Profesorul Gheorghe Mencinicopschi distruge câteva mituri legate de curele de slăbit: «Slănina și untul natural nu îngrașă»

Cui nu-i place să mănânce bine? Să savureze măcar o dată pe zi o masă completă cu felul întâi, felul doi și desert? Numai că aproape tot ce e gustos nu e sănătos. Iar mâncărurile aromate și dulciurile glazurate consumate în cantități mari ajung să ne distrugă sănătatea. Specialiștii trag un semnal de alarmă vizavi de numărul de persoane supraponderale care este în continuă creștere în România și ne sfătuiesc să renunțăm la alimentația nesănătoasă.

Libertatea: E perioada curelor de slăbire și a celor de detoxifiere. Internetul e plin de astfel de « oferte » . De ce trebuie să tinem cont cand alegem cura pe care o vom urma ?

Gheorghe Mencinicopschi: Sunt împotriva curelor de slăbire pentru că cele mai multe dintre ele nu au nici un suport științific. Iar suplimentele de slăbit rapid sunt chiar periculoase. Unele dintre ele pot conține substanțe foarte periculoase pentru sănătate care ne pot pune în pericol sănătatea și viața. Ar trebui să ne interesăm la specialiști, care cunosc fiziologia omului, cunosc fiziologia digestiei, sunt cu adevărat calificatiin nutriția umană și ne pot da sfaturi profesionale cum să redevenim normoponderali sau,și mai bine, cum putem preveni obezitatea. Genetic suntem programați să preferăm dulcele, să preferăm sărat și să preferăm gras. Încă din viața intrauterină se întâmplă lucrul ăsta prin înghițirea lichidului amiotic de către făt. Copiii care nu pot fi alimentați natural au un risc mare de a deveni supraponderali, apoi dieta copilului mic este foarte importantă. Astăzi se constată un fel de creștere a obezității infantile, care, vreau să spun de la început,  e chiar mai periculoasă decât obezitatea adultului. Dacă acum douăzeci de ani romanii erau pe locul douăzeci și patru în topul supraponderalilor din Europa, astăzi suntem pe locul al treilea. Și partea și mai gravă este obezitatea infantilă, care după ea trage scurtarea vieții și apariția foarte precoce a bolilor care altă dată apăreau după vârsta a treia. Cea mai periculoasă grăsime este grăsimea abdominală.

Ce alimente favorizează îngrășarea?

Toate alimentele de bază – sare, zahăr și grăsimile nenaturale sau industriale, care se regăsesc în alimentele înalt procesate industrial, favorizează îngrășarea. Atenție, grăsimile naturale nu îngrașă!! Nu îngrașă, de exemplu, grăsimile din carne din carne de vită, din carne de porc, din carne de pasăre, de peste sau ouăle. Contează foarte mult modul lor de preparare și de asociere corectă, proteinele de origine animală, cum ar fi o friptură, în mod firesc, ar trebui asociată cu o garnitură de legume,niciodată cu cartofi prăjiți. Cartofii prăjiți sunt o sursă foarte importantă de carbohidrați cu absorbție rapidă, asta înseamnă că se produce o creștere bruscă a insulinei în momentul în care îi consumăm. Problemele nu apar nici de la grăsimile naturale exotice, care conțin mulți acizi – mă refer la uleiul de palmier nehidrogenat, bun pentru a fi prăjit, sau la uleiul sau untul de nucă de cocos, care sunt de asemenea recomandabile, fiind  uleiuri exotice consumate de mii de ani de populațiile indigene. Acolo riscul de boli cardiovasculare și de obezitate este foarte scăzut.

Cât de mult contează grăsimea dintr-un aliment? Grăsimea îngrașa sau alte componente dintr-un aliment?

Grăsimea sau lipidele cele mai sănătoase sunt cele care sunt consumate în starea lor naturală, ca atare, cum ar fi grăsimea din unt, carnea și grăsimea peștilor grași – mai ales peștele de apă rece,  carnea de pasăre crescută într-un mod cât mai aproape de cel natural este sănătoasă, carnea de gașcă, carnea de rață. Grăsimea în sine nu îngrașă,cu condiția să nu fie combinată cu carbohidrați, așa cum se afla în alimentele industriale procesate. Grăsimea din carne nu îngrașă, grăsimea din slănină nu îngrașă, grăsimea din unt nu îngrașă. În ultimul timp contează și anumite zaharuri care nu provin din ceea ce par a proveni. Este cazul fructozei industriale, cristalizata,care nu provine din fructe, ci din porumb și grâu. Fructoza industrială este un ingredient industrial nesănătos și care este și el incriminat, alături de grăsimile industriale oxidate, cum spuneam mult prea rafinate, dar și de grăsimile hidrogenate care conțin acizi grași. Pentru că nu se respectă legea autenticității alimentelor, zeci și zeci de alimente nesănătoase continua să fie să fie denumite iaurt, de exemplu, dar de fapt ele conțin aditivi alimentari, zahăr adăugat, fructe confiate sau conservate cu sulfiți.

Cum știm care este grăsimea reală din alimente?

Poate fi citit de peeticheta, dacaalimentul are și o etichetanutritionala. Oricepersoanapoate să solicite la Institutul de CercetariAlimentareanalize și să primeascarezultatecubuletineacreditatepentruanumite teste care să constate grasimearealadintr-un anumit aliment.

Se spune ca zahărul este el mai mare drog. Cum se creeaza dependenta de zahăr de fapt și cum scăpăm de ea ?

Așa este! Dar in zahar se ascund multe zaharuri (zaharoza, fructoza, glucoză, dextrina, maltodextrinasichiaramidon susceptibilizat). Acest zahar capata foarte multe forme, dar toate creeaza dependenta și toate până la urma duc la supraponderabilitate, obezitate  și tot cortegiul de boli ale civilizatiei moderne. Este importanta constientizarea riscului pe care îl avem atunci cand mancam astfel de alimente si recomand inlocuirea lor treptatacu dulciurina turale, legume și în special fructe coapte. După un timp, vom incepe să percem din nou gusturile naturale care sunt mult mai fine. Este că în cazul fumatului – trei saptamani, o luna sunt ingrozitoare, dar după aceea depasesti dependenta si constientizezi cât de bine este că te-ai lăsat de fumat. Te-ai invinspe tine însuți, invingand aceste alimente industriale care te îmbolnăvesc.

E real procentul de zahar din alimente scris pe etichetele produselor? Cum putemaflaadevarul ?

Etichetele ar trebui să reflecte realitatea. Insa trebuie să știm și ca multe alte ingrediente contin zahar : faină, de exemplu, e zahăr, cerealele contin foarte mult amidon, deci zahar. Conținutul exact de zahăr, valoarea energetică, se determina în laboratoare. La Institutul de Cercetări Alimentare se poate face orice analiză, multe dintre ele fiind și obligatorii. Fără analize,retailerii nu primesc alimentele. ICA poate face foarte multe analize – poate cele mai multe dintre toate laboratoarele din acest domeniu, inclusiv cercetări științifice, despre compoziția și calitatea nutrițională a unui aliment. Multe dintre concluziile pe care vi le prezint provin din aceste laboratoare. În orice cură ni se spune să bem cel puțin 3 litri de apă pe zi. Cum ajută apa organismul? Consumul de apă plată este vital și trebuie strict personalizat pentru adult. Personalizarea consumului de apă se face înmulțind greutatea corporală cu 30 sau 35 m.  Apă trebuie băută cu înghițituri mici pentru a-i scădea tensiunea supeficiala și pentru a hidrata. Nici un alt lichid în afară de ceai neîndulcit, nu hidratează că apa! Așadar, beți doi litri pe zi este un mesaj care crează puternice confuzii.  Legumele și fructele sunt surse extrem de importante de apă pentru că ele conțin la un kilogram peste 900 de grame de apă de cea mai bună calitate.

Este apă plată sănătoasă? Cum putem testa apa de la robinet?

Conform studiilor făcute la ICA în decursul anilor, s-a contatat că avem ape din surse geologice extrem de bune care depășesc calitățile unor branduri celebre de apă din lume. Apa din zona Herculane, Borsec, Covasna, Malnaș este excepțională. Până în anul 1999, la ICA, aveam sarcina permanent de a face analize la apă. Dar noi am făcut, fie la comanda unor persoane interesate fizice sau juridice sau din proprie inițiativă, analize la aproape toate apele. Apa de la robinet are o calitate extrem de variabilă în funcție de zona de proveniență, în funcție de tratamentele care se aplică. În orice caz, clorinarea nu este cea mai fericită metodă de a inactiva contaminanții biologici din apă pentru că o parte din clor se evaporă din apă, iar altă parte se transformă trihalometani care produc disfuncții ale tiroidei și chiar sunt incriminați că agenți cocancerigeni. De aceea nu ar trebui să facem mâncare, nici ceai, nici nimic cu apă cu clor!

Noua cură la modă este cea pe bază de proteine. Putem pune egal între substanțe proteice și proteine?

Este foarte periculos să acredităm faptul că pot exista curente la modă în alimentație. Omul este omnivor, deci nu este nici carnivor, iar dietele pe bază de proteine nu pot fi sănătoase pe termen mediu și lung! Sunt chiar periculoase, așa cum pe termen lung nici  dietele de tip ierbivor, vegan nu pot fi sănătoase. Sigur că nu putem pune egal între substanțe proteice și proteine. Este din nou o concepție reducționista, proteinele scoase din matricele alimentare și prelucrate nu mai au valoare biologică, sunt chiar periculoase. Proteină din carne este foarte sănătoasă, substanțele proteice procesate industrial din carne, din lapte din ouă sunt nesănătoase.

Detoxifierea este un moft sau o necesitate?

Detoxifierea nu este un moft. Detoxifierea este un proces biologic care există de când a apărut prima celulă pe pământ. Corpul unui bărbat de 60 de kg are 60 de mii de miliarde de celule, toate vii și toate au nevoie să se detoxifice de produsele de proprii de metabolism. Detoxifierea se face cu alimente sănătoase, stil de viață sănătos, eliminarea sedentarismului și a stresului psiho-socio-emotional. Și să nu uităm că fără apă nu există detoxifiere, de aceea trebuie să bem apă și când nu ne este sete. Cu cât îmbătrânim, senzația de sete este confundată de creier cu senzația de foame și atunci când suntem dezhidratati, în loc să bem mâncăm, înrăutățind și mai mult situația.

Sursa: libertatea.ro