companiile vor primi subventii conform urmatoarei grile:

Clic pentru a extinde

Vor putea primi aceste subventii si companiile care nu se afla in zonele vizate de proiectele europene respective, daca vor implica persoane din grupurile tinta vizate.

Salarii brute de 3.000 de euro pentru managerii de proiecte

Si noul program Operational Capital Uman va aduce bani frumosi in buzunarele expertilor angajati ca manageri de eproiect sau membri ai echipelor de proiect, de catre institutiile care vor derula proiectele euroene respective.

Astfel, un manager de proiect cu peste 10 ani experienta in domeniu va putea lua un salariu lunar si de 3.300 de euro brut, daca va lucra norma intreaga in proiect, adica 8 ore pe zi, 21 de zile pe luna – se arata in Ghidul conditii generale al POCU 2014-2020, valabil pentru toate liniile de finantare care vor fi deschise in acest program (in total 60 de apeluri).

Astfel, un manager de proiect va putea fi platit cu sume brute intre 70 de lei si 90 de lei pe ora lucrata.

Acesti bani nu vor include si contributiile sociale pe partea angajatorului, care nu vor fi decontate din proiect.

Iata grila completa a cheltuielilor cu remuneratiile echipei de proiect:


Clic pentru a extinde

Decontarea se va determina in baza retributiei echivalente pe ora, luand ca punct de referinta ziua de lucru de opt ore si o medie de 21 de zile lucratoare pe luna.

In cazul contractelor de munca cu norma intreaga sau cu timp partial (numar egal de ore de lucru in fiecare zi) salariul lunar se va calcula inmultind numarul de ore lucrate pe zi, remuneratia orara aplicabila si numarul mediu de zile lucratoare pe luna (21 zile).

Limita zilnica maxima care poate fi decontata per expert trebuie sa se incadreze in limita maxima de 12 ore/zi, 60 ore/saptamana reprezentand ore lucrate atat in proiecte finantate din Fondul Social European ¬ Programul Operational Capital Uman cat si norma de baza, sau alte contracte de munca in afara proiectelor, stabilite prin contractele de munca incheiate. Tot ce depaseste aceasta limita nu se va deconta din POCU.

Orele de munca zilnica aferente zilelor in care angajatul se afla in concediu de odihna aferent fiecaruia din contractele de munca se cumuleaza la numarul orelor lucrate si platite pe zi, care se supun limitei de 12 ore/ zi, 60 ore/saptamana eligibile” – prevede Ghidul solicitantului – conditii generale.

Potrivit ministrului Fondurilor Europene, Aura Raducu, in cadrul proiectelor POCU, o persoana nu poate lucra simultan in mai multe proiecte din care sa i se deconteze salariul.

“Nu se poate lucra decat maximum 12 ore pe zi, nu mai poti sa lucrezi in mai multe proiecte odata, sistemul SMIS va identifica aceste lucruri si va atentiona de cate ori este in neregula” – a spus Raducu, intr-o conferinta de presa.

Astfel, se vor deconta maximum 8 ore pe zi din POCU, dar expertii vor putea lucra maximum 12 ore e zi, daca au si alte loucri de munca.

De asemenea, in proiectele POCU 2014-2020, se vor putea deconta din bani europeni, de exemplu, diferite echipamente.

Pentru achizitia de echipamente au fost stabilite plafoane pentru:

  • laptop/notebook – 4.000 lei inclusiv TVA;
  • computer desktop – 3.500 lei inclusiv TVA;
  • videoproiector – 2.500 lei inclusiv TVA;
  • imprimanta – 3.000 lei inclusiv TVA;
  • multifunctionala – 12.000 lei inclusiv TVA;
  • tableta – 900 lei inclusiv TVA.

Valorile de mai sus reprezinta valorile maxime care pot fi decontate in proiectele POCU.

Sursa: startupcafe.ro

Se apropie lansarea primelor finantari europene in “noul POSDRU” 2014-2020. Salariu brut de 4.700 euro pentru un manager de proiect?

Ministerul Fondurilor Europene a anuntat, marti, ca urmeaza sa lanseze, miercuri, 20 aprilie 2016, ghidurile solicitantilor prin care ulterior vor fi deschise primele linii de finantare in noul Program Operational Capital U3man 2014-2020, in care sunt prevazute fonduri europene inclusiv pentru romanii care vor sa-si deschida o afacere.

Potrivit unui comunicat al MFE remis StartupCafe, ghidurile vor fi lansate miercuri, în contextul demararii Programului Național Antisăracie al Guvernului.

Salariu brut de pana la 4.700 de euro pe luna pentru un manager de proiect?

Primul document care va fi lansat miercuri va fi Ghidul Solicitantului  –  Condiții Generale, intitulat “Orientări privind oportunitățile de finanțare în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020”.

Acest document, care va guverna practic toate liniile de finantare din cadrul POCU 2014-2020, va cuprinde, printre altele, limitele in care beneficiarii vor putea deconta banii europeni pentru cheltuelile eligibile efectuate.

Intre acestea, sunt prevazute si salariile expertilor care vor lucra la proiectele europene respective.

Intr-o forma consultativa, intermediara a ghidului, lansata in dezbatere publica in februarie 2016, de exemplu, un manager de proiect cu vechime de peste 7 ani in proiecte europene ar ajunge la un salariu de pana la 4.760 de euro pe luna, daca va lucra 60 de ore pe saptamana.

Decontarea cheltuielilor cu salariile celor care lucreaza la proiecte “se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună” – prevede  proiectul de ghid publicat recent in dezbatere publica, dar care poate suferi modificari pana vineri.

Limita zilnică maximă care poate fi decontată per expert trebuie să se încadreze in limita maxima de 12 ore/zi, 60 ore/săptămână reprezentând ore lucrate atât in proiecte finanțate din Fondul Social European – Programul Operațional Capital Uman cat si norma de bază, sau alte contracte de munca in afara proiectelor, stabilite prin contractele de munca încheiate. Tot ce depășește această limită nu se va deconta din POCU” – se mai arata in documentul provizoriu.

Grilele de salarizare prevazute in documenul-ciorna aloca de la 65 de lei pe ora muncita, pentru un manager de proiect cu experienta sub 3 ani pana la 85 de lei pe ora pentru un manager de proiect cu peste 7 ani experienta in proiecte europene .

Alte niveluri de remunerare sunt detaliate in tabelul de mai jos :

Clic pentru a extinde

“Plafoanele de decontare prezentate mai sus reprezintă valori maxime rambursabile de către Autoriatea de Management a POCU, reprezentând salariul brut (fără contribuțiile angajatorului). In stabilirea plafoanelor de decontare a salarilor expertilor în cadrul proiectelor, Solicitantii vor respecta principiul unei utilizări eficiente a fondurilor alocate” – se mai arata in forma intermediara (consultativa) a Ghidului.

Beneficiarii primari, care vor derula efectiv proiectele europene, vor fi institutii publice, firme (SRL) sau organizatii non-guvernamentale (ONG) care vor putea forma partenriate.

Aceste partneriate vor trebui sa dovedeasca faptul ca au capacitate financiara, care se stabilește ca valoare maximă a finanțării nerambursabile care poate fi accesată de fiecare organizație din cadrul parteneriatului în funcție de tipul organizației:

  • 1. Instituții publice. Nu se evaluează cifra de afaceri. Valoarea asistentei financiare solicitate este dată de valoarea bugetului alocat activităților de care este responsabilă instituția publică în cadrul proiectului.
  • 2. ONG cu vechime mai mare de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim suma veniturilor totale pe ultimii 3 ani fiscali (n-1, n-2 și n-3) conform situațiilor financiar – contabile (balanță, bilanț contabil) SAU maxim 30% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.
  • 3. SRL cu vechime mai mare de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim suma cifrelor de afaceri/suma veniturilor totale pe ultimii 3 ani fiscali (n-1, n-2 și n-3) conform situațiilor financiar – contabile (balanță, bilanț contabil) SAU maxim 30% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.
  • 4. ONG cu vechime mai mică de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim 20% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.
  • 5. SRL cu vechime mai mică de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim 20% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.

Pana la 25.000 de euro pentru cei care vor sa-si deschida o afacere in comunitatile defavorizate sau cu populatie roma

Alte doua ghiduri care vor fi lansate vor stabili conditiile pecifice in care vor putea fi absorbti bani europeni in cadrul a doua linii de finantare POCU :

  • Ghidul Solicitantului – Condiții Specifice „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome” (Obiectivul Specific 4.1. POCU).

si

  • Ghidul Solicitantului – Condiții Specifice „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate” (Obiectivul Specific 4.2. POCU).

Initial, in fostul Guvern Ponta, cand ministru al Fondurilor Europene era Marius Nica, MFE   anuntase deschiderea liniilor de finantare inca din 25 noiembrie 2015, insa n-a mai apucat, Victor Ponta demisionand din functia de prim-ministru.  In noul Guvern Ciolos, ministrul Fondurilor Europene, Aura Raducu, a amanat deschiderea finantarilor, pentru a e finaliza sistemul electronic MySMIS de depunere a proiectelor online si pentru a modifica ghidurile.

Reamintim ca noile fonduri europene vor pute fi accesate doar prin sistemul online MySMS 2014. Linkul catre sistem si tuturiale de utilizare a acestuia pot fi gasite AICI.

Daca ne luam dupa vechea varianta de ghid, romanii din grupurile defavorizate de populatie, in special persoane de etnie roma sau cu dizabilitati, vor putea primi finantari de pana la 25.000 de euro pentru initierea unor afaceri, in cadrul unor proiecte europene. Aceste proiecte vor fi derulate de organizatii non-guvernamentale si institutii publice, care trebuie sa se inscrie pentru finantare.

In cadrul proiectelor derulate de acesti beneficiari, urmeaza sa fie incluse asa-numitele grupuri-tinta, adica beneficiarii finali ai finantarilor. Acestia sunt de doua feluri:

1. Persoanele din comunitatile marginalizate
aflate in risc de saracie si excluziune sociala in care exista populatie apartinand minoritatii rome. Din aceasta categorie de grup tinta pot face parte:

– adulti (ex. someri, inactivi, persoane care beneficiaza de venitul minim garantat etc);
– persoane cu dizabilitati aflate in situatii de dependenta;
– persoane varstnice aflate in situatii de dependenta;

2. personalul din cadrul serviciilor (sociale, medicale, socio-medicale) de la nivelul comunitatii. Pentru aceasta categorie de grup tinta este permis sa nu locuiasca/ sa nu aiba resedinta/domiciliul in comunitatea marginalizata vizata, insa pentru ca activitatea sa fie eligibila, serviciul finantat trebuie sa fie furnizat in comunitatea marginalizata sprijinita.

Granturile de pana la 25.000 de euro ar urma sa se acorde, printr-o schema de ajutor de minimis, in cadrul activitatii care vizeza sustinerea antreprenoriatului in cadrul comunitatilor vizate. Aceasta este insa numai una dintr-un total de 8 forme de activitati finantate prin aceste proiecte europene.

Sursa: startupcafe.ro

Licitatie RCA de peste 3,3 milioane de euro la MAPN: 7555 de masini ale Armatei cu polite la Astra si Carpatica vor trebui asigurate din nou in vara

Ministerul Apararii (MAPN) a demarat o licitatie deschisa pentru asigurarea RCA a intregului parc auto, estimat la 7555 de autovehicule, pentru o perioada de 24 de luni, contract cu o valoare estimata fara TVA la maxim 14,7 milioane lei (peste 3,3 milioane de euro), potrivit datelor publicate joi in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP). Contractul implica obligatoriu si incheierea unei polite CASCO colective pentru 47 de masini si asigurarea CASCO individuala pentru alte 50 de autovehicule. Amintim ca MAPN a semnat in 19 iunie 2014 un acord cadru cu Astra si Carpatica, asiguratori care la acel moment erau in redresare financiara, pentru asigurarea RCA si CASCO a 7.635 de autovehicule, contract care expira in 31 iulie 2016.

Datele din SEAP arata ca MAPN vrea sa incheie un acord cadru pe o perioada de 24 de luni. Nu se va organiza o alta licitatie pentru contractele subsecvente. Criteriul de atribuire al acestui contract este pretul cel mai scazut.

Termenul limita pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la documente: 16 mai 2016. Termen limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 26 mai 2016. In aceeasi zi va avea loc si sedinta de deschidere a ofertelor.

HotNews.ro a scris anterior ca Ministerul Apararii Nationale (MAPN) a semnat in 19 iunie 2014 un acord cadru cu Astra si Carpatica, asiguratori care la acel moment erau in redresare financiara, pentru asigurarea RCA si CASCO a 7.635 de autovehicule, contract care expira in 31 iulie 2016. Astra este in prezent in procedura de faliment, iar Carpatica Asigurari a fost trimisa in judecata de catre DNA in aprilie 2014 si este in procedura de rezolutie pentru prevenirea falimentului.

Sursa: hotnews.ro

BMW face o mutare șoc. Vrea să devină primul producător auto care care să ofere mașini de închiriat pe minute, pe modelul Drivy. Un minut va costa 49 de cenți

BMW se pregătește să devină primul producător de autovehicule care va lansa un serviciu premium de închiriere autoturisme la minut, scrie Financial Times.

BMW inițiază sistemul de închiriere autoturisme, de tip car sharing,  pentru a-și spori veniturile afectate de cădearea vânzărilor de autoturisme, o dată cu  apariția mașinilor fără șofer și proliferarea serviciilor de mobilitate oferite de companiile de profil.

Noua inițiativa a companiei germane, prin care proprietarii BMW speră să câștige bani în plus prin închirierea de mașini, va începe ca un proiect în orașul american Seattle .

BMW a pus la dispoziție o flotă de 370 de mașini disponibile spre închiriere, printr-un serviciu nou care va oferi închirierea pe o durată de ordinul minutelor .

Proiectul BMW este destinat în special persoanelor mai tinere care, potrivit unor cercetări, sunt din ce în ce mai puțin interesați de achiziționarea unui automobil.

“Ar fi o neglijență din punctul nostru de vedere, dacă ignorăm modul în care tinerii folosesc mobilitatea .Publicul nostru țintă sunt oamenii mai tineri, care nu cumpără mașinile noastre “, a declarat Peter Schwarzenbauer , membru al consiliului BMW responsabil pentru mărcile Mini, Rolls- Royce și divizia de mobilitate a companiei, referindu-se la inițiativa ReachNow.

Pentru a închiria un BMW seria 3, un Mini sau modelul electric i3, utilizatorii vor plăti 49 de cenți pe minut , cu un sistem cu trei niveluri de limitare a costurilor la  50 de dolari pentru 3 ore, 80 de dolari pentru 12 ore și 110 dori pentru 24 ore. O mașină va putea fi condusă pentru cel mult patru zile, dar accentul este pe modelul de închiriere pentru o perioadă cât mai scurtă, pentru folosirea autoturismului în scopul unei singure călătorii.

Parcare autoturismului va fi gratuită în zonele rezidențiale și cele din jur, datorită unui acord cu autoritatea de transport din Seattle. Utilizatorii vor găsi mașinile BMW folosind o aplicație pe smartphone și după utilizare autoturismului, îl vor putea lăsa oriunde într- o zonă de origine desemnată.

Sursa: zf.ro

Cum a devenit Estonia tara unde ajungi doar o data sau de doua ori in viata la ghiseu – Pasii prin care internetul a invaluit micul stat baltic

In Estonia serviciile de internet banking sunt disponibile de acum 20 de ani, iar votul electronic, de 11 ani. Dureaza cateva minute sa-ti completezi declaratiile de impozit, iar o firma poate fi infiintata online in sub o jumatate de ora. Nu e de mirare ca tara in care copii invata programare inca de la sapte ani, a ajuns sa fie numita E-Estonia si sa fie data ca exemplu pentru orice stat care vrea sa dezvolte servicii de e-guvernare. Cum a ajuns atat de departe o tara cu 1,2 milioane locuitori care in 1991 a devenit independenta, dupa 50 de ani de comunism? A existat viziune, vointa si constientizarea ca internetul va lega tara de restul lumii si Estonia nu va mai ramane singura in fata amenintarii rusesti.

Estonia este cel mai mic dintre statele baltice, avand populatie de 15 ori mai mica decat Romania si suprafata de cinci ori mai mica. Tara este cunoscuta pentru saune, vodca, femei frumoase si startup-uri de succes, precum Skype. Tara a fost independenta intre 1920 si 1940 si apoi a urmat jumatate de secol de ocupatie sovietica. Insa daca Estonia este respectata pentru un lucru in lume, acesta este modul in care internetul este folosit in comunicarea dintre cetatean si stat.

Cand a devenit independenta, in 1991, Estonia si-a dat seama ca trebuie sa ia totul de la zero, iar acest lucru s-a dovedit a fi un mare avantaj pentru ca micul stat a putut sa construiasca lucrurile asa cum isi dorea, nu sa se chinuie cu o complicata mostenire comunista lasata de 50 de ani de ocupatie sovietica. Celelalte doua tari baltice, Letonia si Lituania, au mentinut relatii si cu Rusia, chiar daca s-au orientat mult catre Vest.

“Nu puteam conta pe Rusia, asa ca nu am avut legaturi stranse. A fost un consens politic sa ne orientam catre occident”,a  spus, intr-un interviu pentru HotNews.ro, Kalle Palling, parlamentar estonian cu initiative legate de serviciile de internet.

Si primul presedinte al tarii, Lennart Meri (1992 – 2001), dar si cel care conduce tara din 2006 – Toomas Ilves, au avut un rol important in transformarea tarii intr-una in care internetul este in centrul activitatilor educationale, comerciale si politice. In 1995 a pornit un program numit Tiger Leap, prin care erau informatizate toate scolile, iar in 2000 internetul a fost declarat drept fundamental al omului.

Din 2001 a inceput “explozia”, fiindca toti oamenii au primit o identitate online cu cip in cardul de identitate, fata de alte tari acest lucru nefiind optional in Estonia.

“Am decis ca nu vom mai ramane niciodata singuri si ca ne indreptam catre Vest”, spune Kalle Palling.

Bancile au incurajat puternic tranzactiile online, iar o alta aplicatie care a castigat adepti a fost cea a “scolii electronice:, existand o baza de date in care parintii pot vedea notele copiilor si pot comunica usor cu profesorii.

Inca de la sapte ani copiilor li se preda programare si unii au reusit la zece ani sa creeze jocuri video. Presedintele tarii, Toomas Ilves, a facut liceul in SUA si a invatat programare la 13 ani, ca parte a unui program experimental. Date fiind experientele lui, nu este de mirare ca a inteles cat de importanta este informatica pentru viitorul copiilor si mai ales nu a modificat de nenumarate ori planurile pentru sistemul de invatamant. El a inteles ca efectele reformelor in educatie se vad abia in 15-20 de ani.

Ei bine, acum in Estonia poti merge la ghiseu doar o data sau de doua ori in viata, fiindca poti face online totul, fie ca este vorba de completat formulare, de semnat acte, de comandat retete, de platit impozite sau de gestionat acte de cadastru. Dureaza cam trei minute completatul fomularelor de venit si in 80 de minute poti infiinta o firma.

Trebuie sa mergi la sediul diverselor autoritati doar in cazuri speciale: cand trebuie sa iti ridici documentele necesare identitatii online si autentificarii, la casatorie sau la vanzarea unor case sau terenuri.

Situatia din Estonia pare SF daca ne gandim cat de complicat este la noi sa rezolvi cu diverse acte si cat de lipsiti de amabilitate sunt uneori functionarii. In plus, extrem de putine lucruri pot fi rezolvate online cand este vorba de acte oficiale.

“Gandirea a fost simpla: guvernul trebuie sa faca serviciile cat mai simplu de utilizat posibil”, spune Kalle Palling care adauga ca exista internet rapid 4G in toata tara fiindca ideea a fost ca internetul sa fie folosit si pentru lucruri cu adevarat utile, nu doar pentru streaming de muzica.

“Statul trebuie sa fie un pionier si sa gandeasca precum o companie care sa ofere clientilor cele mai bune servicii. Cetateanul este privit precum un client, iar daca serviciile oferite nu sunt multumitoare, cetatenii s-ar putea gandi sa paraseasca tara”.

Lucrurile merg bine in Estonia si fiindca sistemul online de e-guvernare a gandit extrem de bine un aspect care la noi este lasat de izbeliste. Statul, oferind atat de multe servicii online, colecteaza foarte multe date despre fiecare cetatean. Ei bine, bazele de date ale diverselor institutii sunt corelate, astfel incat oamenii sa nu trebuiasca sa completeze formulare online lungi, ideea fiind ca omul sa nu fie nevoit sa piarda timpul introducand informatiile pe care statul deja le detine despre el.

Aceasta corelare a bazelor de date nu este putin lucru daca ne gandim cat de frustrant este in Romania cand trebuie sa ridici o hartie de la o institutie special pentru a o duce la alta institutie, tocmai fiindca bazele de date nu sunt legate.

Sursa: hotnews.ro

Tesla, comenzi de 10 miliarde de dolari, în doar 36 de ore de la prezentarea noului model

Tesla Motors a primit în primele 36 de ore de la prezentarea noului model 3, aproximativ 253.000 de comenzi, care la un preț mediu de 42.000 de dolari, ar însemna mai mult de 10 miliarde de dolari, scrie agenția de presă Thomson Reuters. 

Livrările pentru acest tip de automobile sunt așteptate peste cel puțin 18 luni.

La numai câteva ore după ce Tesla Model 3 a fost prezentată, proiecțiile de vânzări pe tot anul deja au fost depășite. Pentru a-și putea cumpăra o mașină, doritorii trebuiau să depună 1.000 de euro în conturile Tesla.

”Suntem uimiți de cererea pentru Model 3. Nu aveam nicio idee că vor fi atât de multe comenzi”, a spus analistul auto James Albertine. Tesla Model 3 are o autonomie de minim 350 de kilometri, însă Musk a promis că va încerca să o îmbunătățească până când vor începe livrările.

Sursa: mediafax.ro

Firma in apartament: Cum se plateste impozitul pe cladire 2016. Descarca Ghidul ilustrat al Finantelor

Proprietarii care gazduiesc in locuinta sedii sociale de firme, adica detin imobile cu destinatie mixta, trebuie sa depuna doar declaratia ITL 001 privind impozitul local pe cladiri, NU insa si raportul de evaluare a cladirii sau alte documente insotitoare, cu conditia ca in acel imobil sa nu se deruleze activitate economica sau sa nu poata fi delimitate suprafetele rezidentiale de cele nerezidentiale ori sa nu se deduca cheltuielile cu utilitatile. Aceste explicatii sunt cuprinse intr-un Ghid ilustrat privind plata impozitului pe cladiri in anul 2016, publicat marti de Ministerul Finantelor.

Conform Codului fiscal, persoanele fizice care la 31 decembrie 2015 au in proprietate cladiri nerezidentiale sau cladiri cu destinatie mixta au obligatia sa depuna, la Directiile de taxe si impozite ale primariilor de care aartin imobilele repective declaratii (cod declaratie ITL 001) pana la data de 31 mai 2016.

Conform Ghidului, trebuie sa depuna declaratii (ITL 001) si persoanele fizice care au in proprietate cladiri cu destinatie mixta la adresa carora nu se desfasoara nicio activitate economica.

Declaratiile sunt semnate pe propria raspundere a proprietarului.

Declaratiile vor fi insotite de unul dintre urmatoarele documente:

  • Raportul de evaluare intocmit de un evaluator autorizat, in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii, care reflecta valoarea cladirii ulterioara datei de 1 ianuarie 2011
  • Procesul-verbal de receptie finala, din care reiese valoarea cladirii, in cazul unei cladiri finalizate in ultimii 5 ani
  • Actul de dobandire a dreptului de proprietate asupra unei cladiri, in ultimii 5 ani, din care reiese valoarea cladirii; in cazul in care valoarea cladirii nu se evidentiaza distinct, impozitul pe cladiri se va stabili la valoarea totala din actul respectiv.

EXCEPTIE! NU SE DEPUN documentele insotitoare mai sus mentionate in cazul cladirilor cu destinatie mixta:

  • Daca la adresa cladirii nu se desfasoara nicio activitate economica.

sau

  • Daca la adresa cladirii se desfasoara activitate economica, suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential nu pot fi evidentiate distinct si cheltuielile cu utilitatile nu sunt inregistrate in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica.


IMPORTANT!
Persoanele fizice care detin cladiri doar cu destinatie rezidentiala (locuinta) NU depun declaratia ITL 001 .

Pe 16 pagini, Ghidul Ministerului Finantelor detaliaza si modul de calcul al impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice.

Reamintim ca, potrivit Codului fiscal, in anul 2016, impozitul pe cladirile rezidentiale este stabilit de autoritatile locale intre limitele de  0,08% si 0,2% pe an (din valoarea impozabila).

Pentru cladirile cu destinatie nerezidentiala (detinute de persoane fizice sau juridice) impozitul local poate fi stabilit intre limitele de 0,2% si 1,3% pe an.

Descarca de AICI Ghidul impozitului local, publicat de Ministerul Finantelor

Sursa: startupcafe.ro

Dilema celui mai mare salariu din România

Cine e persoana cu cel mai mare salariu din România este confidențial. Însă suma pe care o câștigă este publică. Cu toate acestea, răspunsul corect este greu de obținut de la stat. Revista Capital a primit două raportări care nu coincid, de la două instituții diferite: ANAF și Inspecția Muncii. Din răspunsurile acestora reiese că nu există nicio corelare între cele două baze de date. În încercarea de a afla cine este cel mai bine plătit român cu contract de muncă din România, revista Capital a cerut instituțiilor abilitate, respectiv ANAF și Inspecția Muncii să furnizeze aceste informații. Cele două liste, care cuprind un top zece al salariilor celor mai mari din țară, nu au nici măcar un angajat care să se regăsească pe ambele raportări. Mai mult, remunerațiile și domeniile de activitate au diferențe de la cer la pământ. De exemplu, potrivit ANAF, care spune că a colectat datele din declarația 112, depusă de angajator, în anul 2015, cel mai bine plătit român este un angajat al unei „firme de colectare a deșeurilor nepericuloase”, iar salariul acestuia este colosal: 3,6 milioane de euro pe an. Asta înseamnă peste 300 de mii de euro pe lună. În timp ce, potrivit Inspecției Muncii, cea mai mare leafă e încasată de un fotbalist, respectiv peste 38 de mii de euro pe lună.

Sursa: money.ro

Angajatorii romani platesc 5 euro/ora pentru salariatii lor, de cinci ori sub media europeana. Tarile din UE cu cele mai mari costuri cu forta de munca

Costul orar cu mana de lucru in intreaga economie (excluzand agricultura si administratia publica) in anul 2015 a fost de 25 de euro in UE si de 29,5 euro in zona euro, cele mai scazute costuri fiind in Bulgaria (4,1 euro pe ora) si Romania (5 euro pe ora).

De cealalata parte, cele mai mari venituri le castiga angajatii din Danemarca (41,3 euro pe ora) si cei din Belgia (39,1 euro pe ora), potrivit datelor comunicate vineri de Oficiul european de statistica (Eurostat).

In 2015, comparativ cu 2014, costul orar cu mana de lucru a crescut cu 2% in UE in timp ce in cazul Romaniei a inregistrat o crestere de 8,2%, un avans mai mare (15,2%) fiind inregistrat doar in Marea Britanie.

Insa calculat in moneda nationala, Romania a inregistrat in 2015 comparativ cu 2014 cel mai puternic ritm de crestere a costului orar cu mana de lucru din randul statelor non-membre ale zonei euro (8,3%), de la 20,5 lei la 22,2 lei.

Costul orar cu mana de lucru cuprinde costurile cu salariile si costurile non-salariale precum contributiile sociale platite de angajatori.
In UE ponderea costurilor non-salariale a fost de 24% si in zona euro de 26%, in randul statelor membre cea mai mica pondere a costurilor non-salariale fiind inregistrata in Malta 6,6% si cea mai mare in Franta (33,2%). In Romania ponderea costurilor non-salariale a fost de 22%.
Sursa; incont.stirileprotv.ro

Propunere: 10.000 de euro de la stat pentru romanii care vor sa intre in afaceri. Descarca proiectul de procedura a Programului SRL-D 2016

Romanii care vor sa debuteze in afaceri vor putea primi un ajutor de stat de pana la 45.245 lei (circa 10.000 de euro) pentru investitii, prin Programul SRL-Debutant 2016, potrivit proiectului de procedura de derulare a acestei scheme de finatare, publicate duminica de Ministerul Economiei.

Directia Politici Antreprenoriale, din subordinea Ministerului Economiei, a publicat duminica propunerea de procedura de derulare a Programului SRL-D, editia 2016. Data la care antreprenorii debutanti vor putea sa-si depuna cererile de finantare si planurile de afaceri NU a fost inca stabilita.

Programul va fi implementat impreuna cu o institutie de credit (banca) partenera, anul acesta.

Directia Politici Antreprenoriale sustine ca prin cooptarea unei banci partenere se va facilita accesul microintreprinderilor la credite garantate de stat – una dintre componentele programului, cealalta fiind acordarea efectiva de graturi de pana a 10.000 de euro.

Ca si pana acum, si in anul 2016 intensitatea finantarii nerambursabile este de 50%. Aceasta inseamna ca un antreprenor debutant va putea obtine pana la circa 10.000 de euro finantare de la stat, insa omul de afaceri va trebui sa puna si el inca pe atat, din surse proprii, pentru investitia in afacere.

Beneficiarii pot, insa, sa obtina credit bancar pentru asigurarea cofinantarii de 50%.

“Pentru intocmirea Contractelor de Finantare, beneficiarii trebuie sa prezinte dovezi certe privind capacitatea de cofinantare a proiectului, respectiv prezentarea de: extras de cont semnat de catre ofiterul bancar (eliberat cu cel mult 3 zile lucratoare inainte de data depunerii) care sa demonstreze ca beneficiarul dispune de  suma necesara cofinantarii /contract/ linie de credit, emise de o institutie financiara bancara din Romania, si care vor acoperi cel putin valoarea finantarii proprii a proiectului, respectiv procentul de cofinantare din cheltuielile eligibile” – se arata in propunerea de procedura de implementare a Programului SRL-D 2016.

Dovada capacitatii de finantare/cofinantare a proiectului va fi prezentata la  sediul Oficiului teritorial pentru IMM-uri (OITIMMC) la momentul semnarii contractului de finantare de catre  parti.

Suma maxima care va fi acordata in acest an va fi de 45.245 lei/ beneficiar.

De asemenea, trebie precizat ca antreprenorul va trebui sa plateasca din banii sai toate investitiile inlcuse in program, pentru ca apoi statul sa-i decontee cheltuielile in limita celor circa 10.000 de euro acordati.

Practic, pentru a obtine ajutor financiar nerambursabil de 10.000 de euro, anreprenorul debutant trebuie sa isi asigure din start un necesar de 20.000 de euro.

In anul 2016, bugetul alocat schemei de ajutor de minims SRL-D este de 22.700.000 lei. Ministerul Economiei estimeaza ca anul acesta va ajuta cu granturi 501 microintreprinderi in Programul SRL-D.

Inscrierea in program, solicitarea acordului de principiu pentru finantare si completarea planului de afaceri in vederea obtinerii finantarii se fac online pe site-ul http://www.aippimm.ro/.

Cine va putea lua banii

Prin Programul SRL-D se acorda facilitati pentru microintreprinderile nou-infiintate, conduse de intreprinzatorii debutanti in afaceri, care desfasoara pentru prima data activitate economica, prin intermediul unei societati cu raspundere limitata debutanta (SRL-D).

Firma beneficiara trebuie sa fi fost infiintata de un intreprinzator debutant, ca asociat unic, sau de cel mult 5 intreprinzatori debutanti asociati.

Antreprenorii beneficiari trebuie sa nu fie la prima afacere. Aceasta inseamna ca vor fi exclusi de la finantare cei care au mai avut firme sau au derulat activitate economica in calitate de persoana fizica autorizata (PFA), precum si cei care au sau au avut parti sociale sau actiuni la alte companii.

Firma beneficiara trebuie sa aiba in obiectul de activitate cel mult 5 (cinci) grupe de activitate prevazute de clasificarea activitatilor din economia nationala in vigoare (CAEN Rev 2).

Ce pot cumpara intreprinzatorii debutanti cu banii de la stat

Viitorii oameni de afaceri vor putea investi ajutorul nerambursabil de pana la 10.000 de euro de la stat intr-o serie intreaga de active, cum ar fi:

  • Terenuri pentru realizarea de constructii/ amenajare efectuate in cadrul proiectului, destinate activitatii pentru care s-a solicitat finantarea; achizitionarea de terenuri fara constructie/amenajare efectuate in cadrul proiectului nu reprezinta cheltuiala eligibila in Program; amenajararea pe terenuri  inchiriate /concesionate  pentru realizarea activitatilor proiectului reprezinta cheltuiala eligibila numai pentru realizarea activitatilor sportive, recreative si distractive;
  • Constructii pentru desfasurarea activitatii pentru care s-a solicitat finantarea;
  • Mobilier pentru dotarea spatiilor amenajate destinate activitatii pentru care s-a solicitat finantarea,
  • Echipamente tehnologice, masini, utilaje si instalatii de lucru, echipamente IT si tehnica de calcul,
  • Autoutilitare,
  • Instalatii de incalzire sau climatizare aferente spatiului de productie/servicii/comert;
  • brevete de inventie,  design industrial, marci de produse si servicii (francize, etichetare ecologica, licente si software, etc.);
  • realizarea unui site (maximum 10.000 lei) – pentru prezentarea activitatii solicitantului si a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli inregistrare domeniu, fara hosting), pentru operatorii economici care nu detin alt site si care trebuie sa fie functional la data depunerii cererii de eliberare a ajtorului nerambursabil.
  • Materii prime, marfuri.

Beneficiarii vor fi obligati sa asigure bunurile achizitionate prin Program in favoarea OTIMMC, impotriva tuturor riscurilor, pe o perioada de 4 ani si sa cesioneze toate drepturile pe care le vor dobandi in temeiul asigurarii catre administratorul programului.

Resurse utile

Descarca e AICI proiectul de procedura SRL-D 2016

Consulta AICI toate documentele propuse pentru SRL-D 206

Sursa: startupcafe.ro

Ce trebuie să știți când vă treziți cu Fiscul în control, fără să fiți anunțați

Noul Cod de procedură fiscală stabilește că, înainte cu 15 zile de începerea unei inspecții fiscale, organul fiscal este obligat să îi transmită contribuabilului un aviz prin care să îl informeze când va avea loc controlul. Noile reglementări legislative prevăd însă o situație în care reprezentanții Fiscului nu trebuie să anunțe contribuabilul că va fi supus unei inspecții fiscale, ei putând organiza și un control inopinat.

Înainte de orice inspecție fiscală, organul fiscal este obligat să înștiințeze contribuabilul în legătură cu acțiunea ce urmează să se desfășoare, prin transmiterea unui aviz de inspecție fiscală.

Potrivit noului Cod de procedură fiscală, acest aviz trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:

  • temeiul juridic al inspecției fiscale;
  • data de începere a inspecției fiscale;
  • obligațiile fiscale, alte obligații prevăzute de legislația fiscală și contabilă, precum și perioadele ce urmează a fi supuse inspecției fiscale;
  • posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a inspecției fiscale.

Avizul de inspecție fiscală trebuie să îi fie comunicat contribuabilului, în scris, înainte de începerea inspecției fiscale:

  • cu 30 de zile pentru marii contribuabili;
  • cu 15 zile pentru ceilalți contribuabili/plătitori.

Codul de procedură fiscală prevede însă o excepție de la această regulă. Astfel, organele fiscale nu sunt obligate să trimită contribuabilului un aviz de inspecție fiscală în cazul în care se desfășoară un control inopinat.

Sursa: money.ro

Retailerul german Kaufland pariază pe regiunea Moldovei pentru cel de-al treilea depozit

Lanțul de hipermarketuri Kauf­land, liderul pieței locale de profil, va construi un al treilea depozit logistic în România, în regiunea Moldovei, acesta urmând să deservească maga­zi­nele din estul țării și pe cele din Re­pu­blica Moldova, țară unde com­pania va intra începând cu 2018.

În regiunea Moldovei nemții au circa un sfert din cele peste 100 de magazine, iar în Republica Moldova vor să deschidă șase unități în Chișinău, capitala țării.

„În contextul expansiunii compa­niei și în Republica Moldova, ne do­rim construirea unui al treilea depozit logistic în zona Moldovei“, spun reprezentanții Kaufland, care nu ofe­ră însă detalii cu privire la acesta. Ei nu comunicăă nici suprafața și nici inves­tiția necesară. Potrivit datelor ZF, investiția într-un depozit similar celor două pe care compania le deține deja în România depășește 20 de milioane de euro.

Kaufland mai are două depozite – la Ploiești și Turda – pe care le deține în proprietate. Germanii sunt liderul pieței de retail alimentar și după suprafața logistică deținută, cu un total de 19 hectare, fiind urmați de rețeaua soră Lidl, cu 12 hectare în trei depozite. Și această rețea con­stru­ieș­te însă un nou depozit de 4,5 hec­tare în vestul țării, o investiție de 20 de mi­lioane de euro.

Jucătorii din comerțul modern au în plan investiții de câteva zeci de milioane de euro în următoarea pe­rioadă pentru a-și extinde capacita­tea logistică cu circa un sfert față de cele peste 70 de hectare de depozite deja existente.

Sursa: mediafax.ro

FMI recomanda Romaniei sa evite o majorare excesiva a salariului minim si critica efectele retroactive ale Legii darii in plata

Fondul Monetar International recomanda Romaniei sa evite o majorare excesiva a salariului minim si avertizeaza, in concluziile discutiilor de la Bucuresti cu autoritatilor romane, sa evite de asemenea initiative legislative care ar putea submina stabilitatea financiara, cu referire concreta la Legea Darii in plata.

Potrivit concluziilor publicate pe site-FMI, Legea darii in plata “implica aplicarea retroactiva si ar putea afecta garantiile guvernamentale acordate in cadrul programului Prima Casa”.

In ceea ce priveste salariul minim, Fondul recunoaste rolul acestuia de a proteja angajatii cu venituri mici, dar prin “cresterea rapida prevazuta pentru acest an” raportul salariu minim / salariu mediu va depasi media regionala. “Acest lucru ar putea submina competitivitatea si ar putea afecta crearea de locuri de munca”, spun expertii FMI, care recomanda un ritm moderat de majorare a acestui salariu.

Pe ansamblu, FMI considera ca Romania a facut progrese “importante” in ceea ce priveste atacarea dezechilibrelor economice si restaurarea increderii dar “politicile macroeconomice au slabit recent iar progresele obtinute prin eforturi dificile risca sa fie pierdute”.

Fondul considera ca bugetul pe 2016 acorda in mod nepotrivit stimulente in conditiile unei cresteri “puternice”.

In cazul in care nu se adopta masuri, deficitul fiscal pentru anul viitor va depasi tinta autoritatilor si exista riscul adoptarii unor noi masuri care adancesc deficitul, intr-un context electoral.

Fondul apreciaza ca o serie de initiative in sector financiar, precum Legea darii in plata (datio in solutum), contin prevederi care ar putea “ameninta dreptul la proprietate, increderea investitorilor si ar putea restrange creditul pentru gospodarii si companii”.

FMI se asteapta la o crestere economica de 4,2% in 2016, urmata de o usoara decelerare la 3,6 in 2017.

Principalele riscuri sunt legate de mediul specific unul an electoral si de evolutiile externe. Expertii FMI cred ca noi politici de stimulare fiscala ar putea majora consumul pe termen scurt, dar vor submina sustenabilitatea finantelor publice.

FMI arata ca politicile fiscale pro-ciclice vor aduce datoria publica pe un trend ascendent, in ciuda “impresionantei consolidari fiscale” realizate incepand cu 2009.

Potrivit FMI, stimulentele fiscale vor conduse la depasirea tintei de deficit cu ,05% in 2017.

Sursa: hotnews.ro

Industria de tehnologie, etalon al creșterii economice

Sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor a ajuns un etalon al creșterii economice, devenind cel mai dinamic sector al economiei românești, astfel ca de la 3,4% contribuție la PIB în 2011 a ajuns anul trecut, cel mai probabil, la dublul acestui procent-6,7% din PIB în primele trei trimestre 

Potrivit celui mai recent raport de țară al Comisiei Europene, publicat la finalul lui februarie, acestă pondere reprezintă una dintre cele mai ridicate din UE. În condițiile în care aproape jumătate dintre abonamentele la servicii fixe de bandă largă au viteze de cel puțin 100 Mbps, România se situează pe primul loc în UE în ceea ce privește utilizarea serviciilor în bandă largă cu acces ultrarapid.

Dezvoltarea industriei de tehnologie este strâns legată de factorul uman, dar și de stabilitatea legislativă, dezvoltarea infrastructurii sau eliminarea corupției la nivelul aparatului administrativ, este de părere Sorin Găvănescu, director de marketing la IT Six Global Services, companie din Craiova specializată în dezvoltare de software pentru sectorul financiar, telecom, medical și transporturi.

„Industria IT din România poate crește într-un mod accelerat prin investiții ale statului în infrastructură, reformarea sistemului de învățământ, stabilitate legislativă, eliminarea corupției la nivelul aparatului administrativ și susținerea publică, vocală, a guvernului pentru importanța investițiilor în IT. În condițiile în care IT-ul în România reprezintă în mare parte servicii software exportate către Occident, afacerile aduc 100% plus valoare, atât economic, cât și social și cultural. Prin crearea locurilor de muncă bine plătite, dar corelate și cu dezvoltarea unor culturi organizaționale multilingve, bazate pe merit, respect, valoare, diversitate și responsabilitate socială, dezvoltare continuă, integrarea tinerilor, apropierea României de ceea ce percepem ca valori și bunăstare occidentală se face foarte rapid“, a spus el.

Sursa: mediafax.ro

CE: Romania este in topul cresterii economice in UE si, in acelasi timp, in topul saraciei. Competitivitatea este obtinuta prin salarii mici, nu prin calitate

Modelul de crestere economica din Romania nu lucreaza in interesul cetateanului, competitivitatea economica este obtinuta prin salarii mici, nu prin calitate, iar incadrarea deficitului bugetar in tinta stabilita s-a realizat prin sacrificarea investitiilor, sustine seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Angela Filote.

“Romania este in topul cresterii economice in Uniunea Europeana, dar in acelasi timp este si in topul saraciei. Asta imi spune mie ca actualul model de crestere nu lucreaza in interesul cetateanului si, prin urmare, nu este un model pe care sa il incurajam la nivelul Comisiei Europene”, a declarat, miercuri, Filote cu ocazia prezentarii Raportului de tara pentru Romania, realizat de Comisia Europena, scrie Agerpres.
Mai mult, reprezentantul CE a mentionat faptul ca si competitivitatea economiei romanesti este bazata pe costuri mici, nu pe calitate, ceea ce inseamna salarii mici pentru angajati si astfel se explica ”paradoxul” mentionat anterior.
In aceste conditii, Angela Filote a mentionat ca Romania are nevoie de relansarea investitiilor, pentru a rezolva aceste probleme, mai ales ca si incadrarea in tinta de deficit bugetar s-a realizat pe baza taierii cheltuielilor, nu pe cresterea investitiilor.

Daca ne uitam la criteriul de deficit bugetar, unde Romania sta inca bine (spun ca sta bine inca, pentru ca la nivelul CE suntem ingrijorati de evolutiile viitoare), si acesta s-a bazat pe taierea cheltuielilor, nu pe incurajarea investitiilor“, a precizat Filote.
Mai mult, potrivit acesteia, institutia pe care o reprezinta recomanda Romaniei ca masurile cu impact fiscal important sa nu mai fie luate in afara programarilor bugetare anuale.
Angela Filote a precizat ca Raportul de tara a fost elaborat de Comisia Europena si va fi urmat de un raspuns al Guvernului, Programul National de Reforma si prin Programul de Convergenta.
Institutul National de Statistica a anuntat, marti, ca Romania a avut un avans economic de 3,7%, in 2015, a patra cea mai mare crestere economcia din UE, dupa Suedia, Cehia si Slovacia.
Cu toate ca Romania consemneaza de cateva trimestre cresteri economice substantiale, plasandu-se pe primele locuri in UE la acest capitol, ministrul Finantelor declara recent ca o crestere economica peste potential este cea mai periculoasa pentru ca poate conduce la dezechilibre, avand in vedere ca intr-o astfel de situatie consumam mai mult decat producem.
In practica, poate ca o economie nu reuseste sa combine acesti factori (factorii de crestere economica -n.r.) in mod optim, si atunci cresterea este sub potential sau peste potential. Cea peste potential este cea mai periculoasa, pentru ca asta inseamna ca noi consumam mai mult decat producem. In acest moment, Romania are mai degraba un deficit de oferta, iar reformele puse pe hartie si aflate in implementare de catre autoritati sunt de natura sa reduca acest deficit de oferta. Aceste reforme conduc la cresterea potentiala a tarii“, a explicat Anca Dragu, citata de Agerpres.
Ea a reamintit ca Romania a mai avut astfel de probleme in perioada dinaintea crizei, iar acum este important ca autoritatile sa se concentreze pe reformele structurale necesare pentru cresterea potentialului economiei romanesti.
Anca Dragu: Investitiile publice raman insuficiente si ineficiente
Cresterea economica in Romania este sustenabila, avand in vedere ca, in 2015, investitiile au crescut cu 7,5%, peste consumul final, care a avansat cu doar 5,2%, insa investitiile publice raman insuficiente si ineficiente, iar pentru consolidarea situatiei economice este necesara continuarea reformelor structurale, sustine ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu.
“In Romania, cresterea economica este sustenabila si se bazeaza pe investitii. Avem un ritm de crestere in zona investitiilor de 7,5% in 2015 si o majorare a consumului final de 5,2%, deci investitiile raman motorul in crestere. Ajustarea dezechilibrelor externe este preponderent structurala, structura exporturilor s-a imbunatatit indeosebi datorita exporturilor de medie si inalta tehnologie si, nu in ultimul rand, suntem constienti ca pentru mentinerea acestor tendinte pozitive si de crestere sustenabila avem nevoie de crestere sustenabila a PIB, avem nevoie de continuarea reformelor structurale“, a declarat  ministrul Finantelor Publice, citat de Agerpres.
Potrivit acesteia, raportul CE ofera o evaluare corecta a economiei romanesti, dar exista si elemente care nu au fost surprinse in document.
“Consideram ca elementele surprinse de raport sunt corecte, este o evaluare lucida si corecta, dar anumite elemente nu pot fi inchise pe termen scurt, ci este nevoie de o perioada mai lunga pentru rezolvarea lor. In privinta conditiilor din piata muncii, raportul mentioneaza ca problemele persista. Este adevarat, le avem in vedere, dar solutionarea acestor probleme reprezinta o chestiune pe termen lung. Eficienta sistemului de protectie sociala si a celui de sanatate raman limitate, este adevarat, dar si acestea sunt obiective care se realizeaza pe termen lung“, a mai spus Anca Dragu.
CE: Dezechilibrele bugetare s-au atenuat, dar veniturile fiscale sunt inca reduse
Pe de alta parte, in documentul CE se mentioneaza faptul ca dezechilibrele bugetare s-au atenuat treptat, in Romania, iar conditiile de finantare au fost stabile si favorabile si au sustinut investitiile straine. In schimb, raportul arata ca veniturile fiscale sunt relativ scazute, 31% – 32% din PIB, fata de media UE de 45% din PIB, dar componenta acestor venituri fiscale este una adecvata, avand in vedere ca la taxele si impozitele indirecte Romania este mult peste media UE, insa la impozite directe mult sub aceasta medie, a adaugat ministrul Finantelor.
In ceea ce priveste elementele care nu au fost cuprinse in Raport, ministrul Finantelor a mentionat faptul ca investitiile s-au redresat dupa scaderea din 2013 si se asteapta ca aceasta evolutie sa se mentina si chiar sa se imbunatateasca pe termen mediu.
“Investitiile publice se confrunta cu provocari considerabile in continuare. In tehnologie, investitiile sunt limitate, iar cele din infrastructura sunt si ineficiente si insuficiente“, a explicat Anca Dragu, precizand ca se lucreaza constant la imbunatatirea situatiei in acest domeniu.
Totusi, seful de la Finante a subliniat faptul ca rata de investitii din Romania in 2015 a fost peste media UE, ceea ce arata sustenabilitatea acestui proces, dar pe baza sectorului privat si mai putin datorita sectorului public.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Multinationalele scot la concurs 5.000 de locuri de munca, o parte in strainatate. In ce domenii se fac angajari si care sunt cei mai cautati specialisti

O suta de multinationale, care ofera peste 5.000 de locuri de munca, participa la editia din 25-26 martie a targului de joburi Angajatori de Top, cele mai multe oferte de angajare venind din domenii precum IT&C, servicii, financiar-bancar sau retail, informeaza organizatorii.

Potrivit sursei citate, in acest an se observa o crestere cu 25% a numarului de locuri de munca pe care angajatorii vor sa le ocupe la targ. Cele mai multe oportunitati de angajare vin din urmatoarele domenii de activitate: IT&C (35%), servicii si BPO (18%), financiar-bancar (15%), FMCG (9%), retail (8%), audit si consultanta (5%), inginerie si auto (4%), recrutare (3%), farma (1%), logistica si transporturi (1%).
“Daca in primii ani dupa criza piata muncii era destul de polarizata – cu o serie de industrii foarte active, de exemplu BPO si IT, si industrii aproape absente, cum ar fi constructiile, incepand de anul trecut am observat o diversificare mult mai mare a oportunitatilor de cariera. Anul acesta nevoia de recrutare reuseste sa acopere aproape toate industriile de activitate. In plus, alaturi de paleta variata a industriilor, piata fortei de munca a Capitalei este caracterizata si de numarul mare de oportunitati disponibile pentru diferite niveluri de pregatire, de la profesionisti, pana la entry-level si studenti”, a declarat Cristina Caratas, Project Manager Angajatori de Top Bucuresti.
Peste 1.400 de joburi se adreseaza candidatilor cu nivel mediu de experienta
Oportunitatile de cariera deschise de companii sunt adresate atat profesionistilor, 17% dintre joburi sunt pentru candidatii senior, 28% sunt pozitii middle-level, in timp ce 56% sunt pentru candidatii entry-level. Cei care au un nivel mediu de experienta, pot aplica la peste 1.400 de oportunitati de cariera, pentru pozitii precum Marketing&Sales Consultant, Finance Analyst, Digital Analyst, Call Center Agent, Sales Support Specialist, Business Analyst, Web Application Developer, Product Marketing Manager, Android Software Developer sau Brand Manager.
Desi 97% dintre companiile care participa la eveniment au pozitii deschise in Bucuresti, exista si angajatori care au planuri de relocare pentru candidatii pe care ii vor intalni in cele 2 zile ale evenimentului in orase precum Timisoara, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi, Arad, Ploiesti, Sibiu, Oradea, Targu-Mures, Bacau si in alte orase mai mici.
Joburi si proiecte la nivel international
Companiile care participa la Angajatori de Top au planuri de recrutare si la nivel international. O treime dintre angajatori pun la dispozitie pozitii prin intermediul joburilor sau a proiectelor pe care le au in diferite tari din Europa, unde o parte dintre angajati vor fi relocati pentru o perioada determinata sau definitiva, in tari precum Suedia, Franta, Marea Britanie, Serbia, Croatia, Norvegia, Suedia, Belgia, Austria, Cehia sau Estonia.
Cateva dintre companiile care recruteaza pentru pozitii in strainatate sunt Allianz Worldwide Partners Romania, Accenture, InCrys, ModuleWorks SRL, Vivre, Miele Tehnica, DB Schenker Global Sevices Europe, Playtika Romania, Stefanini Romania, ProCredit Bank si Genpact Romania.
Pentru a aplica la joburile disponibile la targ, vizitatotii pot folosi CV Barcode. Dupa crearea unui cont pe www.hipo.ro, candidatii isi pot completa CV-ul si au posibilitatea sa il descarce in format Barcode, CV pe care ulterior sa il printeze si sa aplice la joburile deschise de cele 100 de companii participante.
Pe langa oportunitatile de angajare, in cadrul evenimentului vor avea lor o serie de workshopuri si conferinte pe diferite domenii, in cadrul carora vor fi prezentate informatii despre structura companiei, proiectele in desfasurare, competentele si abilitatile cautate de angajatori, evolutie profesionala, planurile de crestere etc. Participarea la workshopuri si conferinte este gratuita, iar cei interesati pot afla mai multe detalii de pe site-ul evenimentului.
Accesul la eveniment este gratuit, in baza preinscrierii pe www.hipo.ro si va fi permis vineri, 25 martie, in intervalul 10.00-18.00 si sambata, 26 martie, in intervalul 10.00-17.00, la Sala Palatului.
Eveninmentul este organizat de Catalyst Solutions, companie de consultanta in domeniul resurselor umane, specializata in dezvoltarea de solutii de recrutare si employer branding. Catalyst Solutions organizeaza de 10 ani evenimente precum Angajatori de Top (cel mai mare targ de cariera din Romania organizat bianual in Bucuresti, Timisoara), Top Talents Romania (proiect ce identifica in fiecare an cei mai valorosi 300 de tineri absolventi la nivel national), Consulting Days (cuprinde o serie de conferinte dedicate celor interesati de audit, taxe, contabilitate, legal si IT&C), DevTalks (proiect care reuneste 1.000 de developeri si profesionisti IT pasionati de zonele web, online, cloud computing si big data) sau Targul Virtual pentru Absolventi si Angajatori de Top Virtual
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Banca Reglementelor Internationale: Ne-am putea afla in fata semnalelor premergatoare unei furtuni care mocneste de mult timp

Calmul fragil de pe pietele financiare mondiale ar putea fi linistea dinaintea unei furtuni care mocneste de mult timp, in conditiile in care investitorii se tem ca bancile centrale au ramas fara munitie in fata unei cresteri economice dezamagitoare si a unei inflatii care refuza de decoleze, avertizeaza Banca Reglementelor Internationale, in raportul sau anual, scrie The Guardian.

“Anul 2016 a inceput cu unul dintre cele mai proaste valuri de lichidari observate vreodata”, a afirmat Claudio Borio, seful departamentului monetar si economic al BRI, o institutie considerata drept “banca centrala a bancilor centrale”, potrivit comentariilor care insotesc raportul institutiei, arata publicatia elvetianaLe Temps.

In conditiile in care investitorii digerau ridicarea dobanzii de interventie anuntata de banca centrala americana Federal Reserve la jumatatea lui decembrie, pietele au suferit turbulente puternice doua saptamani mai tarziu, pe fondul semnalelor de incetinire venite din China, care au starnit temeri legate de o fragilitate mai generala a economiilor emergente.

Aceasta prima faza de turbulente a fost urmata de un al doilea val, in februarie, “mai scurt, dar poate mai preocupant”, motivat de aceasta data de ingrijorarile legate de sanatatea bancilor. Nelinistea a mai crescut cu un grad dupa ce banca Japoniei a decis la randul ei sa impuna dobanzi negative.

Impingerea limitelor

“La momentul de varf al turbulentelor, obligatiuni suverane in valoare de peste 6.500 miliarde de dolari se tranzactionau la randamente negative”, a spus acesta, subliniin ca inca o data “limitele neganditului au fost impinse mai departe”.

Indiciile care permit intelegerea acestor turbulente nu sunt sunt totusi “dificil de identificat”, explicatia fiind, potrivit acestuia, nivelul datoriilor, un factor care permite intelegerea “unor evolutii aparent fara legatura intre ele”. Iar datoria, care s-a aflat la originea crizei financiare, a continuat sa creasca.

In economiile avansate, sectorul privat a trecut printr-un proces de reducere a datoriilor, dar datoria publica a continuat sa creasca. Fenomenul cel mai ingrijorator se regaseste insa, spune Borio, la nivelul economiilor emergente, care au fost motorul cresterii de la izbucnirea crizei.

Ori un cerc vicios este in curs de formare intre aprecierea dolarului si inasprirea conditiilor financiare, in conditiile in care numeroase astfel de economii s-au indatorat in aceasta valuta.

Datoria permite de asemenea sa se inteleaga de ce pretul petrolului este atat de redus. In ciuda cererii din China, companiile petroliere sunt nevoite sa pompeze petrol pentru a-si plati “datoriile enorme”.

Furtuna care mocneste

“Este posibil sa nu ne aflam doar in fata unor tunete izolate, ci a semnalelor premergatoare unei furtuni care mocneste de mult timp”, a apreciat acesta.

Iar aceste turbulente intervin in conditiile in care bancile centrale nu mai dispun de foarte multe instrumente. In ciuda conditiilor monetare exceptional de acomodante, cresterea este dezamagitoare iar inflatia evolueaza la nivele insolent de reduse.

Si, pentru prima oara, investitorii “incep sa se indoiasca ca bancile centrale au mijloacele de vindecare” necesare, avertizeaza economistul BRI. Statisticile BRI au pus de altfel in evidenta o incetinire a fluxurilor financiare.

La sfarsitul lui septembrie, imprumuturile in dolari contracte de entitati nebancare se situau la 3.300 miliarde de dolari, un nivel neschimbat in raport cu sfarsitul lui iunie. Este pentru prima oara din 2009 cand acest nivel inceteaza sa creasca.

Creantele transfrontaliere ale bancilor care raporteaza date la BRI au cazut cu 157 miliarde in trimestrul trei, aducand nivelul global la 27.000 miliarde dolari, un recul si mai puternic decat in trimestrul precedent.

Imprumuturile acordate Chinei au scazut cu 119 miliarde dolari, la circa 877 miliarde. Cu titlu de comparatie, varful s-a situat la 1.100 miliarde la finele lui septembrie 2014, ceea ce inseamna o reducere cu 17% in cifre anualizate.

Creditele transfrontaliere au scazut de asemenea cu 26 de miliarde in restul Asiei centrale, ceea ce corespunde unei reduceri de 5% intr-un an.

Sursa: hotnews.ro

Dragos Doros preia sefia Fiscului si promite simplificarea procedurilor de plata a taxelor si impozitelor

Premierul Dacian Ciolos l-a numit pe Dragos Doros in functia de presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF).

Decizia de numire, semnata de premierul Dacian Ciolos, a fost publicata, vineri, in Monitorul Oficial.
Doros este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti si are o vasta experienta de consultant fiscal. In perioada 2000-2004, a fost manager al departamentului de consultanta fiscala la Ernst&Young Romania, iar din 2004 pana in 2008, a ocupat functia de Senior Manager la departamentul de consultanta fiscala din cadrul casei de avocatura Bostina & Asociatii.

A fost director general al Directiei Generale Legislatie Impozite Directe, din cadrul Ministerului Finantelor Publice (2008-2010), partener in cadrul firmei de avocatura Nestor&Nestor, Diculescu, Kingston, Petersen, la departamentul de consultanta fiscala (2010-2012) si secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice (apr.- mai 2012).
In 2013, Dragos Doros a fost numit director al diviziei de asistenta fiscala din cadrul firmei KPMG, functie pe care a detinut-o pana la numirea ca presedinte al ANAF.
Din noua functie in care a fost numit, Doros promite simplificarea procedurilor de inregistrare in scop de TVA, simplificarea procedurilor de administrare si plata a impozitelor si taxelor si continuarea implementarii programului cu Banca Mondiala pentru reforma ANAF, potrivit unui comunicat al Ministerului Finantelor Publice.
“ANAF este o institutie de o importanta cruciala, care se afla intr-un amplu proces de restructurare, menit sa raspunda cerintelor si exigentelor actuale. Vom continua implementarea programului cu Banca Mondiala, care ne va permite sa cream o organizatie moderna. Ne vom concentra pe simplificarea procedurilor de administrare si plata a impozitelor si taxelor si pe o interactiune cat mai facila cu platitorii de taxe si impozite. Unul dintre exemple este chiar formularul 088 (de inregistrare in scop de TVA – n.r.), avem in vedere o aplicare mai putin anevoioasa a acestuia. Vom fi parte activa a procesului inceput odata cu initiativa guvernamentala ‘Comisia pentru taiatul hartiilor’. ANAF trebuie sa fie o organizatie puternica, pregatita sa reactioneze prompt si cu profesionalism in toate situatiile“, a declarat noul presedinte al ANAF.
Doros il inlocuieste pe Gelu Diaconu, care a fost demis, luna trecuta, de premierul Dacian Ciolos, ca urmare a calitatii de urmarit penal pe care acesta o are in dosarul in care sunt anchetati deputatii Madalin Voicu si Nicolae Paun.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Companiile platesc aproape un sfert din salariile angajatilor la contributii sociale, cu 10% peste media globala

Companiile din Romania platesc peste 23% din salariul angajatilor sub forma de contributii sociale, cu peste 10% mai mult decat media la nivel mondial, arata un studiu realizat de o companie internationala de contabilitate si consultant, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, Romania are unele dintre cele mai ridicate taxe si costuri obligatorii cu asigurarile dintre toate tarile care au facut obiectul studiului, platind in medie 6.930 dolari pentru un salariu de 30.000 dolari pe an, mai mult decat in alte state est-europene membre ale Uniunii Europene. Astfel, in Croatia si Polonia costurile cu angajati similari sunt de 17,2% si 20,7% din salariu, arata compania UHY Audit CD.
Documentul vorbeste, pe de alta parte, si de o scadere incurajatoare de peste o treime, de la 35,3% in 2012 la 23,1%, a sumei pe care societatile din Romania trebuie sa o plateasca in plus fata de salariile angajatilor, sub forma contributiilor salariale.
A existat o scadere incurajatoare a procentului de contributii salariale pe care trebuie sa le plateasca angajatorii din Romania, insa mai sunt multe de facut. In caz contrar, Guvernul Romaniei risca sa submineze cresterea atat de necesara daca va continua sa descurajeze crearea de locuri de munca si sa sufoce salariile cu contributii salariale uriase. Intr-o perioada in care economia globala abia incepe sa se insanatoseasca iar redresarea in multe tari este in continuare foarte fragila, acest lucru este mai important ca oricand”, a declarat Camelia Dobre, managing partner in cadrul companiei citate.
UHY a studiat datele din 29 de tari din reteaua sa internationala, calculand valoarea platilor pe care trebuie sa le efectueze companiile, cum ar fi platile contributiilor la asigurari sociale, pe langa salariul brut platit angajatilor individuali.
Pe de alta parte, multe tari incearca sa combata somajul si sa minimizeze impactul acestuia asupra bugetelor de asigurari sociale, prin oferirea de stimulente angajatorilor pentru crearea de noi locuri de munca. Acestea se adreseaza adesea unor grupuri specifice, precum somerii sau cei aflati la inceput de cariera. Potrivit Cameliei Dobre, desi Guvernele recunosc logica reducerii contributiilor salariale, multe se tem ca nu isi pot permite reduceri ale tuturor taxelor, mai ales avand in vedere costurile asociate cu imbatranirea populatiei.
Brazilia are in continuare cele mai mari taxe si costuri cu asigurarile obligatorii pentru angajatori, dintre toate tarile studiate, de 71,4% dintr-un salariu de 30.000 dolari, fara schimbari semnificative din 2012 si pana in present. Cu o suma de 21.408 dolari reprezentand plati in plus fata de salariu, aceasta rata este de 19 ori mai mare decat in tara cu costurile salariale cele mai mici din studiu – Egipt, unde firmele platesc doar 3,7% in plus (1.108 dolari).
UHY Audit CD SRL este o firma de audit, consultanta fiscala si contabilitate, membra a Camerei Auditorilor Financiari din Romania, Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, precum si a Camerei Consultantilor Fiscali.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

ANALIZĂ Morgan Stanley: Cât de puternic ar putea fi afectată economic România de suspendarea zonei Schengen

România se află pe locul al 15-lea într-un top al impactului economic al suspendării Schengen, care clasifică 27 de state din UE, fără Marea Britanie, în funcție de cât de puternic ar fi afectate comerțul intracomunitar, transporturile și turismul de o întrerupere a circulației libere. 

O suspendare a Schengen ar submina funcționarea pieței unice, impactul economic fiind cel mai puternic în Europa Centrală și de Est, Țările Baltice, precum și Belgia, Olanda și Luxemburg, potrivit unei note de cercetare a analiștilor Morgan Stanley, citată de cotidianul ungar Portfolio.

Cele mai puternice efecte negative vor fi resimțite de România pe filiera schimburilor comerciale și traficului aerian, în timp ce dificultățile înregistrate de turismul intracomunitar ar afecta mai puțin România decât alte state, ca urmare a ponderii reduse a acestui sector în PIB și a numărului redus de turiști străini. 

Ungaria ar avea cel mai mult de pierdut în cazul reintroducerii controalelor la granițe, din cauza integrării comerciale ridicate cu restul UE. Pe poziția a doua s-ar situa Croația, urmată de Estonia (3), Slovenia (4), Luxemburg (5), Slovacia (6), Portugalia (7), Malta (8), Bulgaria (9) și Cehia (10).

România se află imediat după Letonia (13) și Belgia (14), fiind urmată de Spania (16) și Grecia (17). Cel mai redus impact ar fi resimțit de Suedia (24), Franța (25), Germania (26) și Danemarca (27).

Afluxul fără precedent de refugiați pune în pericol circulația liberă, fără controale vamale, în spațiul Schengen, potrivit analiștilor băncii americane.

“Principalul risc asociat suspendării Schengen ar fi o reducere a schimburilor comerciale între țările europene (…) Impactul asupra schimburilor bilaterale în UE ar putea fi de 10-20% în cazul suspendării Schengen”, potrivit acestora.

Pe lângă impactul economic, reintroducerea controalelor la granițe ar putea avea și consecințe politice pe termen lung, subminând susținerea în rândul populației pentru continuarea procesului de integrare europeană.

România nu este membră a spațiului Schengen, format din 22 de state UE și cele patru state din Asociația Europeană a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția). Pe lângă România, dintre membrii UE nu fac parte din spațiul Schengen nici Bulgaria, Cipru, Croația, Marea Britanie și Irlanda.

Sursa: mediafax.ro

Ministrul Finantelor: Cresterea economica peste potential este cea mai periculoasa. Consumam mai mult decat producem

Cresterea economica peste potential este cea mai periculoasa pentru ca poate conduce la dezechilibre, avand in vedere ca intr-o astfel de situatie consumam mai mult decat producem, a declarat marti ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu, in cadrul unei Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputatilor.

In practica, poate ca o economie nu reuseste sa combine acesti factori (factorii de crestere economica -n.r.) in mod optim, si atunci cresterea este sub potential sau peste potential. Cea peste potential este cea mai periculoasa, pentru ca asta inseamna ca noi consumam mai mult decat producem. In acest moment, Romania are mai degraba un deficit de oferta, iar reformele puse pe hartie si aflate in implementare de catre autoritati sunt de natura sa reduca acest deficit de oferta. Aceste reforme conduc la cresterea potentiala a tarii“, a explicat Anca Dragu, citata de Agerpres.
Ea a reamintit ca Romania a mai avut astfel de probleme in perioada dinaintea crizei, iar acum este important ca autoritatile sa se concentreze pe reformele structurale necesare pentru cresterea potentialului economiei romanesti.
“Acum avem o crestere de invidiat, dar trebuie sa fim atenti la aceste provocari, sa canalizam cresterea economica in sensul cresterii investitiilor si a exporturilor si, cumva, consumul, care este deja la un nivel ridicat sa nu mai creasca prea mult. Aceasta situatie in care consumul excede productia duce la dezechilibre“, a mai spus Anca Dragu.
Potrivit acesteia, in caz contrar, Romania risca, din nou, o crestere ciclica, contextuala, care la un moment dat se va opri.
Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a revizuit in crestere la 4,2% proiectia privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) pentru acest an si estimarea pentru 2015 la 3,7%, potrivit Prognozei de iarna 2016 publicate luni.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Darea in plata trece de Senat cu plafonul de 150.000 de euro si cu Prima Casa incluse

Plenul Senatului a votat luni in unanimitate proiectul Legii darii in plata, initiata de catre deputatul PNL Catalin Zamfir. Senatorii au decis in urma dezbaterilor din plen includerea plafonului de 150.000 de euro al creditului luat pentru locuinta, dar au mentinut programul Prima Casa in lege, in ciuda avertismentelor venite din partea Ministerului Finantelor si BNR.

“Daca acest program nu este exceptat, am fi in situatia in care ANAF ar executa 50% iar banca 50%, adica ceva imposibil. Se va compromite insusi scopul social al programului Prima Casa. Exista riscul ca Statul sa fie actionat in judecata la Tribunale internationale. Mai exista si riscul ca, din cauza unor perceptii negative si o posibila re-evaluare a agentiilor de rating, toate vor avea un impact direct asupra bugetului de stat. As dori sa fie mentionat si Raportul CE care atrage atentia asupra riscurilor”, a spus Enache Jiru, secretar de stat in Finante.

Inainte cu cateva zile de votul de ieri, Consiliul Patronatelor Bancare din Romania a trimis sentorilor o scrisoare deschisa in care subliniau riscurile aferente acestei legi. :

“În mod particular, dorim să subliniem deschiderea sectorului bancar pentru discuții constructive privind varianta finală a legii. Principiile pe care le avem în vedere se bazează, inclusiv prin prisma propunerilor pe care le-am avansat deja din partea comunitatii bancare, pe o flexibilizare semnificativă în abordare:
• O lege care să protejeze în mod precis și exclusiv clienții care, din diferite motive, pot fi considerați cazuri sociale;
• Includerea unor condiții care să asigure faptul că beneficiarii legii sunt clienți de bună credință care au achiziționat o casa in care locuiesc;
• Excluderea din acoperirea legii a programului Prima Casă, tocmai pentru a nu pune în pericol acest program de o importanță majoră atât pentru tineri, cât și pentru economia națională.
De asemenea, considerăm că nu trebuie neglijat impactul economic estimat de experții și analiștii financiari care au identificat o serie de efecte negative semnificative ale Legii Dării în plată, în forma sa curentă: de la limitarea accesului la creditare a populației – în special a tinerilor, la scumpirea creditării imobiliare și impactarea negativă a întregii economii românești (piața imobiliară, sectorul de construcții, sectoarele conexe), sau chiar efecte de natura social-demografica.

Avem încredere că împreună societatea civilă (reprezentanții aleși) și societatea economică (sectorul bancar) putem contribui la o formă finală a legii care să servească cât mai bine clienții care doresc să beneficieze de un credit sau de avantajele intermedierii financiare în ceea ce privește crearea și construirea unei vieți prospere”, se arata in scrisoarea CPBR.

Daniel Zamfir, initiatorul acestui proiect legislativ, a spus la randul lui:”copul nostru a fost sa scoatem o lege drapta, nici de stanga nici de dreapta. Nu e o lege impotriva bancilor, ci una care sa aduca un echilibru intre banci si clienti. Principiul legii este acelasi pe care deja l-ati votat, cel de imartire a riscului intre client si banca. Spunea dl. secretar de stat ca legea ar anula garantia Statului. Dar la articolul 1 avem stipulat ca legea se aplica si fidejusorilor, iar Statul Roman este fidejusor. Vreau sa va va propun ca Prima Casa sa ramana in interiorul legii pentru a putea fi protejati”.

“BNR nu se mai opune aplicarii legii la creditele in stoc (in derulare). Dl Georgescu a spus ca are mandat expres sa renunte la acest amendament.Din pacate, s-a acceptat un amendament care va reduce mult sfera de adresabilitate a legii : plafon de 150 de mii de euro. E o greseala, intrucit introduce o discriminare nepermisa care il va face atiti pe cel care are o datorie de 151 de mii de euro, cit si pe cel care are o datorie de 300 de mii de euro, sa atace legea la Curtea Constitutionala, dupa ce va fi declansat un proces contra bancii. Or, eu am vrut ca legea sa fie simpla si sa nu necesite actiuni in instanta. Dar, dincolo de acest detaliu, votul din Senat e o mare victorie contra unor indivizi ca Olteanu B et co”, a notat avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook.

Legea urmand sa fie trimisa la Camera Deutatilor, care este for decizional.

Potrivit informatiilor raportate catre Banca Nationala de bancile din Romania, numarul debitorilor cu credite denominate in franci elvetieni s-a redus la finele anului trecut la 61.833 persoane indatorate in chf, de la 75.412 cate erau in luna noiembrie 2014.” Soldul  imprumuturilor in franci elvetieni a scazut si el cu circa 1,8 miliarde lei de la 9,8 miliarde de lei la 8 miliarde lei”, potrivit informatiilor furnizate HotNews de reprezentantii BNR.

“Au fost solutionate circa doua treimi din totalul celor aproximativ 43.500 de solicitari privind conversia sau restructurarea acestor credite primite de banci de la clienti pana la finele lunii octombrie 2015. Reducerea numarului de debitori cu imprumuturi in franci elvetieni este in principal rezultatul conversie in lei a acestora- circa 17.100, la care se adauga creditele ajunse la scadenta sau cesionate (aproximativ 8.100). Scaderea numarului total al debitorilor ar fi fost, deci, mai ampla daca nu ar fi fost partial contrabalansata de readucerea in portofoliul bancilor a unor imprumuturi cesionate anterior- circa 11.700”, mai arata BNR.

  • Din numarul de credite in franci elvetieni aflate in stoc spre finele anului trecut, 10.651 sunt imprumuturi restructurate, ceea ce sugereaza si o anumita preferinta pentru mentinerea denominarii in franci elvetieni in contextul ajustarii conditiilor contractuale.
  • In ceea ce priveste ponderea in structura dupa tipul creditelor, informatiile operative releva faptul ca aproape jumatate din numarul debitorilor cu credite in franci elvetieni au contractat aceste imprumuturi pentru nevoi de consum, negarantate cu ipoteci.
  • In noiembrie 2015, datele BNR aratau ca debitorii in franci elvetieni cu credite imobiliare reprezentau aproximativ 25% din total.

Sursa: hotnews.ro

Seful Erste: Tinerii, cei mai afectati in cazul adoptarii proiectului Legii darii in plata

Proiectul Legii darii in plata, daca va fi adoptat, va avea efecte extrem de negative pe termen lung asupra viitorului tinerilor din Romania, va creste rata dobanzii, iar bancile vor trebui sa solicite garantii mai mari, a avertizat, vineri, Andreas Treichl, directorul general al Erste Group, banca mama a BCR.

“Va fi aproape imposibil pentru cei care nu au venituri ridicate, in special pentru tineri, sa-si construiasca sau sa-si cumpere case, in cazul adoptarii Legii darii in plata”, a afirmat seful grupului bancar austriac.

Treichl si-a exprimat speranta ca Parlamentul Romaniei nu va adopta o astfel de legislatie, “care nu ii protejeaza pe consumatori”.

Si BCE a avertizat recent ca introducerea de masuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea in plata, risca sa compromita siguranta juridica si nu respecta principiul asteptarilor legitime.

De asemenea, considera reprezentantii institutiei bancare, adoptarea proiectului de Lege a darii in plata ar conduce la o deteriorare a increderii investitorilor straini, deoarece s-ar observa o crestere a nesigurantei juridice si a riscului de tara.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

MFP: Obligatiuni in euro emise pe piata interna la cele mai mici costuri

Romania a emis obligatiuni denominate in euro pe piata interna, cu un volum de 500 de milioane euro si maturitate de 5 ani, la cele mai scazute randamente obtinute vreodata pentru aceste instrumente (mediu/maxim de 1,00%, respectiv 1,03% p.a), a anuntat Ministerul Finantelor Publice.

Emisiunea a fost destinata in principal refinantarii partiale a obligatiunilor emise pe piata interna in euro, scadente in 26 februarie 2016, in contextul necesitatilor de finantare a deficitului bugetar si de refinantare a datoriei publice prin titluri de stat emise pe piata interna, anuntate la finalul anului 2015.

In acelasi timp, MFP a avut in vedere cererea specifica exprimata de investitorii locali pentru titlurile de stat in euro, sustinuta de cresterea volumului disponibilitatilor in valuta, ca urmare a reducerii rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta de catre BNR.

“Emisiunea s-a bucurat de un interes substantial din partea mediului investitional, avand un nivel ridicat de supra-subscriere (de peste 2 ori) si un cost foarte competitiv. Evolutia este similara celei inregistrate la emisiunile de euroobligatiuni externe in euro redeschise de Romania saptamana trecuta. Tinand cont de cererea mare pentru acest instrument, in contextul lichiditatii crescute in euro pe piata interna urmare rambursarii unei emisiuni de obligatiuni pe piata interna de aproximativ 1,6 miliarde de euro in data de 26 februarie, Ministerul Finantelor Publice are in vedere redeschiderea acestei emisiuni si in martie”, a aratat Ministerul Finantelor, potrivit Agerpres.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Țigările cu arome și aditivi speciali vor fi interzise

Guvernul a aprobat proiectul de lege prin care va fi transpusă directiva europeană a tutunului. Legea care ar urma să intre în vigoare până pe 20 mai, va interzice țigările cu arome și aditivi speciali precum cafeina și taurina și va schimba mesajele de avertisment de pe pachete.

Punerea pe piață a țigărilor cu arome și aditivi speciali precum cafeina și taurina va fi interzisă începând cu data de 20 mai.

Scopul acestei legi este promovarea reducerii consumului de tutun, mai ales în rândul tinerilor.

Vor fi reglementate ingredientele ce pot utilizate în produsele din tutun, dar și nivelurile maxime ale emisiilor de gudron, nicotină și monoxid de carbon. Se urmărește astfel „raportarea de către producători și importatori cu privire la ingredientele utilizate în procesul de fabricație, la emisiile produselor din tutun și la date privind volumul vânzărilor de produse din tutun în România, per tip și marcă”, conform proiectului de lege.

„Ministerul Sănătății va percepe producătorilor și importatorilor de produse din tutun tarife proporționale pentru primirea, stocarea, prelucrarea și analizarea informațiilor transmise”, se mai arată în comunicat.

Se va modifica și etichetarea produselor din tutun. Etichetarea „va trebui să cuprindă un avertisment general (”Fumatul ucide”, pe 50% din fața laterală), un mesaj de informare (“Fumul de tutun conține peste 70 de substanțe care cauzează cancer”, pe 50% din fața laterală)”.

Trabucurile și țigările de foi ambalate individual sunt exceptate de la aceste prevederi.

Legea de asemenea, îi va obliga pe comercianți „să folosească un sistem de verificare a vârstei care, în momentul vânzării, arată dacă respectivul cumpărător respectă sau nu reglementările privind vârsta minimă de la care pot fi achiziționate produse din tutun”.

Companiile din industria tutunului spun însă că nu știu ce formă va avea legea după ce va trece și de votul parlamentului și consideră că nu vor avea timp să își adapteze fabricile la noile reguli.

Sursa: money.ro

Bursa de la Londra, posibila fuziune cu cea de la Frankfurt. Viitorul gigant bursier european ar putea concura cu rivalii din SUA si Asia

Actiunile operatorului Bursei de la Londra au inregistrat marti o crestere de 18,7%, cel mai mare avans intr-o singura zi dupa noiembrie 2008, dupa ce LSE a confirmat ca poarta discutii legate de o posibila fuziune cu Deutsche Boerse, informeaza Reuters.

“In urma recentelor evolutii ale pretului actiunilor LSE, boardul London Stock Exchange si echipa manageriala de la Deutsche Boerse confirma ca au demarat discutii detaliate cu privire la o posibila fuziune intre egali a celor doua compani”, a informat LSE.

Posibila fuziune ar urma sa fie structurata sub forma unei combinatii schimb de actiuni la o noua companie holding.

Actionarii Deutsche Boerse ar urma sa detina 54,4% din actiunile noii companii, in timp ce actionarii LSE vor controla restul de 45,6%.

O eventuala fuziune a Deutsche Boerse cu London Stock Exchange ar da nastere unui mare operator bursier european, capabil sa concureze cu rivalii din SUA si Asia.

Deutsche Boerse a mai facut o incercare, nereusita, de a prelua London Stock Exchange la finele lui 2004.

Noul director general de la Deutsche Boerse, Carsten Kengeter, a anuntat insa ca este deschisa la mari achizitii in conformitate cu strategia sa de a stimula cresterea si veniturile.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

La cat ajung costurile lunare asociate cardului de salariu. Clientii le percep ca nesemnificative, dar exista diferente majore intre banci

Majoritatea clientilor bancilor nu cunosc costurile asociate cardului de salariu sau considera ca sunt nesemnificative, desi pe piata romaneasca exista diferente majore intre cele mai mari banci la acest capitol.

Cardul de salariu, ca produs financiar, reprezinta o categorie pentru care nivelul de implicare a clientului este destul de redus. Cel mai des este negociat / furnizat de angajator, iar produsul si beneficiile sale sunt luate de bune, exact asa cum sunt oferite.

Cei mai multi clienti nu cunosc costurile asociate sau considera ca sunt nesemnificative (comisioane totale de 2-3 lei), astfel ca dau dovada de un comportament de inertie, greu de modificat in lipsa unor beneficii relevante si diferite, arata un studiu GfK.

Comisioanele sunt foarte importante pentru romani in alegerea bancii pentru cardul de salariu. De asemenea, sunt percepute numeroase bariere in legatura cu acest produs financiar – comisioane de extragere, interogare sold, chitanta la extragere, internet banking, alerta SMS, administrare cont, dobanda pentru descoperitul de cont (overdraft), potrivit studiilor GfK.

Pe langa taxele de administrare, un alt factor, mai dificil de constientizat, il reprezinta costurile operationale. O analiza comparativa realizata de ING Bank, a costurilor legate de contul si cardul de salariu la primele banci din Romania ca numar de clienti, arata diferente semnificative intre aceste banci ca si costuri lunare pentru un client in cazul unui profil tranzactional mediu.

Costurile lunare asociate cardului de salariu

Costurile lunare pentru un client variaza de la:

2 lei pentru ING Bank si Unicredit,

11 lei pentru BCR,

17 lei pentru Banca Transilvania,

26 lei pentru Raiffeisen Bank,

31 lei pentru BRD, conform calculelor ING Bank, pe baza informatiilor disponibile pe website-urile bancilor, pentru un profil tranzactional mediu, care ia in calcul retrageri de la alte ATM-uri, retrageri de la ATM-uri proprii, plati interbancare si intrabancare, incasari interbancare si intrabancare, internet banking, administrarea cardului si a contului.

Profilul mediu a fost stabilit de ING ca medie de portofoliu (cate tranzactii face un client, transferuri etc) si completat cu comisioanele fiecarei banci.

Profilul tranzactional mediu realizat de ING pentru calculul costurilor lunare vizeaza administrare cont si card, internet banking, o incasare intrabancara de 2.000 lei, 0,7 incasari interbancare de 1.000 lei, 0,8 plati intrabancare de 860 lei, 0,16 plati interbancare de 1.400 lei, 1,5 retrageri de 640 de lei de la ATM propriu si 0,3 retrageri de 240 lei de la ATM-ul altei banci.

Pentru deschiderea contului, cele sase banci nu percep comisioane,administrarea contului este taxata de BRD cu 4,2 lei si de Raiffeisen cu 2,5 lei, celelalte banci avand taxa 0 in cazul veniturilor recurente.

Pentru internet banking, costul lunar al clientului este 0 in cazul ING Bank, de 1 leu in cazul BT, 0 lei la Unicredit (digipass – 15 euro), 3 lei la BCR, 4 lei la Raiffeisen si 4,5 lei la BRD.

Pentru serviciul de mobile banking, costul lunar este de 4 lei la BT, 4,5 lei la BRD si 0 lei in cazul celorlalte patru banci, pentru serviciul de alerte prin SMScostul lunar este la ING – 4 lei, la BCR – 5 lei plus 0,8 lei/SMS pentru ce depaseste 25 de SMS-uri, la BT – 5 lei, Unicredit – 0,2 euro/SMS, BDRD – 2 lei plus 0,9 lei/SMS, pentru emitere card exista costuri doar la BCR – 10 lei si la BT – 15 lei pentru cardul contactless (0 lei pentru chip card), pentru administrare card costul este de 0 lei la ING Babk, 0 lei la BCR pentru carduri Mastercard si 1,5 lei pentru VISA, 0 lei la BT, 8 lei la BRD, 10 lei la Raiffeisen.

Pentru retragerile de la ATM-ul propriu, costurile sunt 0 in cazul ING, BCR, BT, Unicredit, respectiv de 0,2% (minimum 0,9 lei) la BRD si 0,2% (minimum 0,2 lei) la Raiffeisen, iar la retragerile de la ATM-urile altor banci costurile sunt la ING – 5 lei, BCR – 1%, minimum 15 lei, la BT – 0,5% plus 2,5 lei, Unicredit – 1% plus 2,5 lei (minimum 5 lei), BRD – 1% plus 5 lei, Raiffeisen – 1% plus 3 lei.

Interogarea soldului la ATM-ul propriu este taxata numai la BT si Raiffeisen – 0,30 lei, iar interogarea soldului la ATM-ul altei banci este taxata cu 2 lei de BT si Raiffeisen, cu 2,5 lei de ING si Unicredit, cu 4,5 lei de BCR si BRD.

In cazul platilor interbancare, la ING costul este 0 lei in internet banking si 15 lei la ghiseu, la BCR – 0 lei in internet banking, un leu la mobile banking, 8 lei la ghiseu, la BT – costul variaza de la 0 lei la 18 lei in functie de suma, la Unicredit – 0 lei, la BRD – 7 lei, la Raiffeisen – un leu pentru sume mai mici de 500 lei si 5 lei pentru sume peste acest prag.

Platile interbancare nu sunt taxate de ING in internet banking, in timp ce la ghiseu costul este de 15 lei. La BCR costurile variaza inter un leu si 8 lei (la ghiseu), la BT – de la 0 lei la 18 lei, in functie de suma, la Unicredit – 0,51 lei, la BRD – 9 lei, la Raiffeisen – 2 lei sau 4 lei, in functie de suma.

Incasarile intrabancare sunt taxate numai de catre BT – pana la 8 lei, in functie de suma, iar incasarile interbancare sunt taxate de BT – pana la 8 lei, in functie de suma si de catre Raiffeisen – de la 3 lei la 7 lei, in functie de suma.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Farmec castiga un proces de 15 milioane euro cu ANAF

Farmec a castigat in urma hotararii pronuntate de Curtea de Apel Cluj procesul cu Agentia Nationala pentru Administrare Fiscala privind decizia de impunere a unei sanctiuni de aproape 57 milioane de lei. 

Suma ar fi reprezentat, conform deciziei de impunere emise de autoritatile fiscale din ANAF, accize, dobanzi si penalitati de intarziere aferente alcoolului denaturat folosit in perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2011, la fabricarea a trei produse: aerosoli Airwick, Nufar si Triumf, transmite compania.

“Decizia Curtii de Apel Cluj certifica faptul ca Farmec si-a respectat intotdeauna obligatiile fiscale si angajamentele fata de partenerii sai si se afla la zi si cu plata tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor datorate statului. Sa speram ca astfel de incidente nefericite, aceste interpretari complet eronate ale prevederilor legislatiei in vigoare, venite chiar din partea autoritatilor fiscale, care ar trebui sa fie cei mai buni cunoscatori ai legislatiei fiscale din Romania, nu se vor mai repeta. Suntem una dintre putinele companii cu actionariat 100% romanesc, participam anual la bugetul statului, bugetele locale si bugetele de asigurari sociale cu o suma de peste 36 de milioane de lei, echivalentul a 8,2 milioane de euro anual, si ne bucuram ca vom putea sustine economia nationala in continuare si ca vom garanta locurile de munca ale sutelor de angajati Farmec ca urmare a deciziei Curtii de Apel Cluj. Farmec si Gerovital sunt unele dintre cele mai importante branduri romanesti, care impresioneaza o lume intreaga si ne bucuram ca generatiile de azi si cele viitoare pot sa beneficieze in continuare de produsele noastre”, a declarat Mircea Turdean, director general Farmec.

Farmec SA Cluj-Napoca este cel mai mare producator de cosmetice din Romania.

Produsele companiei ajung in peste 30 de tari, principalele piete fiind Japonia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Irak, Kuwait, Grecia si Canada.

Din 2008, Farmec detine drepturile integrale de utilizare a marcii cosmetice Gerovital.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

5 lectii pe care bancile ar trebui sa le invete rapid. Mai ales acum, cand sisitemul a raportat un profit de 1 miliard de euro, cat a facut si Banca Centrala Europeana

Dupa o pierdere record in 2014 (de peste un miliard de euro), bancile din Romania au reusit dupa un singur an sa inverseze situatia, obtinand un profit de peste un miliard de euro. Tot atat cat a facut si Banca Centrala Europeana (link) in acelasi an (2015). E drept, profitul bancilor romanesti este calculat la nivelul intregului sistem bancar, insa “pe verde”au fost circa doua treimi dintre banci, in vreme ce o treime a fost pe ierdere. Mare parte a profiturilor au venit pe fondul reducerilor provizioanelor pe IFRS constituite de bancheri.

Directorul Supravegherii din BNR, Nicolae Cinteza solicitase bancilor in ultima parte a anului trecut date suplimentare cu privire la restructurarile de credite, pentru a vedea daca acestea au fost realizate corect. “Am o suspiciune. Provizioanele pe IFRS au scazut, write-off nu a fost, vanzari de credite nu au fost. Scaderea de provizioane se regaseste in cresterea profitului, in conditiile in care stocul de credite a cunoscut restructurari si refinantari masive. E posibil ca presiunea pusa de actionari sa fi determinat bancile sa accepte restructurari pe care, altfel, nu le-ar fi acceptat”, spunea prin noiembrie, Cinteza.

Acesta a mai spus ca in jur de 11% dintre credite (24,9 miliarde de lei) au trecut printr-o restructurare, insa au fost si cazuri in trecut in care un credit a fost restructurat de 20 de ori si nu s-a platit nimic. ‘Am cerut bancilor sa trimita un istoric al tuturor creditelor restructurate. Mi-e teama ca vom gasi credite cu 20 de restructurari, fara sa se incaseze macar dobanda”, a mai spus atunci Cinteza.

Una peste alta, sistemul bancar local ramane bine capitalizat, cu o solvabilitate confortabil peste necesar (17%, fata de necesarul de 10%), putand relua creditarea economiei de o maniera mai consistenta. Asta daca nu apar factori “externi”, in genul legii darii in plata, care ar fi o calamitate pentru sistemul bancar, pentru clientii care vor dori sa isi cumpere o locuinta pe credit, dar si pentru bugetul de stat si in final, pentru toti contribuabilii.

Sectorul serviciilor financiare este al paisprezecelea mare angajator din economie cu peste 100.000 de angajati, din care in sectorul bancar lucreaza circa 50% dintre acestia. Sectorul bancar finanteaza in principal economia Romaniei, furnizand aproximativ 91% din finantarea totala acordata de sistemul financiar roman.

Cele 5 lectii pe care bancile ar trebui sa incerce sa le invete

  • Lectia 1. Apropierea de client. E loc de imbunatatire cat China

In acest moment, intre banci si clienti exista o fractura de comunicare ce nu ajuta niciuneia dintre parti. Clientii nu au nicio putere de negociere in relatia cu bancile, si asta trebuie spus apasat si raspicat, intrucat exista voci din interiorul bancilor comerciale si chiar din BNR care recomanda clientilor “sa negocieze direct” cu banca. Pentru asta, e nevoie ca functionarii din banci sa manifeste o mai mare deschidere catre dialogul real cu clientii. In fond,  clientii sunt cei care sustin businessul bancar, nu invers. Exista perceptia ca bancile au urmarit profitul pe termen scurt si ca si-au pus propriile interese inaintea celor ale clientilor. “Bancile trebuie sa redobandeasca increderea clientilor si sa conceapa produse pentru clienti, nu cu scopul profitabilitatii lor”, spunea daunazi seful unei companii din Big4.

  • Lectia 2. Judecati individual, nu global un business

Unele banci au inca un sistem birocratic stufos (rezultat si in urma fraudelor la care au fost supuse dar si aplicarii copy-paste a mecanismelor din banca-mama) care se intorc impotriva lor. Dezvoltarea in Romania, se stie, e foarte inegala atat pe clienti cat si pe regiuni. Doar 12 centre urbane genereaza crestere economica, iar jumatate din populatie este la limita subzistentei. In faza de expansiune, bancile au supraestimat viteza convergentei si disparitatile structurale sociale si economice existente in Romania, dupa care au trecut la extrema cealalta. Si sa va dau si un exemplu. Un amic care detine o firma de talie mica si care s-a adresat unei banci (din top 5) pentru credit, a fost respins desi era pe profit, cu taxe la zi samd. Explicatia, obtinuta cu greutate, a fost ca, din cauza neperformantei inregistrate pe grupa CAEN in care activa amicul, s-a decis sa nu se mai crediteze sectorul cu pricina. Absurd.

  • Lectia 3. Transparenta si comunicare mai eficienta

Bancile comunica greoi si de multe ori, prost. Acesta e adevarul, oricat s-ar supara unii bancheri. In spatiul public apar foarte multe tampenii care nu sunt corectate de reprezentantii bancilor. Rareori, cate un executiv mai iese sa spuna cum stau in realitate lucrurile. “Ne irita sa-i tot auzim pe unii ca bancile nu se ocupa de cazuri sociale, noi facem asta saptamanal”, explica numarul 1 din BRD, Philippe Lhotte. “In urma cu cateva zile am discutat in board cazul unei locuinte ipotecate din Timisoara in care stau trei familii, trei generatii practic ale aceleiasi familii,  oameni corecti care au achitat pana acum toate ratele la credite. Dar proprietarul a intrat in somaj, de aceea i-am redus rata lunara, pentru a putea ramane in continuare cu familia in casa. Alt caz, in Constanta: o famile cu copil, ambii parinti in somaj. I-am intrebat cat pot sa plateasca si cat timp, iar rata a fost redusa cu 90%, pentru a le oferi oamenilor sansa sa-si revina in viitor”, a mai spus seful BRD. Nu ne place sa-i auzim pe politicieni acuzandu-ne ca nu ne ocupam de cazuri sociale. “Dar nu facem spectacol din asta!” Dimpotriva, noi ne ocupam de cazurile sociale, nu ei, mai spune Lhotte. Cat priveste transparenta, bancile trebuie sa explice unui client care le trece pragul mai intai riscurile la care se expune, si abia pe urma beneficiile.

  • Lectia 4. Cei tre R ai sistemului bancar: Restructurati, Reinventati, Recuperati

E drept, unele banci, mai ales cele de talie redusa, nu mai au de unde restructura. Au ajuns la limita la care orice taiere le poate afecta nucleul activitatii de baza. Pentru acestea, optiunea cea mai la indemana este sa fuzioneze sau sa fie preluata. Cazul bancii lui Dorinel Umbrarescu (Banca Romana de Credite si Investitii) care isi cauta un cumparator dupa ce nu a reusit sa obtina o masa critica de clienti pentru a supravietui, este elocvent.  Bancile care nu vor inova permanent vor fi primele care vor avea de pierdut.  “Institutiile bancare ar trebui sa gaseasca modele profitabile si sustenabile, pentru ca marjele sunt in scadere, iar clientii au devenit mult mai atenti si mult mai precauti in ceea ce priveste accesarea unui credit. Opinia mea este ca bancile ar trebui sa se reinventeze, oferind produse mult mai atractive si bune”, explica anul trecut un fost executiv al BT, Robert Rekkers, in prezent seful unui IFN concentrat pe finantarea agriculturii. “Problema este ca bancherii sa inceapa sa se gandeasca la alt model de business. Unii fac acest lucru, altii nu”, crede si Nicolae Cinteza, seful Supravegherii

  • Lectia 5. Crediteaza afacerea, nu garantia

Culmea, aceasta este o lectie invocata chiar de bancheri intr-un studiu al Deloitte publicat anul trecut. Garantiile colaterale nu sunt un inlocuitor pentru planurile solide de afaceri. Mai ales ca acestea fluctueaza ca valoare in permanenta. Si, evident, valoarea unui bun nu poate inlocui un venit stabil. Aceasta lectie dureroasa a trebuit sa fie invatata de catre banci in urma unui numar mare de cazuri in care neregulile in evaluarea capacitatii de rambursare a persoanelor sau ineficienta scenariilor cuprinse in planurile de afaceri au cauzat probleme grave in ceea ce priveste performanta si recuperarea creditelor. Din nefericire, aceasta este o lectie la fel de dureroasa atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice, care asista la injumatatirea valorii bunurilor lor si la deteriorarea pozitiei financiare globale intrucat nu pot mentine evolutia castigurilor personale sau comerciale la un nivel mai ridicat comparativ cu evolutia cheltuielilor aferente datoriilor

Cele mai mari banci din Romania au fost pe plus in 2015.

  • Chiar daca rezultatele finale pe 2015 vor aparea saptamana viitoare, BCRa raportat pe primele 9 luni din 2015 un profit net de peste 900 de milioane de lei. “Artizanul” readucerii pe profit a BCR este cehul Tomas Spurny, cel de la care a preluat mandatul actoalul CEO, Sergiu Manea.
  • BRD- GSG, a doua mare banca dupa active, a inregistrat un profit net de 467 milioane RON in 2015, in comparatie cu 68 milioane RON in 2014
  • Banca Transilvania, care concureaza puternic BRD pentru a doua pozitie in sistem, a raportat pe  2015 un profit net contabil de 2,4 miliarde de lei, in cresᅡteᅡre cu 456% fata de anul precedent, ca urmare a inreᅡgisᅡtraᅡrii castigului de 1,6 mld. lei din tranzactia de preluare a Volksbank Romania. Activele totale ale bancii au avansat anul trecut cu 32,6%, pana la 47,2 miliarde de lei, ca urmare a inteᅡgrarii Volksbank. Acesta este primul bilant si cont de profit si pierdere ce include ambele entitati.
  • Raiffeisen Bank a realizat un profit net de 48 milioane euro in primele sase luni ale lui 2015 fata de 45 milioane euro, cat inregistra in iunie 2014 . Pe intreg anul, Raiffeisen va comunica rezultatele in martie 2016.
  •  UniCredit Bank a obținut în 2015 un profit operațional consolidat confortabil, de 743,9 milioane de lei (167 milioane de euro). În aceeași perioadă, profitul net consolidat înainte de interesul minoritar s-a plasat la 269,5 milioane de lei (60,6 milioane de euro), comparativ 143,8 milioane lei (32,3 milioane euro) în 2014.

Sursa: hotnews.ro

Reuters: Europa Centrala, oaza de siguranta pe fondul turbulentelor de pe pietele globale. Forintul si leul romanesc, monedele emergente cu cele mai bune performante in raport cu dolarul

Economiile din Europa Centrala au devenit o insula de stabilitate pentru investitori, pe fondul turbulentelor inregistrate in acest an pe pietele globale, iar o continuare a relaxarii politicii monetare a BCE ar putea creste si mai mult atractivitatea regiunii, informeaza Reuters.

Gratie exporturilor puternice si cresterii cererii interne, economiile statelor membre UE din estul continentului au inregistrat ritmuri de crestere de cel putin 3% in 2015, iar asta i-a atras pe investitori, in pofida incetinirii economiei chineze si a scaderii pretului petrolului.

Chiar daca milioane de muncitori au plecat in Occident, ceea ce a dus la o fuga a creierelor si muncitorilor calificati, fondurile comunitare au stimulat investitiile, iar preturile reduse la petrol au redus costurile cu importurile. In plus, costurile cu mana de lucru sunt relativ scazute, ceea ce a facut fostele state comuniste atractive pentru constructorii de automobile si alte companii straine.

Forintul ungar si leul romanesc au fost monedele emergente care au inregistrat cele mai bune performante in raport cu dolarul in acest an si este posibil sa se aprecieze si mai mult daca BCE continua sa majoreze stimulentele.

“A devenit vizibil in ultima luna ca pe fondul aversiunii de risc, regiunea CEE a fost un fel de oaza de siguranta”, a declarat Gergely Forian-Szabo, manager de fond la Pioneer Investments.

Activele din regiune ar putea fi atractive in special pentru investitorii din zona euro care vor sa-si diversifice portofoliul dincolo de state de la periferia zonei euro precum Spania si Italia, dar se tem ca cumpere active riscante precum cele din Rusia sau Turcia, mai spune el.

In timp ce obligatiunile pe 10 ani emise de Italia sau Spania ofera randamente de 1,60-1,74%, cele emise de Ungaria ofera un randament de 3,37%, iar titlurile de stat emise de Romania pe 10 ani ofera un randament de 3,28%, o surpriza placuta intr-o lume unde dobanzile negative devin ceva normal.

In prezent, principalele economii din Europa Centrala sunt intr-o stare mai buna decat cele mai slabe state membre ale zonei euro.

Cresterea este solida, deficitele bugetare sunt sub control iar Ungaria si Cehia au inregistrat anul trecut excedente record ale balantei comerciale.

“In pofida evolutiilor externe, Europa Centrala continua sa inregistreze performante bune, sustinuta de o cerere interna sanatoasa. Increderea in economie este ridicata, crearea de locuri de munca este solida, iar inflatia de baza este scazuta’, se arata intr-un raport al JP Morgan.

In plus, in conditiile in care inflatia este scazuta, iar BCE ar urma sa relaxeze si mai mult politica monetara, multe banci centrale din Europa Centrala se gandesc si ele sa relaxeze dobanda de baza.

Banca Nationala a Cehiei ar putea fi prima din regiune care duce dobanda de referinta in teritoriul negativ, in timp ce Banca Nationala a Ungariei a semnalat deja ca ar putea implementa noi masuri de relaxare in principal prin utilizarea unor instrumente neconventionale.

Cu toate acestea, riscurile globale ar putea afecta in mod negativ regiunea CEE.

“Cel mai mare risc pentru monedele din CEE are legatura cu anumite evenimente specifice Europei, precum Brexit, fiind unul semnificativ pentru economiile deschise cum sunt cele ale Cehiei si Ungariei”, crede Roxana Hulea, analist la Societe Generale.

In ceea ce priveste riscurile interne, tendinta de migratie a muncitorilor este putin probabil sa se inverseze in curand, iar solicitarile pentru majorarea salariilor s-au inmultit.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Orange și Telekom anunță semnarea acordurilor de acces reciproc la rețele

Orange și Telekom România, locurile 1 și 3 pe piața operatorilor de telefonie mobilă, au semnat acorduri de acces reciproc la rețele, grupul francez urmând să beneficieze de rețeaua fixă de bandă largă a celui german, iar acționarul majoritar al Romtelecom de serviciile de 4G și 4G+ ale Orange. 

Pe baza acestuia, Orange va completa portofoliul existent de servicii de voce și internet mobil, televiziune prin satelit și internet cu servicii fixe de internet de mare viteză și televiziune, folosind rețeaua urbană de fibră optică a Telekom Romania, și va lansa în curând soluții de comunicare convergente.

Independent de acest contract de acces la rețeaua fixă, Orange România și Telekom Romania Mobile au semnat un contract de roaming național. În baza acestui acord clienții Telekom Romania vor putea utiliza rețeaua Orange 4G/4G+, beneficiind de acoperire extinsă și calitate superioară pentru serviciile 4G și 4G+.

Acordul de roaming național dintre Telekom Romania Mobile Communications SA și Orange România SA acoperă serviciile de date 4G și 4G+, precum și serviciile de voce prin intermediul rețelei LTE.

Astfel, clienții Telekom Romania vor putea beneficia de tehnologiile de comunicații 4G și 4G+ chiar și atunci când nu se află în aria de acoperire a rețelei 4G a Telekom Romania Mobile. Acest lucru va fi posibil prin utilizarea rețelei Orange 4G/4G+, care acoperă 72% din populație la nivel național și 96% din populația urbană. Trecerea de la o rețea la alta se va face fără întreruperi și nu va presupune niciun cost suplimentar pentru utilizatori.

Cele două companii au anunțat că vor continua să concureze în mod independent pe piață, fiecare dintre ele urmându-și propria strategie de dezvoltare în concordanță cu viziunea comercială și de afaceri.

Negocierile dintre cele două companii au durat mai bine de doi ani.

Orange ar urma să plătească aproximativ 5 euro pe lună către Telekom pentru fiecare client căruia îi va oferi servicii prin infrastructura fixă, plus o serie de taxe de instalare. Telekom va plăti în funcție de traficul de net mobil 4G realizat de clienții săi prin rețeaua Orange.

Sursa; mediafax.ro

OMV Petrom ia in calcul reduceri de personal din cauza pretului scazut al petrolului

OMV Petrom va implementa masuri care urmaresc limitarea cheltuielilor de capital si reducerea costurilor operationale. Acestea ar putea duce la reduceri de personal, in contextul pretului scazut al petrolului, au declarat pentru reprezentantii companiei.

“In contextul curent de piata, cu un pret nefavorabil al titeiului care se estimeaza sa persiste pentru o perioada mai indelungata, compania a anuntat o serie de masuri care urmaresc limitarea cheltuielilor de capital si reducerea costurilor operationale. O serie de proiecte au fost amanate sau anulate si, prin urmare, in contextul mentionat, este necesara o analiza pentru adaptarea organizatiei la nevoile curente de business”, sustin oficialii OMV Petrom, potrivit Agerpres.

Tinand cont de evolutia pietei, acest proces de analiza este continuu si ar putea duce, printre alte masuri avute in vedere, si la reducerea numarului de salariati, au adaugat ei.

“Insa nu se poate vorbi de un obiectiv numeric, ci de unul calitativ, respectiv rezilienta companiei intr-un mediu de piata nefavorabil, mentinand totodata deschise optiunile pentru revenire, in cazul imbunatatirii contextului de pret. In cazul in care vor avea loc disponibilizari, acestea se vor face in conformitate cu legislatia muncii si in acord cu reprezentantii sindicatelor, precum si cu masuri adecvate pentru protectia sociala a persoanelor disponibilizate (inclusiv compensatii financiare)”, au adaugat reprezentantii OMV Petrom.

Luni, barilul de petrol de tip Brent se tranzactiona cu 33 de dolari, in timp ce sortimentul cotat pe piata americana avea un pret putin peste 30 de dolari pe baril.

In ianuarie, pretul barilului de petrol Brent a coborat sub 30 de dolari, cel mai redus nivel din ultimii 12 ani.

Preturile petrolului sunt in scadere de peste un an si jumatate, din cauza excesului de oferta de pe piata, la care s-a adaugat, recent, ingrijorarea provocata de turbulentele financiare din China, al doilea mare consumator mondial de petrol.

In urma cu o saptamana, raportul lunar al Agentiei Internationale a Energiei arata ca excedentul global de petrol in primul semestru din 2015 va fi mai ridicat decat se estima anterior, sporind riscul unui declin suplimentar al pretului titeiului, deoarece Iranul si Irakul, membre ale OPEC, si-au majorat productia, in timp ce s-a inregistrat o incetinire a cererii.

Potrivit Bloomberg, in perioada ianuarie – iunie 2016, productia de titei ar putea depasi consumul cu aproximativ 1,75 milioane de barili pe zi, comparativ cu 1,5 milioane barili pe zi (mbd) estimat luna trecuta, iar nivelul de 1,75 mbd ar putea fi depasit daca OPEC majoreaza productia.

”In conditiile in care piata e deja suprasaturata de petrol, va fi foarte greu sa vedem o crestere semnificativa a pretului barilului de titei in viitorul apropiat, ceea ce sporeste riscurile pe termen scurt”, se arata in raport.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Romania a avut a doua mare crestere economica din UE, in T4 din 2015

Romania a inregistrat o crestere economica de 3,8% in trimestrul IV din 2015, fata de aceeasi perioada din 2014. Un avans mai mare in UE s-a inregistrat doar in Polonia, 4,0%, arata estimarile preliminare publicate vineri de Eurostat.

Economia zonei euro a crescut cu 1,5% in T4 din 2015, dupa un avans de 1,6% in trimestrul precedent, iar Uniunea Europeana a inregistrat o crestere economica anuala de 1,8%, usor mai mica decat cea inregistrata in perioada iulie-septembrie, de 1,9%.

Comparativ cu T3, PIB-ul Romaniei a inregistrat in ultimele trei luni ale anului trecut o crestere de 1,1%, la egalitate cu Polonia, aceasta fiind totusi a doua mare crestere economica trimestriala din UE, dupa avansul de 1,2% obtinut de Estonia.

In ceea ce priveste economia zonei euro, cresterea economica trimestriala a fost de 0,3%, similara cu cea consemnata de PIB-ul UE.

Datele Eurostat sunt similare cu estimarile semnal publicate vineri de Institutul National Statistica

INS: Romania, crestere economica de 3,7% in 2015

Romania a inregistrat anul trecut o crestere economica de 3,7% fata de 2014, peste estimarile Comisiei Europene, care prognoza in toamna un avans de 3,5%, arata estimarile “semnal” ale INS.

Produsul Intern Brut al Romaniei a crescut cu 3,7% in 2015, pe serie bruta, comparativ cu anul precedent.

Fata de trimestrul III 2015, PIB in T4 2015 a crescut, in termeni reali, cu 1,1%. Raportat la acelasi trimestru din 2014, cresterea a fost de 3,7% pe seria bruta si de 3,8% pe seria ajustata sezonier.

INS precizeaza ca seria ajustata sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculata ca urmare a revizuirii seriilor brute pentru anii 2012 – 2014 in vederea reconcilierii cu datele anuale (2012 si 2013 – varianta definitiva, 2014 – varianta semi-definitiva) si a includerii estimarilor pentru T4 2015, fiind modificata fata de varianta publicata pe 15 ianuarie 2016.

“Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial pentru anii 2012-2014 in vederea reconcilierii cu datele anuale (2012 si 2013 – varianta definitiva, 2014 – varianta semi-definitiva) si a includerii estimarii Produsului Intern Brut pentru trimestrul IV 2015 in seria trimestriala, seria ajustata sezonier a fost recalculata, indicii de volum fiind revizuiti fata de a doua varianta provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2015, publicata in comunicatul de presa nr. 21 din 15 ianuarie 2016. Astfel: rezultatele trimestrului I 2015, comparativ cu trimestrul IV 2014, au fost revizuite de la 101,4% la 101,3%; rezultatele trimestrului II 2015, comparativ cu trimestrul I 2015, au fost revizuite de la 100,0% la 99,8%; rezultatele trimestrului III 2015, comparativ cu trimestrul II 2015, au fost revizuite de la 101,4% la 101,5%”, explica INS, potrivit Agerpres.

Seriile ajustate sezonier se recalculeaza trimestrial ca urmare a modificarii modelelor adoptate, a numarului de regresori folositi, a modificarii seriilor brute si a numarului de observatii disponibile.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Carrefour mareste salariile angajatilor. Majorarile variaza intre 16% si 21 %

Carrefour a decis cresteri salariale pentru 95% dintre angajatii sai de baza din magazine. Hotararea face parte din noua strategie de dezvoltare a retailerului.

Cresterile salariale medii, aplicabile cu 1 februarie 2016, variaza intre 16% si 21 %, in functie de strategiile de dezvoltare regionala si sectoriala.

“Carrefour ofera in continuare salariatilor sai un pachet semnificativ de beneficii care contine tichete de masa in valoare bruta de aproximativ 197 lei / luna, acordate din prima zi de munca, asigurare de sanatate, prima de vacanta, prime de fidelitate, cupoane de magazin pentru sarbatorile de Pasti, Craciun sau pentru alte evenimente speciale, ajutoare financiare si zile de concediu suplimentare pentru evenimente deosebite din vietile angajatilor. In divizia hypermarket, cresterea salariala de care vor beneficia 95% dintre angajatii de baza din magazine s-a realizat prin semnarea unui act aditional, cu sase luni inainte de expirarea termenilor prezentului contract colectiv de munca”, anunta retailerul, potrivit Agerpres.

Carrefour este al doilea retailer mondial si numarul unu in Europa. Aflat de 15 ani pe piata locala, Carrefour este cel mai dinamic angajator din Romania, a carui echipa numara in acest moment aproape 11.800 de membri.

In Romania, are 189 de magazine.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Chinezii au cumpărat Zeta Petroleum Romania și capătă acces la petrolul și gazele românești

Englezii de la Zeta au cedat operațiunile petroliere din România chinezilor de la Golden Meditech Holdings Ltd, un holding farma din Hong Kong, în contul unor datorii de 2,6 milioane de euro. Astfel, în premieră, o companie chineză va fi direct implicată în operațiuni de extragere a țițeiului și gazului din subsolurile României.

Compania Zeta Romania Group, parte a britanicilor de la Zeta Petroleum, a fost cumpărată de GM Investment & Co Limited, care, la rândul său, este parte a consorțiului farma chinezesc Golden Meditech Holdings Ltd, potrivit Bloomberg. Astfel, chinezii capătă acces la concesiunile de țiței și gaze Zeta din România, Bobocu, Suceava și Jimbolia. Cesiunea de acțiuni s-a făcut pentru stingerea unei datorii de 2,6 milioane de euro.

Compania britanică a luat această decizie din moment ce nu mai poate susține cheltuielile subsidiarelor din România: Zeta Petroleum (Romania) SRL, Zeta Petroleum (Suceava) SRL și Zeta Petroleum (Bobocu) SRL. Numai pentru acest an, cheltuielile pentru menținerea activității acestor subsidiare sunt estimate la aproape 1,55 milioane de euro. “Subsidiarele dețin concesiuni în România care necesită cheltuieli semnificative în următoarele 12-18 luni pentru menținerea validității lor. Cheltuielile pentru 2016 sunt estimate la circa 1,55 milioane euro. Compania nu dispune în prezent de resursele financiare necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli intensive de capital”, arată un document al Zeta Petroleum, citat de Profit.ro.

GMI deține aproape 30% din Zeta Petroleum și este principalul creditor al companiei britanice. Datoria de 2,6 milioane euro reprezintă împrumuturi acordate pentru finanțarea lucrărilor de prospectare și explorare de zăcăminte de țiței și gaze în România.

Potrivit unor estimări proprii de acum câțiva ani, rezervele de țiței din concesiunile Zeta Petroleum ar fi între 1,5 și 6 milioane de barili iar cele de gaze ce circa 800 de milioane de metri cubi.

Sursa: economica.net

Vodafone a prelungit „alianța“ cu RCS&RDS pentru încă un an

Compania RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piața locală de cablu, a prelungit contractul de roaming național cu Vodafone, al doilea operator de pe piața locală de telefonie mobilă, au declarat pentru ZF surse din industria locală de comunicații.

Contractul, care expira în aprilie, a fost semnat pe încă un an de zile, iar RCS&RDS va plăti Vodafone în funcție de traficul de voce și date realizat de clienții Digi Mobil în rețeaua celuilalt operator. Contractul îi permite RCS&RDS să le ofere clienților săi acces la servicii de voce și date în zonele în care rețeaua proprie de comunicații mobile nu are acoperire.

La finele anului trecut rețeaua 3G a RCS&RDS, prin care compania furnizează servicii de voce mobilă, avea o acoperire de aproximativ 85% din populație, în timp ce marii operatori se apropie de 100%. RCS&RDS și Vodafone au semnat inițial în aprilie 2014, pe doi ani de zile, contractul de roaming național.

Contactați de ZF, reprezentanții Vodafone și RCS&RDS nu au comentat informațiile până la închiderea ediției.

La finele anului trecut și Orange, liderul pieței locale de telefonie mobilă, a semnat un contract de roaming național prin care oferă grupului Telekom acces la rețeaua sa mobilă 4G. La rândul său Telekom oferă Orange acces la rețeaua sa fixă pentru ca operatorul să poată lansa pachete și cu servicii TV și de net fix.

Sursa; zf.ro

Analiștii văd semne de recesiune în tot ce mișcă. Economia se află în fața unei constelații de riscuri

Fie că este vorba de com­paniile energetice ameri­cane, de datoriile lumii emer­gente, de burse, de războiul valutar sau de comerțul global, ceva stă să crape. Economia mondială se află în fața unei constelații de riscuri cum n-a mai văzut niciodată.

Indicele Baltic Dry Index, un indicator al costurilor transportului materiilor prime pe mare și comerțului mondial, este la cel mai redus nivel din istorie. Din august 2015 indicatorul s-a prăbușit cu 75%. Din august până în prezent au fost zile când nicio navă de transport nu s-a mișcat din port.

Pentru Financial Times, expan­siunea universului de yielduri negative ale obligațiunilor guvernamentale re­prezintă un semn de recesiune. Ran­damentul mediu al obligațiunilor emise de guvernul german este sub zero, iar Japonia este pe cale să devină prima mare piață de datorii suverane, bonduri cu scadența la 10 ani care nu aduc niciun câștig. În SUA, randamentul titlurilor de trezorie cu scadența la 10 ani au atins săptămâna trecută 1,8%, minimul ultimelor nouă luni. Bondurile guver­namentale sunt considerate de obicei investiții sigure în vremuri tulburi.

„La aceste niveluri, piețele de obligațiuni prognozează recesiune“, spune Marcus Brookest, strateg la Schroders.

Pentru banca americană Citigroup, economia mondială pare prinsă într-o „spirală a morții” care poate accentua declinul prețurilor petrolului, poate duce la recesiune și pesimism de durată pe bursele de acțiuni, scrie CNBC.

„Dolarul american mai puternic, prețuri mai mici ale petrolului și materiilor prime, comerț mai slab, creștere mai slabă în economiile emergente și în cea mondială… și din nou la fel. La infinit, acest șir va duce la petroapocalipsă, la recesiune globală semnificativă și sincronizată și la piața bear“, spune Jonathan Stubbs, analist la Citi.

Prețurile petrolului s-au prăbușit cu 70% din 2014, iar dolarul s-a apreciat cu 20%. Cotațiile materiilor prime s-au re­dus cu două treimi în această perioadă.

Deși prețurile mai mici ale pe­trolului și în general ale materiilor prime înseamnă energie mai ieftină și pu­tere de cumpărare mai mare în țări dez-voltate precum sunt cele din zona euro, cotațiile slabe pun presiuni pu­ternice pe bugetele statelor expor­tatoare și pe ale companiilor produ­cătoare. Riscul este declanșarea unui val de falimente.

„Suntem într-o situație foarte neobișnuită în care sentimentul piețelor este de un fel nemaiîntâlnit“, spune Thomas Thygesen, analist la SEB.

Olivier Blanchard, fostul eco­nomist-șef al FMI, crede că economia mondială manifestă simptome îngri­jorătoare în condițiile în care cele mai mari economii emergente au arătat semne de dete­riorare în ultimele șase luni.

„Creșterea Chinei este probabil mai mică decât spune guvernul. Rusia și Brazilia o duc foarte rău. Africa de Sud flirtează cu recesiunea. Chiar și India s-ar putea să nu o ducă atât de bine cum se crede“, a spus Blanchard, citat de The Telegraph.

Creșterea creditării economiilor emergente s-a oprit. Avansul, care a durat 15 ani, poate face loc unui „ciclu vicios“ al dezîndatorării, al turbu­lențelor financiare și al recesiunii, aver­tizează Banca Reglementelor Inter-naționale.

Reacțiile de acum ale pieței re-prezintă un caz clasic de comportament de turmă, în care „investitorii se tem că alți investitori știu că ceva rău se întâmplă și vând, deși nu au nicio informație“, a mai spus economistul, care se arată îngrijorat că tocmai aceste temeri vor fi cele care vor perturba fatal economia. În SUA, unde se discută de mult timp de o recesiune industrială în timp ce  autoritățile vorbesc de  ocuparea deplină a forței de muncă, angajările au încetinit în ianuarie.  Cele mai recente date arată că la baza angajărilor stau posturile slab plătite, adică locuri de muncă de calitate inferioară.

Angajările sunt unul din argumentele solide scoase în față de cei care spun că SUA sunt departe de o recesiune.

Descurajante sunt și datele din transport, care arată că numărul de  comenzi pentru camioane noi de mare capacitate a scăzut cu aproape 50% în ianuarie.

David Folkerts-Landau, analist la Deutsche Bank, spune că din economia americană funcționează doar un cilindru, consumul, deoarece investițiile companiilor sunt slabe, iar dolarul puternic afectează exporturile și profiturile.

„Nu este o situație foarte sănătoasă“, explică Folkerts-Landau.

Tot în SUA, spread-urile randamentelor ridicate ale obligațiunilor companiilor din sectorul energiei au sărit la niveluri record.

„Această situa-ție face ca Lehman să pară o plimbare în parc”, crede Thomas Thygesen. 2016 va fi probabil anul în care se va produce primul val de falimente în sectorul petrolului și gazelor naturale. Companiile din sectorul șistului, puternic îndatorate, vor fi primele care se vor scufunda. Dacă prețurile petrolului continuă să scadă, America ar putea fi izbită de un val tsunami de falimente.

Îndatorarea nu este doar o boală americană. La nivel global, industria petrolului și gazelor naturale are datorii de 3.000 de miliarde de dolari, potrivit Băncii Reglementelor Internaționale. Instituția avertizează asupra unei „iluzii a sustenabilității” care se poate deveni rapid otravă.

„Condiții care de obicei deschid calea defaulturilor – precum creșterea datoriilor toxice, înăsprirea condițiilor monetare, înăsprirea standardelor de creditare pentru companii și volatilitate accentuată – se întrunesc acum în SUA“, spune Bronka Rzepkowski, analist al Oxford Economics.

Sursa: zf.ro

Persoanele fizice vor aparea in lista debitorilor postata online de ANAF. Care sunt plafoanele de datorii

Daca aveti restante la Fisc ce depasesc 99,99 de lei, veti aparea obligatoriu in lista rau-platnicilor publicata pe net de ANAF.

Un ordin al ANAF care a intrat in vigoare inca de miercuri, instituie noi reguli pentru lista publica datornicilor, postata pe Internet de reprezentantii Fiscului. Daca pana acum aceasta lista, actualizata trimestrial, cuprindea doar persoane juridice, potrivit legii 161 din 2003, dupa noile reguli si persoanele fizice cu datorii la stat vor fi facute de rusine pe net.

Mai precis, anexa ordinului 558/2016 prevede ca “in vederea descurajarii acumularii de arierate bugetare de catre contribuabili, persoane fizice si juridice, organele fiscale centrale publica pe pagina de internet proprie a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala lista debitorilor care inregistreaza obligatii fiscale restante, precum si cuantumul acestor obligatii”.

Nu sunt considerate obligatii fiscale restante:

a) obligatiile fiscale pentru care s-au acordat si sunt in derulare inlesniri la plata, potrivit legii, daca pentru acestea nu s-a implinit termenul de plata prevazut in actul de acordare a inlesnirii;

b) obligatiile fiscale stabilite in acte administrative fiscale a caror executare este suspendata in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) obligatiile fiscale cu termene de plata viitoare stabilite in planul de reorganizare judiciara aprobat in conditiile legii.

Nu fac obiectul publicarii potrivit pct. 1 obligatiile fiscale restante al caror cuantum total este sub urmatoarele plafoane:

a) 1.500 lei, in cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

b) 1.000 lei, in cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

c) 500 lei, in cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv in cazul persoanelor fizice care inregistreaza obligatii fiscale restante si din desfasurarea de activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere;

d) 100 lei, in cazul debitorilor persoane fizice, altele decat cele de la lit. c).”

Ceea ce inseamna ca, daca aveti datorii de la 100 de lei in sus in cazul persoanelor fizice, de la 500 de lei in sus in cazul firmelor mici si PFA-urilor, de la 1.000 de lei in cazul firmelor mijlocii si 1.500 in cazul marilor contribuabili, va calificati pentru aceasta lista. Unde veti aparea cu nume si prenume sau, dupa caz, cu denumirea firmei, CUI – dar nu si CNP – , localitatea unde aveti domiciliul fiscal si valoarea totala a datoriilor. Daca va platiti datoriile, Fiscul trebuie sa va stearga din lista in 15 zile.

SUrsa: incont.stirileprotv.ro

O tânără antreprenoare din Capitală face 50.000 de euro dintr-o afacere online cu produse artizanale

Ioana Bugean (25 de ani), absol­ventă a Facultății de comunicare și relații publice din cadrul SNSPA, a făcut primii pași în lumea antre­pre­noriatului în urmă cu doi ani, când a deschis un mic atelier de pro­duse „hand-made“ (manufac­tura­te) pe care le comercializează online.

Astfel, cu o primă investiție de 500 de lei, antreprenoarea a creat brandul „Le Cose Animate“, (lucruri însu­fle­țite), unde comercializează de­cora­țiuni, cadouri pentru copii sau obiecte desti­nate nunților, toate fiind realizate manual.

„La început investiția a fost minimă, așa cum își permite un proas­păt absolvent de facultate, iar creșterea orga­nică. Nu am avut finan­țare exter­nă, nu am împrumutat niciun leu. Am cum­părat materie primă (lemn, vop­sele acrilice și lacuri) de aproxi­mativ 500 de lei și apoi am investit tot profitul în următoarele materiale și în ma­ga­zinul online“, a spus Ioana Bugean.

Anul trecut, start-up-ul Le Cose Animate a ajuns la venituri de 50.000 de euro și a înregistrat un profit de 25.000 de euro, în creștere cu 30% față de anul 2014. În 2015 magazinul online a avut în total 1.000 de comenzi, cea mai mare comandă din punct de vedere valoric situându-se la circa 10.000 de euro. Aceasta a presupus  realizarea de decorațiuni personalizate cu logo-ul unei companii de radio și televiziune de pe plan local. „Numărul clienților care apelează la produse personalizate este în continuă creștere, chiar dacă este o nișă pe care trebuie să o cucerești atent pentru că la început oamenii sunt sceptici și nu au foarte mare incredere în comercianții online de hand-made din România. Acest gen de business este mult mai apreciat în străinătate“, a precizat ea.

Anul acesta, start-up-ul a penetrat și piața din Statele Unite ale Americii, de unde deja au început să vină primele comenzi.

„Dacă până de curând ne-am concentrat eforturile doar pe piața din România, anul acesta am intrat pe piața internațională cu un nou brand, CuDor. În doar două săptămâni am și primit câteva comenzi din SUA, clienți pe care am reușit să îi atragem prin intermediul unui „market place“ de hand-made unde mii de artiști din toată lumea își comercializează produsele“, a menționat tânăra antreprenoare. Ea a adăugat că a început de asemenea să primească și comenzi din Germania și Israel.

Anul acesta, start-up-ul țintește creșterea afacerilor cu 50%.

„Pentru 2016 avem ca țintă o creștere a cifrei de afaceri cu până la 50%, un țel care nu este ușor de atins, însă în mod cert nu este imposibil, luând în calcul raportul dintre ultimii doi ani și creșterea de 33% față de anul precedent“, a punctat ea.

Printre planurile Le Cose Animate pentru 2016 se numără și extinderea echipei, care în prezent este formată doar din Ioana și Ester Egeto.

Sursa: zf.ro

La fiecare firma noua, alte doua se inchid. Romania, campioana regionala la insolvente

Doua companii isi intrerup activitatea la fiecare firma nou inmatriculata, Romania fiind pe primul loc in Europa Centrala si de Est la numarul de insolvente la mia de firme active.

“Din analiza Coface, realizata pe baza datelor furnizate de Buletinul Procedurilor de Insolventa (BPI), rezulta ca in 2015 s-au deschis 9.886 de proceduri noi de insolventa, in scadere cu aproximativ 51% fata de anul anterior, cand s-au deschis 20.170 insolvente si cu 43% comparativ cu media ultimilor 10 ani. Cu toate acestea, Romania inregistreaza in continuare o incidenta a insolventelor la 1.000 de firme active de peste 4 ori mai mare decat media inregistrata pe plan regional (Europa Centrala si de Sud-Est), media locala fiind de 45 de insolvente la 1.000 de firme active, prima pozitie din acest punct de vedere”, se arata in datele prezentate de Coface Romania si citate de Agerpres.

Potrivit Coface, numarul companiilor mari care isi intrerup activitatea ramane foarte ridicat, respectiv 577 de firme cu cifra de afaceri peste 1 milion euro, care au intrat in insolventa in 2015.

“De asemenea, cu toate ca a crescut cu 13% numarul de companii nou inmatriculate in primele 11 luni din 2015, Romania inregistreaza in continuare peste doua companii care isi intrerup activitatea la fiecare companie nou inregistrata. Din punctul de vedere al distributiei sectoriale, fabricarea produselor textile, salubritatea, constructiile, industria alimentara si a bauturilor, HORECA si fabricarea substantelor chimice sunt in top 5 sectoare cu cel mai ridicat numar al insolventelor nou deschise in 2015, raportat la 1.000 de firme active”, informeaza Coface.

Din totalul celor 9.886 de companii insolvente in 2015, un numar de 5.372 au depus declaratiile financiare pentru activitatea desfasurata in 2014.

“Pentru aceste companii au fost calculati indicatorii financiari preliminari la nivelul intregului esantion pentru perioada 2008 – 2014. S-a observat ca una dintre principalele cauze care au accelerat riscul intrarii in insolventa a fost dezechilibrarea graduala a structurii bilantului. Companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de indatorare crescand de la 76% in 2008 la 123% in 2014), orientate cu precadere catre investitii pe termen lung. Acestea din urma nu au generat venituri suplimentare sau o crestere a productivitatii prin imbunatatirea marginii operationale. Din contra, veniturile medii au scazut cu aproape 5,3% in 2014, dinamica ce nu a fost cuplata cu o ajustare corespunzatoare a cheltuielilor, nivelul consolidat al pierderilor crescand la 7,9%”, se arata in datele prezentate.

In acest context, gradul de acoperire a datoriilor prin venituri de exploatare a scazut de la 108% (nivelul din 2008) la 69% (nivel inregistrat in 2014). In ciuda acestui fapt, durata medie de plata a furnizorilor aproape ca s-a triplat in 2015, aceasta crescand de la 74 de zile in 2008 la 235 de zile in 2014, precizeaza analiza Coface.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

O decizie strategică ce s-a întors împotriva lor: OLX.ro a pierdut poziția de lider din categoria auto la anunțurile pe net după introducerea taxei

Platforma OLX.ro, operată de compania Allegro Online Services România, a pierdut poziția de lider pe segmentul „autoturisme“ după numărul de anunțuri publicate după ce volumul de mesaje comerciale a intrat pe o tendință descendentă odată cu introducerea, la finele anului trecut, a plății obligatorii pentru publicarea de anunțuri în segmentul auto.

La data de 1 februarie OLX.ro afișa 68.917 anunțuri la categoria autoturisme, față de peste 70.000 la începutul lunii ianuarie, în timp ce site-ul rival Lajumate.ro, unde publicarea anunțurilor este gratuită, afișa 70.653 de anunțuri, față de aproximativ 40.000 în urmă cu aproape o lună de zile. De notat este că platforma OLX.ro a decis să păstreze online în categoria autoturisme și anunțuri mai vechi de 30 de zile, unele dintre ele datând chiar din luna iunie 2015.

La finele anului trecut pre­țul minim pentru publicarea unui anunț în categoria auto a OLX.ro a devenit 4,8 euro la plata cu cardul online și de 6 euro la plata prin SMS. OLX.ro, cea mai mare platformă de anunțuri de pe piața locală, este deținută de grupul Naspers din Africa de Sud.

Platforma Lajumate.ro este controlată de Intact Media Group.

Anual, utilizatorii din România plătesc o sumă evaluată la câteva milioane de euro pentru serviciile furnizate de platformele de anunțuri online.

Ce a spus Albert Șimșensohn, director comercial, la ultima apariție la ZF Live: OLX.ro va rămâne o platformă de anunțuri predominant gratuite

Zilnic sunt publicate aproximativ 40.000 de mesaje comerciale noi. În următoarele luni site-ul nu va introduce plata obligatorie pentru alte categorii de anunțuri la fel ca în cazul celor auto.

Platforma de anunțuri OLX.ro se va concentra în acest an pe dezvoltarea versiunii de mobil, estimând rate de creștere ale businessului mai puțin agresive decât cele din 2015, când site-ul a ajuns la patru milioane de anunțuri active, 10 milioane de vizitatori unici în decembrie și un miliard de pagini vizualizate, a spus la ZF Live Albert  Șimșensohn, director comercial al OLX România.

„În 2015, ne-am consolidat poziția de lider pe piața de anunțuri, a fost un an foarte bun. Obiectivele au fost atinse, am crescut cu peste 50% numărul de anunțuri postate, cu peste 40% numărul de utilizatori. O rată de creștere foarte bună având în vedere dimensiunea actuală a siteului.“

Media zilnică a anunțurilor noi este undeva la 40.000, pentru o parte din ele utilizatorii plătind taxe de promovare.

Jumătate din traficul actual provine de pe mobil, compania urmând să se concentreze pe dezvoltarea acestei zone prin optimizarea siteului și a aplicației. De asemenea, vor fi optimi­zate subcategoriile pentru a avea o arhi­tectură „mai logică“ și care să permită o viteză mai mare de găsire a anunțurilor.

OLX.ro a introdus la sfârșitul anului trecut o taxă minimă de 4,8 euro la plata cu cardul online și de 6 euro la plata prin SMS pentru anunțurile din secțiunea auto, prețul urcând la 16,8 euro la plata cu cardul și la 18 euro prin SMS dacă utilizatorul optează și pentru promovarea acestuia timp de 30 de zile.

„OLX.ro va rămâne un site predominant gratuit, am pus taxă doar pe anunțurile auto. Strategia este concentrată pe susținerea unei investiții care să permită livrarea în continuare a aceluiași nivel de eficiență. Pentru aceasta este nevoie de un model comercial sustenabil, care să permită operatiunilor să se susțină din piața locală“, a explicat Albert  Șimșensohn.

Compania a investit în ultimii ani o sumă evaluată pe piață la câteva zeci de milioane de euro în platforma online, promovare și achiziția de anul trecut a rivalilor de la tocmai.ro de la norvegienii de la Schibstead Media. Platforma este deținută de grupul american Naspers, care are în portofoliu și Autovit.ro, cel mai puternic site de anunțuri auto. Potrivit directorului commercial al OLX.ro, cele două siteuri sunt complementare, oferind experiențe diferite utilizatorilor.

„Oferim două platforme de vânzare și cumpărare auto, care se și intersectează, dar au și elemente diferite. Utilizatorii pot folosi platforma care le trebuie. Dacă știu exact ce motor caută și alte specificații, merg pe Autovit. Cei care vor o mașină, dar nu știu exact ce caută, aleg OLX.“

După introducerea taxei, numărul anunțurilor pe segmentul auto a scăzut, în linie cu așteptările companiei, cu o rată mai mică de 70%. Cel puțin în următoarele luni, nu intenționăm să introducem taxe pe alte secțiuni. Din datele colectate de OLX.ro, un vânzător are nevoie de 8-9 contacte pentru a vinde mașina, rata de conversie fiind foarte bună, iar gradul de satisfacție al utilizatorilor ridicat. „Din estimări durează cam 25-30 de zile până când este vândută o mașină.“

În afară de noua taxa pe anunțuri auto, compania are doi piloni principali de venit, respectiv taxele pentru promovarea postărilor pe site și publicitatea. Albert  Șimșensohn spune că pe alte siteuri ale grupului Naspers cele trei surse au o pondere echilibrată, dar în România taxa de listare va avea o contribuție mică în acest an. Ratele mari de plată pentru promovare se regăsesc în general pe categoriile din top, imobiliare, auto și servicii.

Pe de altă parte, la ofertele de muncă se observă o rată de creștere este foarte mare.

„Vânzătorii sunt interesați primul rând să vândă repede și cu puțin efort, vor multe contactări, plus experiență ușoa­ră pe site. Cumpărătorii caută mai ales siteuri cu varietate mare de anunțuri“.

Echipa locală a OLX este alcătuită din 50 de persoane, o parte din suportul teh­nic fiind asigurat de echipe din alte țări. La nivelul pieței se observă tendința de dezvoltare a modelului de marketplace, după exemplul ebay, platformele acoperind domenii tot mai diverse, de la agregatori de călătorii la asigurări, bilete de avion și alte produse.

„Piața locală de e-commerce va crește în paralel cu creșterea ratei de adopție a internetului, încă mică față de restul Europei, estimată la 40-50% după analize și 60% după altele“.

Comparând situația din România cu cea din alte țări, Albert  Șimșensohn este de părere că sunt similitudini cu piețele mai mature, ca modele de e-commece, dar sunt și zone care merg mai bine local, cum este cazul serviciilor de livrare. „Serviciile sunt mai bune decât standardul din piețe dezvoltate, ca timp de livrare, opțiuni. Probabil pentru că sistemul a pornit mai târziu în România și știa deja care sunt așteptările consumatorilor“.

Ca strategie de grup, Naspers preferă să mențină operațiunile naționale independente, echipa din România coordonând atât platforma OLX cât și Autovit.ro.

Sursa; zf.ro

Secretul Germaniei. Ce o face una dintre cele mai solide economii din lume

Minune postbelica, “economia sociala de piata” germana a depasit socurile petroliere din anii ’70 si ’80, lovitura reunificarii din ’90, recesiunea mondiala din 2008-2009 si actuala criza din zona euro, relateaza BBC Mundo.

In prezent, Germania se afla printre primii trei exportatori ai lumii, are cresterea per capita cea mai ridicata din tarile dezvoltate si o rata a somajului de 6,9%, semnificativ sub media din zona euro, de 11,7%.

Profesorul Reint Gropp, presedinte al Institutului Hall pentru Cercetare Economica din Germania, sustine ca modelul german se deosebeste clar de cel anglo-saxon din Statele Unite si Marea Britanie. Dar ce o face atat de deosebita? Si care este cheia succesului sau?

“Este un sistem bazat pe cooperare si pe consens, mai mult decat pe competente, care cuprinde totalitatea ramificatiilor socio-economice, de la sistemul financiar, la cel industrial sau la stat”, a explicat Gropp pentru BBC Mundo, potrivit Agerpres.

Cooperare si capitalism

Asa numita “economie sociala de piata” a avut originea in Germania Occidentala postbelica, sub Guvernul democrat-crestin al cancelarului Konrad Adenauer, si s-a mentinut de atunci ca o sansa a politicii de stat.

Sebastian Dullien, economist la Consiliul European pentru Relatii Externe din Germania, afirma ca atat consensul, cat si cooperarea sunt prezente in toate sectoarele economiei.

“In centru se afla sindicatele si patronatele, care coordoneaza salariul si productivitatea, avand ca tinta cresterea reala a salariului si mentinerea locurilor de munca. Prin lege, sindicatele sunt reprezentate in consiliul director al companiei, insarcinat cu deciziile strategice”, a explicat Dullien.

In sistemul financiar, cooperativele financiare si puternicele banci publice urmaresc ca imprumuturile sa ajunga la toti, fara sa conteze marimea firmei sau apropierea acesteia de un centru financiar.

Aceasta filosofie ii permite sa depaseasca una dintre limitarile sistemului anglo-saxon, in care companiile mici si mijlocii, spre deosebire de multinationale, nu au acces la pietele de capital si de obicei au dificultati in a se finanta.

“Bancile publice de economii au reguli clare de joc. De exemplu, pentru a favoriza dezvoltarea regionala, pot sa acorde credite firmelor din zona lor, dar nu si celor din alta regiune. Guvernul are reprezentanti in aceste banci, care sunt de baza in luarea deciziilor. Un principiu calauzitor al politicii sale de creditare este mentinerea locurilor de munca”, afirma Gropp.

“Mittelstand”

Acest model este ancorat in istoria germana. Unificarea nationala din 1871 sub Bismark a reunit 27 de teritorii guvernate in marea majoritate de regalitate, care au crescut accelerat si autonom in timpul revolutiei industriale.

Din acest germen istoric au aparut mittelstand-urile (firme mici si mijlocii) care, potrivit specialistilor, reprezinta 95% din economia germana.

Spre deosebire de modelul anglo-saxon, centrat pe maximizarea rentabilitatii pentru actionari (obiectiv pe termen scurt), mittelstand-urile sunt structuri familiale cu planuri pe termen lung, cu puternice investitii in instruirea personalului, un ridicat simt al responsabilitatii sociale si un puternic regionalism.

“Germania este, in mod special, puternica in privinta companiilor cu 100 sau 200 de angajati. Cu o caracteristica in plus. In pofida marimii, multe dintre aceste companii concureaza pe piata internationala si sunt exportatori”, a subliniat Dullien.

Exporturi

Germania s-a aflat printre primii trei exportatori ai lumii in ultimele decenii, o dovada a eficientei acestui sistem care concureaza pe plan mondial cu produse tehnologice complexe si o forta de munca inalt calificata si bine platita.

In timp ce comertul mondial este dominat de multinationale, ce acopera 60% din schimburile comerciale globale, in Germania mittelstand-urile asigura 68% din exporturi.

Sectorul auto, cel al echipamentelor, aparaturii electronice si medicamentelor sunt intre principalele sale “reclame”.   Si nu sunt numai mittelstand-urile.  Din cele 2.000 companii cu veniturile cele mai ridicate din lume, 53 sunt germane, printre acestea marci cu mare traditie, precum Bayer, Volkswagen si Siemens.

Totusi, in Germania, ca in orice alt loc din lume, “nu tot ce straluceste este aur”.

Recuperarea bolnavului

In anii ’90, sub povara reunificarii, Germania si-a capatat renumele de “bolnavul Europei”. Parerea unanima era ca un sistem cu salarii ridicate si o puternica participare sindicala nu putea supravietui intr-o lume guvernata de o concept nou, “delocalizarea”.

Profitand de liberalizarea mondiala si de noile tehnologii, marile companii puteau sa se mute dintr-o tara in alta in cautarea unei mai mari rentabilitati, obtinute cu niste costuri salariale mai mici: insesi companiile germane au inceput sa migreze in alte tari.

Dar, la inceputul acestui secol, un guvern social democrat a implementat o serie de reforme, pe care rivalii sai le-au calificat drept “neoliberale”, pentru a reactiva economia nationala.

Remediul a functionat: economia a reinceput sa creasca. Dar asta a avut un pret: majorarea saraciei, a joburilor part time si a celor cu jumatate de norma.

“Partea pozitiva este ca sistemul a dovedit un ridicat grad de adaptabilitate. Dar reforma sistemului de securitate sociala si a pietei muncii a dus la cresterea saraciei si la inegalitati”, a declarat, pentru BBC Mundo, Sebastian Dullien.

Viitorul

Provocarile se acumuleaza. Pe termen scurt, problemele din China afecteaza sectorul de exporturi din Germania. Pe termen mediu, rata natalitatii germane nu este suficienta pentru piata sa de munca. Dar nu este vorba doar despre o amenintare externa sau de o bomba demografica in timp.

Un studiu al Institutului Hall demonstreaza ca tocmai in interiorul economiei sociale de piata interdependenta dintre banci, companii si guvern poate favoriza interferenta politica.

Conform studiului, bancile de stat imprumuta considerabil mai mult in timpul unui an electoral.

“Este nevoie de un mai bun model de guvernare care sa impiedice interferenta politica. Cred ca sistemul necesita un grad mai mare de liberalizare. Nu este posibil ca o banca de stat din Frankfurt sa nu poata acorda credite in alta regiune“, a precizat Reint Gropp.

“Suntem in mijlocul unei mari revolutii tehnologice si economia germana nu raspunde cum trebuie, pentru ca are o structura rigida. Modelul a fost excelent, dar este posibil sa fie si anacronic”, a avertizat el.

Dar ar putea sa demonstreze iar extraordinara sa flexibilitate pentru a sustine un model care incearca sa conjuge capitalismul, salariile ridicate si intreaga participare a fortei de munca.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Regia Autonomă pentru Activități Nucleare intră în faliment. Borza, propus lichidator judiciar: Este posibil să refuz

Tribunalul Mehedinți a decis, joi, intrarea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) în faliment și a desemnat lichidator judiciar provizoriu Euro Insol SPRL, casa de insolvență condusă de Remus Borza, actual administrator judiciar al Hidroelectrica. 

Borza a declarat însă pentru MEDIAFAX că a aflat din presă de decizia instanței și că va discuta subiectul luni cu acționarul majoritar al RAAN, Ministerul Energiei, fiind tentat să refuze mandatul.

“Eu nu am cerut și nici nu mi s-a propus, eu am aflat din presă că lichidator judiciar a fost desemnată Euro Insol SPRL. Și nici nu știu cine m-a propus. O să discut luni cu acționarul majoritar, Ministerul Energiei. Primul impuls este să refuz, nu vreau să am pe conștiință falimentul RAAN și destinele oamenilor de acolo. Am termen legal zece zile să accept sau să refuz mandatul. Recunosc, acum doi ani mi-am arătat interesul, dar pentru reorganizarea regiei, când ar mai fi avut o șansă de salvare. Însă la acel moment acționarul a preferat pe altcineva. Este o întreprindere strategică cu risc, nu o poți da pe mâna oricui să o taie la fier vechi, decuplarea instalațiilor de acolo nu se poate face de orice nepriceput. Cert este că Euro Insol nu s-a asociat niciodată cu falimentul, noi salvăm companiile, nu le îngropăm“, a afirmat Borza.

RAAN a produs apă grea necesară producției de electricitate în reactoarele nucleare ale centralei de la Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica, dar și energie termică pentru rețeaua centralizată de termoficare a municipiului Drobeta-Turnu Severin.

Anul trecut, prin OUG, întregul stoc de apă grea al companiei – suficient pentru a asigura necesarul centralei nucleare de la Cernavodă pentru următorii 50 de ani – a fost mutat în patrimoniul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

RAAN se afla în insolvență din septembrie 2013, administrator judiciar fiind casa de insolvență Tudor& Asociatii. Pe lista creditorilor întocmită de administratorul judiciar al companiei la momentul declanșării procedurii de insolvență se aflau peste 300 de societăți comerciale, dar și instituții publice și administrații locale și bănci care au avut relații contractuale cu regia. La momentul intrării în insolvență RAAN avea datorii de 1,2 miliarde de lei.

În 1 noiembrie 2015, 1.525 de angajați ai RAAN au fost disponibilizați, ei primind ajutor de șomaj timp de doi ani și un venit de completare până la cel mult 1.700 de lei lunar, în funcție de vechime. 

Sursa: mediafax.ro

Scandalul Volkswagen: CE vrea modificarea procedurilor de omologare a vehiculelor și crearea unui sistem de sancționare

Comisia Europeană propune, în contextul problemelor semnalate la grupurile auto Volkswagen și Renault, modificarea procedurilor de omologare a vehiculelor la nivelul Uniunii Europene și crearea unui sistem centralizat de monitorizare și sancționare, coordonat de Bruxelles. 

“Comisia Europeană propune o revizuire amplă a cadrului de certificare a vehiculelor, în scopul corectării deficiențelor din sistem”, se arată într-un comunicat oficial.

Una din principalele propuneri se referă la oferirea de atribuții suplimentare Comisiei Europene, care va avea dreptul să monitorizeze autoritățile naționale de omologare și va putea impune sancțiuni financiare.

“Dezvăluirile din scandalul Volkswagen au arătat că sistemul care permite înmatricularea vehiculelor trebuie îmbunătățit”, declară Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei Europene, citat de publicația Ouest-France.

Conform propunerii, omologarea vehiculelor va rămâne în sarcina autorităților statelor membre UE, dar Comisia Europeană va crea un sistem european de monitorizare, absent în prezent.

Comisia Europeană ar putea impune sancțiuni de genul unor amenzi de 30.000 de euro pentru orice vehicul care nu corespunde standardelor. Amenzile s-ar putea aplica producătorilor auto și serviciilor de testare a parametrilor tehnici.

De asemenea, Comisia Europeană vrea să creeze cadrul legal necesar care să permită rechemarea în service a unor modele auto care au probleme. În prezent, acest lucru este posibil doar prin acordul autorității de certificare.

Potrivit proiectului, Comisia Europeană va avea dreptul de a “suspenda, de a reduce sau retrage” autorizația unui serviciu tehnic responsabil de omologare, dacă acesta “nu depune toate eforturile pentru aplicarea reglementărilor”.

“Prin posibilitatea de impune sancțiuni financiare, propunerea va descuraja producătorii auto și servicile tehnice să omologheze vehicule nonconforme”, precizează Comisia Europeană.

Proiectul va trebui aprobat de Parlamentul European și de Consiliul UE pentru a intra în vigoare.

Sursa: mediafax.ro

 

Achizitia McDonald’s Romania, pentru 65,33 mil. dolari, dubleaza afacerile Premier Capital. Cate cafenele si restaurante vor fi deschise in 2016

Achizitia McDonald’s Romania, pentru 65,33 milioane de dolari, dubleaza afacerile si numarul de restaurante operate de compania malteza Premier Capital, detinatoarea francizei in alte cinci state, a declarat Melo Hili, CEO Premier Capital.

Potrivit Premier Capital, suma totala a tranzactiei de cumparare a McDonald’s Romania este platita in majoritate la punerea in aplicare a acordului de achizitie de actiuni, restul va fi platit partial in termen de doua luni, iar ultima transa pana cel tarziu la 22 ianuarie 2017.

Premier Capital a realizat in 2015 o cifra de afaceri de 100 milioane euro, opereaza 64 de restaurante McDonald’s in Grecia (22), Letonia (12), Lituania (11), Estonia (10) si Malta (noua), la care se adauga 35 McDrive si 14 cafenele McCafe, numarul angajatilor fiind de peste 2.800.

McDonald’s Romania gestioneaza 67 de restaurante si 19 cafenele McCafé, are 4.000 de angajati si o cifra de afaceri anuala de peste 110 milioane euro.

La finalul anului 2015, McDonald’s Romania avea active brute totale de 69,525 milioane dolari si un profit de 11,02 milioane dolari, conform standardelor financiare americane GAAP.

In tarile in care opereaza, Premier Capital urmeaza sa deschida patru noi restaurante in 2016, opt in 2017 si opt in 2018, urmand sa ajunga la un total 150 unitati.

Noi restaurante vor fi deschise si in Romania, bugetul de investitii in 2016 fiind dublu fata de anul anterior, potrivit directorului general al McDonald’s Romania, Daniel Boaje.

Boaje a precizat, de asemenea, ca in 2016 vor fi deschise in Romania sase, sapte cafenele McCafe si cinci restaurante vor fi renovate.

Sursa; incont.stirileprotv.ro

OTP a revizuit contractele pentru conversia creditelor în franci elvețieni

OTP Bank a definitivat contractul pentru conversia creditelor în franci elvețieni, eliminând clauzele considerate că ar putea fi abuzive în urma discuțiilor cu clienții și ANPC, a anunțat instituția de credit, care a precizat că propunerea inițială de contract nu a fost semnată de niciun client. 

“Ȋn definirea termenilor contractuali, oficialii băncii au ținut cont de informațiile primite din partea clienților și a reprezentanților asociațiilor de profil, pe marginea soluțiilor ce vizează creditele în CHF. Pentru consolidarea unei relații solide și sănătoase cu clienții săi, OTP Bank Romȃnia a modificat, în scop de clarificare, acele clauze care au fost interpretate negativ, interpretare care s-a îndepărtat de sensul real al contractului propus inițial”, se arată într-un comunicat al băncii.

În cazul în care inițiativa legislativă privind conversia obligatorie a creditelor va fi aprobată de către autoritățile statului, banca va aplica un mecanism de compensare a sumelor acordate voluntar ca reducere și cele la care clienții ar fi indreptățiți în urma actului normativ. Astfel, dacă eventualele soluții impuse de către autoritățile statului ar depăși procentual reducerea oferită de către OTP Bank, prin programul său voluntar, atunci banca va suporta diferența, în favoarea clienților.

În caz contrar, condițiile prevăzute în contractul încheiat între bancă și clienți vor rămâne neschimbate. Ȋn acest fel, clienții vor beneficia de oferta cea mai avantajoasă pentru aceștia. De asemenea, noile clauze contractuale atestă faptul că acei clienți care solicită conversia, dar nu doresc să renunțe la litigii, pot opta pentru conversie, beneficiind însă de o reducere mai mică.

“Cea mai mare prioritate pe care o avem în momentul de față este rezolvarea problemelor clienților cu credite în CHF. Ca urmare a profesionalismului de care echipa de specialiști și comisari ai ANPC a dat dovadă în timpul consultărilor, am reușit să avem o discuție constructivă și benefică pentru clienții noștri. Consider că ajustările clauzelor contractuale subliniază și mai clar beneficiile ofertei noastre pentru clienți și sper că demersul nostru voluntar îi va ajuta în mod real pe toți clienții OTP Bank. Datorită numărului foarte mare de cereri de conversie înregistrate pȃnă în momentul de față, avem încredere în succesul programului” a declarat în comunicat Laszlo Diosi, CEO OTP Bank România.

OTP a lansat, în decembrie 2015, un program de conversie a creditelor în franci elvețieni, bazat pe soluții personalizate, pe termen lung. Programul, care se adresează unui număr de 10.500 de clienți cu credite în CHF, garantate cu ipotecă, are ca obiectiv principal reduceri substanțiale ale datoriilor actuale ale clienților, urmând ca sumele rămase după aplicarea discountului să fie convertite în RON sau EURO, la alegerea clientului.

Prin intermediul lui, clienții pot beneficia de o reducere semnificativă a soldului curent al creditului, având posibilitatea ca în urma conversiei să plătească rate mai mici decât echivalentul lor în lei din luna decembrie a anului 2014.

Banca precizează că toate contractele pentru conversia creditelor încheiate cu clienții băncii respectă noua formă și că propunerea inițială de contract nu a fost semnată de către niciun client, întrucât aceasta era supusă analizei și dezbaterii celor interesați, înainte de înmânarea formei finale a documentului. În plus, banca nu a intenționat niciodată să solicite clienților returnarea banilor rezultați din aplicarea reducerilor, fapt care reiese mult mai clar din noua versiune de contract, potrivit instituției de credit.

Soluțiile propuse au fost concepute pentru fiecare client în parte, în conformitate cu specificațiile creditului său, anul de acordare, rata inițială a dobânzii și istoricul de creditare a clientului. Programul poate fi accesat de clienții care au întârzieri de cel mult 90 de zile la plata ratelor lunare, înregistrate la momentul conversiei. Clienții cu restanțe mai mari de 90 de zile vor putea deveni eligibili dacă vor acoperi suma necesară astfel încât întârzierile lor să nu depășească nivelul celor 90 de zile.

Sursa: mediafax.ro

Activati ca P.F.A.? Atunci puneti-va deoparte bani pentru noile obligatii fiscale. Aspecte importante privind depunerea declaratiei formular 600

Noul cod fiscal, intrat deja in vigoare de la 01 ianuarie 2016, oscileaza sub semnul contradictorialitatii privind diminuarea versus cresterea obligatiilor fiscale. Pe de o parte, marile plusuri sunt reducerea cotei generale de TVA si de impozitare a dividendelor, pe de alta parte constatam o deplasare sensibila a sarcinii fiscale la nivelul persoanelor fizice, iar aici avem in vedere noua viziune fiscala privind impozitul pe proprietate si noul regim fiscal aplicabil in cazul PFA urilor.

Vom incerca, in cele ce urmeaza, sa vedem cum este cu atat de mult mediatizata relaxare fiscala in cazul PFA urilor, avand in vedere mai ales impactul acestor modificari in practica fiscala de zi cu zi, la un numar atat de mare de persoane care au optat pentru aceasta forma juridica de desfasurare a activitatilor lor economice. Astfel, in anul 2016, constatam ca veniturile realizate de persoanele fizice – ce desfasoara activitati independente sau profesii libere – vor fi supuse platii impozitului pe venit in procent de 16% si a contributiei individuale la asigurarile sociale de sanatate in procent de 5,5% din venitul net, fara insa ca bazele de calcul sa fie plafonate superior.

In mod suplimentar obligatiilor fiscale ale anului 2015, se introduce procedura platii contributiei la asigurarile sociale – pensii, in sensul ca se plateste in mod obligatoriu cota contributiei individuale la asigurarile sociale in procent de 10,5% din venitul net, chiar daca – mentiune foarte importanta ! – persoana fizica respectiva este deja salariata. Acest procent in cota obligatorie nu asigura insa stagiul integral de cotizare, iar – pentru a obtine punctajul maxim la pensie – aceasta persoana fizica poate opta pentru plata suplimentara a unei cote de contributie de 15,8%, cota cunoscuta in practica ca fiind contributia angajatorului pentru pensii. Total contributie in acest ultim caz este in procent de 26,3 % – e adevarat doar cota de 10,5% fiind obligatorie, iar cea de 15,8% optionala.

Referitor la baza de calcul anuala a contributiei la asigurarile sociale, aceasta  este plafonata atat la nivelul inferior, cat si la nivelul superior, intre minim 35% din salariul mediu brut pe economie x 12 luni si maxim 5 x salariul mediu brut pe economie x 12 luni. Pe cale de consecinta logica a textului de lege, rezulta ca sunt scutite de la plata contributiei la pensii persoanele ce obtin venituri din activitati independente si care in anul precedent au obtinut venituri mai mici decat plafonul minim prezentat anterior, respectiv sunt scutite persoanele ce sunt deja pensionate sau sunt deja asigurate intr-un sistem propriu de asigurari sociale (avocatii, notarii etc.).

Nu trebuie pierdut insa din vedere nici faptul ca, pana pe data de 31 ianuarie 2016, trebuie depusa declaratia 600 Declaratie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii, evident de catre persoanele ce datoreaza aceasta contributie.

  • Cum functioneaza insa platile estimative de asigurari sociale in anul 2016? Ce suma declaram in formularul 600?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, amintim faptul ca – in anul 2016 – salariul mediu brut pe economie (folosit, de altfel, la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale) este de 2.681 lei. In consecinta, baza de calcul a platilor anticipate este reglementata de art. 148 alin. (1) din noul Cod fiscal, astfel:
“(1) Pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care determina venitul net anual in sistem real, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale, in cazul platilor anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale, o reprezinta echivalentul a 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, prevazut la art. 139 alin. (3), in vigoare in anul pentru care se stabilesc platile anticipate.”

Observam ca legiuitorul a decis – in numele contribuabilului – sa stabilesca baza de calcul pentru contributia la pensii aferenta platilor anticipate, la nivelul sumei de 35% din salariul mediu brut pe economie, ceea ce ne conduce la o baza de calcul lunara de 2.681 lei x 35% = 938 lei. Acest lucru inseamna ca se va achita pentru fiecare luna, ca si plata anticipata in anul 2016, suma determinata astfel:

a). pentru persoanele ce nu opteaza la plata integrala a contributiei la pensii si achita cota de 10,5%, suma lunara datorata este 938 lei x 10,5% = 98 lei;

b). pentru persoanele ce opteaza la plata integrala a contributiei la pensii, suma lunara datorata este de 938 lei x 26,3% = 247 lei.

  • Cum se efectueaza regularizarea pentru anul 2016?

Regularizarea fiscala la nivelul anului 2016 – din punctul de vedere al contributiilor la pensii, datorate de persoanele fizice ce desfasoara activitati independente sau profesii libere – se efectueaza in anul 2017, dupa depunerea declaratiei anuale de venit formular 200, cu termen de depunere data de 25 mai 2017, tinand cont de veniturile nete realizate de aceasta persoana fizica. Sunt posibile trei situatii, in functie de venitul net al persoanei, astfel:

a). daca venitul net realizat in anul 2016 este mai mic de 35% x 2.681 lei x 12 luni = 11.260 lei, platile anticipate aferente contributiilor la pensii nu se restituie, iar persoana fizica nu mai are obligatia vreunei plati;

b). daca venitul net realizat in anul 2016 este mai mare de 35% x 2.681 lei x 12 luni = 11.260 lei, dar nu depaseste 5 x 2.681 lei x 12 luni = 160.860 lei, in acest caz se plateste diferenta de contributie la pensii aferenta venitului efectiv realizat; sumele de plata se comunica de catre autoritatea fiscala prin decizia de impunere;

c). daca venitul net realizat in anul 2016 este mai mare de 5 x 2.681 lei x 12 luni = 160.860 lei, in acest caz contributia la pensii se plafoneaza superior la aceasta valoare. Valoarea maxima a contributiei la pensii este:

  • pentru persoanele ce achita contributia individuala in procent de 10,5%, suma anuala datorata este 160.860 lei x 10,5% = 16.890 lei;
  • pentru persoanele ce opteaza pentru plata contributiei integrale la pensii in procent de 26,3%, suma anuala datorata este de 160.860 lei x 26,3% = 42.306 lei.

Diferentele de plata in raport de sumele deja achitate anticipat se stabilesc de catre organul fiscal competent in administrarea fiscala a fiecarui astfel de contribuabil ca efect al emiterii deciziei de impunere.

  • In loc de concluzii…

Observam ca sumele aferente platilor anticipate si achitate in anul 2016, aferente contributiei la pensii, sunt destul de mici in comparatie cu totalul obligatiilor fiscale anuale.

Adevarata “nota de plata” se va primi in anul 2017, fapt pentru care va sugeram sa fiti atenti la bugetul pe care il gestionati si sa aveti in vedere un sfat intelept din batrani : “puneti bani deoparte”!

Sursa: hotnews.ro

Cum funcționa ”cartelul” centralelor termice din România

Consiliul Concurenței a amendat Baxi România și 50 de distribuitori ai companiei cu amenzi în valoare totală de 990.000 lei (aproximativ 220.000 de euro) pentru încheierea unor înțelegeri anticoncurențiale pe piața distribuției centralelor termice și a accesoriilor.

 „În contractele încheiate în perioada 2006 – 2014 între Baxi România SA și distribuitori erau prevăzute clauze prin care se stabileau prețurile de revânzare ale produselor și care limitau comercializarea și libertatea exercitării concurenței între distribuitori”, arată Consiliul Concurenței, într-un comunicat.

Practic, distribuitorii erau obligați să respecte strategia de prețuri recomandate și să aplice aceste tarife în toată rețeaua proprie de magazine. De asemenea, contractele conțineau clauze restrictive în ceea ce privește participarea la licitații: dacă mai mulți parteneri comerciali solicitau cereri de ofertă de la Baxi, doar unul dintre distribuitori, respectiv primul care depunea cererea, beneficia de un preț competitiv. Ulterior, Baxi solicita documentarea fiecărei livrări cu o copie a contractului dintre distribuitor și clientul final, precum și o copie după factura emisă.

Sursa: money.ro

O criză economică „de import” ar putea lovi România

Ieftinirea fără precedent a petrolului nu e neapărat un motiv de bucurie, spun specialiștii, care atrag atenția că o nouă criză economică ar putea lovi România. Este o criză de import, spun experții, care adaugă că deteriorarea celor două mari economii ale lumii, Statele Unite și China, ar putea pune frână și creșterii economiei românești. Țara noastră nu pare pregătită pentru vești proaste, mai ales că și anul acesta statul va cheltui mai mulți bani decât va încasa. 

Euro s-ar putea scumpi, firmele românești ar putea primi comenzi mai puține, iar angajații lor ar putea fi nevoiți să se mulțumească cu salarii mai mici. Scenariul sumbru ar putea deveni realitate, dacă Europa e atinsă de problemele din economia chineză și cea americană. Chiar dacă a înregistrat o creștere economică de 7 la sută, China are în 2015 cea mai slabă evoluție economică din ultimul sfert de secol. Economia americană ar putea intra în recesiune, iar în Orientul Mijlociu, petrolul mai are puțin și devine mai ieftin ca apa.

La prețul actual, care variază în jurul a 29 de dolari, barilul de petrol a ajuns să fie de trei ori mai ieftin decât butoaiele în care este stocat.

O încetinire a economiei europene din cauza încetinirii exporturilor va ricoșa și asupra României. Vestea bună e că deja de mai mult de doi ani economia României nu se mai bazează atât de mult pe creșterea exporturilor”, spune Radu Crăciun, economist-șef la o bancă comercială.

Efectele unei noi crize le vom resimți inclusiv la bancă, atunci când mergem să ne plătim ratele sau să cerem un credit.

Toți cei care au credite în euro, în franci vor trebui să plătească mai mult pentru a-și plăti acele datorii”, spune Radu Ciofu, analist financiar.

Iar cei care se gândesc să se îndatoreze ar trebui să se gândească și la zile negre, spun specialiștii.

„În primul rând, nu contractați credite foarte scumpe. Uitați-vă și pe posibile investiții în aur și alte metale prețioase”, spune Radu Ciofu.

Veștile proaste de peste hotare s-au propagat rapid și s-au văzut în rezultatele de la bursă.

De la începutul anului și până acum, Bursa a piedut peste 10 procente din valoare. Asta este o veste proastă pentru investitori, însă o oportunitate bună de a cumpăra acțiuni ieftinite, ca de exemplu acțiunile companiilor din energie.

Marii investitori ai lumii, precum miliardarul George Soros, sunt însă pesimiști și, când vine vorba de noua criză, nu-și pun problema dacă aceasta va veni, ci exact când. 

Sursa: digi24.ro

 

Se apropie cei 200.000 de euro pentru microintreprinderi, fara bani de acasa. Cine plateste TVA

Fondurile europene de pana la 200.000 de euro pentru afacerile mici, fara sa fie nevoie de cofinantare proprie din partea antreprenorilor, urmeza sa fie deschise estimativ in februarie 2016, a declarat, pentru StartupCafe, un oficial din Ministerul Dezvoltarii Regionale. In aceste proiecte, cheltuiala microintreprinderii cu TVA va fi eligibila, daca va fi nedeductibila.

Prioritatea de investitie 2.1. a Programului Operational Regional (POR) 2014-2020, care ofera ajutoare de minimis de pana la 200.000 de euro cu fonduri europene urmeaza fie deschisa printr-un apel de proiecte estimativ in cursul lunii februarie 2016, a declarat, pentru StartupCafe.ro, Gabriel Friptu, director in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, coordonatorul programelor pentru fonduri UE gestionate de MDRAP.

Speram ca vom putea deschide apelul de proiecte in cursul lunii februarie. Dorim ca inscrierea sa se faca online si asteptam definitivarea sistemului electronic de la Ministerul Fondurilor Europene“, a declarat, pentru StartupCafe, Gabriel Friptu.

Inainte de acestea, Ghidul solicitantului – conditii specifice pentru aceasta linie de finantare, in forma consolidata, va fi publicat pana a finalul lunii ianuarie, au comunicat oficialii MDRAP.

Aceasta linie de finantare ar fi trebuit sa se deschida inca de anul trecut, cand, tot estimativ, s-au avansat mai multe perioade, fie in vara, fie in toamna lui 2015. Prin urmare, pana la publicarea efectiva a Ghidului solicitantului in forma consolidata nu se poate sti cert cand va fi lansat apelul de proiecte.

Microintreprinderile vor primi pana la 200.000 de euro, fara contributie proprie

Noua linie de finantare va oferi microintreprinderilor ajutoare de minimis demaximum 200.000 de euro, pentru investitii.

Intensitatea finantarii este de 100%, ceea ce inseamna ca nu va fi necesar ca firmele sa contribuie cu bani proprii la investitie.

Contributia programului la finantarea unei investitii este de maximum 100% din valoarea eligibila a investitiei, in limita de minimis – valoarea maxima a ajutorului ce poate fi acordata unei intreprinderi unice, din fonduri publice, pe o perioada de 3 ani fiscali consecutivi (ultimii 2 ani fiscali inainte de data depunerii cererii de finantare si anul curent depunerii cererii de finantare) este de 200.000 de euro” – a precizat Autoritatea de management POR, in consultarea publica pentru viitoarea linie de finantare.

Eligibile vor fi doar microintreprinderile, adica acele intreprinderi care au cel mult 9 angajati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de maximum 2 milioane de euro.

In plus, beneficiarii trebuie sa intruneaca o serie de conditii suplimentare de eligibilitate, cumulate, printre care amintim:

– Sa aiba vechime de cel putin 1 an fiscal integral

– Sa fie societate comerciala sau societate cooperativa (SRL, cooperative etc). Sunt, deci, excluse PFA-urile de exemplu.

– Sa aiba cel putin un angajat (si cel mult 9). Aceasta conditie a fost insa revizuita i urma consultarilor, prevederile finale referitoare la numarul de angajati urmand sa fie publicate in Ghidul solicitantului – forma consolidata.

Unde si in ce va putea antreprenorul sa investeasca banii europeni

De la bun inceput, trebuie sa precizam ca vor fi excluse de la finantarea prin aceasta linie microintreprinderile din regiunea Bucuresti-Ilfov, care este considerata ca fiind mai dezvoltata.

Astfel, antreprenorii din Capitala si judetul Ilfov sunt indemnati sa foloseasca instrumentele financiare europene, cum sunt garantiile europene, la contractarea de credite bancare.

“Urmare a finalizarii evaluarii ex-ante privind utilizarea instrumentelor financiare dedicate IMM-urilor in perioada 2014-2020, s-a evidentiat faptul ca alocarea financiara dedicata regiunii Bucuresti-Ilfov ar avea un efect de multiplicare mai mare daca ar fi utilizata in cadrul unui instrument financiar. IMM-urile din regiunea BI vor putea utiliza instrumentul de garantare” – spune AM POR.

De asemenea, vor fi finantare doar afacerile din mediul urban: orasele si municipiile din Romania, precum si satele care din punct de vedere administrativ – teritorial apartin de orase, ci nu de comune.

Spatiul destinat implementarii proiectului trebuie sa fie situat in mediul urban, in cadrul regiunii de dezvoltare in care se depune cererea de finantare” – precizeaza AM POR.

Ca domeniu de activitate, principala activitate sprijinita prin intermediul acestei prioritati de investitie vizeaza Constructia / modernizarea si extinderea spatiului de productie / servicii microintreprinderilor, inclusiv dotare cu active corporale si necorporale. Lista activitatilor eligibile (clasele CAEN) a fost publicata impreuna cu ghidul consultativ.

Precizare:
Prin POR 2014-2020 vor fi finantate doar activitatile care se regasesc in domeniile identificate de catre Strategia Nationala de Competitivitate , precum si cele care se regasesc in Planurile de Dezvoltare Regionala.

Totodata, in urma negocierilor cu Comisia Europeana pentru aprobarea POR, au fost stabilite complementaritatile pe anumite activitati/domenii cu alte programe finantate din diferite fonduri europene, pentru a evita dubla finantare, ceea ce a avut ca efect ELIMINAREA unor domenii de activitate (de ex. agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura, procesarea alimentelor si a bauturilor, etc. )   – a mentionat AM POR.

La momentul depunerii cererii de finantare, solicitantul trebuie sa aiba deja domeniul de activitate vizat de investitie, autorizat la sediul identificat ca loc de implementare a proiectului. O singura activitate se finanteaza, iar aceasta activitate poate fi prinicipala sau secundara.

Ce se intampla cu TVA

Un aspect important al acestei scheme de finantare este legata de eligibilitatea taxei pe vaoare adaugata.

Potrivit AMPOR, antreprenorii vor putea deconta din bani europeni cheltuiala cu taxa pe valoare adaugata la investitii, dar numai in cazul in care aceasta este nedeductibila.

Este eligibila doar TVA nedeductibila, potrivit legii. Contributia programului la finantarea unei investitii este de maximum 100% din valoarea eligibila a investitiei, in limita de minimis. Valoarea eligibila cuprinde si TVA nerecuperabila, conform legii (cheltuiala eligibila)”, a mentionat AM POR.

O alta chestiune este legata de durata maxima de implementare a proiectelor. Aceasta va fi stabilita in functie de aprobarea schemei ajutorului de minimis.

Sursa: startupcafe.ro

Premieră mondială: Recesiune economică provocată de ieftinirea abruptă a petrolului

Economia globală se pregătește să alunece într-o nouă perioadă de recesiune. Semnalele care indică o asemenea evoluție sunt: reducerea producției industriale, scăderile din comerțul mondial, reducerea veniturilor companiilor, ratarea țintelor inflaționiste ale băncilor centrale, restrângerea investițiilor de capital și majorarea stocurilor de produse finite. 

Ne confruntăm însă cu cea mai neobișnuită recesiune – prima cauzată de scăderea dramatică a prețului petrolului. Este un nou șoc petrolier, provocat de această dată de dispariția de facto a cartelului țărilor exportatoare de petrol.

În istorie nu a mai existat o recesiune provocată de ieftinirea petrolului. Din acest motiv nu se poate știi cum va evolua. Pericolul cel mai mare este reprezentat de intrarea într-o spirală descendentă, recesiunea provocând reducerea cererii pentru petrol – ceea ce se-ntâmplă în mod clasic – urmată de noi ieftiniri, un adevărat cerc vicios.

Sursa: mediafax.ro

Statul rus vrea sa vanda peste un sfert din actiunile pe care le detine la concernul petrolier Rosneft, pentru a acoperi gaurile la buget

Statul rus vrea sa vanda peste un sfert din actiunile pe care le detine la concernul petrolier Rosneft, pentru a acoperi gaurile la buget Caderea pretului la petrol atinge Rusia in inima economiei sale. Aproape jumatate din veniturile Rusiei provin din exporturile de materii prime, mai cu seama gaz si petrol. La cca 36 de miliarde de euro evalueaza ministrul de finante rus, Anton Siluanow, “gaura” la bugetul rusesc, provocata prin caderea abrupta a pretului la petrol, in ipoteza in care nivelul actual al pretului se mentine.

Prin urmare, guvernul rus e nevoit sa reia in considerare o solutie dezbatuta mai demult. In 2013, se vorbea de reducerea participatiei statului rus la compania energetica Rosneft, care este de 69,5%. Iata ca vanzarea a 19,5% din aceasta participatie este din nou pusa pe rol. “Trebuie sa construim bugetul cu noi realitati si mijloace diminuate” a declarat Siluanow, citat de Handelsblatt.de.

Potrivit declaratiilor sale, statul rus trebuie sa recurga la rezervele pe care le are, pentru a compensa deficitul bugetar. O parte din participatiile la Rosneft si din fondul de proprietate NWF ar fi doua solutii mentionate de Siluanow.

Guverul rus a construit bugetul 2016 pe baza unui pret de 50 de dolari la barilul de petrol. Acesta insa a atins recent si minimul de cotatie pe bursa de 27 de dolari. La un astfel de nivel, guvernul rus trebuie sa isi revizuiasca incasarile in minus, si anume cu 3 mii de miliarde de ruble (cca. 36 de miliarde de euro).

Din vanzarea a 19,5% participatii la Rosneft, se spera obtinerea a o mie de miliarde de ruble (11,8 miliarde de euro). Rosneft si compania aeriana Aeroflot au fost mentionate inca de anul trecut, de catre presedintele rus Vladimir Putin, drept candidate la partiala privatizare.

Rezervele exprimate au fost insa in privinta unor conditii de piata neprielnice, in care si devalorizarea puternica a rublei isi are rolul ei.

Rosneft este o companie energetica rusa, cu sediul la Moscova, notata la bursa incepand cu 2006. Seful companiei, Igor Serschin, a fost sef-adjunct al administratiei prezidentiale a lui Putin. Actionar majoritar la Rosneft este statul rus, cu 69,5%. Un alt actionar important este compania britanica British Petroleum, cu 19,75% din actiuni.

Caderea puternica a pretului la petrol de anul trecut (cu aceeasi tendinta, se pare, si in 2016) este datorata catorva factori. La o serie dintre ei m-am referit pe larg in articolul din decembrie 2015 “Razboiul petrolului, faza decapitati-i pe rusi”. 

Pe scurt, acestea sunt: ridicarea sanctiunilor la export (inclusiv de petrol) asupra Iranului, un colos petrolier; rivalitatea neostoita la vanzari a tarilor OPEC; legea bugetara adoptata in decembrie 2015 de Congresul american, care elimina restrictiile la exportul american de combustibil (chiar si neprelucrat).

Nu doar Rusia se resimte puternic in urma prabusirii pretului la petrol. In Venezuela s-ar fi declansat vineri “starea de necesitate in economie’, relateaza N-TV.de. relateaza N-TV.de.

Banca Centrala a comunicat o scadere economica a tarii cu 4,5%, in primele noua luni ale anului trecut. Concomitent, rata de inflatie a ajuns la 141,5%, cea mai mare din lume. Presedintele socialist Nicolas Maduro are 60 de zile, pentru a lua masuri de redresare a situatiei.

Au aparut Normele de aplicare ale Codului Fiscal. Vezi in text cateva dintre cele mai importante prevederi

Miercuri seara s-au publicat in Monitorul Oficial  normele de aplicare cu privire la Codul fiscal .Pe alocuri sunt explicitate foarte bine unele prevederi ale Codului fiscal iar prin alte parti legiuitorul
nu a mai dorit sa detalieze prevederile normative. Privit in ansamblu, actul normativ este unul de mari dimensiuni si vine sa expliciteze prevederile din Codul fiscal. Cu siguranta analiza de mai jos nu acopera nici pe departe dimensiunea actului normativ insa parcurgem cateva elemente foarte importante din perspectiva acestei prevederi.

Care sunt primele constatari:

  • Explicitarea unei tranzactii artificiale

In sensul prevederilor art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, prin tranzactie fara scop economic se intelege orice tranzactie care nu este destinata sa produca avantaje economice, beneficii, profituri si care determina, in mod artificial ori conjunctural, o situatie fiscala mai favorabila. In situatia reincadrarii formei unei tranzactii pentru ajustarea efectelor fiscale se aplica regulile de determinare specifice impozitelor, taxelor si a contributiilor sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal.

Raportandu-ne la aceasta notiune observam ca sunt considerate tranzactii cu scop economic cele destinate sa produca avantaje economice, principalul criteriu de analiza fiind realizarea unui profit.

De exemplu, societatea ABC SRL platitoare de impozit pe profit achizitioneaza servicii de la furnizorul F1 in suma de 1.000 lei. Serviciile sunt vandute catre clientul C1 cu suma de 1.003 lei. Ulterior, se constata ca furnizorul F1 este o societate de tip fantoma, are un comportament fiscal neadecvat iar serviciile au fost prestate in realitate de un tert F2.

In acest sens, prin realizarea unui profit, tranzactia pentru societatea ABC are substanta economica. Desigur, daca ne raportam si la celelalte prevederi normative, prin anularea dreptului de deducere a cheltuielii de la achizitie se va realiza un venit neimpozabil.

La determinarea rezultatului fiscal se au in vedere toate veniturile si cheltuielile inregistrate in contabilitate, conform reglementarilor contabile. La acestea se adauga elementele ce sunt din punct de vedere fiscal similare veniturilor si cheltuielilor. Prin normele de aplicare se enumera punctual elemente fiscale similare veniturilor si cheltuielilor.

Legiuitorul prezinta urmatoarele exemple de elemente similare veniturilor:
a)diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
b)rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe si a imobilizarilor necorporale;
c)rezerva legala si rezervele reprezentand facilitati fiscale.

Legiuitorul prezinta urmatoarele exemple de elemente similare cheltuielilor:
a)sumele inregistrate in rezultatul reportat care se deduc la calculul rezultatului;
b)diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
c)valoarea neamortizata a cheltuielilor de dezvoltare care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, aceasta valoare este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea.

  • Impozitarea contractelor civile:

 “In veniturile din activitatile prevazute la art. 114 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care nu sunt inregistrati fiscal potrivit legislatiei in materie si care desfasoara activitati de productie, comert, prestari de servicii, profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuala, precum si venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, fara a avea caracter de continuitate si pentru care nu sunt aplicabile prevederile cap. II “Venituri din activitati independente” si cap. VII “Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura” din titlul IV al Codului fiscal.”

Simpla persoana fizica neinregistrata fiscal, in limita Codului civil, poate realiza venituri. Impozitarea acestor venituri se realizeaza pe seama procedurii impozitului pe venituri “din alta sursa” cu procentul de 16%. Aceasta procedura este posibila doar daca aceasta persoana desfasoara activitate ocazionala respectiv daca desfasoara activitate cu caracter continuu aceasta trebuie sa se inregistreze fiscal si daca prin natura activitatii efectuate se pastreaza o activitate independenta.

Asupra acestui contract se va face analiza celor 7 criterii de reincadrare a activitatii din activitate independenta in activitate dependenta.

Din perspectiva TVA avem o definire foarte importanta a serviciilor furnizate in contracte tip abonament. Este o transpunere a jurisprudentei Curtii Europene aplicabila cu precadere serviciilor de consultanta, serviciilor juridice, de contabilitate, expertiza, mentenanta si alte servicii similare.

In cazul contractelor de prestari de servicii in cadrul carora clientul s-a angajat sa plateasca sume forfetare cu titlu de remuneratie convenita intre parti, independent de volumul si de natura serviciilor efectiv furnizate in perioada la care se raporteaza aceasta remuneratie, serviciile trebuie considerate efectuate in perioada la care se raporteaza plata, indiferent daca prestatorul a furnizat sau nu a furnizat efectiv servicii clientului sau in aceasta perioada.

In cazul unor astfel de contracte, obiectul prestarii de servicii nu este furnizarea unor servicii bine definite, ci faptul de a se afla la dispozitia clientului pentru a-i oferi serviciile contractate, prestarea de servicii fiind efectuata de prestator prin insusi faptul de a se afla la dispozitia clientului in perioada stabilita in contract, independent de volumul si de natura serviciilor efectiv furnizate in perioada la care se refera aceasta remuneratie. Faptul generator al taxei intervine conform prevederilor art. 281 alin. (8) din Codul fiscal, fara sa prezinte importanta daca beneficiarul a apelat efectiv sau cat de des a apelat la serviciile prestatorului.

In acest sens a fost data si decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene in Cauza C-463/14 Asparuhovo Lake Investment Company OOD. Aceste prevederi se aplica inclusiv in cazul serviciilor de consultanta, juridice, de contabilitate, de expertiza, de mentenanta, de service si alte servicii similare, pentru care nu se intocmesc rapoarte de lucru sau alte situatii pe baza carora prestatorul atesta serviciile prestate, fiind incheiate contracte in conditiile descrise de prezentul alineat.

Ce retinem? Retinem ca pentru aceste servicii tip abonament activitatea economica, din punctul de vedere al TVA se considera realizata prin faptul ca furnizorul este la dispozitia beneficiarului, fara ca sa existe in mod obligatoriu si o prestare de servicii.

De exemplu, un cabinet de consultanta fiscala inregistrat in scopuri de TVA semneaza abonamente de prestari de servicii cu plata lunara intr-o suma fixa cu diversi beneficiari persoane inregistrate in scopuri de TVA. Pentru unele luni din an se emit solutii fiscale in favoarea clientului, intocmindu-se rapoarte de lucru. Pentru alte luni nu exista activitati efective de consultanta fiscala, cabinetul de consultanta ramanand la dispozitia beneficiarului.  Si  pentru  aceste ultime luni, Curtea Europeana de Justitie considera ca se realizeaza o activitate economica cu drept de deducere al TVA de la achizitii iar serviciul consta in dreptul clientului de a dispune de serviciile cabinetului de consultanta.

Cu privire la cheltuielile accesorii:
Exemplul nr. 2: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA incheie un contract pentru livrarea unor bunuri pe teritoriul Romaniei catre o alta persoana impozabila. Toate cheltuielile de transport, asigurare pe timpul transportului, incarcare-descarcare, manipulare sunt in sarcina furnizorului, dar se recupereaza de la client. Respectivele cheltuieli reprezinta cheltuieli accesorii livrarii de bunuri, care se includ in baza de impozitare a livrarii, beneficiind de tratamentul fiscal al tranzactiei principale. Refacturarea acestora nu reprezinta o refacturare de cheltuieli in sensul pct. 31.

Modalitate de aplicare: Societatea Exemplu 1 SRL inregistrata in scopuri de TVA livreaza laptopuri in valoare de 30.000 lei pret fara TVA catre societatea Clientul 1 SRL. Laptopurile sunt transportate de la Bucuresti la constanta de catre societatea Transportatorul SRL ce emite o factura de 1.000 lei + TVA 20% catre furnizor. Furnizorul refactureaza catre client cheltuielile de transport. Pornind de la prezumtia ca toate cele 3 societati sunt inregistrate in scopuri de TVA cu exigibilitate normala, tratamentul fiscal al acestei tranzactii este:
a. laptopurile sunt facturate cu masura de simplificare a TVA – taxare inversa, fara plata efectiva a TVA, masura nou-regasita in Codul fiscal;
b. refacturarea cheltuielilor de transport se va face cu taxare inversa, tot prin masura de simplificare a TVA

Sursa: hotnews.ro

RBS avertizeaza ca urmeaza un “an cataclismic”: Vindeti tot / Bursele ar putea cadea cu 20%, petrolul ar putea ajunge la 16$/baril

Investitorii se vor confrunta cu un “an cataclismic” in care pietele de actiuni ar putea cadea cu pana la 20% iar pretul petrolului ar putea sa se prabuseasca la 16 dolari pentru un baril, avertizeaza economistii de la Royal Bank of Scotland, citati de The Guardian.

“Vindeti tot in afara de obligatiunile de foarte buna calitate. Este vorba despre retragerea investitiilor, nu despre randamentele pe capitalul investit. Intr-o sala aglomerata, usile de iesire sunt mici”, se scrie intr-o nota a bancilor catre clientii.

In document se spune ca situatia din acest moment aminteste de anul 2008, cand prabusirea Lehman Brothers a dus la criza financiara globala. Iar de data aceasta. China ar putea fi punctul central al crizei.

Bursele deja au fost puse sub o presiune mare in 2016, iar indicele britanic FTSE 100 a scazut cu 5%, cel mai prost debut de an din 2000 si pana acum. In Statele Unite, indicatorul Dow Jones a consemnat cel mai negativ inceput de an din istorie.

Preturile petrolului au scazut de asemenea abrupt, din cauza temerilor privind slabirea in continuare a cererii si privind suprasaturarea pietei, in special pentru ca Iranul va incepe sa exporte titei dupa ce sanctiunile ii vor fi ridicate.

Tensiunile dintre Iran si Arabia Saudita se traduc printr-o posibilitate si mai redusa ca tarile Opec sa ajunga la o intelegere privind reducerea productiei, pentru a opri scaderea cotatiilor.

Marti, sortimentul Brent crude s-a ieftinit cu inca 1% si a ajuns la putin peste 31 de dolari barilul.

Investitorii s-au speriat de posibilitatea unei incetiniri severe a economiei chinezesti si de o scadere majora a valorii yuanului. Nu a ajutat nici prabusirea bursiera, care a sfidat incercarile Beijingului de a stopa valurile de vanzari.

Andrew Roberts, seful departamentului de credite al Royal Bank of Scotland a spus ca “China a declansat o corectie majora si va creste ca un bulgare de zapada”. 

“Titlurile de valoare si creditarea au devenit foarte periculoase”, a spus reprezentantul RBS, explicand abia a inceput, in ultimii doi ani, o reasezare spre nivelurile normale din aceste domenii.

Bursele au fost sprijinite pentru o perioada destul de lunga de dobanzile scazute si de masurile de stimulare ale bancilor centrale – inclusiv prin relaxare cantitativa- si de sperantele puse intr-o revenire economica.

Dar, in conditiile in care Rezerva Federala americana a majorat dobanzile iar Banca Angliei ar putea face acelasi lucru, “carja” aceasta ar putea sa dispara.

Roberts spune ca pietele europene si din SUA ar putea scadea cu 10-20%, mai ales FTSE 100, vulnerabil din cauza ca in componenta sa sunt multe companii din sectorul materiilor prime.

“Londra este vulnerabila unui soc negativ. Toti acesti oameni care sunt de mult cumparatori pe companii miniere si din petrol, gandind ca dividentele sunt sigure, vor descoperi ca nu sunt deloc sigure“, a explicat acesta.

“Suspectam ca 2016 va fi caracterizat de o mai mare concentrare pe modul in care au loc iesirile de capital din cele trei clase de detineri ce au beneficiat de relaxarea cantitativa: 1) piete emergente, 2) creditare, 3) titluri de valoare… Riscurile sunt mari”, avertizeaza Roberts.

RBS nu este singura voce negativa din acest momemt.

Analistii de la JP Morgan si-au sfatuit clientii sa vanda actiuni la orice revenire a pietei.

Morgan Stanley a spus ca petrolul ar putea scadea la 20 de dolari barilul, iar Standard Chartered a prezis chiar si o mai mare prabusire, chiar si pana la nivelul de 10 dolari.

“Tinand cont ca nicio relatie fundamentala nu conduce in acest moment piata petrolului spre vreun punct de echilibru, preturile sunt influentate aproape integral de fluxurile financiare cauzate de fluctuatiile preturilor altor clase de active, inclusiv dolarul american”, afirma Chartered.

“Credem ca preturile ar putea cobora pana la 10$ barilul inainte ca toti managerii din piata sa recunoasca faptul ca lucrurile au mers prea departe”, a mai prognozat Standard Chartered.

Sursa: hotnews.ro

Compania aerospatiala Sonaca ia 8,5 mil. dolari de la BERD ca sa construiasca o fabrica in Romania

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare acorda un imprumut de 8,5 milioane dolari companiei aerospatiale Sonaca pentru a-si extinde activitatea in Romania. Sonaca va construi o fabrica la circa 30 km de Cluj-Napoca, al doilea cel mai populat oras din tara si cel mai mare centru universitar, avand un inalt grad de calificare a muncii, transmite Agerpres.

Aici va produce componente pentru aripi furnizate catre principalii producatori mondiali de avioane precum Airbus si Embraer. Uzina va fi gata in doi ani.

Sonaca este specializata in dezvoltarea, productia si asamblarea de componente structurale pentru industria aerospatiala. Este cunoscuta mai ales pentru productia de piese mobile pentru aripi si este considerata lider mondial, furnizor al companiilor internationale Airbus, Embraer, Dassault Aviation, Bombardier si Gulfstream.

Sonaca are sediul in Belgia si unitati de productie in Belgia, Brazilia, Canada, China si Romania. Are peste 2.500 de angajati, inclusiv 350 de ingineri.

Compania va instrui angajatii locali, contribuind astfel la transferul de aptitudini, cunostinte si expertiza de mediu.

“Noua fabrica Sonaca va contribui la dezvoltarea durabila a industriei aerospatiale din Romania. Credem ca fabrica va demonstra ca aici pot fi produse componente pentru avioane de inalta calitate si ca acest lucru va atrage noi investitii generatoare de valoare adaugata in sectorul de productie si va intari baza de cunostinte locale”, a declarat Matteo Patrone, director regional pentru Romania si Bulgaria la BERD.

La randul sau, Bernard Delvaux, CEO al Sonaca SA, sustine ca lansarea activitatii din Romania va intari competitivitatea companiei si va consolida cresterea in urmatorii cinci ani.

Investitia face parte din eforturile BERD de a spori competitivitatea sectorului privat din Romania si de a sustine investitiile straine directe care genereaza locuri de munca.

BERD, un investitor institutional de top in Romania, a investit pana in prezent peste 7 miliarde euro in toata tara si a mobilizat fonduri in valoare de peste 14 miliarde euro din alte surse de finantare pentru aceste proiecte.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Consultare publică pentru absorbția de fonduri europene în agricultură

de Marian MOCANU

Pentru a da posibilitatea cât mai multor solicitanți să acceseze fonduri europene prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) dorește simplificarea procedurilor. În această perioadă, va organiza dezbateri cu factorii implicați pentru identificarea celor mai bune soluții.

În această perioadă, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale organizează dezbateri publice pentru a identifica soluții de ușurare a accesării fondurilor europene nerambursabile în agricultură și mediul rural. Consultările publice vor fi organizate sub forma unor întâlniri de lucru de către Oficiile Județene ale AFIR în funcție de tematici de interes, astfel încât să acopere toate domeniile și submăsurile de finanțare din sfera PNDR 2020. Prima astfel de întâlnire va fi organizată astăzi, 12 ianuarie, de la 11.00, la sediul Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor (ITCSMS) Vaslui, în sala de sedințe de la etajul1. Vor fi abordate tematici privind măsurile pentru dezvoltarea infrastructurii, Pomicultură, Silvicultură, Agricultură, Agricultură și Mediu, Industrie alimentară, LEADER, Dezvoltare economică.

„În urma acestor întâlniri vom centraliza problemele identificate. Ulterior, vom întocmi un raport privind cele mai relevante și pertinente soluții propuse pentru implementarea unui cadru normativ cât mai simplu și eficient pentru accesarea și derularea fondurilor europene. În urma analizării la nivel central a acestor soluții, vom adapta procedurile de lucru ale AFIR și vom înainta către instituțiile responsabile toate acele soluții care nu intră în aria de competență a Agenției” a precizat Alin Dan Trifu, Directorul OJFIR Vaslui.

La dezbaterile publice vor fi invitați reprezentanți ai societăților de consultanță, ai patronatelor, asociațiilor sau federațiilor de profil, ai instituțiilor financiar-bancare, precum și lideri de opinie activi din sectoarele specifice tematicilor discutate, beneficiari PNDR. În urma acestor dezbateri publice și transmiterea către AFIR a propunerilor și soluțiilor din teritoriu, vor fi finalizate și ghidurile solicitantului pentru măsurile din cadrul PNDR 2020, astfel ca, în cel mai scurt timp, să fie deschise primele sesiuni de depunere a proiectelor. În acest moment nu este deschisă nici o sesiune de depunere a proiectelor, urmând ca, pe parcursul acestui an, să se deschidă pentru:

  • Măsura 1 Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare
  • Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei
  • Măsura 9 Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol
  • Măsura 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor
  • Măsura 16 Cooperare
  • Măsura 17 Gestionarea riscurilor
  • Măsura 19 Dezvoltarea locală a LEADER
  • Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
  • Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”
  • Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”
  • Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”
  • Submăsura 4.2a „Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”
  • Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice”
  • Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”
  • Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”
  • Submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”
  • Submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”
  • Submăsurii 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”
  • Submăsura 8.1 Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite


Drama României. Cele mai îngrijorătoare statistici: Numărul de copii români născuți în străinătate s-a dublat. Rata natalității este mai mare peste hotare

În 2008, femeile românce din străinătate au născut aproape 14.800 de copii, iar în 2013 numărul s-a apropiat de 30.000.  – Rata natalității românilor este cu o treime mai mare în străinătate decât în țară, pentru că cei care au plecat sunt aflați la vârsta întemeierii unei familii. – Unu din șapte români care au părăsit țara în ultimii ani are vârsta de sub 15 ani, semn că românii din străinătate își reîntregesc familiile acolo

Rata natalității în rândul mamelor românce din străinătate a fost de 12,5 copii la mia de locuitori în 2013 (acestea fiind cele mai recente date disponibile), în timp ce în țară a fost de 9,3 copii la mie în același an, arată datele centralizate de ZF pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică.

Astfel, numărul de copii români născuți de mamele de cetățenie română în străinătate a ajuns la 29.550 în 2013, ultimul an pentru care există date centralizate, iar raportat la un „stoc“ total de 2,35 milioane de emigranți români rezultă o rată a natalității de 12,5 copii la mia de locuitori. De remarcat este faptul că numărul copiilor născuți în străinătate în 2013 a fost dublu față de cel înregistrat în 2008, al doilea an cu o migrație externă semnificativă, ceea ce înseamnă că tot mai mulți emigranți români își întemeiază familiile peste granițe, în locul în care au posibilitatea de a lucra pe salarii de 3 – 4 ori mai mari decât în țară.

Spre compa­ra­ție, în țară, rata de natalitate a fost de 9,3 copii născuți la mia de locuitori în 2013 și a scăzut la 8,3 copii la mie în 2014. Institutul Na­țional de Statistică nu a putut furniza date privind numărul nașterilor ale mamelor românce din străinătate pentru 2014, datele fiind în curs de procesare.

„Faptul că rata de natalitate este mai mare în străinătate decât în România este explicabil pentru că vârsta medie a emigranților români este mai mică decât cea a populației rezidente. Structura pe vârste a emigranților arată că majoritatea celor care au plecat au vârste cuprinse între 15 și 45 – 48 de ani“, a spus profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București.

În 2013, vârsta medie a populației stabile din România a fost de 40,9 ani, potrivit datelor Statisticii.

Migrația externă, scăderea ratei fertilității și rata alarmantă a mortalității infantile din România față de alte state europene sunt o parte dintre factorii care contribuie la scăderea populației. Scăderea demografică este accentuată și de fenomenul reîntregirii familiilor emigran­ților români din străinătate care au început să-și ia în țările în care lucrează și copiii care inițial au rămas în țară. Așa s-a ajuns în situația în care unu din șapte români care au decis să părăsească țara în ultimii ani avea vârsta de sub 15 ani. „Deciziile emigranților români depind foarte mult de contextul economic din principalele țări de destinație ale acestora. Dacă economia merge bine, numărul românilor care aduc pe lume copii în alte țări va crește, la fel cum va crește și numărul celor care își vor lua copiii din România cu ei. Însă dacă se deteriorează situația economică din aceste state, situația se schimbă“, a explicat profesorul Vasile Ghețău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române. Potrivit unor estimări ale profesorului Ghețău, în ritmul actual de scădere a populației, România va rămâne cu o populație de 14,5 milioane de persoane până în 2050, după ce anul trecut a rămas cu sub 20 de milioane de locuitori.

Iar intențiile de revenire în România nu sunt deocamdată în planul multora dintre cei care au plecat.

Răzvan P., 38 de ani, absolvent de medicină, a plecat să lucreze ca medic în Germania în 2009, iar ulterior a mers și soția lui acolo. Acum, ei au doi copii cu vârste de 2, respectiv 5 ani, vin în țară de două ori pe an și nu au niciun plan privind reîntoarcerea în România. „Am plecat de la un salariu de 3.000 de lei net pe lună (660 de euro – n.red.) ca reprezentant de vânzări la o companie farmaceutică și am ajuns să câștig până la 5.000 de euro net pe lună. Nici nu poate fi vorba să ne mai întoarcem în țară. Ambii copii s-au născut în Germania, merg la grădiniță germană, iar în orașul în care locuim (care are 100.000 de locuitori – n.red.) sunt foarte multe familii de români. Chiar la grădiniță, fiica mea are o colegă româncă“, a spus Răzvan P.

Peste 2,35 milioane de români locuiesc și lucrează în străinătate. De departe cel mai mare val migraționist a fost înregistrat în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, an care a marcat dispariția a peste 544.000 de români din populația țării. Și în următorii ani s-a menținut trendul, astfel că în 2008 au plecat peste 300.000 de români, în timp ce în 2009 s-au înregistrat aproape 250.000 de plecări. În 2014 numărul emigranților români a fost de aproape 184.603 persoane. Problema principală a fenomentului migra­ționist în prezent este că pleacă specialiștii cu studii medii și superioare, care renunță, cel mai probabil, la locul de muncă pe care îl aveau în România.

„Există două posibilități de a acoperi golul lăsat de migrația externă: dezvoltarea economică a țării, completată  de politici demografice de încurajare  a natalității și de revenire în țară a emigranților români și «importul» de populație din afara țării, din Republica Moldova (principala sursă a imi­grației în România sau chiar din alte state din afara Uniunii Europene)“, a explicat prof. univ. dr. Monica Roman din cadrul Departamentului de Statistică și Econometrie al Academiei de Studii Economice din București.

Sursa: zf.ro

Directorul general al Volkswagen va avea întâlniri cu oficiali din SUA. Membru al conducerii grupului: “Sperăm că se va putea ajunge la o soluție acceptabilă”

Matthias Müller, directorul general al grupului auto Volkswagen, va avea întâlniri cu oficiali din Statele Unite pe tema scandalului emisiilor poluante, acestea fiind primele contacte la acest nivel după ce compania germană a fost depistată cu un soft de manipulare a testelor pentru noxe. 

Matthias Muller se va întâlni săptămâna viitoare cu Gina McCarthy, șeful Agenției americane pentru Protecția Mediului, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției, Laura Allen, citat de site-ul agenției Reuters.

Întrevederea va avea loc la solicitarea producătorului german de automobile, a precizat oficialul american.

De asemenea, șeful grupului VW se va deplasa la Capitoliu, pentru discuții cu membri ai Congresului Statelor Unite.

Herbert Diess, un alt membru al conducerii grupului Volkswagen, a exprimat speranța că “se va putea ajunge la o soluție acceptabilă”.

Este vorba de contactele la cel mai înalt nivel între grupul auto german și oficiali din Statele Unite după izbucnirea scandalului emisiilor poluante.

Recent, Departamentul american al Justiției a intentat o acțiune judiciară contra Volkswagen, cerând daune materiale care ar putea atinge 48 de miliarde de dolari (44 miliarde euro) pentru poluarea generată prin manipularea emisiilor la 600.000 de vehicule diesel.

Volkswagen a anunțat la sfârșitul lunii septembrie 2015 că circa 11 milioane de automobile ale grupului, la nivel mondial, sunt afectate de scandalul emisiilor poluante. Scandalul a izbucnit după ce Agenția americană pentru Protecția Mediului (EPA) a acuzat Volkswagen că a instalat sisteme speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii, expunând cetățeni americani la gaze poluante. Constructorul auto german a instalat un software special în calculatorul de bord al unor modele diesel Volkswagen și Audi. Dispozitivul este programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în situațiile generale de funcționare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, susține Agenția americană pentru Protecția Mediului. Potrivit autorităților americane, circa 600.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul de Volkswagen Jetta din perioada 2009-2014, modelele Beetle si Golf, precum si modelul Volkswagen Passat din 2014-2015, modelul Audi A3 și modele Porsche. Grupul Volkswagen a recunoscut instalarea dispozitivului electronic care induce în eroare sistemele de măsurare a noxelor. În Europa, probleme similare au fost semnalate și la alte mărci ale grupului VW.

Sursa; mediafax.ro

Banca Mondială a îmbunătățit prognoza privind creșterea economică a României, la 3,9% în 2016 și 4,1% pentru 2017

Banca Mondială (BM) a îmbunătățit prognoza de creștere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, și s-a aliniat astfel estimărilor anunțate de alte instituții internaționale, precum Comisia Europeană (CE) și Fondul Monetar Internațional (FMI). 

BM a majorat și estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 și de 3,5% pentru 2017.

Instituția a anuntat, miercuri, și o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va crește cu 4%.

Prognozele recente ale Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătățite față de estimările precedente.

Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creșterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 și la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

Fondul Monetar Internațional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 și 3,9% pentru 2016, potrivit ediției de toamnă a raportului World Economic Outlook.

Guvernul estimează pentrul anul în curs o creștere economică de circa 4%.

La nivel global, creșterea va fi afectată de problemele economiilor emergente, dar avansul PIB ar trebui totuși să se accelereze ușor, de la 2,4% anul trecut la 2,9% în acest an, evoluția fiind susținută de accelerarea economiilor dezvoltate, potrivit raportului Băncii Mondiale.

Deși este puțin probabilă, o încetinire a economiilor emergente mai puternică decât anticipeză analiștii ar avea consecințe la nivel global. Printre riscuri se numără eventuale problemele cauzate de înăsprirea politicii monetare a Rezervei Federale a SUA și creșterea tensiunilor geopolitice.

Pentru regiunea Europa și Asia Centrală, care include și România, însă nu și zona euro, instituția financiară estimează un ritm de creștere de 2,1% pentru anul trecut, de 3% pentru 2016 și de 3,5% pentru 2017 și 2018.

“Activitatea economică și balanțele comerciale din această regiune vor beneficia de recuperarea din zona euro, unde PIB este estimat să crească în medie cu 1,7% în 2016-2017, susținut de politicile monetare ale Băncii Centrale Europene. În plus, unele țări primesc sprijin pentru investiții din partea fondurilor structurale și de investiții europene”, se arată în raportul BM.

Regiunea Europa și Asia Centrală se confruntă cu riscuri numeroase, avertizează Banca Mondială, printre acestea fiind posibilitatea intensificării tensiunilor geopolitice, menținerea prețurilor materiilor prime la un nivel scăzut, precum și declinul remiterilor din țările dezvoltate.

Un șoc legat de înăsprirea politicii monetare în SUA ar putea duce la condiții mai puțin avantajoase de finanțare pentru țările din regiune.

Unul dintre factorii regionali care ar putea afecta România este încetinirea creșterii economice în Turcia, potrivit Băncii Mondiale.

“Estimările noastre sugerează că șocurile privind creșterea economică a Turciei au impact redus și în cea mai mare parte asupra țărilor din regiune. O reducere cu un punct procentual a creșterii economice a Turciei taie avansul economic al altor țări din Europa și Asia Centrală în medie cu 0,1 puncte procentuale pentru o perioadă de doi ani. Impactul estimat este mai mare în Bulgaria și România, unde o creștere a PIB al Turciei mai mică cu un punct procentual reduce ratele de creștere cu 0,5%, respectiv 0,2%, pe o perioadă de doi ani”, se arată în raportul instituției internaționale.

Banca Mondială a înrăutățit estimarea privind creșterea în Turcia pentru anul în curs de la 3,9% la 3,5%, respectiv de le 3,7% la 3,5% pentru anul următor. Pentru 2015, banca a îmbunătățit estimarea de la 3% la 4,2%.

Impactul este mai puternic în cazul în care încetinește creșterea economică în țările cu economii dezvoltate, situație care reflectă integrarea mai puternică a Europei de Est cu zona euro.

PIB-ul zonei euro ar urma să urce cu 1,7% și anul acesta și anul următor, după 1,5% anul trecut.

În regiunea României, Bulgaria ar urma să înregistreze un avans al PIB de 2,2% anul acesta și de 2,7% anul următor, Ungaria va avea rate de creștere de 2,5%, respectiv 2,7%, iar Polonia de 3,7% în acest an și 3,9% anul următor.

Sursa; mediafax.ro

Comisia Europeana spulbera sperantele Orange si Vodafone de a avea tarife reglementate de acces la reteaua RCS&RDS, liderul pietei de internet fix

Orange si Vodafone, cei mai mari operatori locali de telefonie mobila, nu vor avea acces prin tarife reglementate la reteaua RCS&RDS, cel mai mare furnizor de internet fix din Romania, si nici la alte retele fixe, dupa ce Comisia Europeana a confirmat concluziile analizei autoritatii de reglementare in comunicatii (ANCOM), care a aratat ca piata cu amanuntul a serviciilor de acces la internet in banda larga la puncte fixe din Romania este una dintre cele mai competitive din Europa, nefiind astfel necesare masuri de reglementare ex ante la nivelul pietei de gros. In urma raspunsului de la Bruxelles, autoritatea a retras si obligatiile impuse anterior Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom).

Autoritatea de Reglementare in Comunicatii (ANCOM) a anuntat marti ca a adoptat decizia prin care dereglementeaza piata de gros a serviciilor de acces la elemente de infrastructura corespunzatoare pietei cu amanuntul a serviciilor de acces la internet la puncte fixe.

Decizia ANCOM vine in urma raspunsului favorabil transmis de Comisia Europeana la sfarsitul anului trecut, prin care aceasta confirma concluziile analizei ANCOM, care a aratat ca piata cu amanuntul a serviciilor de acces la internet in banda larga la puncte fixe din Romania este una dintre cele mai competitive din Europa, nefiind astfel necesare masuri de reglementare ex ante la nivelul pietei de gros.

  • “In documentul publicat aici (n.a vezi si documentul atasat), Comisia Europeana sustine concluziile ANCOM privind faptul ca circumstantele nationale ale pietei romanesti a serviciilor de acces la elemente de infrastructura difera semnificativ de cele din alte state membre ale Uniunii Europene, piata cu amanuntul fiind caracterizata de un mediu competitiv foarte dinamic, bazat pe cel mai ridicat grad de concurenta la nivel de infrastructuri dintre toate statele membre UE, cu viteze medii de conexiune in banda larga printre cele mai ridicate (peste 60% dintre conexiunile de acces permit viteze de cel putin 30Mbps), la preturi situate pe penultimul loc in UE. Totodata, documentul Comisiei Europene sprijina concluzia ANCOM referitoare la faptul ca niciun operator nu detine individual putere semnificativa pe piata de gros a serviciilor de acces la elemente de infrastructura. In consecinta, ANCOM a retras obligatiile impuse anterior Telekom Romania Communications”, se arata in comunicatul autoritatii.

Potrivit ANCOM, ‘Romania devine astfel singura tara din Uniunea Europeana care elimina orice masura de reglementare la nivelul infrastructurii de acces la utilizatorii finali in vederea furnizarii de servicii de acces la internet in banda negarantata, considerand ca piata cu amanuntul functioneaza in mod eficient prin forte proprii, orice interventie ex ante la nivelul unei piete de gros fiind necesara si justificata numai in masura in care ar avea ca efect beneficii reale pentru utilizatori’.

  • ANCOM: Sunt in curs de negociere intre operatori o serie de acorduri comerciale care prevad oferirea de acces la elemente de infrastructura

In urma deciziei ANCOM din luna noiembrie, Comisia Europeana a cerut noi informatii autoritatii, inainte de a da acest aviz pozitiv pe masura de reglementare.

  • “In decembrie 2014, inclusiv in ceea ce priveste autofurnizarea, liderul pe piata a fost Telekom Romania, cu o cota de piata de [%] [%]. RCS & RDS a avut o cota de piata de [%] [ %], in timp ce toti ceilalti operatori au avut o cota de piata combinata de [%] (%] in 2009). ANCOM se asteapta ca, in orizontul de timp al analizei pietei, cotele de piata ale Telekom Romania sa continue sa scada, iar cota de piata a RCS & RDS sa nu creasca in mod considerabil.
  • Potrivit ANCOM, in ciuda faptului ca Telekom Romania este in prezent singurul operator care furnizeaza servicii de gros de acces la bucla sa locala, sunt in curs de negociere intre operatori o serie de acorduri comerciale care prevad oferirea de acces la elemente de infrastructura. Existenta acestor intelegeri, precum si dovezile privind dezvoltarea in continuare a infrastructurilor de retea alternative, determina ANCOM sa concluzioneze ca detinerea de catre Telekom Romania a controlului asupra propriei retele nu mai reprezinta o bariera in calea intrarii pe piata. In plus, autoritatea de reglementare explica faptul ca niciun alt operator nu are un avantaj competitiv absolut datorat proprietatii asupra unei infrastructuri dificil de duplicat”, se arata in raspunsul furnizat de ANCOM Executivului European (vezi documentul atasat).


Decizia spulbera sperantele Orange si ale Vodafone de a avea acces la tarife reglementate la reteaua RCS&RDS

Piata serviciilor de acces la internet fix in banda larga este concurentiala, cu peste 750 de furnizori, peste 60% dintre conexiuni au viteze de cel putin 30 Mbps si peste doua treimi din populatie se afla in localitati acoperite de cel putin trei retele apte sa ofere acces la internet la puncte fixe, a anuntat in luna noiembrie a anului trecut, arbitrul telecom (ANCOM), care a decis ca nu este nevoie de reglementarea tarifelor de acces la aceste retele.

Decizia, confirmata acum si de Comisia Europeana, spulbera sperantele Orange si ale Vodafone de a avea acces la tarife reglementate la reteaua RCS&RDS, liderul pietei de internet fix dar si la alte retele fixe.

Operatorii mobili pot avea si in prezent acces la retelele fixe insa pe baza unor acorduri comerciale si nu plecand de la tarife reglementate, asa cum si-ar fi dorit.

In luna noiembrie, cand ANCOM a luat aceasta decizie, Orange si Vodafone pe de o parte, iar de cealalta parte RCS&RDS si UPC au lansat un ‘razboi al declaratiilor’.

Orange, liderul pietei de telefonie mobile, a reactionat spunand ca ‘ANCOM si-a luat concediu intr-un moment in care piata are nevoie mai mult ca oricand de reglementare’, iar Vodafone preciza ca ‘inca mai este timp ca ANCOM sa ia decizia corecta si sa asigure un nivel crescut de competitivitate’.

De cealalta parte, RCS&RDS si UPC au spus ca in piata de internet fix este si va continua sa fie o competitie puternica datorita infrastructurilor multiple existente si a preturilor practicate

Decizia ANCOM a intrat in vigoare la 29 decembrie 2015, data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 973. Cu caracter tranzitoriu, pentru contractele in derulare, obligatiile impuse in prezent Telekom Romania Communications se vor mentine timp de un an de la aceasta data, in timp ce obligatia privind evidenta contabila separata va fi retrasa incepand cu situatiile financiare aferente anului 2015.

Sursa: hotnews.ro

Volkswagen, dat în judecată în SUA în scandalul emisiilor. Grupul auto riscă daune enorme

Departamentul american al Justiției a intentat, luni, o acțiune judiciară contra grupului auto german Volkswagen, cerând daune materiale pentru poluarea generată prin manipularea emisiilor la 600.000 de vehicule diesel, informează postul public de radio din SUA (NPR). 

“Aproximativ 600.000 de vehicule diesel au avut softuri instalate cu scopul manipulării testelor privind emisiile, generând emisii care au depășit standardele Agenției pentru Protecția Mediului (EPA) și poluând atmosfera”, acuză Departamentul american al Justiției.

“Grupul auto Volkswagen a încălcat astfel Legea privind Aerul Curat prin vânzarea de vehicule cu parametri diferiți de normele convenite prin certificatele emise de Agenția pentru Protecția Mediului”, subliniază instituția în solicitarea de intentare a procesului civil contra companiei germane.

Dacă va fi găsit vinovat de poluarea atmosferei, grupul auto Volkswagen riscă să plătească daune materiale de zeci de miliarde de dolari.

Volkswagen a anunțat la sfârșitul lunii septembrie 2015 că circa 11 milioane de automobile ale grupului, la nivel mondial, sunt afectate de scandalul emisiilor poluante. Scandalul a izbucnit după ce Agenția americană pentru Protecția Mediului (EPA) a acuzat Volkswagen că a instalat sisteme speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii, expunând cetățeni americani la gaze poluante. Constructorul auto german a instalat un software special în calculatorul de bord al unor modele diesel Volkswagen și Audi. Dispozitivul este programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în situațiile generale de funcționare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, susține Agenția americană pentru Protecția Mediului. Potrivit autorităților americane, circa 600.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul de Volkswagen Jetta din perioada 2009-2014, modelele Beetle si Golf, precum si modelul Volkswagen Passat din 2014-2015, modelul Audi A3 și modele Porsche. Grupul Volkswagen a recunoscut instalarea dispozitivului electronic care induce în eroare sistemele de măsurare a noxelor. În Europa, probleme similare au fost semnalate și la alte mărci ale grupului VW.

Sursa: mediafax.ro

Români au cheltuit 36 de milioane de euro pentru vacanțele de Revelion în țară și în străinătate

Peste 155.000 de români au cheltuit aproximativ 36 de milioane de euro pentru vacanțele de Revelion în țară și străinătate, potrivit unei analize a Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). 

Dintre cei 155.000 de români, peste 147.000 și-au petrecut Revelionul în stațiunile din țară, în scădere cu 3,5% față de anul trecut, cheltuind aproximativ 140 milioane de lei, cu 1,5% mai puțin comparativ cu anul precedent.

Nu toate destinațiile interne au înregistrat scăderi. Peste 28.000 de români au ales să petreacă sărbătorile în stațiunile balneare, în creștere de aproximativ 4% față de anul trecut. Creșteri s-au înregistrat și pe litoral (800 de pachete vândute, față de 500 anul trecut), dar și în Delta Dunării (200 de locuri, față de 100 în 2014/2015).

Cel mai mare număr de locuri vândute s-a înregistrat în turismul rural, unde 52.000 de turiști au preferat să-și petreacă Revelionul la pensiuni, în scădere cu 8% față de anul trecut.

Scăderi s-au înregistrat și în zonele montane, unde 36.000 de persoane au optat să-și petreacă vacanța, în scădere cu 2% față de anul trecut. Pentru ofertele de Revelion ale hotelurilor din marile orașe ale României, au plătit peste 30.000 de persoane în scădere cu aproximativ 5% față de anul anterior.

În ceea ce privește tarifele percepute în perioada sărbătorilor, acestea au crescut față de anul anterior cu 5% în medie.

Cele mai solicitate zone au fost Valea Prahovei, Poiana Brașov, Păltiniș, Rânca, Straja Călimănești, Felix și zonele tradiționale rurale Bran-Moieciu, Maramureș, Bucovina.

În străinătate au călătorit, prin intermediul agențiilor de turism, aproape 8.200 de turiști, în scădere cu 5% față de anul 2015. Aceștia au cheltuit în afara țării, numai pentru servicii turistice, 4,8 milioane euro, sumă aproximativ egală cu cea din anul anterior.

Românii care au ales să își petreacă vacanța de sărbători în străinătate, au avut de ales între destinații de schi și sporturi de iarnă, pachete turistice de tip city-break în orașe europene și destinații exotice.

Chiar dacă au beneficiat de un număr mare de zile libere, mai puțini români au apelat la agențiile de turism pentru petrecerea Revelionului în străinătate. Astfel, numărul celor care au petrecut sărbătorile de iarnă în alte țări a scăzut cu aproximativ 5% față de anul 2015, ajungând la 8.180 de turiști, aceștia cheltuind cu 1,4% mai mult față de anul trecut. Cei mai mulți și-au cumpărat pachete pentru destinații de schi și sporturi de iarnă în Austria, Franța, Italia, Slovenia, Bulgaria.

Printre destinațiile exotice din acest an s-au numărat Bahamas, Jamaica, Australia, Africa de Sud sau Vietnam. De asemenea, un interes crescut s-a înregistrat pentru Republica Dominicană, Maldive, Mauritius, Mexic sau Brazilia.

Potrivit FPTR, schimbarea mentalității privind gestionarea banilor și a timpului liber face ca mulți români să renunțe la vacanța de iarnă și să strângă banii pentru a achiziționa mai multe sejururi sau city-break-uri în restul anului.

De aemenea, vremea neobișnuit de caldă din decembrie, nespecifică acestei perioade, a determinat întârzierea sau chiar anularea rezervărilor pentru Revelion.

Sursa: mediafax.ro

PROGRAMUL băncilor de ANUL NOU 2016. Băncile deschise pe 1 și 2 ianuarie

Băncile vor avea, în cele mai multe cazuri, program redus de lucru cu publicul joi, 31 decembrie, urmând ca pe 1 și 2 ianuarie să fie închise, cu excepția unor agenții din centrele comerciale și din aeroportul Henri Coandă din București. 

Banca Comercială Română (BCR) va avea joi circa 100 de agenții care vor lucra la program normal, iar cele din mall-uri vor funcționa după programul acestora, restul unităților teritoriale de retail și toate centrele de afaceri corporate având program redus, până la ora 13.00.

Pe 1 și 2 ianuarie, respectiv vineri și sâmbătă, instituția de credit va avea unitățile închise.

Clienții vor avea la dispoziție, fără întrerupere, bancomatele, automatele de schimb valutar și mașinile multifuncționale. De asemenea, pot efectua tranzacții cu cardurile la comercianți și pot accesa serviciul de asistență de urgență pentru carduri.

Sucursalele BRD vor fi deschise pe 31 decembrie până la ora 15.00, iar agențiile Express până la ora 13.00, cu excepția celor din marile centre comerciale și din aeroportul Henri Coandă, aceasta din urmă fiind disponibilă non-stop, chiar și pe 1 și 2 ianuarie.

Vineri, pe 1 ianuarie, banca va avea sucursalele închise, inclusiv cele din mall-uri. Sâmbătă se vor deschide agențiile din majoritatea centrelor comerciale din țară, precum și cele din Sinaia, Bran și Poiana Brașov.

Clienții pot accesa oricând cele peste 1.500 de bancomate și 25.000 de terminale de plată instalate la comercianți. Totodată, pot utiliza serviciile de internet și mobile banking, iar serviciul de call-center este disponibil pe 31 decembrie între orele 8.00 și 16.00.

Banca Transilvania va avea agențiile închise pe 1 și 2 ianuarie, după ce pe 31 decembrie acestea vor funcționa între orele 9.00 și 16.00.

Instituția de credit a anunțat că mai multe sedii vor fi închise pe 31 decembrie, pentru relocare, printre care agențiile Apusului și Titulescu din București, Ferdinand din Cluj-Napoca, Republicii din Brașov, agențiile Divizia pentru Medici din Oradea și Iași, precum și alte unități din Piatra Neamț, Târgu Mureș, Drobeta Turnu Severin, Brăila, Roman, Baia Mare, Bușteni, Carei sau Sibiu.

Duminică, 3 ianuarie, unitățile BT din marile centre comerciale vor fi deschise între orele 10.00 și 19.00, interval în care se vor putea efectua doar anumite operațiuni.

Clienții pot utiliza bancomatele, serviciile de internet și mobile banking și pot plăti facturi prin serviciul dedicat, iar call-center-ul este disponibil non-stop.

Raiffeisen Bank are sucursalele închise pe 1 și 2 ianuarie, inclusiv departamentul de call-center, cu excepția agențiilor din hypermarket-uri , mall-uri și din rețeaua Selgros. Pe 1 ianuarie vor fi deschise unitățile din cadrul centrelor comerciale AFI Mall Ploiești (între orele 14.00 și 22.00) și AFI Palace Cotroceni (între orele 14.00 și 23.30).

Pe 31 decembrie, unitățile băncii vor lucra normal, cu aceleași excepții.

UniCredit Bank va avea joi program scurt de lucru în toate agențiile, între orele 9.00 și 14.00, program care se va aplica și sucursalei Unirii din București, deschisă de regulă până la ora 19.00.

Pe 1 și 2 ianuarie, unitățile UniCredit vor fi închise.

Toate băncile își vor relua programul normal de lucru cu publicul începând de luni, 4 ianuarie.

Sursa: mediafax.ro

Harta salariilor minime în Europa: Doar bulgarii o duc mai greu ca noi

Românii au printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat, doar bulgarii o duc mai rău ca noi. La polul opus se află cei care locuiesc în Luxemburg și Belgia.

Topul statelor europene în funcție de valoarea salariului minim în 2015:

Luxemburg – 1923 euro brut/lună;
Belgia – 1502 euro brut/lună;
Olanda – 1502 euro brut/lună;
Germania – 1473 euro brut/lună;
Irlanda -1462 euro brut/lună;
Franța – 1458 euro brut/lună;
Marea Britanie – 1379 euro brut/lună;
Slovenia – 791 euro brut/lună;
Spania -757 euro brut/lună;
Malta – 720 euro brut/lună;
Grecia – 684 euro brut/lună;
Portugalia – 589 euro brut/lună;
Polonia – 410 euro brut/lună;
Croația – 396 euro brut/lună;
Estonia – 390 euro brut/lună;
Slovacia – 380 euro brut/lună;
Letonia – 360 euro brut/lună;
Ungaria – 333 euro brut/lună;
Cehia – 332 euro brut/lună;
Lituania – 300 euro brut/lună;
România – 235 euro brut/lună;
Bulgaria – 184 euro brut/lună;

Pentru România a fost luată în considerare valoarea actual, după majorarea de la 1 iulie 2015. În restul statelor valorile sunt valabile pentru data de 1 ianuarie 2015, scrie Ziarul Financiar.

De asemenea, sura citată scrie că în prezent, în România, o treime dintre cei 4,5 milioane de salariați din economie câștigă salariul minim pe economie.

Guvernul Cioloș discută o majorare a salariului minim de la 1050 lei (235 de euro) la 1200 de lei (270 euro). Până la data de 31 decembrie, ministrul Economiei va anunța dacă veniturile românilor vor crește de anul viitor.

Sursa: money.ro

ANAF a reglementat formularele folosite in impozitarea persoanelor fizice de la 1 ianuarie 2016

ANAF a publicat in monitorul oficial formularele folosite in impozitarea persoanelor fizice, respectiv cele privind: platile anticipate; transele de venit activitati agricole; impozitul pe venitul din salarii din strainatate; veniturile estimate asocieri si veniturile din strainatate diplomati.


OpANAF nr. 3622/2015 adopta modelul unor formulare utilizate in administrarea impozitului pe venit si a contributiilor sociale datorate de persoanele fizice, respectiv:

a) 220 “Declaratie privind venitul estimat/norma de venit”, cod 14.13.01.13/3p, si “Fisa capacitatii de cazare”, cod 14.13.01.13/3p;

b) 221 “Declaratie privind veniturile din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit”, cod 14.13.01.13/9 si anexa la aceasta;

c) 222 “Declaratie informativa privind inceperea/incetarea activitatii persoanelor fizice care desfasoara activitate in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii si asimilate salariilor din strainatate”, cod 14.13.01.13/5i;

d) 223 “Declaratie privind veniturile estimate pentru asocierile fara personalitate juridica si entitati supuse regimului transparentei fiscale”, cod 14.13.01.13/1i;

e) 224 “Declaratie privind veniturile sub forma de salarii si asimilate salariilor din strainatate obtinute de catre persoanele fizice care desfasoara activitate in Romania si de catre persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania”, cod 14.13.01.13/5;

f) 260 “Decizie de impunere privind platile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contributii de asigurari sociale de sanatate/contributii de asigurari sociale”, cod 14.13.02.13./3a, si anexa nr. 1 “Situatie privind modul de stabilire a venitului net pe baza normelor de venit”, respectiv anexa nr. 2 “Situatie privind stabilirea contributiei lunare de asigurari sociale de sanatate/ contributiei lunare de asigurari sociale”;

g)650 “Decizie de impunere privind platile anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor”, cod 14.13.02.15/cfb si anexa “Situatie privind stabilirea contributiei lunare de asigurari sociale de sanatate”.

  • Aceste formulare se utilizeaza pentru declararea veniturilor realizate incepand cu 1 ianuarie 2016 si stabilirea platilor anticipate cu titlu de impozit pe venit si contributii sociale.
  •  Formularul 220 “Declaratie privind venitul estimat/norma de venit” se completeaza si se depune de catre persoanele fizice care realizeaza, in mod individual sau intr-o forma de asociere, venituri in bani si/sau in natura din Romania, supuse impozitului pe venit, provenind din: a)activitati independente; b)cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda; c)activitati agricole impuse in sistem real; d)silvicultura si piscicultura.

 De retinut: persoanele fizice cu handicap grav ori accentuat care realizeaza venituri din activitati independente, din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, scutite de la plata impozitului pe venit, au obligatia declararii veniturilor, prin completarea si depunerea declaratiei.

  • Declaratia se depune la organul fiscal competent, astfel:

a)in termen de 30 de zile de la data inceperii activitatii, in cazul contribuabililor care realizeaza venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole impuse in sistem real, venituri din silvicultura si piscicultura si care incep o activitate in cursul anului fiscal;

b) in termen de 30 de zile de la data incheierii contractului intre parti, odata cu inregistrarea acestuia la organul fiscal competent, in cazul contribuabililor care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar de pana la 5 contracte de inchiriere, inclusiv;

c) pentru fiecare an fiscal, pana la data de 31 ianuarie inclusiv, pentru anul in curs, sau in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului daca persoanele fizice incep sa realizeze venituri in cursul anului dupa data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care realizeaza venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, avand o capacitate de cazare cuprinsa intre 1 si 5 camere, inclusiv;

d)in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, in cazul contribuabililor care realizeaza venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, avand o capacitate de cazare cuprinsa intre 1 si 5 camere inclusiv, impusi pe baza normelor de venit, si care, in cursul anului fiscal, depasesc numarul de 5 camere de inchiriat;

e) pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care realizeaza venituri din activitati independente impuse pe baza de norme de venit si care, in anul fiscal anterior, au inregistrat un venit brut anual mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 100.000 euro si au obligatia determinarii venitului net anual in sistem real, incepand cu anul fiscal urmator;

f) pana la data de 25 mai a anului de impunere, odata cu declaratia privind venitul realizat, in cazul contribuabililor care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior;

g) pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care in anul 2015 au realizat venituri din activitati independente cu regim de retinere la sursa a impozitului, altele decat veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, iar incepand cu anul 2016, prin efectul legii, pentru aceste venituri se schimba regimul fiscal;

h) in termen de 30 de zile de la data incadrarii in categoria persoanelor fizice care realizeaza venituri din pensii provenite dintr-un alt stat, cu respectarea prevederilor legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte.

  •  Formularul 221 “Declaratie privind veniturile din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit” se completeaza si se depune de catre persoanele fizice care realizeaza, in mod individual sau intr-o forma de asociere, venituri impozabile din Romania, din activitati agricole pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit, provenind din:

a)cultivarea produselor agricole vegetale;
b)exploatarea plantatiilor viticole, pomicole, arbustilor fructiferi si altele asemenea;
c)cresterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animala, in stare naturala.

Nota: in cazul in care activitatea agricola pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit se desfasoara in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica, obligatiile declarative revin asocierii si se indeplinesc de catre asociatul care raspunde pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice.

  • Declaratia se depune la organul fiscal competent la urmatoarele termene:

a)pana la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul in curs, privind suprafata cultivata/cap de animal/familie de albine detinuta/detinut la data declararii. In cazul contribuabililor/asocierilor fara personalitate juridica care depun cu intarziere declaratia pentru anul in curs, dupa data de 25 mai, informatiile cuprinse in declaratie vizeaza suprafetele cultivate/capetele de animale/familiile de albine detinute la data de 25 mai;

b) ori de cate ori contribuabilul constata erori in declaratia depusa anterior, acesta completeaza si depune o declaratie rectificativa, situatie in care se va inscrie “X” in casuta prevazuta in acest scop.

  • Formularul 222 “Declaratie informativa privind inceperea/incetarea activitatii persoanelor fizice care desfasoara activitate in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii si asimilate salariilor din strainatate” se completeaza si se depune de catre persoanele juridice, fizice sau orice alta entitate la care isi desfasoara activitatea persoanele fizice, care desfasoara activitate in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii si asimilate salariilor din strainatate.
  • In categoria persoanelor care au obligatia sa depuna declaratia informativa sunt cuprinse: reprezentantele din Romania ale unor firme, asociatii, fundatii sau organizatii cu sediul in strainatate, organizatii si organisme internationale care functioneaza in Romania etc.
  • Declaratia se depune ori de cate ori apar modificari de natura inceperii/incetarii activitatii in documentele care reglementeaza raporturile de munca, in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.
  • Formularul 223 “Declaratie privind veniturile estimate pentru asocierile fara personalitate juridica si entitati supuse regimului transparentei fiscale” se completeaza in cazul asocierilor fara personalitate juridica, constituite intre persoane fizice care realizeaza venituri din activitati independente – activitati de productie, comert, prestari de servicii si profesii liberale, inclusiv din activitati adiacente, venituri din activitati agricole pentru care venitul net anual se determina in sistem real, pe baza datelor din contabilitate, precum si venituri din silvicultura si piscicultura.
  • Declaratia se depune la organul fiscal competent, astfel: in termen de 30 de zile de la data inceperii activitatii, in cazul asocierilor care incep o activitate in cursul anului fiscal sau odata cu declaratia privind venitul realizat, in cazul asocierilor care, in anul anterior, au realizat pierderi si al celor care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si al celor care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior.

 Formularul 224 “Declaratie privind veniturile sub forma de salarii si asimilate salariilor din strainatate obtinute de catre persoanele fizice care desfasoara activitate in Romania si de catre persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania” se  completeaza de catre persoanele fizice care isi desfasoara activitatea in Romania si obtin venituri supuse impozitului pe venit in Romania sub forma de salarii si asimilate salariilor din strainatate, precum si de catre persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate in Romania.

Declaratia se depune la organul fiscal competent, astfel:

  •  lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul. Contribuabilii care isi prelungesc perioada de sedere in Romania, peste perioada mentionata in conventia de evitare a dublei impuneri, au obligatia sa declare si sa plateasca impozit pentru intreaga perioada de desfasurare a activitatii in Romania, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare implinirii termenului prevazut de respectiva conventie;
  • ori de cate ori contribuabilul constata erori in declaratia anterioara, prin completarea unei declaratii rectificative, situatie in care se inscrie “X” in casuta special prevazuta in acest scop.

Nota: misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine, pot opta ca pentru angajatii acestora, care realizeaza venituri din salarii impozabile in Romania, sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii. In cazul in care optiunea este formulata si comunicata organului fiscal competent, beneficiarii de venituri nu mai au obligatia depunerii formularului 224.

  •  In cazul in care organul fiscal competent constata diferente se vor emite deciziile de impunere formular 260 “Decizie de impunere privind platile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contributii de asigurari sociale de sanatate/contributii de asigurari sociale” si 650 “Decizie de impunere privind platile anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor”. Material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta.

Sursa: hotnews.ro

Carrefour achizitioneaza reteaua de 86 de supermarketuri Billa in Romania. Rewe se va concentra pe dezvoltarea business-ului Penny

Carrefour semneaza un acord de achizitie a societatii Billa Romania cu Grupul Rewe, insa operatiunea trebuie aprobata de catre Consiliul Concurentei.

“Repartizate pe intreg teritoriul romanesc, cele 86 de supermarketuri Billa Romania reprezinta o suprafata de vanzare totala de 83.000 de metri patrati. Datorita acestei achizitii, Carrefour devine primul operator de supermarketuri din Romania, intarindu-si astfel oferta multiformat si mergand totodata mai aproape de clientii sai”, se mentioneaza in comunicat.

Carrefour, al doilea grup de distributie mondial si primul din Europa, are peste 380.000 de angajati in intreaga lume.

“Prezent in 35 de tari cu peste 12.000 de magazine, grupul a realizat o cifra de afaceri de 100,5 miliarde de euro in 2014”, potrivit comunicatului.

Carrefour este al doilea retailer mondial si numarul 1 in Europa.

In Romania, numara 181 de magazine, dintre care 28 hipermarketuri Carrefour, 99 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact si un magazin de comert online.

Rewe anunta ca se va concentra pe dezvoltarea business-ului de discount in Romania, cu Penny, dupa vanzarea Billa

Vanzarile Penny in Romania au crescut cu aproximativ 14% in primele noua luni ale anului 2015, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, iar grupul Rewe, care detine reteaua de magazine, se va concentra pe dezvoltarea acesteia dupa vanzarea magazinelor Billa catre Carrefour.

“Rewe Group se va concentra in viitor pe dezvoltarea business-ului de discount in Romania cu Penny. Prin concentrarea pe business-ul de discount, Rewe Group poate dezvolta in mod ideal strategia de crestere in Romania”, a declarat Frank Hensel, CEO Rewe International AG si reprezentant general al grupului.

“Un acord de confidentialitate a fost incheiat cu privire la detaliile contractului de cumparare. Preluarea va avea loc sub forma unui acord de preluare actiuni si este supusa aprobarii autoritatilor competente din domeniul concurentei”, se mai arata in comunicat, referitor la achizitia Billa de catre Carrefour.

Fondata in 1927 in Koln, Rewe Group este unul dintre cele mai importante grupuri de retail si turism din Germania, dar si din Europa. Cu aproximativ 330.000 de salariati in 12 tari europene, are 15.000 magazine, iar in 2014 a inregistrat o cifra de afaceri de peste 51 de miliarde euro.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Ministrul Fondurilor Europene, Aura Raducu: Era de preferat ca beneficiarii POSDRU sa isi organizeze mai bine proiectele, dar isi vor primi banii. Cum a cheltuit miliarde de euro o tara cu 40% din populatie in risc de saracie si excluziune sociala

Noul ministru al Fondurilor Europene, Aura Raducu, a dat asigurari, intr-un interviu acordat HotNews, ca beneficiarii care au derulat proiecte in cadrul POSDRU isi vor primi banii cheltuiti corect, dupa ce mai multe organizatii non-guvernamentale si patronate au amenintat statul cu procese colective daca nu le sunt rambursate cheltuielile efectuate in proiectele din programul de resurse umane. Ministrul a afirmat insa ca beneficiarii POSDRU ar fi trebuit sa isi organizeze mai bine proiectele, pentru a nu impinge finalizarea acestora catre sfarsitul anului 2015, cand se incheie perioada de programare 2007-2013, si trebuie respectate anumite termene impuse de Comisia Europeana.

Principalele informatii pe scurt:

  • Romania va incheia perioada de programare 2007-2013 cu o rata de absorbtie de 70%, urmand astfel sa rateze atragerea a aproape 6 miliarde de euro din cei 19,2 miliarde de euro – fonduri structurale si de coeziune puse la dispoztie de Uniunea Europeana.
  • In Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE) 2007-2013, intreprinderile mici si mijlocii reclasificate intr-o clasa superioara de firme NU vor suporta pierderi de bani europeni din aceasta cauza.
  • Ministerul Fondurilor Europene vrea sa refazeze 85 de proiecte mari de infrastructura, incepute in perioada de programare 2007-2013, dar care nu pot fi finalizate pana la data-limita de 31 decembrie 2015.
  • Guvernul vrea sa ceara Comisiei Europene sa-i deconteze 40 de milioane de euro pentru bursele platite studentilor si elevilor in programele nationale.
  • Potentialii beneficiari vor trebui sa mai astepte pana in a doua jumatate a lunii ianuarie 2016 pentru a putea depune urmatoarele proiecte pentru noii bani europeni, in perioada de programare 2014-2020, in conditiile in care pana in prezent, ina anul 2015, din programele de fonduri structurale si de coezijne administrate de Ministerul Fondurilor Europene, doar doua linii de finantare au fost deschise: una pentru cercetare si una pentru proiectele IT si comunicatii , in cadrul PO Competitivitate 2014-2020. Reamintim ca Bruxelles-ul a platit avansurile de 700 de milioane de euro Romaniei in noul cadru financiar 2014-2020.
  • Ghidurile din programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020 lansate “mi s-au parut prea complicate si aveau un limbaj dificil pentru beneficiar”. De aceea, ghidurile vor fi refacute in a doua jumatate a lunii ianuarie 2016.
  • Sistemul electronic pentru depunerea proiectelor europene, realizat in colaborare cu Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) “este poate cel mai mare sistem pe care o sa-l aiba Romania in urmatoarea perioada. Instalatiile si dotarile sunt de super lux, serverele pe care se tin toate aceste date”. HotNews: Inteleg ca aveti un fiu care a lucrat la compania Teamnet?

    Aura Raducu: Baiatul meu este inginer electronist, a lucrat la mai multe companii: Oracle, Microsoft, intr-adevar a lucrat la Teamnet. Florin Raducu se numeste baiatul meu. Este account manager.

    HotNews: La Teamnet?

    Aura Raducu: La Teamnet. Deci, din 700 de oameni care lucreaza la Teamnet, a lucrat o perioada si acolo. Acum cred ca are firma lui si colaboreaza cu mai multe firme din domeniul IT.

    HotNews: Nu mai lucreaza la Teamnet?

    Aura Raducu: Nu mai lucreaza la Teamnet. Nu mai lucreaza la Teamnet, cred.

    HotNews: Va intreb pentru ca firma Teamnet este cunoscuta ca avand proiecte pe fonduri europene si in POS CCE, deci administrate de autoritatea de management aflata acum in subordinea dvs. S-a ocupat si de SIM POSDRU, acel sistem de management integrat al POSDRU.

    Aura Raducu: Nu a fost implicat, nu a gestionat si nu a lucrat pe aceste proiecte. A lucrat pe un alt domeniu si in prezent nu mai lucreaza la Teamnet.

    HotNews: Deci spuneti ca nu exista nicio interferenta intre activitatea dumneavoastra de la minister si cea a fiului?

    Aura Raducu: Nu, nu. Aici, avem 15.000 de firme cu care ministerul are colaborari.

    HotNews: As vrea sa trecem la situatia la zi a fondurilor europene pe ciclul de finantare 2007-2013. La 14 decembrie 2014 am ajuns la o rata efectiva de absorbtie de 58%, bani incasati de la Comisia Europeana. In ianuarie aveam 45%, deci in jur de 13 puncte procentuale tot anul. Pana la 30 iunie 2016 vom mai putea cere practic bani de la CE in baza cheltuielilor efectuate de beneficiarii romani pana in 31 decembrie 2015. Cat credeti ca vom putea sa atingem ca rata de absorbtie la 30 iunie 2016?

    Aura Raducu:
    Eu mi-am propus ca tinta sa cresc cu cel putin 10 puncte procentuale. Totalul facturilor trimise la Comisie este de 300 de milioane de euro (cheltuieli nerambursate inca de Bruxelles – n.r.) . Am rugat sa se accelereze plata acestor facturi si de catre Comisie, pentru a ne ajuta in a efectua platile catre beneficiari si sper sa ridicam cat mai mult si sa rezolvam situatia beneficiarilor in aceasta perioada. Este foarte important sa ajutam, pentru finalizarea proiectelor.

    HotNews:
    Pe Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), avem o absorbtie de 49% – cea mai mica rata de absorbtie dintre programele de fonduri structurale si de coeziune. Ati vazut scrisoarea organizatiilorbeneficiare care ameninta cu procese colective daca nu le platiti rambursarile pana la sfarsitul anului 2015. Ce le raspundeti?

    Aura Raducu:
    Ii inteleg pe beneficiari. Intr-adevar, se afla intr-o situatie dificila, pentru ca trebuie sa efectueze aceste plati pana la sfarsitul lunii decembrie. Am luat mai multe masuri pentru a accelera acest sistem de plati. Din punct de vedere legislativ, Guvernul a dat o ordonanta de urgenta pentru ridicarea plafonului de indatorare la Trezorerie. Deci ne-am indatorat la Trezorerie pentru a putea obtine 1 miliard de lei pentru a efectua aceste plati. A fost o ordonanta de urgenta si o hotarare de guvern, dupa care am avut discutii zilnice cu colegii de la Comisia Europeana, din diferite directii generale, pentru a se accelera aceste plati. Si speram sa incercam sa rezolvam cat mai mult.

    Numai pentru POSDRU avem in prezent peste 5.500 – 5.600 de facturi, de cereri de plata, cereri de lichidare, cereri de rambursare. (…) Avem cateva cereri vechi si le-am discutat cu organizatiile non-guvernamentale (ONG) si ne-au sesizat acest lucru. Le analizam, sunt anumite probleme cu aceste facturi pe care speram sa le rezolvam sau sa le clarificam. Incercam sa facem cat mai multe plati, dar le luam in ordinea cererilor de plata si a cererilor de lichidare, pentru ca beneficiarii intai sa-si poata termina proiectele, sa fim siguri ca isi termina aceste proiecte, dupa care cererea de rambursare la finalul proiectului o putem plati si anul viitor in primele luni, cand ne mai vin rambursari de la Comisie. Adica incercam sa eficientizam acest ciclu de plata. (Situatia platilor interne in POSDRU, AICI)

    HotNews:
    Deci spuneti, practic, ca ei isi vor primi banii mai devreme sau mai tarziu.

    Aura Raducu: Categoric, isi primesc banii. Nu este un termen 31 decembrie 2015, ii putem plati si anul viitor, in primele luni. Deci, per total, toate facturile pe care le avem pe toate programele sunt, in lunile decembrie si ianuarie, aproape 5 miliarde de lei. Deci este un efort financiar in doua luni de zile mult mai mare decat s-a facut in multe luni anterioare.

    In acest program sunt foarte multi beneficiari care isi termina proiectele si din pacate nu a fost un management al proiectelor in asa fel incat sa poti sa finalizezi in octombrie – noiembrie. Si au ramas in acesti bani pentru a face ultimele activitati ale proiectului. Deci si in cadrul proiectelor o mai buna organizare a activitatilor ar fi fost de preferat. In general, beneficiarii stiau ca trebuia sa termine aceste proiecte in octombrie-noiembrie ca sa fie timp pentru efectuarea acestor plati. De altfel, s-a gasit aceasta situatie de a da un fel de avans, astfel incat sa le dai bani sa-si termine activitatile. A fost aceasta flexibilitate a ministerului si s-a gasit aceasta solutie. Deci de fiecare data s-au incercat, dar este o situatie care se intampla, intr-adevar, la 9 ani odata, cand programele se finalizeaza si ai un numar extrem de mare de cereri de plata.

    Am mai luat si alte masuri, de genul sa lucram sambata, duminica, sa lucram pana tarziu , sa avem control financiar preventiv, un numar mai mare de persoane care verifica aceste facturi, sa avem registratura pana seara. Deci am luat mai multe masuri care sper sa dea roade si beneficiarii sa fie multumiti. E drept ca acum situatia este tensionata, dar intelegem si incercam sa luam toate masurile pentru a rezolva aceste situatii care au venit buluc, zeci de mii de facturi deodata.

    • IMM-urile reclasificate eronat in POS CCE nu vor da banii inapoi


    HotNews:
    Tot asa, un program cu beneficiari din mediul privat este Programul de competitivitate economica. Saptamana trecuta, Guvernul a aprobat plata unor corectii financiare de 2% in axa I a POS CCE, circa 6 milioane de lei. De ce suporta statul roman aceasta corectie, a cui a fost vina aici?

    Aura Raducu: Problema a decurs dintr-o interpretare gresita a notiunii de IMM. Intreprinderile mici si mijlocii au mai multe criterii dupa care sunt considerate ca atare – numar de angajati, cifra de afaceri. Dar in ceea ce priveste numarul de angajati, si in consiliul de administratie, daca ai persoane sau membri in consiliul de administratie care au actiuni la intreprinderi mari, atunci nu mai esti considerat IMM. Inca, din pacate, in Romania este o lege de mai multi ani, dar interpretarea nu este bine cunoscuta la nivelul tarii. Este o lege armonizata dupa legislatia europeana, dar interpretarea ei nu este bine inteleasa la nivelul institutiilor romanesti.

    Si, de asemenea, nu avem, inca, o baza de date, acum este in realizare o baza de date pentru a sti actionariatul intreprinderilor, pentru a sti daca se clasifica in intreprindere mare sau in intreprindere mica sau mijlocie.  Deci chiar daca am avut legea, din pacate beneficiarii nu au fost bine informati asupra acestor criterii si asupra intelegerii a ceea ce inseamna IMM. IMM nu inseamna doar daca ai sub 250 de persoane, ci trebuie sa indeplinesti si alte criterii.

    Si lucrurile acestea nefiind bine clarificate la nivel national, s-a considerat ca nu este o vina a beneficiarilor, ci trebuie o mai buna informare si clarificare si o baza de date buna a acestor structuri, atat pentru ajutorul de stat pe care il primesc, cat si petru evidentierea intreprinderilor – sa ai o clara evidenta a acestora. Speram ca anul viitor sa se rezolve acest lucru si Programul regional, care va finanta IMM-urile, sa nu mai treaca prin aceste dificultati.

    HotNews:
    In axa I a POS CCE, inteleg ca au fost verificate peste 1.700 de proiecte realizate de IMM-uri. Au existat voci care vorbeau despre corectii de 20-30 de milioane de euro pe care IMM-urile incadrate gresit ar fi urmat sa li se retraga din banii absorbiti. Ce se intampla?

    Aura Raducu: La aceste 1.771 de proiecte, corectia a fost de 6,6 milioane de lei. Probabil ca aceeasi situatie va fi si pentru restul IMM-urilor, deci avem in plus spre 2.500 -3.000 de IMM-uri de la care urmeaza sa primim cereri de plata si pentru care se va face probabil o corectie similara. Am inceput analizele si investigatiile si vom vedea zilele acestea daca putem sa scapam de aceasta corectie pentru noile cereri de plata verificate sau trebuie sa mentinem de asemenea si pentru ele aceasta corectie.

    HotNews: Dar firmele vor fi amenintate cu retragerea de bani de la ele?

    Aura Raducu: Nu, nu. Pentru aceasta problema, nu. Mai exista poate alte situatii – depinde, de la caz la caz – in care ele pot sa aiba corectii financiare, dar nu pentru acest orizontal. Daca ni se spune ca trebuie corectie intreprindere cu intreprindere, vedem atunci daca vor mai fi si alte situatii, deci se vor face analize caz-cu-caz.

    HotNews: Haideti sa trecem si la marile programe cu fonduri europene, care au ca beneficiari mari beneficiari de stat. La Programul de transport, Programul de mediu si Programul de Competitivitate sunt proiecte care trebuie refazate pentru a nu pierde banii europeni. Mai aveti timp sa le fazati? Aura Raducu: Da, mai avem timp. In primul rand, avem proiecte fazate, care nu s-au putut termina anul acesta si analizam cat s-a cheltuit pana anul acesta, cat se poate cheltui, cat se poate implementa anul viitor. Aceste proiecte fazate incercam sa fie cat mai multe – deja avem 85 de proiecte mari.

    Avem aceste proiecte si chiar in fiecare seara stam pana tarziu cu diverse institutii – ieri am stat cu Metrorex – mai incercam sa includem cate un proiect sau altul. Problema este ca ne dorim mai multe, dar trebuie sa analizam la fiecare proiect daca se indeplinesc conditiile, daca exista evidente ale tuturor cheltuielilor.

    Avem si proiecte retrospective, adica proiecte care au fost finantate numai de la bugetul de stat sau din imprumuturi de la institutii internationale si la astea lucram. Zilele trecute am discutat cu dl. ministru Curaj sa incercam sa includem si bursele alocate elevilor si studentilor, chiar din perioada 2007 pana in prezent. Adica bursele oferite prin programele nationale sa fie decontate prin POSDRU. Valoarea poate sa ajunga la 40 de milioane de euro, se discuta si despre o valoare mai mare. Incercam si speram ca la inceputul anului 2016 sa va dam mai multe date. Discutam si cu ANOFM sa vedem ce scheme nationale au facut si sa le includem la decontare din fonduri europene. Bineinteles ca pana la sfarsitul anului trebuie sa faci niste contracte cu aceste institutii, sa fie foarte clar, deci noi suntem la foc continuu pana pe 31 decembrie.

    • “Nu stiu de ce sa avem esecul refazarii”

    HotNews: Am facut un calcul  e vorba de 3,3 miliarde de euro – fazele netermiate din cele 80 de proiecte majore, care ar urma sa fie trecute in cadrul financiar urmator. Este o optiune esecul refazarii? Va dati seama ca, daca ar esua refazarea, cei 3,3 miliarde de euro ar trebui platiti din bugetul de stat, pentru ca altfel Comisia Europeana ne-ar retrage si banii deja absorbiti.

    Aura Raducu: Nu stiu de ce sa avem esecul refazarii, pentru ca in primul rand faptul ca au fost luate la mana proiect cu proiect si vezi care e situatia si iti dai seama care este si posibilitatea implementarii. Adica analizezi – se poate implementa in 2016 sau nu. Foarte multe din aceste proiecte sunt chiar in stadiu avansat. Peste 70-80-90%. Am reusit sa bagam si cateva aeroporturi, in ultimele zile, care sunt in stadii foarte avansate de implementare. Deci luandu-le la mana ne-am dat seama ca au sanse de implementare.

    HotNews: Da, dar vedeti ca cele mai mari proiecte sunt la institutii ale statului, companii de stat, Compania de autostrazi, CFR, autoritati mari locale. Este acea autostrada Sibiu-Orastie care s-a surpat dupa ce a fost inaugurata in campania electorala. A fost demis seful CNANDR, dar cum ramane cu banii, cine ii plateste?

    Aura Raducu: Din pacate, aceste greseli le platim din banii statului, nu se suporta din bani europeni. Nu avem dreptul sa includem plati neeligibile in bani europeni.

    HotNews:
    Cine va suporta reparatia?

    Aura Raducu:
    Sunt anumite lucrari care trebuie facute pe costurile constructorului si el are obligatia contractuala si depinde de lucrarile contractuale. Daca sunt proiecte care depind de minister, ministerul sau statul trebuie sa plateasca. Deci trebuie facut un audit foarte clar, serios, pe aceste proiecte mari, pentru a se vedea a arata care sunt situatiile reale, pentru a le evita alta data.

    HotNews:
    Si aceasta autostrada este pe lista celor care trebuie refazate. Este pusa refazarea in pericol din cauza acestui incident?

    Aura Raducu: La acest proiect mare noi facem toate eforturile sa refazam in speranta ca gasim ceva din acest proiect care sa fie bine facut. Daca avem riscul si nu putem finanta din fonduri europene acest proiect, fondurile nu se pierd, le alocam pe alt proiect. Dar este o situatie in care greselile se platesc.

    • Romania va lasa aproape 6 miliarde de euro neabsorbiti


    (Click pentru a deschide)
    Absorbtia fondurilor structurale si de coeziune in intervalul 2007-14 decembrie 2015, pe vechea perioada de programare 2007-2013. Sume rambursate de CE: 10,98 miliarde euro, adica 58% rata efectiva de absorbtie. In plus, CE ne-a platit 2,1 miliarde de euro avansuri, bani din care, insa, ni se vor retrage partial la finalul perioadei de programare 2007-2013 in functie de absorbtia reusita.

    HotNews: In ansamblu, pe perioada 2007 – 2013 avem 7,7 miliarde  de euro neabsorbiti la momentul actual, din fondurile structurale si de coeziune. Ce sume vom pierde prin dezangajare automata?

    Aura Raducu: Avem un miliard de euro dezangajare. Dar dezangajarea aceasta are mai putina importanta la sfarsitul unui program, dar e importanta. Ea oricum o sa se reflecte in pierderea finala. Din pacate, mi-as dori din suflet si asta mi-e dorinta, sa absorbim cat mai mult. Bugetul programului se face anual – exista o alocare anuala pe care o consumi in acea regula n+2 sau n+3. Acest miliard este dezangajarea pentru anul 2012 si mai este 2013, care inseamna facturile finale. Primul scop este sa reducem cat mai mult dezangajarea. Am putea salva cam 50% din dezangajare. Deci cu siguranta din facturile pe care le avem 500 de milioane de euro vor fi salvati. Speram ca in ultimele zile de miracole de la beneficiari sa putem sa salvam cat mai multi bani. Cea mai mare problema este la programul de resurse umane. La POSDRU este posibil sa fie 300-400 de milioane de euro dezangajati, dar fac parte din pierderea finala.

    HotNews: Daca facem un calcul, cei 30% neabsorbiti, dupa previziunile cele mai optimiste, inseamna aproape 6 miliarde de euro.

    Aura Raducu:
    Da, cam 1,5 miliarde de euro trebuie sa mai cheltuim pentru a ajunge la 70% absorbtie.

    HotNews: Deci practic aproape 6 miliarde de euro nu a reusit Romania sa absoarba din fondurile structurale si de coeziune puse la dispozitie de Uniunea Europeana in perioada de programare 2007-2013?

    Aura Raducu:
    Teoretic, dar sumele le vom sti abia la sfarsitul anului 2016, cand sunt facturi restante, cand vedem finalizarea proiectelor, cand se trage linie.

    HotNews:
    Toata lumea vorbeste de fondurile pe care nu reusim sa le absorbim, pe care le-am ratat, dar haideti sa ne uitam si la fondurile pe care le-am absorbit, ca avem in jur de 19 miliarde de euro sold pozitiv in relatia cu Uniunea Europeana, din 2007 pana acum (inclusiv fondurile din agricultura si dezvoltare rurala si cele de preaderare). Ce s-a facut cu acesti bani, ca aici e lucrul cu adevarat important, calitatea proiectelor, pentru ca 40% din populatia Romaniei continua sa fie in risc de saracie si excluziune sociala. Populatia de la sate nu beneficiaza nici de drumuri, de apa curenta, de canalizare, au toalete in curte, la scoli la fel. Romania nu arata ca o tara a Uniunii Europene, dupa noua ani de absorbtie, de bani pompati, unde s-au dus acesti bani?

    Aura Raducu: Aveti mare dreptate, nevoile Romaniei sunt foarte mari pentru a ajunge la standarde medii macar ale UE si avem multe de facut in domeniul Educatiei si al Sanatatii, al Infrastructurii. Acestea sunt trei domenii pe care orice guvern ar veni ar trebui sa se aplece cu prioritate si cu seriozitate, sa reuseasca sa faca ceva si sa recuperam aceste decalaje. In primul rand, ar trebui sa spun, discutam de 19 miliarde de la UE, dar ar trebui sa ne uitam si la fondurile nationale si de la bugetul national de investitii care este mult mai mare.

    Am facut niste analize cu Banca Mondiala, anul trecut cand eram la BERD, si fondurile europene nu acopera mai mult de 15-20% din totalul de investitii posibil a se face in Romania. Acesti bani de fapt reprezinta numai 15% din potentialul de investitii al Romaniei la nivel central si local. S-a facut o analiza extrem de complexa la fiecare oras, comuna, judet si ar trebui, deci ne uitam foarte mult si este importanta transparenta si ce se face cu fondurile europene, dar trebuie sa se inteleaga ca exista foarte multe alte oportunitati care sa duca la dezvoltarea acestor domenii. Acesta este primul lucru pe care ar trebui sa-l faca Romania – sa ne uitam la tot ce inseamna investitii si sa le dam pe lucruri utile, pe programe, pe strategii.

    (…) Acum ca sa imbunatatim calitatea proiectelor, vreau sa fac o mica reforma in ceea ce priveste implementarea proiectelor de infrastructura mari, pentru ca exista anumite blocaje care au dus la intarziere, blocaje cauzate si de un cadru legislativ.

    HotNews: Pai si ce puteti face?

    Aura Raducu: Suntem minister care face reglementari si politici. Exista deficiente in ce priveste pregatirea studiului de fezabilitate, a modelului de contract, acestea sunt standarde facute de ministere la nivelul guvernului. Deci, sa incercam sa rezolvam aceasta problema de continut a acestor documente, ca sa nu mai fie dupa aceea divergente de interpretare. Deci, cel mai bine este de unit studiul de fezabilitate cu studiul tehnic si il faci odata bine decat sa repeti si sa iei de la inceput. In momentul de fata sunt consultanti care fac studiul de fezabilitate, alti consultanti care fac aplicatia pentru comisie, altii care fac aplicatia pentru studiul tehnic sau se uneste studiul tehnic cu constructia si atunci studiul de fezabilitate spunea altceva. Deci, cred ca rezolvarea problemelor din acest ciclu va aduce mult bine implementarii proiectelor de infrastructura mare.

    • Fondurile 2014-2020 -cand se reiau apelurile HotNews: Sa vorbim de perioada de programare care urmeaza, 2014-2020, s-a reusit deschiderea unor linii de finantare, a unor proiecte de cercetare, de probleme de competitivitate si IT, in rest a mai fost lansat vreun apel pe fonduri structurale, ca au fost amanate doua pe Programul Operational Capital Uman (POCU)?

      Aura Raducu: Dupa ce am venit, am amanat doua apeluri pe Programul Operational Capital Uman si cu scuzele de rigoare tuturor beneficiarilor pentru intarzierea pe care vrem s-o facem, deoarece conform reglementarii toate cererile de proiecte trebuie sa treaca prin sistem informatic, ceea ce ar duce la economii foarte mari si o simplificare foarte mare a sistemului. Deci, am preferat sa mai intarziem cu o luna-doua, dar sa simplificam sistemul si sa ajutam beneficiarul. Ghidurile care erau depuse pe site mi s-au parut prea complicate si aveau un limbaj dificil pentru beneficiar. M-am pus in locul lor si este foarte greu sa intelegi limbajul si lucram putin la o terminologie mai clara, mai corecta si la niste ghiduri mai simple pe intelesul lor.

      HotNews:  Deci, modificati ghidurile din nou. Cand vor fi gata?

      Aura Raducu: In a doua jumatate a lunii ianuarie 2016. Cele pe care le-am lansat si in acelasi timp facem o programare foarte clara pe toata perioada 2014-2020, astfel incat sa ne corelam cu nevoile oamenilor si cu posibilitatea de a realiza aceste proiecte. Speram ca in a doua jumatate a lunii ianuarie 2016 sa depunem aceasta programare clara si vrem sa imitam intr-un fel sistemul de primire cerere al Comisiei Europene, unde este totul electronic, sa se stie foarte bine planificarea. Ai pierdut call-ul asta intr-un an, se organizeaza alt call si te pregatesti, stii cum trebuie sa te pregatesti, cum trebuie sa arate proiectul bugetul si dam o mai mare predictibilitate. Deci, cu scuzele de rigoare ca intarziem aceste doua luni, dar speram sa duca la simplificare.

      • Sistemul facut cu STS – “super lux”


      HotNews: Apropo de sistemul electronic, e vorba de acel sistem My SMIS realizat cu ajutorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS). In ce stadiu de afla, ce se intampla cu el, de ce nu functioneaza la momentul actual?

      Aura Raducu: Initial, erau doua sisteme si se mergea pe doua variante, pentru programul de resurse umane si acest sistem My SMIS 2014-2020, dar s-a luat decizia unificarii lor, adica sa mergem in primul rand o sa avem un sistem unic indiferent de program. Sistemul este terminat ca si conceptie de IT si are deja modulul de aplicatii care se discuta, acum trebuie inserate informatiile in sistem si am inceput de o saptamana discutia cu fiecare autoritate de management.

      Deci care este problema? Cele doua ghiduri, ghidul general si ghidul specific, trebuie armonizate cu sistemul si bagate in casutele respective explicatii. Normal ca bagand aceste documente va fi de fapt un ghid simplu pentru ca o echipa a facut ghidurile, o echipa sistemul IT. Acum trebuie armonizate, asa incat sa se simplifice aceste ghiduri si este o modalitate de lucru, fiecare autoritate de management cu echipa de IT, astfel incat sa se finalizeze. Si vom incepe in 15 ianuarie speram cu un call, usor-usor sa intram in buna functionare a acestui sistem.

      HotNews: Dar opinia dvs care este fata de Serviciul de Telecomunicatii Speciale, pentru ca pana acum s-a lucrat cu contractori privati, iar acum s-a mers cu STS, institutie publica?

      Aura Raducu
      : Cred ca decizia care s-a luat este extrem de buna, deoarece acest sistem este poate cel mai mare sistem pe care o sa-l aiba Romania in urmatoarea perioada. Este singurul sistem care o sa aiba backup cu toate datele, la Brasov, deci instalatiile si dotarile sunt de super lux, serverele pe care se tin toate aceste date. Noi primim date despre beneficiari, informatii care sunt confidentiale – CNP-uri sau informatii despre beneficiari, incercam ca aceste informatii sa fie cat mai putine si cat mai clare, dar este bine ca cineva sa aiba continuitate. In general sistemele simple le tii cu firme de IT, dar eu salut aceasta decizie ca o institutie puternica a statului sa aiba grija de acest sistem.

      HotNews: Deci, vor ramane la STS toate aceste date in continuare?

      Aura Raducu: Pentru protectia datelor este foarte important, mai ales in conjunctura actuala sa protejam si sa nu avem bug-uri, sa nu avem distrugere, pentru ca am putea ramane. Deci, este un sistem pe care il monitorizam, avem echipa noastra de IT-isti care lucreaza cu echipa de la STS, zilnic, echipa lor i-a vizitat, am discutat cu echipa lor, am vazut ce fac, fac niste lucruri minunate. Cred ca este o decizie buna, avand in vedere ca este cel mai mare sistem de baze de date, de proiecte.

      • Aura Raducu – carte de vizita

      Aura Raducu (59 de ani) a preluat functia de ministru al Fondurilor Europene in 17 noiembrie 2015, odata cu investirea cabinetului Dacian Ciolos.

      In administratia publica a intrat in anul 1991, la Ministerul Industriilor si Comertului, unde a activat pana in 1999. Aici a luat contact cu fondurile europene preaderare, fiind coordonatorul programului PHARE pentru industria de energie, conform CV-ului sau oficial.

      In anul 1999, a fost director in Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala,  coordonator al programelor de fonduri europene de preaderare PHARE, ISPA si SAPARD. Ulterior, pana in anul 2007 a lucrat la Delegatia Comisiei Europene in Romania, fiind manager de program, cu atributii tot in zona fondurilor UE.

      Dupa aderarea la UE, in iulie 2007, Aura Raducu a plecat la Bruxelles, manager de program in Comisia Europeana, la Directia de Politici Regionale. Aici a coordonat Programul Operational Regional si Programul Operational Asistenta Tehnica pentru Romania si a participat la pregatirea noii perioade de programare a fondurilor europene 2014-2020.

      Din martie 2014 pana cand a fost numita ministru, a lucrat la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), la Bucuresti, ca manager principal de programe europene.

      Absolventa a Facultatii de Inginerie chimica, Tehnologia silicatilor, Inginerie Economica, Procese de productie din Politechica bucuresteana (1980), Aura Raducu a lucrat ca inginer chimist la Compania  Nationala pentru producerea firelor si fibrelor  de sticla – FIROS .

      Ea are o casa in Bucuresti, in suprafata de 100 mp, cu un teren de 188 mp, proprietati pe care le detine impreuna cu sotul sau, conform declaratiei de avere. Raducu conduce o masina Saab din anul 2008.

      In privinta economiilor, ministrul Fondurilor Europene are un depozit bancar de 54.000 de euro si inca unul de 300.000 de lei, ambele deschise in anul 2007.

      Ea are deschis si un fond de pensii la Comisia Europeana, cu sold la zi de 126.000 de euro.

      Aura Raducu a mai declarat venituri anuale de 226.000 de lei de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si 18.000 de lei din chirii.

    • Sursa: hotnews.ro

IMAGINEA care arata ca piata mondiala este plina de motorina / Nave pline cu combustibil fac cale intoarsa in mijlocul Atlanticului / In largul coastelor europene sunt “ancorate” 250.000 de tone de motorina

Trei nave plecate de pe coasta estica a Statelor Unite cu destinatia Europa, incarcate cu motorina, au facut ceva ciudat miercuri: s-au oprit in mijlocul oceanului si au plecat inapoi spre directia din care veneau, scrie publicatia zerohedge.com   Aceasta informatie arata ca situatia de pe piata petrolului – cu depozitele lumii aproape pline de titei – are echivalent si pe cea a motorinei si benzinei.

Conform informatiilor din luna noiembrie, tancurile stateau cu zecile la coada in largul Houston-ului, China nu mai are spatiu de depozitare a titeiului iar traderii se rugau de capitanii super-tancurilor petroliere sa mearga mai incet – toate semne ale unei incredibile supra-saturari a pietei in conditiile in care nimeni nu stie unde se va opri scaderea cotatiilor petrolului.

Iar acum navele incarcate cu motorina ce pleaca din SUA, din Golful Mexic, se intorc in mijlocul oceanului pentru ca depozitele europene sunt aproape pline. Cel putin trei tancuri de 37.000 de tone – Vendome Street, Atlantic Star si Atlantic Titan – au facut cale intoarsa in oceanul Atlantic zilele trecute si au luat-o inapoi spre coasta americana de este, potrivit datelor Reuters de urmarire a navelor. Nu este inca clar daca navele isi vor descarca incarcatura de motorina pe coasta Golfului Mexic sau vor astepta noi ordine, scrie Reuters, care a intrebat intermediari si comercianti din piata. Vendome Street facuse mai mult de trei sferturi din drumul spre Europa, intorcandu-se inapoi dupa ce ajunsese la doar 800 de mile de coasta Portugaliei. Imagine elocventa pentru situatia pietei mondiale a motorinei, Nava Vendome Street, plina cu motorina, a facut cale intoarsa in mijlocul Atlanticului (sursa ZeroHedge, Marine Traffic):

“Preturile din Europa sunt atat de slabe. Vanzatorii au nevoie sa vada cifre mai bune”, a declarat Reuters un broker.   Armatorii spun ca o intoarcere din drum intr-un stadiu atat de avansat al calatoriei se traduce printr-un cost mare pentru cel care a inchiriat capacitatea de transport. Cotatiile motorinei si marjele de rafinare s-au prabusit in ultimele zile in conditiile in care piata a fost coplesita de importuri de la marile rafinarii din Statele Unite, Rusia, Asia si Orientul Mijlociu. In acelasi timp, temperaturile neobisnuit de blande din Europa si America de Nord au limitat cererea pentru motorina si combustibili pentru incalzire, punand si mai multa presiune pe piata. Stocurile de motorina si pacura in hub-ul de stocare Amsterdam-Rotterdam-Antwerp au atins saptamana trecuta un nou maxim record.  Tranzactiile futures cu astfel de combustibili s-au facut cu discounturi masive, ceea ce i-a determinat pe traderi sa prefere sa stocheze marfa.  In unele cazuri, traderii au optat pentru stocarea motorinei pe tancurile de transport. Cel putin 250.000 de tone de diesel sunt “ancorate” in acest moment in largul apelor europene, cautand un port in care sa descarce. “Intentia este sa tii tancurile pe apa cat mai mult timp cu putinta si sa incerci sa gasesti o piata mai buna”, a declarat Reuters un trader.  In acest timp, materia prima, petrolul, si-a reluat scaderea, pierzand circa 5% din pret dupa ce datele prezentate de guvernul Statelor Unite au aratat o crestere neasteptata a stocurilor.  Sortimentul Brent a pierdut joi 40 de centi pana la un nivel de 36,98 dolari/baril dupa ce miercuri mai pierduse miercuri 1,16 dolari. Sortimentul US crude a scazut si el cu 40 de centi, pana la 35,12 dolari, dupa ce suferise o corectie de 4,9 procente miercuri.

Sursa: hotnews.ro

Barilul de 35 de dolari duce prețul carburanților la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani

In Bacău, motorina a ajuns la 4,62 lei. Dacă s-ar elimina taxa de 41 bani pe litru impusă de guvernul Ponta anul trecut, motorina s-ar duce spre pragul de 4 lei, nivel de preț înregistrat la jumătatea anului 2008. 

Prăbușirea barilului de petrol pe piețele internaționale este o veste proastă pentru pro­ducătorii de „aur negru”, dar pentru șoferii din Ro­mânia evoluția comodității este un motiv de bucurie în contextul în care mo­torina, cel mai cerut carburant din piață, a ajuns acum la minimul ultimilor cinci ani de zile.

Ieri, barilul de petrol gravita în jurul nivelului de 37 de dolari, după ce luni țițeiul scăzuse sub pragul de 35 de dolari la New York, pentru prima dată din 2009, pe fondul informațiilor că Iranul ar putea intra din nou într-o piață oricum suprasaturată.

Raliul pe care l-a făcut barilul de petrol din vara anului trecut și până acum, interval în care materia primă a coborât de la un maxim de 115 dolari la 35 de dolari pe baril, s-a văzut și în prețul carburanților, în ultimele zile companiile petroliere locale aplicând reduceri succesive de prețuri.

Sursa: money.ro

 

O firma privata chineza va prelua controlul la KMG International, fostul Rompetrol Group. La cat ajunge valoarea tranzactiei. Prima reactie oficiala din Romania

Compania privata chineza China Energy Company (CEFC) a anuntat marti preluarea unei participatii de 51% la KMG International (KMGI), fostul Rompetrol Group. Achizitia vine in cadrul unui pachet mai mare de acorduri in valoare totala de 4 miliarde dolari. Acestea au fost semnate duminica si luni, la Beijing, de China si Kazahstan, in industriile petrolului si gazelor, telecomunicatii si energie nucleara, informeaza Reuters. 

Prima reactie oficiala de la Rompetrol

“KMG International saluta incheierea astazi (marti – n.r.) la Beijing a memorandumului de intelegere intre compania nationala KazMunayGas Kazahstan si CEFC China Energy Company Limited pentru crearea si dezvoltarea la nivel international a unui parteneriat strategic in sectorul de petrol si gaze. Activele si operatiunile detinute si derulate de KMG International (KMGI) in Europa si in regiunea Marii Negre vor sta la baza acestei platforme de dezvoltare, care va urmari atat cresterea performantelor operationale si financiare ale KMG si ale subsidiarelor sale din afara Kazakhstanului, cat si extinderea la nivel international a activitatilor si operatiunilor de profil derulate de compania CEFC”, se arata in comunicatulKMGI.

In cadrul memorandumului, CEFC si-a exprimat intentia de a prelua o parte din actiunile detinute de KMG in cadrul KMGI si, in acest sens, a transmis catre unicul actionar – KMG o propunere de preluare, mai spun oficialii companiei. KMG International este detinut integral de KazMunayGas, compania nationala de petrol si gaze din Kazahstan.

“KMG va lua in considerare continuarea livrarilor de titei pe termen lung catre subsidiarele KMGI pentru sustinerea si extinderea operatiunilor de profil ale acestora in Europa. Parteneriatul strategic va aduce beneficii companiilor KMG, CEFC si KMG International si va stabili cadrul necesar pentru viitoare proiecte comune si va contribui la cresterea economica si sociala a zonelor in care acestea vor fi implementate, inclusiv in Romania”, se mai arata in comunicat.

Surse citate de Reuters sustin ca valoarea tranzactiei se situeaza undeva intre 500 de milioane si 1 miliard de dolari.

Acestea mai spun ca CEFC vrea sa investeasca “miliarde de dolari” pentru a extinde reteaua de distributie a KMG International pana la peste 3.000 de benzinarii, de la aproape 1.000 in prezent.

O parte din finantare va proveni de la fondul chinez de dezvoltare a infrastructurii “Drumul Matasii”, in valoare de 40 de miliarde dolari.

“Kazahstanul are rezerve semnificative de petrol si gaze naturale si a fost un vecin bun al Chinei. Acordul corespunde strategiei guvernamentale ‘O centura, Un drum'” a adaugat sursa.

Grupul kazah KazMunayGas este proprietarul KMG International, companie care desfasoara operatiuni majore in rafinare, petrochimie, retail, trading, upstream si servicii industriale in 15 tari.

In Romania, grupul opereaza rafinaria Petromidia Navodari cu o capacitate de procesare de peste 5 milioane de tone/an, Vega Ploiesti – cea mai veche unitate de profil in functiune (1905) si cea mai mare, dar si o retea de distributie a carburantilor formata din peste 740 de puncte de alimentare, 230 de statii distributie GPL auto, 9.000 de puncte de distributie butelii si 3 statii de imbuteliere GPL, 7 depozite.

KazMunayGas, un conglomerat cu 80.000 de angajati, care este responsabil pentru 27% din productia de petrol a Kazahstanului, este in cautare de noi surse de finantare in conditiile in care scaderea pretului petrolului i-a ingreunat rambursarea datoriilor.

In august 2007, KazMunayGas (companie petroliera controlata de statul kazah) a semnat un acord de achizitie de actiuni cu Rompetrol Holding SA (Elvetia) pentru 75% din titlurile companiei olandeze The Rompetrol Group. Ulterior, omul de afaceri Dinu Patriciu a vandut participatia de 25% pe care o mai detinea la Rompetrol Group catre compania KazMunayGas /KMG/, care a ajuns sa controleze in totalitate grupul Rompetrol.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Pretul petrolului se indreapta spre cel mai scazut nivel din ultimii 11 ani. Supraoferta de pe piata mondiala ar putea sa se agraveze in lunile urmatoare

Cotatia barilului de petrol a scazut luni pentru a saptea sedinta consecutiva si se apropie de cel mai scazut nivel din ultimii 11 ani. Totul se intampla pe fondul cresterii ingrijorarii potrivit careia supraoferta de pe piata mondiala ar putea sa se agraveze in lunile urmatoare din cauza unui razboi al preturilor intre OPEC si producatorii de petrol care nu fac parte din OPEC, informeaza Reuters.  

La Bursa de la Londra, cotatia titeiului Brent a coborat cu 3,4%, ajungand pentru prima data dupa decembrie 2008 sub nivelul de 36,70 dolari per baril, in timp ce la Bursa de la New York pretul barilul de titei West Texas Intermediate (WTI) a coborat cu 2,5% pana sub 34,70 de dolari.

In prezent, titeiul Brent se tranzactioneaza la un pret cu doar 50 de centi peste minimul de 36,20 dolari per baril stabilit in timpul crizei financiare mondiale din 2008.

In situatia in care petrolul Brent va dobori acest prag atunci va fi vorba de cel mai mic pret al petrolului inregistrat de la mijlocul lui 2004.

In cazul titeiului WTI, pretul minim atins in timpul crizei financiare din 2008 a fost cel de 32,40 de dolari per baril.

“Petrolul este supus la presiuni in conditiile in care absenta unor reduceri de productie din partea OPEC inseamna ca supraoferta va continua”, a declarat Amrita Sen, analist la centrul de reflexie Energy Aspects.

Ambele preturi de referinta de pe piata petrolului au scazut in fiecare zi, dupa ce Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol a anuntat ca decis sa nu modifice plafonul oficial de productie.

In ultimul an, statele membre OPEC au pompat o cantitate record de petrol pe piata in incercarea de a-i determina pe producatorii cu costuri mari, cum sunt companiile americane care produc petrol de sist, sa iasa de pe piata.

Supraoferta de petrol ar urma sa creasca si mai mult la inceputul anului viitor cand Iranul, al doilea mare producator din cadrul OPEC, va putea sa-si majoreze propria productie odata cu ridicarea sanctiunilor internationale.

“Pe langa cantitatile scoase din capacitatile de stocare, Iranul va putea sa-si majoreze exporturile de petrol si condensat cu maxim 700.000 de barili pe zi pana la finele lui 2016”, au apreciat analistii de la BMI Research.

De asemenea, analistii de la Morgan Stanley au estimat ca anul viitor oferta de petrol a OPEC ar urma sa creasca cu un milion de barili pe zi, ceea ce va pune noi presiuni asupra preturilor.

Cu toate acestea, anterior producatorii de petrol din zona Golfului Persic si Rusia au avertizat ca nu isi vor reduce productia nici macar in situatia in care pretul barilului de petrol va cobori pana la 20 de dolari.

Marfurile raman sub o presiune semnificativa, cu indicele Bloomberg Commodity ajungand saptamana trecuta la un nivel record scazut in ultimii 16 ani, in timp ce metalele industriale au aratat semne de reducere a productiei, potrivit unei analize Saxo Bank.

Productia de titei a crescut insa, ceea ce l-a dus si mai jos ca pret, petrolul crud Brent fiind tranzactionat sub 40 de dolari, ceea ce este un record in ultimii 7 ani.

Strategia actuala a OPEC, “pump and dump”, a ramas neschimbata. Absenta unei strategii clare privind cum sa fie administrata criza de supraproductie, amenintata acum si de Iran, a lasat petrolul in deriva, slabit si mai mult de vestea ca productia cartelului pe noiembrie a fost cea mai ridicata din ultimii 3 ani.

“Metalele industriale, conduse de cupru si plumb, au continuat procesul de stabilizare, mai ales ca sunt prevazute noi reduceri de productie. Industria miniera trece printr-un dezechilibru, dupa luni de zile de caderi de preturi care au urmat unor ani de expansiune exuberanta. Metalele pretioase s-au blocat inainte de prognozata crestere a dobanzii Fed, anuntata pentru saptamana aceasta. Investitorii speculativi cu pozitii short masive au mai renuntat la miza ca raspuns la dolarul slabit, dar a fost, in general, o saptamana slaba”, potrivit Saxo Bank, citata de Agerpres.

Zaharul a esuat in a mai produce profit, dupa ce a devenit cea mai populara marfa printre investitori, in lunile recente. Drept rezultat, pozitiile bullish au ajuns la niveluri nesustenabile, de unde e greu de crezut ca zaharul poate sa mai creasca.

“Productia americana de energie, in special prin fracking, ramane pe traiectoria ce-i va permite sa inregistreze un nou record in ultimii 5 ani. Contractele futures din ianuarie care reprezinta, de obicei, preturile de varf, se tranzactioneaza la aproximativ 45% sub nivelul de anul trecut. Vestea buna este ca gazul american se vinde acum de 3,5 ori mai ieftin decat cel din Asia de Est, ceea ce ar putea incuraja exporturile. SUA este pe cale sa devina un exportator net de gaz. De indata ce facilitatile uriase de lichefiere din SUA, aflate acum in stadiu de constructie, se vor termina undeva in 2020, ar trebui sa aiba capacitatea de a exporta 10% din productia nationala de gaz”, se mai spune in analiza.

Titeiul crud Brent a atins cel mai scazut nivel din decembrie 2008, cand petrolul a “cazut” din cauza crizei financiare.

O noua criza, de data asta in sectorul petrolier, pare tot mai verosimila, pe masura ce preturile in scadere continua sa impinga tarile producatoare mai mici si companiile petroliere spre marginea prapastiei.

Conform analizei, vestea buna de la AIE este ca nu trebuie sa ne facem griji ca ramanem fara petrol, cu noi facilitati de stocare deja in constructie si cu rezervele strategice ale Chinei in crestere.

Ritmul record de crestere a stocurilor va scadea in 2016 – productia va scadea in statele non-OPEC, odata cu cererea. Dar AIE nu vede piata gasindu-si un echilibru intre cerere si oferta inainte de finalul lui 2016. Drept rezultat, e posibil sa vedem prognoze pe 2016 revizuite in jos, neexistand sansa sa vedem titeiul Brent urcand la 60 de dolari/barilul inainte de 2017.

“Mult asteptata crestere a dobanzii Fed se apropie de sfarsit. La 16 decembrie, Comitetul Federal pentru Piata Libera va avea ultima reuniune din 2015 si 76% din piata e convinsa ca va decide cresterea dobanzii, pentru prima data in ultimii noua ani. Activitatea din piata a fost slaba, traderii asteptand momentul de care vorbim si slabirea dolarului nu a generat cine stie ce miscare, in afara de o comasare de pozitii short. Investitorii au fugit de metalele pretioase, inclusiv de aur. De la inceputul anului, au renuntat la 135 de tone de aur din produsele exchange-traded, in timp ce fondurile hedge au un record scazut de expuneri short pe futures COMEX, la New York. Expunerile totale pe aur si produse exchange-traded au scazut cu 25% anul acesta si s-au injumatatit in ultimii 2 ani”, se precizeaza in analiza.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Agenția Moody’s a îmbunătățit perspectiva ratingului României, de la “stabilă” la “pozitivă”

Agenția Moody’s a îmbunătățit perspectiva ratingului pe termen lung al României, ca urmare a corectării dezechilibrelor macroeconomice, perspectivelor favorabile de creștere economică și consolidării fiscale considerabile începând din 2009, care a condus la stabilizarea nivelului îndatorării. 

De asemenea, Moody’s a confirmat ratingurile României la “Baa3” – pentru credite pe termen lung și “P-3” – pentru împrumuturi pe termen scurt, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară.

Moody’s notează însă că în procesul de analiză a calificativului României a luat în calcul și provocări, printre care potențialele riscuri ca relaxarea fiscală – așa cum este prevăzută în noul Cod Fiscal – să conducă la o deteriorare a perspectivei fiscale a statului, în timp ce o creștere a salariilor mai rapidă decât productivitatea ar putea afecta competitivitatea țării.

Principalii factori care au stat la baza deciziei Moody’s de îmbunătățire a ratingului sunt corectarea dezechilibrelor macroeconomice, reducerea vulnerabilității economiei la șocurile externe și crearea condițiilor pentru creștere economică robustă, precum și ajustarea fiscală din ultimii ani, care a condus la o reducere semnificativă a deficitului bugetar și a contribuit la stabilizarea îndatorării raportate la PIB, se arată în comunicat.

Toate cele trei mari agenții de rating, Fitch, Standrad&Poor’s și Moody’s, evaluează România cu cel mai redus calificativ din categoria recomandată pentru investiții, însă Moody’s este prima care a îmbunătățit perspectiva României la pozitivă. Fitch și Standard&Poor’s acordă ratingului suveran al României perspectivă “stabilă”. De altfel, Moody’s este și singura dinre cele trei mari agenții care a menținut pe tot parcursul crizei calificativul României în categoria recomandată pentru investiții.

Moody’s estimează că avansul economic al României se va accelera anul următor, susținut de consumul privat, investiții, dar și de cheltuielile autorităților publice, astfel că PIB ar urma să crească în 2016 cu 4,1%, după 3,5% în acest an.

Agenția se așteaptă ca îndatorarea să coboare în acest an la 39,4% din PIB, de la 39,9% anul trecut, și consideră că este puțin probabil ca rata să treacă de 45% în acest deceniu, având în vedere creșterea economică rapidă.

“În acest context, merită notat că perspectiva de creștere pe termen mediu a României este mai favorabilă decât a multor altor țări cu care poate fi comparată, inclusiv Bulgaria – rating Baa2 cu perspectivă stabilă, Azerbaidjan – Baa3 cu perspectivă stabilă, Portugalia – Ba1 cu perspectivă stabilă sau Ungaria – Ba1 cu perspectivă pozitivă”, se arată în comunicat.

Pe partea de riscuri, Moody’s estimează o creștere a deficitului bugetar la 2,8% anul următor și la 3,9% în 2017. Moody’s se așteaptă ca efectele bugetare negative ale relaxării fiscale să fie doar parțial compensate de creșterea economică mai puternică și de măsurile de îmbunătățire a colectării taxelor, precum combaterea evaziunii.

Sursa: mediafax.ro

Vânzătorii de case și mașini vor plăti impozitul local pe tot anul, indiferent de luna în care a fost făcută tranzacția

Impozitul pe tranzacțiile imobiliare va fi plătit, de anul viitor, potrivit noului Cod fiscal, la valoarea declarată de părți în contract, chiar dacă este sub nivelul minim din grilele întocmite de notari. Totodată, vânzătorul va datora taxa locală pentru întreg anul, indiferent de momentul în care transferă proprietatea. 

Noul Cod fiscal aduce câteva noutăți și în privința impozitării tranzacțiilor imobiliare. Astfel, dacă, în prezent, impozitul se calculează la valorile minime din expertizele camerelor notariale – în cazul în care sumele sunt inferioare acestora –, de anul viitor vor putea fi aplicate la cuantumurile declarate de părți. Însă, notarii vor fi obligați să notifice fiscul dacă vânzările au loc sub aceste praguri și să transmită datele persoanelor implicate.

Tot noul Cod fiscal prevede că, de anul viitor, taxa locală pentru clădiri, terenuri și mașini se datorează pentru întregul an fiscal de către cel care o avea în proprietate la data de 31 decembrie a anului anterior. În consecință, cei care vor vinde, în 2016, de exemplu, o casă, chiar și în luna ianuarie, vor datora integral impozitul aferent anului 2016. Impozitele locale nu se vor mai calcula pentru fracțiuni de an. În aceste condiții, modificarea este în avantajul cumpărărtorului, care va începe să plătească impozitul abia din anul următor celui în care a intrat în posesia bunului.

Cum se calculează impozitul pe tranzacții

Impozitul va fi calculat la valoarea declarată de părți, indiferent dacă această valoare este sub cea notarială. Noul Cod fiscal prevede că impozitul “se calculează la valoarea declarată de părți  în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici, notarul public notifică organelor fiscale respectiva tranzacție”.

În prezent, cota de impozit se aplică la prețul din contract doar dacă este mai mare decât cel din grilă.

Însă, notificarea fiscului de către notari ar putea duce la verificări ale autorităților dacă apar suspiciuni că valorile declarate nu sunt reale.

Cotele de impozit pe tranzacțiile imobiliare sunt stabilite în funcție de perioada de deținere. Dacă au fost dobândite într-un termen de până la trei ani inclusiv, anterior vânzării, impozitul este de 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv și de 6.000 lei + 2% la valoarea care depășește 200.000 lei inclusiv, dacă prețul este mai mare decât această valoare.

Cota de impozit pentru imobilele avute în proprietate mai mult de trei ani este 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv și de 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv, dacă prețul este mai mare decât această valoare.

Sursa: profit.ro

Consiliul IMM-urilor: Patronii de firme mici si mijlocii se opun cresterii salariului minim pe economie la 1.200 de lei. Cum motiveaza

Firmele mici si mijlocii din Romania se opun unei eventuale cresteri a salariului minim brut pe economie de la 1.050 de lei la 1.200 de lei, releva o consultare  online, facuta in cadrul societatilor membre ale Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, prezentat, marti de CNIPMMR.

Potrivit sursei citate, consultarea a relevat urmatoarele:

* 76% dintre respondenti considera ca o crestere a salariului minim pe economie incepand cu 1 ianuarie 2016 va crea dificultati intreprinderii,

* 62% au fost de parere ca o crestere a salariului minim pe economie va avea ca principal efect disponobilizarea unor salariati

* 84% au afirmat ca vor exista si efecte asupra grilei de salarizare la nivelul intreprinderii (pentru toti salariatii).

In schimb, patronii IMM chestionati au precizat ca, pentru o crestere a salariului minim la 1.200 de lei, ar fi nevoie ca mediul de afaceri sa beneficieze din partea Guvernului de anumite masuri:

– stimularea investitiilor (80% dintre respondenti),

– simplificarea birocratiei (75%),

– scaderea fiscalitatii (62%)

– solicitand alte masuri (48%).

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a realizat consultarea intrena in 4 – 7 decembrie 2015, online.

In proiectul bugetului de stat pentru anul 2016, noul Guvern Ciolos NU a inclus o crestere a salariului minim de la 1.050 lei la 1.200 lei, asa cum cerusera reprezentantii PSD .

Consiliul IMM-urilor si-a exprimat “convingerea ca nici pe viitor, Guvernul si partidele parlamentare nu vor lua o decizie in acest domeniu, fara o fundamentare riguroasa, fara realizarea unei notei de impact, fara aplicarea Testului IMM si fara consultarea organizatiilor reprezentative ale IMM-urilor“, se arata intr-un comunicat al CNIPMMR.

In opinia Consiliului IMM, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordata in mod sistemic, cu luarea in considerare a urmatoarelor aspecte:

– Necesitatea realizarii notei de impact, a aplicarii Testului IMM si consultarea obligatorie a organizatiilor reprezentative ale IMM-urilor pentru cresterea salariului minim in 2016,

– Cresterile salariale, pentru a fi generatoare de performanta si competitivitate, ce trebuie sa-si gaseasca corespondentul in sporirea productivitatii muncii,

– Imbunatatirea reglementarilor privind relatiile de munca si simplificarea birocratiei, in special pentru IMM-uri,

– Cresterea enorma (pentru unele societati de peste 30 de ori) a impozitelor pe cladiri incepand cu 01.01.2016 afecteaza grav toate IMM-urile si elimina posibilitatea acordarii de cresteri salariale in 2016 pentru salariatii din IMM.

De precizat ca vicepresedinte al Consiliului IMM este Florin Jianu, fost ministru delegat pentru IMM-uri in fostul Guvern Ponta.

Victor Ponta este si cel care, pe final de mandat, a adus lansat posibilitatea cresterii salariului minim brut pe economie la 1.200 de lei, de la 1 ianuarie 2016.

Sursa: hotnews.ro

Pretul petrolului e in picaj, dupa ce OPEC a decis vineri sa nu-si modifice nivelul actual de productie

Pretul petrolului s-a prabusit la cel mai mic nivel din ultimii sase ani, dupa ce OPEC a decis vineri sa-si mentina nivelul actual de productie fara sa mentioneze niciun nou plafon, dar si in urma intaririi dolarului, scrie The Guardian. 

In SUA, pretul petrolului “crude” a coborat la 38,97 de dolari/baril, aproape de minimul anului 2015, 37,75 dolari/baril in august, cel mai mic din 2008. Traderii americani au avut un weekend la dispozitie sa “digere” decizia OPEC de vineri, noteaza The Guardian. Petrolul “Brent crude” din Marea Nordului e la minimul din martie 2009, sub 42 de dolari/baril.

Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol a decis sa-si mentina nivelul actual de productie, a declarat vineri ministrul petrolului din Nigeria, Emmanuel Ibe Kachikwu, transmite AFP.

In prezent, plafonul oficial de productie al OPEC, organizatie care asigura o treime din productia mondiala de petrol, este de 30 de milioane de barili pe zi, insa cifra reala este mai mare cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi.

Comunicatul publicat la finalul reuniunii de vineri este unul neobisnuit deoarece nu mentioneaza niciun nou plafon de productie.

Secretarul general al OPEC, Abdullah al-Badri, a precizat ca organizatia nu a putut sa cada de acord asupra unei cifre precise, deoarece nu poate preconiza cand anume Iranul va incepe sa-si majoreze productia dupa eliminarea sanctiunilor.

De asemenea, ministrii participanti la reuniunea de la Viena au cazut de acord sa reprimeasca Indonezia in randul statelor membre OPEC, dupa o pauza de sase ani.

Chiar daca productia de petrol realizata de cel de al 13-lea stat membru OPEC merge in principal spre consumul intern, aceasta decizie ar putea duce la cresterea cantitatii de petrol vanduta de OPEC pe piata mondiala.

Pretul petrolului a scazut vineri dupa decizia OPEC. In jurul orei 14.25 GMT, la bursa New York Mercantile Exchange (Nymex) barilul de titei ‘light sweet crude’ (WTI) cu livrare in ianuarie era cotat in scadere cu 1,02 dolari pana la 40,06 dolari.

De asemenea, la bursa de la Londra cotatia titeiului Brent a scazut cu doi dolari pana sub pragul de 43 de dolari per baril.

“Piata este in scadere pentru ca investitorii interpreteaza aceste informatii drept un semn ca OPEC nu isi va reduce niciodata productia”, a declarat Phil Flynn, analist la Price Futures Group.

Intalnirea OPEC din Viena a creat o retragere “nervoasa” a titeiului, au sous si cei de la Saxo Bank.

Decizia OPEC trimite unde de soc in toata lumea: tarile non OPEC sunt “strivite” de hotararea cartelului, Arabia Saudita va ramane curand fara cash, Iranul se pregateste de intampinarea ridicarii sanctiunilor, dar se va confrunta cu un pret al petrolului foarte jos, joburile din domeniul petrolier in SUA dispar, iar actiunile in sectorul energetic scad, noteaza CNN Money.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

PIB-ul Romaniei a crescut cu 3,7%, in primele noua luni din 2015

Produsul Intern Brut a crescut cu 3,7%, atat pe seria bruta, cat si pe cea ajustata sezonier, in primele noua luni din acest an, comparativ cu aceeasi perioada din 2014, arata datelor provizorii ale INS. 

Produsul Intern Brut estimat pentru primele trei trimestre a fost de peste 527,5 miliarde de lei preturi curente pe seria ajustata sezonier si de circa 498,48 miliarde de lei pe cea bruta.

La cresterea PIB au contribuit toate ramurile economiei, cu exceptia agriculturii, silviculturii si pescuitului (-0,5%).

Comertul cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si motocicletelor, transport si depozitare, hoteluri si restaurante au avut o contributie pozitiva de 1,1%, cu o pondere de 16,7% la formarea PIB si al carui volum de activitate s-a majorat cu 7,1%.

Informatiile si comunicatiile au contribuit la cresterea PIB cu 0,8%, cu o pondere mai redusa la formarea PIB (6,7%), insa au inregistrat o crestere semnificativa a volumului de activitate (12,8%).

Industria a avut o contributie pozitiva de 0,5%, cu o pondere de 22,7% la formarea PIB si al carei volum de activitate s-a majorat cu 2,0%, iar impozitele nete pe produs au contribuit la cresterea PIB cu 0,8%, cu o pondere de 12,6% la formarea PIB si al caror volum de activitate s-a majorat cu 6,3%.

Din punctul de vedere al utilizarii PIB, cresterea s-a datorat, in principal cheltuielii pentru consum final al gospodariilor populatiei, al carei volum s-a majorat cu 5,7%, contribuind cu 3,5% la cresterea PIB, si formarii brute de capital fix, cu o contributie de +1,5%, consecinta a cresterii cu 6,8% a volumului sau.

O contributie negativa la cresterea PIB a avut-o exportul net (-1,0%), consecinta a cresterii cu 5,7% a exporturilor de bunuri si servicii, corelata cu o crestere mai mare a volumului importurilor de bunuri si servicii, cu 8,0%.

Produsul Intern Brut in T3 2015 a fost, in termeni reali, mai mare cu 1,4%, comparativ cu trimestrul II 2015. Fata de acelasi trimestru din anul 2014, PIB a inregistrat o crestere cu 3,6%, atat pe seria bruta, cat si pe seria ajustata sezonier.

PIB estimat pentru T3 2015 a fost de 195,77 miliarde lei in preturi curente (serie bruta), in crestere – in termeni reali – cu 3,6% fata de T3 2014.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentruT3 2015 a fost de 178,432 miliarde de lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 1,4% fata de trimestrul II 2015 si cu 3,6% fata de trimestrul III 2014.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Siemens va deschide anul viitor o fabrica la Sibiu

Siemens isi dezvolta afacerile in Romania, va deschide o fabrica la Sibiu, la mijlocul anului 2016, si va angaja ingineri IT pentru centrul de cercetare-dezvoltare de la Cluj-Napoca, care va ajunge la aproape 250 de angajati in 2017. 

Fabrica de la Sibiu va produce componente electrice pentru sectorul transporturilor, a anuntat directorul general al Siemens Romania, George Catalin Costache.

“Viitorul inseamna inovatie in inginerie, tehnologie la cele mai inalte standarde si capacitatea de adaptare la un mediu in continua schimbare. De-a lungul celor 110 ani de prezenta in Romania, Siemens a fost un partener al dezvoltarii infrastructurii tarii si cresterii competitivitatii locale. Investitia in cercetare si dezvoltare, precum si adaptarea unor tehnologii care si-au dovedit deja rezultatele in alte piete sunt pilonii pe care Romania poate continua sa creasca”, a declarat Costache.

Siemens Romania are noua divizii de business in tara, centre de cercetare IT – la Brasov si Cluj-Napoca, un centru de cercetare-dezvoltare in domeniul energiei la Bucuresti si patru fabrici in Sibiu si Buzias.

In anul fiscal 2014, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 138 milioane euro, fara a include si productia fabricilor.

In ultimii ani, Siemens Romania a dezvoltat in mod sistematic segmente de afaceri in zonele de software si IT si urmareste noi oportunitati de crestere in acest domeniu.

Peste 300 de angajati sunt dedicati activitatilor de cercetare-dezvoltare IT in centre de competenta regionale si internationale in Brasov si Cluj-Napoca.

Cea mai recenta investitie a companiei a constat in deschiderea celui de-al doilea punct de lucru din Cluj-Napoca, dupa o investitie initiala de 4,5 milioane euro.

Siemens a prezentat joi, in premiera, in Bucuresti, replica robotului Curiosity, care are la baza un software dezvoltat de Siemens si exploreaza in prezent planeta Marte, intr-un program derulat de NASA. Oamenii de stiinta ai NASA au folosit software-ul Siemens PLM, dezvoltat si cu sprijinul unei echipe Siemens din Brasov, pentru a proiecta digital, simula si asambla virtual robotul, precum si pentru a testa prototipul, inainte de lansare si amartizare.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Managerii estimeaza in urmatoarele 3 luni o relativa stabilitate in industrie si comert, scadere in constructii si crestere in servicii

Industria si comertul cu amanuntul vor cunoaste o tendinta de relativa stabilitate in urmatoarea perioada, cererea de servicii va inregistra o crestere moderata, in timp ce in sectorul constructiilor se va semnala o scadere a activitatii, potrivit managerilor societatilor comerciale, anunta INS. 

In industria prelucratoare se anticipeaza o tendinta de relativa stabilitate a activitatii. Managerii preconizeaza pentru urmatoarele trei luni o relativa stabilitate a volumului productiei (sold conjunctural +2%).

Pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice se va inregistra o tendinta de crestere (sold conjunctural +36%), in timp ce pentru fabricarea bauturilor aceastava fi de scadere accentuata (sold conjunctural -41%).

Pentru preturile produselor industriale, se prognozeaza o relativa stabilitate in urmatoarele trei luni (sold conjunctural +1%).

Referitor la numarul de salariati, se estimeaza o relativa stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucratoare.

In sectorul constructiilor, activitatea va inregistra o scadere a volumului productiei (sold conjunctural -30%) si a stocului de contracte si comenzi (sold conjunctural -28%). Managerii vad o scadere a numarului de salariati (sold conjunctural -16%).

In ceea ce priveste preturile lucrarilor de constructii, se preconizeaza relativa stabilitate a acestora (sold conjunctural -2%).

In sectorul comert cu amanuntul, managerii au estimat pentru urmatoarele trei luni o tendinta de relativa stabilitate a activitatii economice (sold conjunctural -2%). Angajatorii prognozeaza pentru urmatoarele trei luni o crestere a numarului de salariati (sold conjunctural +16%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de marfuri de catre unitatile comerciale va inregistra o relativa stabilitate (sold conjunctural -4%).

Pentru urmatoarea perioada, managerii societatilor comerciale estimeaza o relativa stabilitate a preturilor de vanzare cu amanuntul (sold conjunctural +1%).

In ceea ce priveste sectorul serviciilor, cererea (cifra de afaceri) va cunoaste o crestere moderata in urmatoarele trei luni (sold conjunctural +11%). In sectorul de servicii, se estimeaza o relativa stabilitate a numarului de salariati (sold conjunctural -2%). Conform opiniei managerilor, preturile de vanzare sau de facturare ale prestatiilor vor avea tendinta de relativa stabilitate (sold conjunctural +1%), transmite Agerpres.

Sursa: incont.stirileprotv.ro